30 rest AD 3/1997 PROFESORUL ANTON DAMBOIANU Rascolind amintirile agezate fn lada cu zestre, am descoperit notitele Tuate la cursurile profesorului din ‘anul universitar 1982-1985, Recitindu-le, s-au relevat ca rodul uno preocupiri sistematice, de adancime, aproape dispairute din peisajul teoriei arhitecturii, atat de hecesare astiizi, cud luciditatea si efervescenta critic’ ar trebui si asigure temeiuri solide arhitecturit rominesti ce se va naste. Prelegerile lui Damboiann sunt, prin excelent, instrumente eficace de ich a fenomenului privit ca domeniu al Idea publicarii lor apartine directorului revistei, domnul Arpad Zachi, Cine isi aminteste, insi, de calitatea prestatici profesorului, intelege, oastfel de intreprindere comport riscuri majore. Cel mai important vine din faptul cai, personalitate complex’, profunda, Anton Damboianu a fost un artist al cuvantului scris si vorbit. Nu patem sti ce haind stilistic® ar fi imbricat excelenta finuta oral. a conferintelor intre copertile cart. Notele de cars ale unui student, oriedt ar fide complete, sunt in mod fatal reductive, atat in planul continutului, cat si al expresiei. Ihustrarea textulu cu scheme, grafuri, desene, va suferi din lipsit de talent, farmeée, spontancitate, insusiri de care profesorul dispun cu supramasur’. Cu toate acestea, punerea in circulatie a unor idet atat de bine agezate tneat dezbracarea lor totalé de seus devine impostbila, meriti toate riscurile. Imi asum, UN DOMENIU DE CREATIE COMPLEX, ARHITECTURA fu lume nu exist fenomene izolate, accla al arhitecturii se cuprinde in fenomenul modului de vial. Intre cle doud entitati, cuprins si cuprinzator, se petrec evenimente care seapi tmei perceperi obignuite. Pentru a le injelege trebuiese umite, disecate, analizate, Cum se produce arhitectura? Cum se naste 0 casi? Urmare a unui humir de Insiante logic relationate. Un individ, un grup de indivizi, 0 societate, resimte onecesitate tn lei. Bste o necesitate (N-R,) care conduce, printr- un intreg aparat procedural, la izarea unui obi intr’ in cireuitul de folosingi (F), de utilizare rezultaté din activitati $1 comportament uman. Necesitatea reistic’, obicetul si folosinja sunt cele trei instante fundamentale, generatoarele unui fenomen in sine, ‘unui invariant antropologic (Fig 1). Su ispozitionale, constituentele Fondulut holotimic, gene! orientarea dispozitionala a congtiintei care cauli sist tun model analog unei enti indivizibile. Pe baza unor inter de migeare si comportament se instituie locul eu © proprietate anume: constiinta il consiruicste avand toate punctele spatiale ‘omogene. Dect locul reprezinti. ‘omogenizarea, in numele unei proprietat, de cditre o flin\’, a ceva, Stirile dispozitionale conduc la ordine situational organizata in locuri. Bste fenomenul de locuitate din domeniul antropologici, interpus intre fenomenul arhitectur’ si fenomenul modului de viata (Fig.2). In locuitate se manifesta arhitectura infiptuita in proiectare si exeeutie. Din multimea evenimentelor ce se petree in fenomenuil locuitate, bundoara interpretarea stilurilor este 0 fenome cu un obieetiv precis: activitatea de proiectare Fiecare individ este caracterizat de o e mental. Ordinea menial extrage din individualitate trisiturile comune. Vom proceda la dizolvarea personalitatii creatoare in ipostaze semnificative in scopul relevarii speeificitati ordi mentale a arhitectilor. Peisajul intelectual se compune din rei lumi usor delimitabile, Prima, numita lumea intai, cuprinde natura, societatea si mediul construit. Este realitatea obiectiva a existentei, exterioritatea noash Locuitatea este prineipalul fenom: din ea care ne retine atentia. Lumea deci, greselile, opacitatile, ipsa de rigoare teoretici a textelor ce couvins e&, pam la Htilor profesorutui sau despre profesor, ele vor avea utilitatea unei preteoreze. Stiu, dela autor, cd textul eaintti ce urma si ‘incununeze efortul de o viata in teoria arhitecturii fusese depus la 0 edituni. Daca este asa, poate se dur cineva si-l scoata la lumina tiparutui Prin publicarea in serial a notelor de curs, adaplate rigorilor revistei, nu urmérese altcova decat 9 pun in circulatie idei. Daca se vor apropia de filozofia profesorului, si fie acestea un elogiu adus personalitati lui. Dacd nu, elogiul si nu dispar’, dar nici cu sit nu fi prea tare blamat pentru bunete intenti Tonel OANCEA Fig.Fig. 4 a dou este domeniul dispozitiilor operationale ale gandirii si sensibilitauii. [n ea se produe pperatium mentale intr-un sistem de migcare interna. Este locul in care se Intimpli actul de ere; manifestare spirituala. In sfarsit, lumea a treia este aceea tn care ‘deile, atat cele care pot fi rostite eat si cele figurale, capatd contur. Ne Inlereseaza ideologia arhitectului ea persoana, dar gi ea grup social, intrucat arhitectul isi formeazi un sistem de idet, expresie a unet teorii proprii, in conexiune evident cu domeniul general al teoreticului, pe are le injecteazi in proiect. Cu acest minimal aparat conceptual putem intra in fiziologia procesulut de creatie. fn lumea intal apare, ca 0 explovie, necesitatea reistic’, Acestei necesititi ise rispunde, fn lumea a doua, prin formularea, apoi rezolvarea temei in actul de crealie exprimat - Proiectul ben creatoare ale gi leoria pe care arhitectul o, de idetle active ale memoriei din luinea a treia (Fig.5). Concomitent ares proiectului, arhitectul i valoart este obligat sti produ: Valoarea se naste, printre altele, 0 dati cu aparitia noutaiy, altfel avem de a face eu o proiectare de rutin’ Tesiti din sfera creat Valoarea intra, datoritd puteri ei, patrimoniul de imagini din Jumea a tela. Daca arhitectul este puternic influentat de existen{s anumitor valovi, apare blocajul specific atitudinil epigontce; de aici, necesitatea asimilarii critice a operelor arhitectitor mari ca reactic de apiirare a personalitatii. Subliniind faptul 4 legiture dintre lumea iniai sia treia este mediatit de giindire, respectiv lumea a doua (Fig.4), vorn face pastl decisiv pentru ilustrarea structurii procesului de ereatie (Pig.5). Procesul de creatie este un sistem ccibernetic pentapolar cu organizare automata: S.C.0.A. In acest sistem, punctul culminant al unet situa varful de locuitate numit APEX, informeaza formatorul intr-an proces cu caracter de bucla, in sistem deschis, in contact cu spiritualitatea lumii atreia, APEX-ul nu este insular. BI fiinteaz ccontextul compus din cadrul natu- ral, social gi construit. Intre acest. context gi APEX existi relat fundamentale de tipul intrrilor (IN) si iegirilor (EX), In acelasi timp inire APEX si formator existi relatii date de urmatoarele realitati: (x) starea terenului, (y) influentele contextulul, (2) influentele APEX- ului gi (u) proiectul care influenteaza, schimbd APEX-ul Aceste tipuri de relatii ilustreaza modul in care o fiinté actioneazi Fig. 5 AD 3/1997 restinies 31 adaptativ in mediu, Proiestarea este activitatea umana de adaptare in mediu. 8.6.0.4. repre functionala a comportamentului adaptativ dotat cu urmatoarele, principale, proprietati: homeosiaza, sau capacitatea prin care un sistem tinde si-gi menting echilibral in ciuda perturbatitlor din mediu, autocontrolul sau capacitatea de rezolva conflictele dintre sistem si mediu, autoinstruirea sau capacitatea de a invita. Aceste proprietiti definesc cireumstantele in care se desfaigoara activitatea de proiectare a arhitectului Formatorul eu structur’ pentagonal (Fig.5) reprezints profectantul, Ce se intampla in el? Mai exact, ce se intampli in minte ectului care declangeazit Proiectarea de arhitecturi, ce operatiuni caracteriatice pot f cunoscute si modelate? Kispunstil 1a aceste intrebini este 6 tentativ de umblain cutia neagra. Este un luer complicat, Pentru a avea sansele unui domers logic, rebuie fieute concesii analitice prin desfacere procesului de proieetare in fat parti diferite ale aceluiagi intr acest scop vor fi utilizate trei modele, Patalmente, ele nu sunt exhaustive, dar vor surprinde esentialul. Aceste modele sunt: modelul transformational, modetul semiotic si modelu! integrator. Cateva clemente de ginulive gf sensibilitate figurali ale imaginarului uman vor aduce completatile strict necesare. Bi schema30 _resinini AD 4/1997 PROFESORUL ANTON DAMBOIANU (2) Oupe ce s-a precizot foc aritectui in ‘enomenul modului de viol, 0 explcat si structurat ordinea mentala a ‘ahitecly si #0 defint procesul de éreafe orhitecural6, urmeaz® prima ‘entativa din eele tre! anuntate, de @ descoper ce se fntémpls in intimitotea acestui proces. Aceasté tentativé este sustinuta de modelul transformational, a cdrui descriere se va inlinde pe parcursul a tei mumere de revi tonel OANCEA MODELUL TRANSFORMATIONAL Sunt doua domenii de cunoastere, tunul apartine interioritatit umane st nu poate fi explicat, Eehivatentul explicarif se traduce prin jensiune, prin felul de a trai infelegerea actiunii. Celalalt domeniu, al exterioritatii, se refer la activitatea stiinytied, Creatia de arhitecturd, in masura in care este arta, face parte din primul domeniu, Coniditia de creator de arta a arhitectului, in procesul ée proieetare, este suprinsd de modell transformational. Vom intra mai lejer in mecanismele de functionare ale acestuia prin intermediul unei probleme si a trei arhiteeti solivitati s-o rezolve: se cere ca unei sali de festivitatt acoperita cu un plangeu casetat, cu tuna din laturile longitudinale deschise spre pare, sa i se rezolve pardoseala ({ig.6). Tol arhitecti huereaza cu aceleasi determinari. Cum vor trata, fiecare dintre ei, pardoseala? Cum gindeste arhitectul 4? “Plafonul puternic casetat impune sa se tind cont de prezenta Tui, Sunt deosebiri de esentatintre elementele care definese si sustin spatiul... Planseul este insa atat de pregnant incat structura lui compozitionala merita juata in seama... Voi face 0 pardoseala cu trama rectangular. Doarca deosebirile de care aminteam impun o tratare specifica...” In acest moment, domnul A’a ales tema pe care 0 va confrunta cu imagini asemenea din memoria figural. Intra in joc cultura lui format din reality. Merge la biblioteca si gaseste nentimarate pardoseli cu trams rectangularé din diferite epo Dupi ce adund un repertorin de imagini, face examenul critic al documentarii. in toate variantele stilistiee, romanice, gotice, bizan etc, arhitectul obscrva elemente, trasituri comune: toate aceste trame subliniazé perimetralitatea si centralitatea formes (fig.7). Domnul Adecide: “voi concepe o retea rectangulard, voi utiliza marmura, dar voi aven grija sd exprim prezentul in care mé& manifest. \ Iucru fl voi realiza negiind proprietaitile comune cunoseute, intrucdt eu vreau si dau spatiuh UNIGITATE, INDIVIDUALITATE.. Arhitectul si-a intocmit, in lumea a trela, o familie de forme, un muzeu imaginar pe eare, analizandw-l, -a edutat trasiturile generale tocmai ca sii nu le facd. Pentru a injelege mai bine discursul ideatic al arhitectulut ‘A-sunt utile cateva notiuni de fenomenologie a limbajului. Limba este un fenomen social, in timp cc vorbirea este a ficearuia. Tot! termenii limbii exprima elase, pluralitati, deci termenti limbit sunt gencrici. Dar pentru comunicarea unui sentiment, de exemply, sunt necesare mai multe cuinte care fac posibila exprimarea lui. Limba este, deci, analitic’. In acelagi timp, se incearca individualizarea sentimentului: Lon 0 iubeste pe st Fig. 7 Maria, dar nu-i spune numai atat, el va dori si-i arate cét mai nuantat profun sentimentulut lui folosind mai multe mijloace pe care limba le are | hitectul A incearca sa individualizeze spativl avand la spozitie un limbaj, 0 socio. ahitectura cu rol de limbaj. Socio- arhitectura este colectia de imagini legati de tema aleasa. Se numeste aga intrucat se refera la arhitectura rita, existenta. Acest limbaj_ are proprietaiea de a fi generte si analitic, in timp ce exprimarea, prin solutia de arhitectura, este particulara si sintetica. [El se formeaza in timpul proiectarié i tot tunel se dizolva. Fara acest limbaj specific arhitectutui, modehil transformational mu are sens, Clasa tramelor rectangulare este generica, Numai printr-o operatic mentala analitied cle pot fi colectionate, anatizate, comentate. Ca arhitect simt nevoia producet tunei pertiarbari, wnei deplasiri, aga ‘gcnericul analitic sa devin ular si sintetie. Este punctul al proieetari, in care arhitectul construieste mental proprietitile noii creaiii. “Eu, gandeste domnul A, fae 0 trama rectangularé... dar o fac altel Intrucdt vreau si acuz individualitatea lucrarii mele. Va fio trama in camp continau... nu chiar 0 proiectie a plafonulut, pentru ca prin opozitte, vor intraduce interuperi... Se va citi si aga cd este 0 proieetie a plafonului... poate fio asociere periculoasa... Tocmai de aceea imi place aceastit idee! Sunt atit de dornic si contrazi continuitatea si centralitates tramelor tradifionale incat vor sublinia discontinuitatea si descentralitatea”. De ce aga si nu altfel? Pentru ea aga gandeste arhiteetul A. Privind schita proiectulai pentru probleme data, domnul 4 exclama: “interesant, trama desenati de mine seamana cu un labirint, eu pot sugera celor care vor intra in aceasta sald ideea ci viata este un labirint! (fig. 8) Pentru arhitectul B, realitatea parcului de ling sala de festivitati este atat de puternica incat relatia dintre interior si exterior i se pare o caracteristic’ esentiala a loculun “Aceasta sala, spune domnul B, se deschide atat de spectaculos spre lumina, este atat de impresionant mariajul acesta continuu dintre ‘imbrd silumind!" Cu aceasta idee,arhitectul, ia incercarea de a giisi ceva propria unei situatié date, si-a fixat deja tema. Fste tema degradeului, a conjunctiei dintre doud clemente opuse imaginsta ca 0 serie de tente, “Sunt degradeurile din covoarele populare, gandeste domnul B, mai sunt si acuarelele lui Degradeurile capitelului ru ale coloanei dorice...” Achitectul fs: formeaza. socio- arhitectura degradeuritor, concepe schita de proiect si conchide: “pardoseala mea seamindi eu clavietura unui pian... sagereaza armonia... merita si’ merg pe aceasta solutie! (fig.9). La fel ca arhitectul A, arhitectul Ba remareat din realitatea fizica ceva ce |-a impresionat, lea stimulat, a definit tema in raport cu acest ceva, 4 strueturat socio-arhitectura temei, particularizind si sintetizand limbgjul arhitectural generic $i analitic, Arhiteetul C priveste aceeasi realitate fizica a problemel. Pentiu el, cel mai caracterizant Jueru este accentuarea, evidentierea relatiei dintre cele doud accese principale, mminjurea celor dou juxuri de circulajie, Tema este contopirea celor doua fluxuri. In mintea arhitectulai se formeaza socio-arhitectura temei, Apar, pe ecranul memoriei, imaginea a dous mini inlinjuite, s8rutul lui Brineusi, noduri de imbinare a Jemnului ete., toate pe tema incastrului. Prin documentare, acest bagaj de imagini este mart, analizat, sistematizat. Athitectul extrage earacteristicile generale si se opune lor din dorinte de a realiza un proiect original, ew amprenta personalai (fig 10). Pentru problema dati, cei trei arhiteeti au propus trel solutii diferite. Dac erau “n” arhitecti, am fi asistat la nasterea a “n” solutil. Pe temeiul acestor exemple putem defini structura modelulut transformational (fig. 11). Arhitectul, in tentativa de a crea, pleaca de la realilatea conereti, fizicd, pe care 0 considera rerezentativa, Cu forta individualizanta, numiti transformant intrinsec (T). Aceasti realitate nu poate fi acreditata decit in numele unei idei cireia tt corespunde datul fizie: particularizant numit transformant extrinsec (T"). Transformantal extrinsce este ideca in numele clireia decid care este transformantul intrinsee. Acest cuphi idee-realitate fizica are capacitatea dea cere, de aimpuhe lun curent de necesitate intern’ emergent. Pe aceasta linie de fort se naste, intr-un camp de realitaji interconditionate, propunerea. ‘Tema aste generat’ de transformantul intrinsec. Domeniul pe care arhitectul tl transform, i nneagii fn cautarea noutait este socio-arhitectura, datul mental, stiutul raportat la tema. Pe acest dram care pleact de la general la particular se imbogateste lumea temelor si se naste propunerea insotita de 0 valoare suplimentar evocatul. Propunerea este 9 singularitate, in timp ee evocatul este expresia unei palete de posibilitati asociative. Fiecare persoana citesie alt evocat. Prin sinestezie, pe baz analogica, evocatul poate fi extraarhitectural. O ‘anumitl arhitectura poate, bundioara, sugera muzica Propunerea contine ti solutiile negate In mod voit sau acelea care ar fi putut si fie realizate, Altfel spus, in continutul imaginitor realizate se aff $i acele imagini care au fost excluse. Domeniul exclusulut este compus, de reguli, din solutiile socio-arhitecturale. 0 novi solntie are capacitate generativa intrucat poate da nastere altors alimentnd creatia cu idei de viitoare forme ‘Aceasta ese calitatea de previziae a propasul In concluzie, expresia artistica poate fi explicitata in termeni de EVOCAT- PROPUNERE-PREVIZIUNE. Pe acest continut se realizeaza, sub actiunea cuplului idee-realitate fizic’, 0 transformare a socio-arhitecturit. In aceasta ordine de idei, “clasa” pe care 0 formeazi arhitectul poate fi stiraca si putem vorbi de incultur creatorulu, sau modesta s}atunci avem de-a face cu lipsa lui de talent. Efectul estetie se realizeazii pe directia transformant intrinse propus. Pste efectul de arhitectura, itatea minima de creatie de arhitectura pe care o numim ARHITEMA, Se comite 0 gregealt alunei cind propusul nu inte’ in rezonanti cu transformantal intrinsee. Este o greseala plastica tradusd la plangeta prin “asta nu merge lang’ asta, forma asta nu a% bine, e cu totul altcera decat ar trebui si fie...”. Activitatea de proiectare poate fi analizata pe fateta ei esteticd, unde apare cel mai pregnant procesul de creajie artistic’, prin intermediul modelului AD 4/1997 cesiniri 31 Fig. 9 transformational. ‘Trebuie subliniat 2 mu poate fi vorba de o zandire liniard, cauzata, de tipul A~ BG - D, cide o relatie de armonie, de rezonanta, de gandire in bucld, in circuit, Revenind la cei tre arhitecyi, fra a face o juderata de valoare, intrueat aceasta are cu totul alte implicati, se poate spune cd acestia au abordat corect problema. Ceva din judecata de valoare revine arhitectulut in ipostaza de critic, cand face analiza critic’ a Variantelor. l’ste 0 sell -judecata de valoare de natura estetica care nu intereseaza, insi, acest demersPROFESORUL ANTON DAMBOIANU (3) elstren|prailolil praberprol lies mere relics de capactatea dea ini fesoneoul erect dn iri Po ces! parcurs dinre explicabil i tecvlicabl, examplcoe cv coroear pose sapaednernmpee spain txcaent rol orm, Dupe om flat care este structura modelului trorslormoigna, descs8 fresc pin tnolza modol de gneve o Wal rhiect in foja unel probleme comune, {Anion Demboions elev virile ‘modelului in injelegerea post facum 0 orbilecuril, Pentru en acea:i8 infelegere. 5 fie impli, sunt scbase la rampa ke ‘exerople: Lc momentul petri ela sunt conpenies da cwpphorie calc considerate strict necesare. lonel OANCEA, MODELUL TRANFORMATIONAL Daca pind acum am ficut analiza procesului de create th faza incipienta a acestuia, nu este lipsit de interes si continusim acest tip de analiza pe produsul de arhitectura. Primul exemplu: WALTER GROPIUS - FAGUS WERK Pentru a injelege gestul creator al Gropius fi vom face un proces de intentie: cum a gindit cand a rezolvat coltul clidirii? De ce aga si nu altfel? Ce reprezinta Incheierea yolumului in viziunea lui? (fig. 12). Caracteristica esentiali a socio- Fig. 13 ‘arhitecturii coltului din acel timp a fost exprimarea lui cu vigoarea data de accentuarea plinurilor de intoarcere. Gropius neaga aceastt caracteristica pentru a individualiza proiectul siu. Functional, in coltul clddirii, este rezolvata scara. “Aici voi face ruperea cu socio-arhitectura coltului”, gandeste Gropius. Intoarcerea pe colt se transforma in temd de arhitectura, Pleednd de ta un transformant intrinsec, realitatea fizick a sear, tntirit de un trasformant extrinsec, idea de Intoarcere a col{ului, sustinute de Gorinfa de a individualiza volumul de arhitectura printr-un procedeu diferit de cel general acceptat, arhitectul gaseste solujia coltului liber, transparent, a terminalului pe vertical, In acest mod se string idetle pe baza c&rora Gropius: ‘contureazi- propunerea: la margine, volumul este deschis, in contradictie cu rezolvarile anterioare, rezolvari care intra in domeniul exclusului. “Asta inseamna, spune Groplus, continultate spatial”. In acelasi timp, acuzarea verticalelor pe trei nivele evoci ordinul palladian (Nig. 15). In viziuned arhitectului german, inchelerea volumului este 0 problema de colt, nu de fond. Gottul se suspenda terminindu-se pe sticla, particularizand proiectul. Aceasti AD 5/1997 restiwii 29 rezolvare este motivatd functional fntrucdt este locul circulatiei verticale. In concluzie, se poate observa ca modelul transformational este reperabil gi intr-o opera de arhitectura existent, find util procesului c in creatia de arhitectura trebuie faicutd distinctia clara intre dowd categorii de forje. Prima, determinantii, sunt forte care conditioneaz proiectal. Bi vin din afara noastra: forma amplasamentului, orientarea si rezistenja terenulut, vantul dom nant etc. Acestea influenteazai fortat arhitectura care tinde si le rezolve depisindu-te. Practic, dincolo de aceste forte incepe problema de creatie. A doua categorie sunt transformantii. Ei sunt forte inteme, arhitectul fgi impune vointa creatoare. Prin transformanti casele capita personalitate. Aceste dou’ calegorii, determinantii cu rol translormantii care sunt forte spirituale, psihisme prin care proiectul intra fn artisticitate, trebuie unite fhtr-o sinteza. Este uh efort dificil, Intrucat sunt forte care se resping. Intre determinanti sunt si normele de construire. Daci acestea nu Iasi locde manifestare transformantilor, arhitectura nu se mai naste. Este ‘azul in care tema epuizeazi toate gradele de libertate. Prin determinant se migei materia, fn transformanti se miged spiritul. Societatea, din motive diverse, poate ‘sugruma libertatea creatiei supriméind transformantii prin impunerea unei multimt de30 restinid AD 5/1997. IZJUNEAS Fig. 14 determinanti. Asa s-a intamplat cu modernismul care a tins, datorita unor nevoi cantitative, la raspindirea fn intrega lume a unui anumit tip de arhitectura ieftina, rapid construibitt. Replica, postnodernismul, reabiliteaza transformantii ca structura de supradeterminare 0 problemi interesanta se naste din {ntrebarea: ce se intampli in mintea creatorului cu un pas mai devreme de concretizarea propuneril? Cum se nagte viziunea in ipsa efreia mu putem discuta de arhitectura? Viziunea se intemeieaza pe o idee majora, peo absiractie ideistica din humea transformantilor exterior. Viziunea are, dispune, de elemente conerete miscute la confluenja dintre ceva individualizant siideile care il acrediteaza (fig. 14). Este totalitatea care pune fn rezonanta transformantul intrinsee cu cel extrinsec. Scofand-o din plan mental, creatorul inceared s-0 materializeze prin desen, ajungand Ja corespondentul exteriorizant al Procesul aparitiei viziuni y yy eye Fig. 15 InSSS idee”, aceasta este aledtuité atat din ‘transformant exteriori - elemente sitictideistice, cft si din elemente figurative din domeniul transformantilor initeriovi. Ideea are onaturi duala, de o parte aerul cleric al psihismului intelectual, de cealaitd parte suportul, reprezentanti mentali ai materialititi. Este important ntelegem implicarea din start a arhitectului in planul dualitatii spirit-materie. Aldoilea exemplu: MARCEL BREUER - sediul UNESCO din Paris. ‘Ne afl in oragul axclor, in piaja Fontenu, pe un teren invecinat cu Academia militar gi o cladir realizati in spirit neoclasic. Apare. comanda pentru Breuer cu tema sediu UNESCO. Suntem in ani dupa ultimul raizboi mondial, cand itecturil moderne era constituit, inchegat. Arhitectul este constient ci proiecteazi o cladire noua corespunzitoare unei teme noi intr-un contest clasicizant, Cuma rezolvat aceasta problem? Elementele fizice, transformantii neoclasicd. Toti cer inscrierea proiectului pe o linie foarte academici care ar fi dus la tridarea arhitecturii moderne. Breuer neaga: socio-arhitectura academic front la front, si pea celei neoclasice, reusind, prin crearea unei disimetrii 0 diversitate prin opozitic cu pistrarea individualitatiilocului (fig. 15). Observaim, cum cuplul T -'T declangeazi 0 presiune intemi ca produsul de arhitecturd s& capete 0 aga infatigare incat Parisul simu sufere, dar nici stilul si functionalitatea timpului si nu fie neglijate. Disputa dintre identitate si diversitate este intima procesulul de creajie. Socio-arhitectura lui Breuer a fost neoclasicismul, transformanti interior, structura si aria locului; raport cu aceasti stare trebuia realizati o arhitectura modema. Al treilea exemphi: ROBERT VEN- ‘TURK - casa pe §laj mndlandu-i-se o casa de vacan{é td, cu functiuni necumoseute, acest arhitect postmodernist are o reactie plastic a ciel rezultat este o arhitecturd fest (fig. 16). Cum a gandit Venturi? Analizandu-i propunerea, se in evident un mod de gindire opozitie cu ce se stia in momentul respectiv despre astfel de case. Daca, in mod obisnuit, o casi pe malul marii ar trebui sé aibe ‘urmitoarea fnlntuire functional: living, terasi, plaja, apa mari, iar la etaj dormitoarele, la Venturi gasim dormitoarele la parter, intrucit, spune arhitectul, “vreau livingul la elaj pentrua oferi o perspectivi' mai larga spre peisaj, dar in acelagi timp trebuie si acced in living direct de pe plaja”, Accesul se face pe o scar ampli. Pe alta scara, strict functionald, se coboar’ la parer. Este una din opoziti. O alta opozitie nin dispunerea paraleli a casei in raport cu plaja. Apoi a dintre scars si casa si opozitia dintre roiund si axtaltate Cum s-a ajuns la aceasta ultima opozitie? In haroc, lineta este un element de acompaniament, fie eX este realizati la un portal, fie ci este rrealtzata la 0 cornisa (lig. 17).Fig 7 Venturi pune ochii pe ea si face ea toata casa sii se subordoneze. Acest spirit de frond, sustinut de un foarte puternic curent de emergent, demonstreaza ci in Venturi zace mare sim{ al contrel. Cei trei arhitecti aleg s elaboreazii o tema care apare sub presiunea cuplului TS-P, dar pe care, in cdutarea noutati, of o trateaza altfel. fn acest parcurs creator, intrebarea "eum se naste noul intr-o tem’ data, merit un rispuns. Acesta poate fi gasit in studiul variajiunitor afine din urmatoarcle trei exemple, Primal exemplus figura A O imagine este alcatuita dintr-o structuré figuralé si o semnificatie, tun conjinut extrafigurl. Se pot desena A-uri fntr-o infinitate de rockin’ ordonate pe dou famili, O familie rezulta din varintile figurale care nu schimba structura, ci Imaginea figurii. In cea de-a doua familie se pastreaza identitatea, semnificatia dar exists Iiberiaten de ‘-limagina pe A oricum. In primal Fig. 18 az, gis omoloage cu structua figural invarianta, In al doilea, se opereaza in cdmpal definit de contradictia dintre identitate gi diversitate, schimbandu-se structura fig acest mod se pastreaz con cadrul une sesii de variatiuni analoage (fig, 18). Aldoilea exemplu: figura 0. Acest exemplu pune in evident deea cé, in principiu, seria variatiunilor omoloage este mica intrucat identitatea este mare, In timp ce seria variatiunilor analoage este mare intrucat scade identitatea sicreste diversitatea (fig. 19). Daca facem o comparatie cu domentul muzieit, varlatlunile omoleage sunt Vivaldi, tn timp ce variatiunile analoage sunt fugile lui Bach. ‘Conjinutul Agurit este cireularitatea, Patem vorbi de patralitate pentru pitrat, triunghiala triunghi ete. Domer Fig, 19 05/1997 cesinic 31 este echivalent cu acela al fizicului, iar domeniul diversitatii cu al bioticului. Se observa, sila acest nivel, lupta contradictorie, continua dintre starea fizic’ si starea vie a Tuerurilor. Numai arta se ocupa cu miscarea orchestratiilor dintre fizie si biologic. Pentrua face arta este hevoie de capacitetea de a citi continutul figurii, de a extrage din tema figuralé tot ce poate ea o! Al treilea exemplu: propanerea arhitectului A. Solutia arhitectului A se iseri seria variatiunilor analoage. Dind drumal la 0 fuga, a giisit solutia cu agrila deschisa. Daca ar fi intrat inti o serie de variatiuni omoloage, ar fi cAizut pe o identitate eu structura a plafomului, solutie lipsita de originalitate. Arhitectal a ‘unoseut continutul figural de ‘tate” gi a facut 0 variatie longi (Nig. 20). Ce se tntampla in eazul unui hotel? Continutul extrafigural este sustinut de factorit sociali, uma func{ionali. Hotelul are insa si un ccon{inut figural. Prin proiectare se pun de acord aceste doua entitaj astfel incat sa rimeze. fn procesul de punere in acord este necesara, atitudinea origina personald, individualizanta, Fig. 20 i i30 restivid AD 6/1997 _ PROFESORUL ANTON DAMBOIANU (4) Usrinta doirrt medeluoi transfermafional si 6 proprietor li ev cial aries nee a baad perfide: nu cumva aceste exemple sunt aanume alese pentru a da limpeziine unei teorit prea frumoase rupte de practca proieciri? in fond, nu de florile mérului arhitecti negijeazt cuvéntul,intrucét ef fac, nv discuté arhitecturd.... Din nelericie, aceasté piguboas8 izelare in necesorul dar insuficientul verb ” a face" 0 dus la scBderea continu’ a aradului de cunoastere in domeniy. 8 recuncastem, sunt pufini amhiteci, astézi, car pt nana un dcog superb despre arta lor. in aceste conditii, ce pretenfi pulem avea de la celal? Spirit de finete al profesorul a sesizat riscul de a nu fi sufcient de convinggtor in Tncercarea de a demonsira c& arhitecura ese arte care ny se poate nagte fra idei. Ori aceastai menirea orietirui profesor a edirei neimplinire osto pcatul capital, Pentru elimina acest risc, dar si pentru a clarifica ambiguitétile din campul de determindri reciproce defirit de rapoariele ideo = arkitect - arhitecurts, Anton Dmbeianu if finalizeaz’ discursul despre modelul transformational cu un exemply suplimentar lonel OANCEA MODELUL TRANSFORMATIONAL Din prezentirile antericare, s-a putut constata ea modelu! transformational pune in evidenta modul fn care gandirea, ideile arhitectului se inscriu in proiectul de arhitectura. Imaginile, spatiile create de artis Fig. 21 urmitoarea problema: fn holul unui teatru exist un perete care se continua in exterior si care urmeaza si capete un tratament plastic (fig. 24). Ce solutii va oferi arhitectul, © compozitic simetri (fig. 22). “Nu, spune acesta, n-am si pot trata in acest mod peretele datoriti migedrii spatiului de curbura peretelui din stinga. 0 simetrie ar segimenta ucjustificat aceasta curgere... eu vreau, dimpotrivi, si subliniez. curbura si continuitatea spaliului.” Astfel de ganduri n-au nevoie de schita. Solujia compozitiet simetrice a trecut in domeniul exclusului fnainte de a fi viznalizata Prin realizarea unei compozitii asimetrice (fig.25) spatiul capita o dinamica intema, dar nu este Inca rezolvati problema continuititit interior-exterior. Este eliminatd si aceast reprezentare, ceea ce face ca domeniul exclusului si creasca. Dupa modetul deja cunoscut, arhitectul igi formuleazi tema, socio-arkitectura ef, clutind si parcurgé un muzeu imaginar cat mai bogat. Sintetizeaz’ apoi caracteristicile comune si se opune lor din dorinta de a realiza ceva personal. Pe acest parcurs, apare propunerea (fig. 24) prin care sunt asigurate att continuitatea, cat gi migcarea spatiului. Deocamdata nu are importan{é concretizarea fizica, este motival jonal, faptul 4 s-a ndiscut © arhitema. In cazul acestei probleme de arhitectura, transformantul intrinsec este datul, situatia spatial-functionala care impune un anume tratament plastic pentru perete in acord en sensibilitatea si voinja creatoare a arhitectului, “Cum am sa tratez plafonul?” se fntreaba acelasi arhitect. Dupd cum se poate observa, modul de gfndire este despartt, aici, in secvente semnificative, pentru ca procesele ce s¢ produc in mintea arhitectului fn timpul proiectirii sa fie m lesne injelese. In realitate, arhitectul igi construieste 0 viziune global, de ansamblu, nu Iucreazd pe bucitele. Revenind la intrebarea legata de plafon, este evident ci Propusul anterior inecpe si joace rolul do transformant intrinsce. Procesele se interfereaza, propunerea pentru plafon poate si duca la motificarea compozitici pentru perete. Daci arhitectul ar face 0 comporitic simetrica pentru plafon, ar apirea necesitatea unei alte rezolvari pentru perete. In cazul nostra, arhitectului i se pare c& poate rezolva problema prin sublinierea migcirii spatiului (fig. 25). S4 analizim ce se intampla in Tumea a treia, in lumea ideilor. De ce trebuie accentuati curbura spaylulul? Pe ce temel? Ca 0 astfel de idee si fie valabili, trebuie si se — somubes, = eee | = \ 1 ig. 25,sprifine pe o alld idee garant, in numele c&reia functioneaza; caré este aceasta? Principala migcare din holul tcatrului, unde circuld spectatorii, este migcarea curbi. Arhitectul accentueazi migcarea spatiului fntrucat doreste si puna in evident modul in care se migcd camenil. Idea este, deci, bera migcare functional, dar ea in sine traieste? Este ultimnl sprijin? Nu, intrucit exist& o a treia idee in humele cireia aceasta se justificd i ‘care ar putea fl: forma se naste din functiune. Este o idee relativ veche si are caracter de principiu. Este ultimul fandament logic din gindirea noastra in procesul proiectarii. Aga cum este enunfat, pricipiul are un grad de generalitate foarte mare. Are un caracter solarizant, intrucdt lumineaza celelalte idei. Este 0 axiom. Transformantul exirinsec este un operant. El nu se nagte direct din principiu, ci este mediat de 0 idee humit’ argument. Se poate observa ‘cum athitectul opereaza in lumea a trefa cu un sistem triadic de idei icrarhizate. Frincipiul poate f comun unei dase intregi de arhitecti, intrucat el nu contine Wwisituri individualizante. Prin el se naste argumentul si operantul (fig. 26). Putem spune, acum, arhitectura inseamna a « conceptie proprie, de o baterie de iei cu caracter de pri ‘storia arhitecturii au existat doar caiva arhitecti generatori de rrincipii, dar in cadrul acestor rincipii se pot crea argumente gi operanii noi (fig. 27) Axioma are un grad inalt de abstraciizare. In procesul proiectirii de arhitectura este, insi, nevoie de ceva mai putin oteric. Operantul contine elemente ‘concrete puternice, in timp ce fn argument acestea Sunt rarefiate. Principiul este Inedrcat cu alitate prin argument st ‘ant. Actul de creatie este, deci, area de a integra idei eria pe care 0 prelucreaza arhitectul. Judecata invers® este © judecatt de valoare. Intr-un edificiu se pot descifra prineipiile eare au generat realizarea lui intrucét, prin proiectare, aeestea se scurg in obiectul realizat. Asttzi* ne aflam mtr-un moment de Fiscruce, cdind se produce 0 turnanti tn privinta principiilor care guyemeazi proiectarea de arhitectur’. Sistemul de idei al arhitecturii moderne fncepe si fie pus in opozitie eu alte iei ale unor arhitect{ cu alte atitudini. Este ceca ce generica fost numit ostmodemism. Este 0 migcare cu manifestiri mai violente in Italia, gi care scapi oricarei conceptualizairi, Ideile arhitectului Pier Luigi Battista sunt un exemplu relevant: ~ coexistenta si superpoziia stilulu; - ironies ~ reciclare anarhic& a tuturor limbajelor de arhitecturd; promovarea gustului pentru citatul ireverentios. Gisim, la acelasi arhitect, idei cu caracter negatly care prefigureaza Fig. 26 FORMA HASTE DIN FUNCTIU! JBERA MISCAR’ FUNCTIONALA| AD 6/1997 resiviri 31 deja domenful exelusului: ~ si proiectiim fara fundare; - Si proiectim fara valoare; ~ Si proizetim fara subiect si proiectam fara legitimitate politica; ~ sii proiectam fara orientare; = si proiectim fara justificare. In concluzie: schimbirile din lumea a treia sunt acelea care, pana la umn, isi pun amprenta decizionala asupra creatiei arhitectului * Reamintese 4 notele de curs datcazi din anul universitar 1982- 1985, cand in scoald existau dispute fntre profesori, dar mai ales intre studenti si profesori, pe tema postmodernismului, Avind in vedere limitele severe ale posibilitajior de informare cat si climatul apasitor de atunci, aceste dispute aveau un earacter aparte fntrucat, de multe ori, depiseau cadrul profesional implicand si 0 atitudine politics. pRINCIPiu ARGUMENT a [CURBURA, RA TEX %K | semutuy | OPERANT Fig 27 AXIOMA i i g ARGUMENT |g OPERANT <3 VaRterare DE PROIECTE,‘roa og ny ce ce as reap Stern etree on ori on bl, monet —— ond QANCEA 1HODEUA seyonc Moet tcrtionl se tones cy rte ional tall a cna te aia ccf te odes setae lium ees Fort er ES inde smo de a ‘encenrtscoeraloy cima cert anti se pe mls care fetus S80 ns as fSodeagatecu ase Syciies amicn e rave pence canparae oainterd cumodeial ‘Stara cares consi co otto fndoed daha Ba tne rota oven uh it lst de arhtst a plang ‘esata Sn in exe oa cule Aaa pene sary sated ear ate lseze propre tates Esc eres pent a surprinde rea arhtectal i euene att ait tet tn ean ‘cnet nesemaeat Erusure Et E285 Be ig 25) ‘tft cute de gona rem codaenaalcbobinien rocesul de profectre Arte, a Banged, sesteyie pated & he de uses mia ial unsosearce ‘Seder aspect procera Semeur in acest ‘eottet,aspectle iermiaciogce in “aheerat ean ri cc axcnuted tm enutatuntdous 2) Sel scone post Enea ul ae sa race rik AMBLE coseval_ausreronre Pommu & ASGuen Ut GARAGES eeSTiy Egsrestmu us acces. sven ge wa Agideen Lo es JH LARG PROUT De US! earner Boe Tovny Sah Nis eure Hires perce yeueeal ec ‘tee domertl teha f domne va evr igen, orn ‘Schule onsale poring 6 clear deermead Prima se fes8! lao carats usdogera ‘onsiuies Micke anu sleds umenh ARACTER PESTIN HOI TUIMINAT, AMPLE CORPURL — reale cu “AMPLE StSPENDATES SUSFENDATE, find pate dig fnveltlcu CORUM TLURARAT, omen prope aleonsttunt isla Su°HOL? lar accte, (blectunle dou caegorle de chad Buc fa eae eel {ermeni ta scescaz ual unl, lenien “CARACTER FESTIVE FEST, aleulecun dementia care ele mpl :ARACTER PEST pre atu, ata anand de retest AUR), luna, osodette raiewtura” “Hot ete ausenblal a) ect a ape ie ‘shiee lO Zante de gine fstesemaicted ean ind Ioeed ips ido det Cre legac en fet Porat tia, Teeugatl este onecetate pela func tematic Fotalintoe Fanetonas penta Timi pres hited hair et reaiseze clan varailelr (0) scare (i EERE ad (owners es) ROR vec] | oom = =)__sornser onss 31 Se eee en per ee decanted: Samat, evi —-[AUR| Ficareun conga tipardiestalt Slespardupa consstaressemnslat. 90 ‘inssum ansambiy un portant gio Semple arttectar 32) one SDCEMTOEY farce "° enn campless pense ir ae ‘tcfiunes umand de refering’ (fig. Injelegere sunt neoesare sennitionr<-® > senicicat 5) Fecare dare coun Bt re Incadeol APN AUR ERR Es pas once atete unk Sxprimablopine'scconje de” Seemann malipicare, es SEmiten eisisemnelor Semen infine varies“ ” care oe eonatae o ‘xl potenfall deaf nui fGtuekiauuresens fib exetenie fhorantl( pose singuarsas Choe de coestat in roiecare [pra ayn el rceo priate tet face sce. Aceasts | nent 4) Mebegat in facere” nr nomena propel vaatieor Spade pra ou ole fields tl expesia unt tod de rete dient ‘Sti Noe ah pa proces ste ulieretermene Eincepe semen, orate su uti ior ‘tofoncara fa proiectare: Aces Met ‘ia pel de vedere samt Seco ae SEeshar ees model (Gut este un seuufcanintruest “FESTA aeleags de “AMPA Gedalclerte an suwogt care repeat putea ae emma selma el ross ergs (AUR). acct retale_leghtard dine hit 9 AUR z ts amen even an sen Gig 1). Ate sunt erment Sole ntn proces de fed Bake prseenunjut ain proceid.” — semltioe mtenave (Dg 30) Rouatia SBE detertint rutrsidllor ‘olelarl santi alte sme de enentva are vedere eraiuarea Peioae recurs Us pies fSeuolu ati antfactam, pig Modell ematical proces de SnalintataTa;wegoietvenn Hilodiere cata paiacan, Berar eric aa ‘teditatuatcdndexttenja este”. prin rabunen ge af (He 3 Felnjana! dnire matenatatea ‘Ste cnsefeoje moh Acosta” Enprocemn nag ates xen i mand. SHecotexl iment arhectul"” qparantefoctan in felde det Actas gd interment peo ‘Syrecashjadees toss slementle rela semniestve Sunt {ee gh ana teeta agere Peiiteci Incoasdelde* Gansorwangi rinses care nu 12Scmoleal caret rd le, Sidupe,inceraresdesTiopunde la sumer ceincainieo,luenjnrd ele hnaetarea dee este colotna * unlune de else conturesub fonsiderets sma ee un exert Sorel anteant reprint fet ‘Smneat pet spe nite toei DRECTOARE EES SSPE tare rae See a ceed ‘muni eos een eee ee / comparatii, functie de capacitatea (SE ete Eber eat ‘cheat eS elcen mea cece saucer) profesional s omeratorll porica SENIFIONT! ‘, neni sel do ARETEOURNA @7 4) SSS MONDHETTRTE thier care esprind pectin “thitestralsgonunaancteate daw ‘apes dea fle amutoctunt fig 32 RAIUHEA DEA FTPROFESORUL ANTON DAMBOIANU (6) oe senate Spotehreceeee: _ Soiseecce’ DOM= ain repost ntfs ener mat Sin log rns cacao : trdtou raion proce proc — {Spi de erste neces yay fn Ci art pula sopsore ‘numa ane esenenen pre IU dines lansing scar gers, hsb pneonh ote telone este angus pir trend nt, tates sunt de tars lone OANCEA [rick fonnelor socale Arincliate a levdpth MODELLL SEMIOTIC ide afta lege pin Osemioz este iteamnt) onal neue fantateninint de constialrea ere de aritectrdincee neo femnulul faire semioza relat” Geasianoren inpeeabll ‘nota eduad elope ena Ia nesta Moon feo ‘cuconoatvd. Legtura diate geemenenecuape rele ‘Scetain denote attests! sermitespa Weim Ie ene aritectut (ig. Seromu arectral econtreazd 55): Dar are et ralisnen, satan pes torte de ‘motvajasemneor?SemmalPOM _Inatreare-semncare El nu este fitmemotval nicl nimic din srhlear gute soe Umut emeata En Pent eare rebut sf este une feriereninifala,cutdeograme, fev profccar eu rapuns fo Sema era moat (tg 84). Somnl imagines proces irhtecgl te eden eae Fensus deri ital mute Ilia Pe eats tema se nasle date ropa wi oblet ete fash oproMent dient suinutdeceardschilerca cot ¢ cemunurt de gem: “Tac portal unetelorde vedere Beusia ‘Signo cir sh aigur ecole poate ntergrtath ‘monuinenaiate sor8"Ce ede Gonaldertobiecele dn jr co. Salogiceste aceasta unde este fad eoncentae de sel ious Ea pst ght in vat iain 5) Odell ve Socio unde, prin trea To, sau servi Che flu de sere Tarmelesetuear de un sentiment” ue aducosdecxemp, 0 coach ds tunan.Penomenui de consiurea fea? Pima serel const a oj aritctara epee se" Snigutaren IMPACTULLT {numplt atvan anu grup, ctmp - FURGHIONAL: (ta fatal ek ‘tuterrtusocal tinge spre. enc pre apucetea cult ya Ulveraizre Motiatlasemmulas Cam primal ser cll swan ae atectara poate ea ut fste cd ace posts afezarea Pen taracterneonal cum este eatin el veal dca servct ovec fh ARV =AUR [0et(APV = AUR) Stown") eee ad raw dx exterortaten, conan diverse Tort obese caro ou, eles um sepret dual: Petr una ister, etal contin te contre tehavorastra, ta prelucet cones fteyfu timp ce 2ane exosomatca fete format de up celo patra propria relexiiates, atin ocaatn INTERPATS OUIECTELON Se out fee, O fg este orientats epee fol oteun concentrate sere ‘Cala ir e ere prt oe exist, ete conaiuires ISnice onto. Grane dinte le i poste gros euler Once ‘et perme oad de integer Un elfot presat 8 ner core tslncorelte dels ea nuceu ‘ehoo-matera Rowl aPitectlut test veda aceasts eras Dolesaren de act Ietoveust aro tere Demers de pans acum temciat ye anatie vraatlor cele semloe.Scimbatea tele de sbondare dice lx Ftnboedies semaiteni semiozs Ecmotien ese emetodoogie Teor ce sete seul fn legitura ew ceounieares Ele Gonportamettele mane impllste In procesul proleeti de oritectart nua act de comunicae decst {tran zens accu th mura ln ‘exereitim funchl comunicaste. cinlate producttosre de seine, {arsenal arstocural esto rela ‘sit dep Saussre- Ptr Interpreten acolo! domenta fn relia tendot I care aioe delle etal ea fee int rela dai ig 4) Tn cau comuniste teramane ‘ebale ea inns unut cure biverstar de tera aritetur pot itinge, pe deo parte sorea are ete rfesral pede al30 restinici AD 8/1997 Jueruri, ceva despre arhitecturd (a) precum i felul fn care profesorul géndeste acest subiect (b) care este tun continut cu referinta la modul de gandire, anume, modul in care subiectul este facut comunicabil si care poarta numele de MARCA PARENTALA, Aceste doua lucruri impreund formeazi mesajul. Mesajul (M) are deci un continut dual. 0 cuanta de cunoastere (C) ‘0 mared parentala, o modalitate prin care continutul devine comunicant; (b) reprezinta subiectul emitator Gran HoTERIAL -Fizie) EXPRESIE — CONTINUT ( swmus spounceT) ¥ care include MARCA ORDONALI, ‘modul si puterca de organizare a unui material. In concluzie, informatia cuprinde 0 marek parentalé si o marca ordonala. Este important s4 nu se fact aici confuzie intre continutul cognitiy gicel informational al comunicaril (fig. 42). Incazul comunicarii cu obiectul putem repera interioritatea, modul lui de gindire, continutul (b) plus ceva prin care obiectul este 0 exlerioritate si modul in care devine Teens ae —SEMN (EXPRIESIE - CONTINIT)(EXPREBIE-CONTINNT) le“ mamaiorA intrinia, Fg 41 limbaj. Cum poate fi inteles obiectul ca mesaj? Putem sa-i distingem un plan al conceptici si un plan al informatiei, Este un fel de a spune c& are trup si suet. Cum poate fi definita interioritatea, dar exterioritatea unui obiect? In fig. 45 este reprezentat obtectul ca mesaj, prin transferul termenitor (a) si (b) din lumea comunjcirii terpersonale in lumea obiectelor semnificante. Interioritatea unui obiect este confinuta in elementele care justificd tn functionarea spavio temporal’, Avem la dispozitie patru project, Primul consti in precizarea in termeni figurali a obiectului desenat si cotat, GEOMETRIA CONSTRUCTIVA a acestuia. Al doilea cumuleaza informatiile care aratd cum si fie obiectul: alb, rugos, neted, precum si preeizarea oricirot alte elemente figurate. Sunt date care descriu TEXTURA obiectului. Al treilea tip sunt informatit eu referire la MATERIALUL din care este realizat obicctul gi ultizmul tip, contine date care deseriu modul in care materialul este prelucrat ea s8i se asigure geometria constructiva si textura doriti, adicii TEHNOLOGIA de lucru, Aceste patru categorii de M=C(™date former’ interioritatea objectului in general, sufletul lui care se manifesta printr-o + exterioritate exprimaté de FUNCTIONALITATE. fn acesti tormeni poate fi descris& protectarea {njeleas& ca producere de semne (Gig, 44. Arhitectul opereaza cu semnul la trei nivele de densitate. Daca Indim exemplul unui (fig. 45), primul nivel il constituie IMPACTUL, FIZIG, modul cum scaunul asigur’ o sedere corecta. Al doilea niv dat de RELATIA AMBIENTALA Fg. 46 Il EXTERIOARA. Aceasta inseamna ci proiectarea se face in functie de motivatia gestului de sedere, odihna, spectacol, alimentatie etc., relationdnd acest obiect cu altele: ‘masii, banchetd, misuté. La acest nivel, semnificatul este gandit tot relational: omul trece prin diferite pozitii intr-un continu comportamental, aga cum seaunul ‘este judecat intr-un continuum relational. Semmul este unificarea acestor procese. Nivelal trei de densitate este reperabil daci ecuatia semiotica este aprofundati, 08/1997 restniri_ 31 ¥) Fig. 45 semnificantul, simplexul de patru, cum este gandit obiectul in proieciarea de arhitectura, cipitand semnificatii din tréirea socia istoricd a formelor (fig. 46).46 sie ADIGE = Protesorul ANTON DAMBOIANU (7) boa par cal sit, Slade dra tdao omen st ice smite, pan one ese a Seen Sony AN oi ours Saeed ea Sa oaareme ree a : ha i komen, o Secon =e, ‘nto pe lon =e a lors OANCEA CONFOR Monat sewon ruofusle sunt prlectae la Imueraceladive ora saagratca siazaparaigmaticn (p47). Aaa ‘oun ipa de enunfure count Senne couse farts Cele female sua ctiteate Ele igure pet soul aume: Nv (Cede dense al somal Sulugmeete modu de inde | stules psn reula uaul cod, | presupune abet iianare hits conatte Fela dae semnican {ntertrt Numan acest rant Imotdenuna prin confrantare eu sernieat (ig 48), Cele fcturate | pone tnjeeastaritetura cn gest laud paradignatic ‘usu eodieate,Gdntbemanats | Catura Atte tee st ye" ‘lonu tendinje cea pesturs del Site a {otdesune oa anu cease se basta fa, inane eta ‘utem nispande acu a inrebaen “Er otvent da aTeWOGET ee ete contra? (Ie 0) fn Iorceunepertoru de forme proiecare ve ating simultane teh Hind cuprates abot time, ag an late iota Acinic, Sealey aa peta 4 {sist reac pewuthteared uate allt ig a7 Solullariaeturt moderne Fenomenl ce perturtare coda ‘oof sian a nteralelon, ‘Sinus: fn ex cot dae nici Pe 02,9 a spare lune dnd attest incep 8 “ploy. Drodvcd enunar tetate Procesa) Te anunl Et (Og 47), witeca igodineccheisimias 3 ue aS pa Anata est Hea devote caarairr Pel ra el de evolue se voracgce | pi MIEPODA end se sonane pascal ea ide BUNISTICA sel cn sve eanagte puncte Sea Creat fr pasar ee era ppimul CAMP DE OPOZTT, toe cam de opoate se nage tn "las corpurr suspend ample curisiea eet (ig 51) avttectul I eresbuestes spleste ent daca rbicon in clade variant pst lal eee peoertacen sl spins (ig. spent cae ez de a Sire trite stain dct acloatectnr orl qos TOLMER, sioren yaya acror Duck Spuneel pone ace all Are entry sound unui judeestor es AGTVEL, tue sp enuntrie Eoioesce CSUEAY — presupune peti dept ote, facrale El ineerca paul de we finercanien mountrom Coa re gare SISPENDSC WEEN ae ome ovina ca conia se est ste ‘fata expeimarea oft mal personal aoa do ert ‘Se pratima webutetageleast ‘afin legats direct de modu paredgmatic de ses? Co Fpsconint fe? Intereseers in ‘ct de vere aritetersl, Aelea eval pe cpl yt arpendat (ig 52), Care ete ina de opi ates ‘hess mex beumarea lel! ‘oes, dom Intetege des Dro semifstal ‘menial al moduli cum a fost trata teva clas, soclazttectara hqleonsrulgte camp de APV = 4UR 1 5 2 tte PUNTEA AN = pee i de cae cst no ik ‘nopcmentli? Pena Sspunde inl I contin expres figne ft de sricant care teh genera un ses ate tere al ecu seminice care Eetrobuta nso de dasanerea 209/97 mais 7 Spo dé emai cucre stom mete (5) ete Scmnitsnt externa cores» tel sar Seta ete geste de pucare, ecumate Care te Sent pl noe I ce as SeCONFORMITATE. Des {sel de rel in dren! eeait ‘estinentare, la proectarea oer. Ferestrelor,pardossr tn genta sea ute eae fps eee, eorsitates nana (hs 30). ‘dou situate pate esti pia tat deionar 0 eelansa este o tere a ALOGICA (te 59. oO tt IhAB restiviri AD 9/1997 holul de intrare al unut hotel. Pentru rezolvarea lui, arhitectul construteste mental personajul ‘uman care il va utiliza g fl pune s& parcurgé toate traseele de care are nevoie, adic mundaneitatea de a f hotel. Arhitectul ipostaziazA viata ‘unui cilator in holul unui hotel, din infinilatea variabilelor esentializand ipostazele de baza pe care le leagat intre ele pe principiul eirculatilor (fig. 57). In acest caz nu se poate spune ca holul se proiectase con- form schemet. Astfel de situa reprezintt majoritatea problemelor de arhitectura’, in care puntea anlagic& nu mai Iucreazé la fel de strans ca in primul caz, Este un izomorfissm in care semniificatul gi semnificantul sunt 0 conformitate de alt tip intrueét implic’ un transfer relational nu figuaral. A treia situatie pune in evident’ modul in care arhitectul s-a gandit, sd sugereze, prin plastica effeiulul creat de el, clemente reparabile in SErnitlcanT bisericile bucovinene sau le casele cu intrari reparabile pe sub arcade (fig. 58). Este un tip de legatura special. Nu este nici conformitate nici corespondenta. Semnificatul incepe sé fie un caleiddscop mental. Cum lucreaza puntea analogicd in acest caz? Este tipul cel mai lax, cet mai labil de relatie care se nagte intr-un regim de CONSONANTA. Semnificatul este "tinta” de arhitect, fn proiectare, intr-o mare varietate de forme. Actul de proiectare este 0 cascada, un suvoi de decizil in care cole trei tipuri de relatie descrise Tormeazé osatura, structura de baz’ Consonanta dezvaluie, in cet mai inalt grad, artisticul care trebuie transpus in relatil de corespondenta si conformitate. Ea este controlat& suprarational i suprasensibil fata de celelalte dowa, care sunt de tip relational. Sensul de abordare a unei teme de arhitecturd, eare duce la create, este: CONSONANT - Fig. 57 Fig. 58 CORESPONDENTA - CONFORMITATE. In acest moment, legatura care se poate face intre modelul transformattonal si termenii semiozei este pregnant._ 1007 ais 39 Profesorul ANTON DAMBOIANU (8) ‘moresonu ANON oanousy eile rondoworel ine thowdetconaresnmele 0 — + ‘ernie, sana Sonat, = Seisileendiomen Node! (eq) ‘Sepa hee Ute nos eatpectons ends descre Seed de onontin ina ape ended pt, tpt pee = eee ted ote + = / Sommerer (by. / lol OANA ODEULINTEGRATOR 88 Inconresox mode = intone ae relent + = stitictates ico cel somiotcvcare (C2) Seaponederafunes ini 2 icc rol net Sneed pu ctanecad ea uli face de feveate oer lanes hse OPERATIUNEA DE cela lens am bie Rg Remo DEMRESUNIZARE ste autede ees Et ye} Dees naga species pes. troceden iat indoneaius dite eteestecoerd, dase Sens Bun aca ite Compl wees weg a8 ryder vel ge ghadie Shite tiniest 8) ‘eed og tie ‘nto esi i etctee epreseates howto onan ps requ du eae preorder ah jt a Capusttea dea vesen ln pi sepa se camp Fon 2B" * Inegereecnsesteoic, BucSapurgansan win exer sels teue veer ‘ep ane th cme tse (insect ee et Cail espe (og 0) acd cise? #6 59 Suche st Soda tic ofaerseitered Pa hates et or irestones dns hceaona Sg el rs Apres g Stinc est prnne rie be ears {eee pat ig Dey Fespea x ALIEN TO ti nefgmmpin cn Set yn ee ahr itera Bree Sevan atanatsnuinende — Aersnnres etn enwtist Hates Soin a ie dere saa dente 4 iar ha sk 8 P iiss sua hhAO costviei AD 10/1997 din interioral figurii intr-un mod. intrinsee, Ele sunt DEFINI. CONIUNCTIVE sifac abstractie de mediul in care existd figura. Dacé privim figura ca pe un subiect care se nagte dintr-un anumit tip de “CE” este in jurul ei, atunci fi vom (er? +R descopen’ DBFINITHLE DISIUNC- TIVE. Pentru aceesa, va trebul 38 procedam la o descompunere in doi we (] \"Z\re foes sone dintr-un medit in care totul este structurat dupa legea pitratelor (fig, et || = AF (\+ aa +/ +R op. Intr-o definitie disjunctiva, Prin urmare, gradul de complexitate A Q /4. é al unei figuri este functie si de puterea, de capacitatea unui individ = aes R de a-i “descifra” enunjurile figurale. R a Bnunfuile igual nu epuizee EF) problema depresurizariiintrucat vin 3 4 45 2 constituentii nu mai sunt elemente, i Gail eel located (se)? YF ( fet +R fnscomod eursvaneroaoreieste acest caz, (fig. 65) regula poate capita urmitoarea formulare: acest é pirat este colocat acestei diagonale. +R Intro asifel de viziune sunt relevate (Fy S| i Ira complicate n cae Ngura pare ca o simplitate. Gradul de complexitate al figurii, pentru oss ‘nalizatorul respectiy, este dat gi in acest caz ce numiral definiiilor (lig. 66). Figura luata ea exempl a se nase’ prin fost obligata s colocarea a doi termeni, se pot imagina inst trei terment, tre tipusi de fonduri contextuale prin colocarea cirora si rezalte aceleasi figura In concluzie, daca privim figura ca pe v concentrare, yom avea defini conjunctive, privind-o ca pe o audiere vom avea de aisiune= FT COMTEXTUALE. ATRATICE. tive, ambele fenomene insemnand Fig. 4 depresurizare. “and si analizim geneza figurii, s-a observat cd figura este complexa. Figura s-e nascut in doua moduri simultane, prin constituent ff +R Seen rene fh tata, ovulul si spermatozoidul. Cel 7 mat important factor al acestul Fig. 65 = proces este REGULA, intrucat herespecterea altor iguri duce ta aparitia