Semestrul I

1.a.Ecuatii ale modelului semiotic

E1 Iluminatul holului se va face prin ample corpuri suspendate pentru a asigura un caracter festiv
Acest enun este o modalitate de gndire endostenofonic (nerostit), obinuit n procesul de
proiectare, cnd se emit permanent astfel de judeci de relaie, analiza urmtoare avnd n vedere
aspectul procesoral al demersului: ceva este pus n legtur cu altceva.
Exist dou categorii de termeni:
1) care se refer la constituirea fizic a unui obiect (hol iluminat, ample corpuri suspend ate)
fcnd parte din domeniul propriu al construirii obiectuale.
2) Care presupun implicarea omului, a unui grup de oameni, o societate (festiv), fr legtur
direct cu aspectul fizic. Deci este necesar o cantitate de gndire, semnificativ atunci
cnd leag mpreun cele dou domenii, prin care se obine o relaie de tip bucl ( cele
doua domenii sunt cu variaie concomitent, orice schimbare ntr-unul implic modificare
n cellalt);
Arhitectul opereaz cu judeci de relaie ntre domeniul tehnic i cel uman a cror micare
n procesul proiectrii , este concomitent.
HOL = ansablu (A)
CORPURI ILUMINAT =element portant (P)
AMPLU SUSPENDAT =variabila (V)
CARACTER FESTIV =aciunea uman de referin (A.U.R.)
=> ECUAIA SEMIOTIC INTENSIV A.P.V
A.U.R.
Semiotica este tiina senmelor care se constituie post factor ntruct nu are sens fr
evidena obiectului cercetat.
Din punct de vedere semiotic A.P.V. este un
semnificant ntruct are propunerea de a vorbi, de a
trimite la o activitate, la un semnificat (A.U.R.)
Un obiect n singulareitatea lui nu poate fii semn
dect atunci cnd existena i este controlat de referina
uman, este contextul n care arhitectul apreciaz, judec toate elementele de arhitectur.
Sensul intrinsec al arhitectului se dezvluie n dinamica micrii de relaie dintre semnificant i
semnificat (asemuirea unui interior de catedral gotic cu o pdure de piatr)
# comentariu extras din - A.P.V. => poetic arhitectural
- A.U.R. => domeniu de semnificaie despre lumea arhitecului:
mundaneitate
-# poetica n funcie de capacitatea poetic, artistic a persoanei
-# mundaneitatea n funcie de pregtirea profesoinal a comentatorului
=> raiunea de a fi, a arhitecturii
Semnul de arhitectur este o entitate complex
Ecuaia semiotic extensiv are n vedere, evaluarea semnului
att antefactum prin idei directoare, ct i postfactum, prin raiunea de
a fi.
n procesul de creaie a arhitecturii apar ante-factum idei relativ
semnificative: transformanii extrinseci (care nu sunt semnificaii),
acetia intr ntr-o uniune de idei sub autoritatea ideilor
directoare n numele crora se acioneaz n proiectare, care la rndul
lor vizeaz unificarea semnului, se implic n el i subzist n
semnificaie. Semnificaiile printr-un proces de feed-back determin structura ideilor directoare.

1.b.Gradele de delimitare a spatiului

Configurarea spaiului n regimul expectativ: prin dislocarea ambientului n trei zone modelate. Prin nchiderea
spaiului relaie; spaiu ca ofert + reactor. Prin imaginare de evenimente spaiale n aceste zone => o infinitate de
combinaii reductibile la 6 structuri.

1.nu exist limite spaiale => maxim libertate de micare, manifestare, spaialitate.

1
 -spaiul este caracterizat de o presiune nelimitat asupra noastr => impactul cu realitatea duce la agorafobie
frica de spaiu deschis.

2.-prezena parietal duce la realizarea spaiului curb,al dublei polariti: intra sau extra-muros; dintre o persoan
i un dincolo; deschidere pe vertical + o latur senzaia vecintii.

3.-apare extrapolarea stnga dreapta

-spaiul mobilat pe liniaritatea pietonului => o stare dispoziional susinut de dilema nainte-nnapoi;
=>coridor urban protecie, identificare
-drumul cel mai scurt intenie - obiect
-fr alternane, spaiu totalitar

4.-ilustreaz spaiul ca realitate tranzitiv interior exterior, specific prispei, umbrei, loggia
-microclimat pozitiv: specific lumii mediteraneene: invit la repaos i reconsiderare.

5.-este cazul spatiului curii nchise n care se realizeaz o micare circular de nchidere.
-axa vertical pus n valoare
-pattio ngrdit
-prima treapt de interioritate cu semnificaii diferite n funcie de cultura n care apare.

6.-cazul nchiderii totale,caracterizat prin efectul interioritii (protecie izolare, intimitate)

-poate fi trit cu valorizri pozitive: o epiderm extins sau negativ
=>transformri n captul de linie de unde nu se mai poate face nici un pas.
=>situaia contiinei panicate de angrenantul sentiment de claustrofobie spaiu carceral, patologie pentru cel
care le propune;
Cele 6 structuri claustromorfice = structuri antropologice de baz, instrumente de expresie a oricrui arhitect.
Ele mbrac forme particulare diferenieri stilistice, funcie de aria cultural n care apar.

2.a.Axialitate, consecinta a regimului expectativ

Teoria axelor
- provine din teoria monumentalitatii
- principiu de compozitie sine-qua-non monumentalitatii
- se bizuie pe relatia dintre starea dispozitionala si cea situationala
- axele au aparut din cele mai vechi timpuri si s-au exprimat pe parcursul unei procesiuni > o succesiune de
elemente(credinciosi, lei, coloane, multimi aliniate >
cu cat mai lung, cu atat mai important)
-2 el. identice pot crea un ax de capat pentru acces, se poate specula linia de privire, este important axa vizuala
ex:grecii > diminuarea verticalei in miscarea liniei de privire in planul vertical > privire ascendenta
> speculatii optice > deformarea frontului > aplecat in fata ca sa fie perceput ca drept, concavizarea fatadei
principale
- relatia corporalitatii umane cu mediul: axele vizuale folosesc la structurarea spatiului comportamentul vizual al
omului genereaza fronturile si flancurile
I.axa vizuala > principiu de compozitie
> simtite ca date obiective
> proiectii psihologice ale axei vizuale proiectate de om
-simetria formalism irational (indepartare de functionalisti)
- echilibru static absolut evident
- creeaza confort vizual, sentiment de siguranta, echilibru psihologic
-perspectiva - inseamna traire spirituala (Acropola)
- egipteana sustinuta de un traseu ritmat (Karnak)
- renascentista, introduce oprirea ca stare de meditatie
II.axe functionale > dispozitii care presupun un anumit concept functional
2
 > rezultanta unei judecati de valorizare, ierarhizare a functiunilor
ex: teatru
elisabetan-separarea axelor functionale
total anihilarea granitei
- 2 circuite functionale
-interfata (scena)
- fluxuri care creeaza axe, retele
- care se intersecteaza partial, dar care au diverse anexe care nu se
pot intersecta
- axele functionale sunt judecari ierarhizante aplicate comportamentului uman
III. axe conceptuale > ierarhizarea valorilor pe o axa (axa absiala, a transcendentei)
> surprind omul in interioritatea lui
> sunt traite ca o evolutie pe traseul verticalei
- exista o ierarhie care creste in valoare pe masura ce inaintam spre instanta suprema
iadul > non-valori
-exista o segregare foarte bine conturata, ierarhizare in arhitectura monumentala
- zona de acces de la care percepem cel mai bine
element simbol reprezentativ
-ex: piata e locul de unde percepem turnul, porticul, foisorul
la palat valorile scad ierarhic spre inaltime si spre anexe, succesiunea de curti; exista un spatiu important de
primire+anexe(intari laterale)
- prima contestare a acestei dispozitii ierarhice > in modernism >
casa > sculptura
> nu exista fata/spate
> o bijuterie sculpturala intr-un parcurs dinamic de jur-imprejur
- contextul, natura > este cel care ofera terenul >inchis sau deschis
- vecinatatile > implantare intr-un spatiu public, construit
- atitudine - deschisa, de comunicare voita > pietele renascentiste
- inchisa, retragere pe inaltime, zid > intimitate sporita
ex: casele sasesti > aparare, retinere, rezerva fata de spatiul public, inaccesibil inamicilor > introvertire
- ierarhizarea volumetrica < din ierarhizare functionala
(exprimarea sincera a niste rapoarte care in ciuda democratiei nu sunt egale) > comunismul, incarcarea valorilor intr-
un tot amorf
- valori individuale > democratie

Li lumea ideilor
Lp lumea proceselor- inductie, deductie,
analize
Lr - lumea reala

axa abisala > relatie intre transcendenta si capatul

opus (centrul pamantului) > raul
- lumi ale binelui > vor sa cunoasca fortele
raului > sa ramana singuri, sa conduca, sa
distruga
- legatura intre arhitectura si valoarea ei educationala/ideatica
> exista tendinte opuse ale arh. > care face ca la un moment dat o idee sa predomine si sa fie motorul
generator al arh. > acele perioade ale omenirii in care arh. a fost propulsor de educatie si formare a poporului,
promotor de gust, de valoare > nationalism, socialism educarea maselor prin arh. (Le Corbusier)

2.b.Evolutia iconografiei in cultura europeana

Patapievici > cand spatiul devine anizotrop, se naste un zeu
- orice arh. este un receptacol
- arh. sacra este un receptacol in care se asteapta sa se intample evenimentul sacru
- axa verticala > lumea dialogeaza cu trasncendentul
- prima cadere > aparitia primelor temple in care apar zeii (cand zeii s-au retras dintre oameni)
3
 > lumea a inceput sa construiasca altare, sacrificii in vederea invocarii unui zeu
> prima tentativa de eterogenizarea spatiului
> cuceriri de teritoriu > infigerea unui tarus, perimetrarea, luarea in posesie (la fel ca la animale)
> investirea spatiului cu o semnificatie
- a doua cadere > alungarea din rai a oamenilor
> viata oamenilor s-a schimbat, au devenit muritori (isi pot castiga locul in paradis daca viata de pe
pamant e corespunzator)
- exista o conceptie > artistii au sanse (ei recreeaza lumea prin sacrificii de sine)
- a treia cadere > ridicarea lui Isus in cer
> apar primele biserici crestine, receptacol al acestui Dumnezeu
Patapievici > in momentul in care s-a facut lumina in mintea oamenilor > ideea gandibila au aparut idei de
distrugere (neoplatonicienii au incercat sa lege crestinismul cu filosofia greaca)
- reforma > critica a clerului, relecturarea Bibliei in esenta ei > reactie dura si sangeroasa reprimata de catolici (deja
deviasera de la concept)
Iconografia > imaginalul sta la baza artei occidentale (abundenta nelimitata in exprimare)
-imaginarul laic > in renastere erosul, comunicarea la distanta
inconstient > visuri, irational
- renasterea a dat voie sa se dezvolte, alaturi de crestinism si o lume laica > umanismul
- reforma > castrarea imaginalului (a interzis orice reprezentare a Dumnezeului)
- contrareforma > innoire, schimbare
- puritanismul > ataca tot mai drastic imaginalul
- sec. XVII-XVIII se naste stiinta moderna
Laplace comunica lumii (scrie cartea fara imagini)
Mecaique celeste (sec. XVIII)
Newton infinit in matematica > element care a deschis drum mecanicii cuantice (sec. XX) > fara imagini
- influente asupra evolutiei artei
- in biserica ornamentul a disparut (nimic nou nu mai apare dupa baroc si clasicism in biserica catolica)
- apare arta abstracta > interpretare, notiuni, sentimente (epurarea mijloacelor, inducerea unei
semnificatii fara a abunda in informatii, ornamet = crima < si in arh. la fel; arh. se exprima pe sine, fara
prea multa imagine)
- nu mai avem imbinarea artei cu arh.
- albul, umbra volumelor in lumina
- post-modernism > nevoia de centru
> evocare, sens, sacru
- eterogenizarea spatiului si cautarea de receptacol si de sensuri este o tema actuala (inceput in post-modernism)
- tema ornamentului a revenit
1. ca diferenta (M.Foucault, Walter Benjamin)
2. cuanta culturala (Umberto Eco)
3. tema gandirii - de tip fractal > continuitatea in gandirea lumii, in cunoastere
- de tip binar > crestinism, cultura hibrida cu calitati comune - catolicism initial+celui pe
care le dezvolta
-gandirea fractala Patapievici
- lumea islamica conserva identicul, isi trage seva din propria traditie fara sa evolueze
- islamicul ca arta a pastrat intact imaginalul
- crestinismul a avut 3 secole de claustrare

3.a.Procedeele indentitatii-modelul transformational

I.Identitate, asemanare-omologie si analogie
-omologie=omotetie - varietate mica, identitate marevariatie afina
-structura figurala invarianta (variatiuni pe aceasi tema)-spiritul omotetic
-miscarea imaginarului este omologica
-analogie: se opereaza in campul definit de contradictia dintre identitate
(<) si diversitate (>) schimbandu-se structura figurala
-recognoscibilitatea esentei: varietate mare (variatiuni analogice)

domeniul -identitatii-fizicul
4
 -diversitatii-bioticul => si la acest nivel se observa lupta contradictorie, continua, dintre starea fizica
si starea vie a lucrurilor
Arta se ocupa cu miscarea orchestratiilor dintre fizic si biologic
-pretinde din partea creatorului capacitatea de a citi continutul figurii, de a extrage din tema figurala tot ce poate ea
oferi.
Exista stiinte pentru dezvoltarea acestor serii. Pentru o caracterizare a individului se reduce familia omoloaga =>
personalizare (stabilirea portretului robot)

II.Prefigurarea- dezvoltare, evolutie formala: modificarea dimensionala

(cresterea unei dimensiuni sau a tuturor dimensiunilor, duce la schimbarea
caracteristicilor)
-de la spatiul micmare: etapele dezvoltarii apar lizibile, facand posibila
identitatea spatiului
-modificarea pozitionala
-modificarea formei

III. Contrast, opozitie

-exprimarea puternica, in cele mai diverse forme (floare-samanta)
-in arhitectura: lumina/umbra, simplu/sofisticat
-punerea in evidenta a unui obiect prin contrast pentru a-i permite lecturarea

3.b. Modelul colocarii (integrator)

-colocarea =termen uzual matematic, ce presupune un numar de constituenti prin care se ajunge la un rezultat =proces
de creatie artistica, care presupune o decizie majora inainte de a se purcede la demersul major
-arhitectul creeaza totalitati- ansamblu
-un astfel de procedeu = operatiunea de depresurizare utilizata in domeniul figural, ea inseamna capacitatea de a
vedea mult in putin ->depresurizarea patratului: in el zace o multime de informatie
Continutul figural = suma relatiilor functive ca un ansamblu vizual alcatuit din constituenti ai unei figuri date
Colocarea elementelor nu se face la intamplare, este necesara o regula ca sa obtinem imaginea initiala => ansamblul
rezulta din colocarea constituentilor- regula de compozitie

-ansamblu=constituenti+regula - un element figural, presupunand o relatie intre figura respectiva si un analizator

-depresurizarea = posibilitate de a vedea intr-o realitate unica o multime de relatii
-enunturile figurale nu epuizeaza problema depresurizarii, deoarece ele vin din interiorul figurii, intr-un mod
intrinsec, ele sunt definitii conjunctive, facand abstractie de mediu
-definitiile disjunctive - privesc figura ca pe un subiect care descompus in doi constituenti scot in evidenta de fiecare
data o structura contextuala -> constituentii nu mai sunt elemente, iar in cadrul regulii colocarea inseamna
suprapunerea de retele

Concluzie: daca privim figura ca pe o concentrare vom avea definitii conjunctive; privind-o ca pe o iradiere ->
definitii disjunctive, ambele fenomene=depresurizare
Regula a carei respectari duce la apritia altor figuri este cea care genereaza ansamblul, colocarea insumand si
compozitie, compunere, punere la un loc
-expresia enuntului figural generalizata
(A)=[C1+C2+...+CN]+R, unde A-ansamblu, R-regula de compozitie
->prin inversare rezulta expr. procesului de proiectare in cadrul nucleului integrator
[C1+C2+...+CN]+R=(A)
Arhitectul cauta liantul care sa adune legea de compozitie care sa asigure aparitia unui ansamblu armonios, uzand de
toata capacitatea lui pentru descoperirea regulii ansamblice, adica face din mult putin prin presurizare

5
Ex. ...rile arhitecturale: -cand se intra in hol trebuie sa gasesc usor biroul de receptie, circulatiile verticale, biroul de
schimb
(biroul de receptie+biroul de schimb+circulatie verticala)+R=hol
-regula-orientarea axei vizuale-> nu constituentii cer o regula ci regula alege si leaga constituentii
Gropius: locuinta proprie - 4 constituenti
(zona diurna+zona nocturna+servicii+placa turnanta)+R=ansamblu
[camera de zi+dormitor parinti+dormitor copii+baie+bucatarie+camara+hol]+R=casa
Regula = zona diurna ->placa turnanta(serviciu) ->zona nocturna
Arhitectul in procesul de cautare este obligat sa produca relatii care converg catre ansamblu, o simpla aditionare ar
reprezenta o mare greseala
-compozitia = cautarea unei fiinte care se manifesta sub forma unei totalitati
-prin intermediul modelului integrator arhitectul cauta o realitate noua, complet diferita de suma constituentilor,
rezultat al unui efort de creatie
Exista 4 argumente in sprijinul modelului de creatie
1. modul de organizare a proceselor mentale-stanga-sp. secventiale
-dreapta-sp. integratoare
2. Paradoxul lui Pooper: cu cat nr. constituentilor este mai mare, cu atat probabilitatea este mai mica de a gasi
ansamblul
3. renascentistul L.B. Alberti: exista un singur aranjament armonios si perfect al partilor pentru fiecare lucru
4. Aristotel: trebuie sa preferam imposibilul care este verosimil, decat posibilul care este incredibil

4.a.Modelul transformational, evocare, prefigurare, negare

Analiza post-factum al arhitectului
I. Walter Gropius Fagus Werk
- proces de intuitie pentru a intelege gestul creator:
- din socio-arh. coltului: exprimarea lui cu vigoare data de accentuarea plinului de ( Tin) intoarcere arh.
neaga tratarea coltului astfel; neaga marcarea lui prin solutia unuia liber, transparent pe verticala (Tex)
- intra in domeniul exclusului continuitate spatiala;
- sugerarea verticalelor pe trei niveluri evoca ordinul platonician, renascentist.
Tin colonada greceasca + negarea verticalitatii prin bara de sticla orizontala
Modelul transformational reperabil intr-o opera de arhitectura existenta;
determinanti = forte care conditioneaza proiectul, vin din afara noastra.
transformanti = forte interne cu caracter emergent prin care arhitectul isi impune forta creatoare.
II. Marcel Breuer = sediu UNESCO, Paris, Piata Fontenu
Tin forma pietei, cadrul construit, academia militara cladire neoclasica, simetrie
dubla, centrala, masivitate.
- necesara exprimarea arhitecturii moderne intr-un context clasicizant;
- arhitectura neaga socio-arhitectura academica, front la front, prin creerea unei
disimetrii, o diversitate prin opozitie prin pastrarea individualitatii locului;
- evoca centralitatea pietei, forma circulara;
- neaga materialele si structura clasica, acestora opunandu-se betonul, parterul pe piloti, sala polivalenta, neaga
masivitatea, inscriindu-se in canoanele arhitecturii moderne;
Robert Venturi casa de pe plaja
provine din studiul theoretic sa-nvatam de la Las Legas lectie data
contemporaneitatii;
- architect postmodernist, reactie plastica a carei rezultat este o arhitectura
manifest lecturatea istoriei arhitecturii din prisma castigurilor aduse de
baroc; - ornamental - aplicat gratuit
- structural:ediculi care puncteaza un spatiu(portic, fintini, statui+raportul public-privat;
- serie de opozitii: livingul ridicat la etaj pentru o perspective mai larga spre peisaj, dar din aceasta se accede
direct pe plaja pe o scara ampla;
- dormitoarele la parter (+ scara functionala interioara );
- dispunerea paralela a casei cu plaja;
- disproportia: scara casa;
- opozitie rotund axialitate;
- preluarea lunetei, lanternoul, din baroc, aceasta putind micsora sau mari fereastra prin dimensiuni.
6
 - Venturi preia acest element si face ca toata casa sa i se subordoneze spirit de fronda sustinut de un mare simt
al contrei, characteristic acestui mare architect;
Tin natura : sit, plaja, teren, orizontalitatea.
- tema: panorama extinsa din toate nivelurile;
negarea procedeu dominant in acest caz
excluderea

4.b.Inductie si deductie

Tema documentatie- gasirea de similitudini cu tema data in natura, imagini

- pentru inspiratie
- procesare rationalizare, selectare a informatiilor, datelor
- inductie- procesarea elementelor din lumea reala, drumul de la lumea reala la lumea ideilor
- inspiratia - gasim ce vrem, o idee organizata
- se petrece in spatiul mental
- tipologizare ne formam o idee despre ce vrem sa facem conceptie vaga
- deductia 2 praguri
- argument inca nu ne-am asezat la planseta ne aparam ideea- discutii, corecturi,
argumentari, sustineri ale conceptului
- operant lucrul
proiectul amprenta a matricii noastre spirituale, restituim lumii un obiect cu propria amprenta

5.a.Comensurare, regim itinerant

Comensurarea = a masura impreuna ( pe filiera antropologica, vocatie filosofica, inclinare religioasa)
a conferi marime, altfel decit prin masurare directa a obiectelor, lucrurilor spatiului construit capacity. arh.
procs demiurgic in care sunt pusi in relatie doi termini: 1. marimea obiectului proiectat; 2. un sistem de masura
raportat la om, la umanitate;
In China: unitate de masura TUKU
sunt implicate: forma, marimea si credinta ca intreg universal condus de o forta atotputernica, absoluta.
Expresie simbolica = mana= 4+1
Universul= pamint+aer+apa+foc-(patru grinzi incrucisate-expresie figurala); elemente fundamentale care nu pot
exista impreuna decit prin intermediul unei forte de legatura, de coeziune degetul mare figural- stilpul sustine
UNU se regaseste si in patru si invers viziune simbolica regasita si in arhitectura=>silueta caracteristica a arh.
traditionale
In India: unitate de masura MANSARA- cu unitatea de masura UBA=1,25m, reprezentind omul in pozitia lotus,
ipostaza de concentrare, contemplare a corpului uman;
In Japonia: unitate de masura cu character spatial, in relatie cu credinta; budismul ZEN: ideea neantului ca stare
speciala a spiritului independent de materie-> o norma repaosul total->pozitia corporana complet intinsa si relaxata,
definite de doua dimensiuni: a-socialul; b-ideea de individualitate: a=b=1KEN=1,81;
TATAMI=1KEN = o suprafata care reprezinta unitatea locative
Casa japoneza modulate intr-un sistem KIWARINO datind din sec. XII, XV;-arta de a taia lemnul;
-modulare=dezvoltarea pe toate directiile, care nu distruge compozitia prin extrageri sau adaugare;
In Romania = influenta culturii latine+similar japonez;
-unitatea populara de masura STINJENUL(in Latina stendere=intins)=omul cu mina intinsa 1.80, 2.00,2.10m.
ODAIA unitate de marime spatiala in care au loc toate functiunile vietii cotidiene.

7
In Grecia Antica sistem de masura antropomorfic
-un picior=4palme=3,14cm=
Unitatea de masura universala:
-cotul: comert cu textile, navigatorii: nod, picioare,unitatea de masura a greutatii, volumului->attribute transitive
legate de tehnici de exploatare cutume?
-metrul unitate de masura abstracta->utilizat ca principiu de standardizare, lipsit de semnificatie umana sau
spirituala.
Corbusier modulorul incearca de a scoate arhitectura de sub autoritatea metrului, gest de reducere in arh a unui
criteriu de comensurabilitate antropologica.
cistigul initial anulat prin internationalizare;
Astazi problema ergonomiei, designului
Metabolistii japonezi (anii 60-65):exploateaza traditia ; organicismul evolutiv , crestere-schimbare; teoria
megastructurilor->include retele urbane, efemeritatea.
Alte unitati:
Gindirea holistica: sprijinita pe ideea monadei, inicitatii intregului, totalitatii->de la Greci.
-gindira ansamblului in corelare cu partile+invers:
-sens determine:ext->int=sub. partilor de catre ansamblu
-sens det.:int->ext.: implica influentarea ansamblului de parti;
-2 sisteme de comensurare-proportia
- scara
Proportiaraportul de aur=process de relationare interioara
MODULARA -simetria si armonica
-sectiunea de aur
-euritmia
-din antichitatea greaca, pe tot parcursul culturii europene;
Scara (umana)=presupune stabilirea unei relatii intre un ansamblu + o
exterioritate.

5.b.Stilul arhitecturii si raportul semnificat-semnificant

Antichitatea
-egipt si india - arhitectura influentata puternic de cultul mortilor, dar cu deosebiri in interpretare date de diferentele
ideologice.
- egiptul construieste piramidele ca simbol al puterii si vesniciei faraonilor materiale durabile,
eforturi uriase, dimensiunile, orientarea si dispunerea piramidelor pe teren (oglinda a dspozitiei
cosmice a universului)
- filozofia si conceptia lor despre moarte si viata, ierarhia sociala dau acea reprezentare a figurilor in
rabatere fata-profil (mateia) - conventia simbolica fiind in acest caz mult mai puternica decat
tendinta de a reprezenta corect
-egiptul dezvolta o simplitate si un rafinament al formelor extrem de perfectionate, dure si austere (ce va influenta
lumea Greciei antice si arhitectura ei spre deosebire de india ce afiseaza o opulenta formala si o exuberanta cromatica
ce va marca lumea araba
- india construieste colosi de piatra, asemenatori piramidelor in trepte (?) cu o incarcatura mare de
sculpturi, mii de figuri, legende, ipostaze simboluri ale filozofiei
-grecia antica - preia simplitatea si rafinamentul, puritatea formala a egiptului, in cautarea perfectiunii si idealului
platonician, dar ii ofera arhitecturii o dimensiune umana, raportata la om ca masura a tuturor lucrurilor. Arhitectura
nu e doar cea a puterii si a religiei, constructiile sunt legate si de viata cetatii (teatrul, agora, locuintele) iar elementele
de constructie se regasesc in toate formele arhitecturii.
- Marc Phillipis operele omului prima interpretare semiotica a gandirii grecesti
- dorinta de perfectionare concretetea ?materialului, perfectiunea formelor (sfera, cercul), limita
concreta a lucrurilor(forme inchise, delimitate perfect cu cornise, frontoane, coloanele de colt),
formele perfecte exprimate in formule matematice (proportii perfecte extrase din proportiile
corpului uman)
- sfera simbol al spatiilor ceresti, are o investitura divina ( prezentza lui Pi numar irational mister)
vocatie ascesionala a omului puternic, cel ce infrunta lumea in dorinta de a o infrange cu fortele
proprii si de a o cuceri devenirea (mitul lui Ullise)
8
Preromanic, romanic, gotic
- cel mai prezent semn al acestor perioade turnul element de afisaj, de comunicare, de importanta simbol clar al
puterii fie celei religioase, fie al celei laice.
- arhitectura religioasa gotica cea mai simbolica proslavire a transcendentzei, a retragerii din lume pe axa
infinitului pozitiv (mateia)
- inaltimea si zveltetea structurii, rafinamentul goticului matur - interpretari ale puterii divine, perfecte si inaccesibile
omului de rand
- arhitectura laica arhitectura de fortificatii incearca sa exprime forta, putere, introvertire, adapost printr-o
arhitectura agresiva turnuri, creneluri, ziduri, santuri, poduri barbacane etc.;
Renasterea
- omul devine din nou masura a tuturor lucrurilor, se reiau temele antichitatii romane si grecesti, alaturi de
rationalismul arhitecturii grecesti si tot limbajul ordinelor.
- forme geometrice elementare, simetrie, proportii, trasee regulatoare, frontoane, colonade, portice aceeasi cautare a
perfectiunii
- pare un stil rational, dar are un imaginar exploziv (mateia)
Barocul
- contestatar arhitecturii academice a Renasterii eliberare spirituala de reguli si tratate, conventii, de geometria
elementara, simetria si antiteza interior-exterior a Renasterii
- prolific sub aspect formal, se revine la antropomorfism, zoomorfism, noi forme geometrice (curbele si
contracurbele, elipsele) - totul cu o incarcatura semantica aproape de cea a goticului.
Eclectismul
- desprindere totala a formei de continut, dar cu multa incarcatura semantica
Clasicismul, neoclasicismul palatul regal semn al puterii laice (coincidenta forma continut) palatul
administrativ incepe derapajul dintre forma si continut (?)
Sec XIX program expozitiile nationale
Cladirile exponat turnul Eiffel semn al progresului (atunci, azi al Parisului)
- Crystal Pallace devine semn conventional al unei culturii
Modernismul
Perioada de scadere a semioticului in arhitectura
Se fac pasi uriasi in arhitectura (evolutia tehnologica, revolutia industriala) , apar elemente noi in definirea spatiului
arhitectural (spatiul de tranzitie articulatie polifunctionala), se reprima ornamentul ca purtator de semnificatie,
forma saraceste, spatiul isi castiga greu expresivitatea in lipsa ornamentului, universalizarea arhitecturii (stilul
international) anuleaza identitatea si regionalitatea cea mai acuta depersonalizare a arhitecturii.
Arhitectura postmoderna
Identifica in arhitectura criza lipsei de semnificatie si identitate si incearca sa o rezolve constientizeaza nevoia de
istorie, de traditie si apartenenta, nevoia de diferente (differences), de ludic, de haos, de non-sequitur (non-
functionalitate). Astfel reabiliteaza ornamentul ca necesitate a unei secondaritati ce trebuie abordata dimpreuna
(Noica) cu principalul, ca eveniment fara materialitate, fara functiune, care vorbeste despre trecut si prezent si despre
telos (scop), dar care nu poate fi perceput decat prin prisma propriei noastre experiente(Eisenman). Ornamentul
devin cod, cuanta culturala, concentrat de civilizatie si informatie (U.Eco)
Criza insa continua si astazi, inca se cauta recuperarea semnificatiei in arhitectura

6.a.Monumentalitate-regim expectativ
Problema situata intr-o paradigma a virtualitatii. Intelegerea ei se bazeaza pe subtila distinctie facuta de Kant intre
forta si putere.
Forta - se impune, dar in fata careia poti opune rezistenta (poti castiga sau pierde)
-ea este in planul existentei umane (cei care au beneficiat de ea au prelevat)
-forta fizica a barbatului care domina femeia; forta primara exprimata direct sau indirect cu consecinte
-cu ea poti deschide o lupta
-ea arata starea dramatica a existentei noastre, a naturii: suprema, de nestapanit sau monitorizat atribuita unei instante
supreme, nominalizata sau transcendenta, supunerea omului a devenit un mod de viata, este de fapt tematica umana.
Puterea - este perceptia unei energii care ne depaseste categoric, ea nu tine seama de noi, nu este oarba ci este
suprema, sacra; cu ea relatia este de tip eu-natura? si nu exista sansa de castig, fata de ea existenta este o agonie. In
societate: justitia (legea, religia, inchizitia, este absoluta, deplina, cere atitudini de respect)
-puterea democrata - interfata labila: respinge abuzurile intr-un cadru limitat
Relatia putere-monumentalitate.
9
Toate victoriile sunt obtinute la nivelul fortei prin mijloace de stapanire abuzive, ilegale, tiranii, cuceritorii doresc sa
valideze in istorie prin constructii monumentale, opulente, pentru a sustine aceasta pozitie fragila. Valabilitatea de
astazi este obtinuta prin scoaterea faptelor din domeniul fortei si introducerea in acela al puterii (din vulgaritate in
sacralitate), o tendinta de monumentalizare prin intermediul abstractiilor stilistice.
Sincretismul puterii manifestat de-a lungul istoriei, evidentiind relatia directa dintre cea religioasa, laica si
monumentala.
Egiptul antic: expresii formale: sala hipostila, piramidele (cultul mortilor: intoarcerea catre viata de dincolo -
austeritate), materiale rezistente, durabile in timp, faraonii erau considerati boieri cu legaturi directe cu zeii,
cunostinte de matematica, astronomie. Se nasc teorii intregi care presupun relatii cu extraterestrii investitura sacra
care trebuie perpetuata.
Grecia antica: dorinta de perfectiune, ideal de explicabilitate a fenomenelor exterioare si interioare
-cele neintelese atribuite zeilor (capriciosi, asemanatori omului), apar figurile mitologice: semizeii
-monumentele lor fac legatura dintre viata oamenilor si a zeilor: orasele - oglindirea Olimpului
-programe cetatenesti: agore, teatre (performanta fizica si psihica)
-materiale: piatra - monumentalitate
lemnoase, lipsite de dimensiunea uriasa (scara umana), perceptia dinamica, mari acropole: materializate in
relatia om-zeitate frontoane, coloane, portice, statui, programe sportive, stadioane, mediateci, teatru.
Modelul cultural european tributar celui grecesc clasicismul; clasic=universal, bine conturat, structura perena,
valabilitate, valoare; notiune extrapolata, trecuta prin toate domeniile.
Roma antica - duce mai departe expresia greceasca
-inovatie - cupola din Mesopotamia - caramida o aduc in situatie de monumentalitate (materiale si tehnici noi)
-cupola= expresia puterii aulice, monarhice: Pantheonul, Mausoleul lui Hadrian
-preluata de religie: imaginea puterii (crestinismul)
-sec. XVII-XVIII - la scara mai larga - putere politica
Preromanic, romanic, gotic - simbolul puterii: turnul, flesa elemente de afisaj, importanta religioasa
-laica: functiunea de aparare, fortificare
donjonul - locuinta fortificata
-programe administrative: primariile - importanta locala, reprezentativitate
Alta expresie a monumentalitatii: marimea dimensiunilor, cantitatea, intinderea (Luvru, Versailles, palatele indiene,
arhitectura stalinista, forme simbolistice - emblematice)

10