Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Programe Scolare AMG PDF
Programe Scolare AMG PDF
CURRICULUM
PENTRU
NIVEL 3 AVANSAT
COALA POSTLICEAL
CALIFICAREA PROFESIONAL:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
2007
1
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
AUTORI:
1. Agapie Sperana, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Iai
2. Alexandru Mihaela, profesor, coala Postliceal Sanitar Fundeni
3. Dr. Bran Liliana, director, coala Postliceal Sanitar Arad
4. Cristescu Eugenia, profesor, coala Postliceal Sanitar Fundeni
5. Iancu Elena, profesor, coala Postliceal Sanitar Fundeni
6. Dr. Marcean Crin, director, coala Postliceal Sanitar Fundeni
7. Merl Doina, Direcia de Sntate Public Sibiu
8. Staicu Olga, director, coala Sanitar C Davila Feteti
9. Stanciu Maria, profesor, Grup colar George Emil Palade Constana
10. Staicu Olga, director, coala Sanitar C Davila Feteti
11. Udma Florica, profesor, Grup colar George Emil Palade Constana
COORDONARE:
Romita Lupascu Tiglea, inspector general - MECT- DGMIP
Paula Posea, expert curriculum MECT-CNDIPT
2
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
PLAN DE NVMNT
COALA POSTLICEAL
Anul I: 42 sptmni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului i tehnologia comunicaiilor
Total ore: 60 ore
din care: laborator tehnologic 30 ore
Modulul 2: Comunicare profesional
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 30 ore
Modulul 3: Anatomia i fiziologia omului
Total ore: 120 ore
din care: laborator tehnologic 30 ore
Modulul 4: Virusologie, bacteriologie, parazitologie
Total ore: 120 ore
din care: laborator tehnologic 30 ore
Modulul 5: Biochimie
Total ore: 60 ore
din care: laborator tehnologic 30 ore
Modulul 6: Embriologie i genetic
Total ore: 60 ore
din care: laborator tehnologic 30 ore
Modulul 7: Psihologie general
Total ore: 120 ore
din care: laborator tehnologic 60 ore
Modulul 8: Sociologie, politici sociale i de sntate
Total ore: 120 ore
din care: laborator tehnologic 60 ore
Modulul 9: Biofizic i imagistic medical
Total ore: 60 ore
din care: laborator tehnologic 30 ore
Modulul 10: Mediu i sntate
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 30 ore
Modulul 11: Educaie pentru sntate
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 90 ore
Modulul 12: Farmacologie general
Total ore: 60 ore
din care: laborator tehnologic 30 ore
Modulul 13: Bazele tiinei nursing-ului
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 60 ore
Modulul 14: Fiina uman i nursing-ul
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 60 ore
3
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 15: Semiologie medical
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 30 ore
Modulul 16: Tehnici de nursing i investigaii
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 90 ore
Modulul 17: Protecia i securitatea n munc
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 30 ore
Modulul 18: Administrarea medicamentelor
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 30 ore
4
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Anul II: 42 sptmni
Modulul 19: Comunicarea n limba modern
Total ore: 60 ore
din care: laborator tehnologic 36 ore
Modulul 20: Management i legislaie sanitar
Total ore: 60 ore
din care:laborator tehnologic 36 ore
Modulul 21: Epidemiologie i sntate public
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 96 ore
Modulul 22: Principii de baz ale cercetrii
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 23: Pneumologie i nursing specific
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 72 ore
Modulul 24: Cardiologie i nursing n cardiologie
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 72 ore
Modulul 25: Gastroenterologie i nursing n gastroenterologie
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 72 ore
Modulul 26: Nefrologie, urologie i nursing n afeciunile renale
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 72 ore
Modulul 27: Chirurgie general i nursing n chirurgia general
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 72 ore
Modulul 28: Chirurgie toracic, cardiovascular i nursing specific
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 29: O.R.L. i nursing O.R.L.
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 30: Oftalmologie i nursing n oftalmologie
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 31: Hematologie i nursing n hematologie
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 32: Ortopedie, traumatologie i nursing specific
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 96 ore
Modulul 33: Reumatologie i nursing n reumatologie
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 34: Dermato-venerologie i nursing specific
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 35: Boli infecto-contagioase i nursing specific
5
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 96 ore
Modulul 36: Endocrinologie i nursing n endocrinologie
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 37: Boli metabolice, de nutriie i nursing specific
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 38: Nutriie i dietetic
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
6
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Anul III: 42 sptmni
Modulul 39: Managementul proiectelor de sanatate
Total ore: 60 ore
din care: laborator tehnologic 24 ore
Modulul 40: Calitatea serviciilor de nursing
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 41: Deontologie i etic profesional
Total ore: 60 ore
din care: laborator tehnologic 36 ore
Modulul 42: Psihologie medical
Total ore: 60 ore
din care: laborator tehnologic 36 ore
Modulul 43: Pedagogie
Total ore: 60 ore
din care: laborator tehnologic 36 ore
Modulul 44: Cercetare n nursing
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 45: Ginecologie i nursing n ginecologie
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
Modulul 46: Obstetric i nursing n obstetric
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 72 ore
Modulul 47: Puericultur, pediatrie i nursing specific
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 72 ore
Modulul 48: Neurologie i nursing n neurologie
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 84 ore
Modulul 49: Psihiatrie i nursing n psihiatrie
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 84 ore
Modulul 50: Anestezie terapie intensiv i nursing specific
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 96 ore
Modulul 51: Conduit n urgene medico - chirurgicale
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 72 ore
Modulul 52: Gerontologie, geriatrie i nursing specific
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 84 ore
Modulul 53: Oncologie i nursing n oncologie
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 84 ore
Modulul 54: ngrijiri paliative
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 96 ore
Modulul 55: Nursing comunitar
Total ore: 120 ore
din care: invatamant clinic 96 ore
7
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 56: Ingrijiri la domiciliu
Total ore: 60 ore
din care: invatamant clinic 36 ore
8
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Conform reglementrilor europene i naionale, asistentul medical generalist exercit
urmtoarele funcii eseniale:
a) d ngrijiri competente persoanelor a cror stare le cere, innd cont de nevoile fizice, afective i
spirituale ale bolnavului n mediul spitalicesc, familial, la coal, la locul de munc etc.;
b) observ situaiile sau condiiile fizice sau afective care exercit un efect important asupra sntii
i comunic aceste observaii celorlali membri ai echipei sanitare;
c) formeaz i dirijeaz personalul auxiliar necesar pentru a rspunde nevoilor serviciului de asisten
din orice instituie de sntate.
Cu aceast responsabilitate, asistentul medical generalist trebuie s aprecieze n orice moment care
sunt ngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie i s i atribuie personalul corespunztor.
Numrul de ore de nvmnt de baz pentru asisteni medicali generaliti trebuie fixat la
minimum 4.600. Proporia consacrat nvmntului clinic (stagii) trebuie s reprezinte cel puin
jumtate din timpul consacrat nvmntului total. Numrul de ore pentru nvmntul teoretic i
tehnic nu trebuie s fie mai mic de o treime din timpul consacrat formrii n totalitate.
I. nvmntului clinic (stagii) reprezint instruirea efectuat n spitale, instituii de
sntate, inclusiv servicii de ngrijire medical la domiciliu. Este o instruire coordonat.
nvmntul clinic (stagii) trebuie s aib ca obiect toate aspectele rolului de asistent n materie
de ngrijiri de sntate la acest nivel, incluznd prevenirea bolii, educaia sanitar, precum i ngrijirile de
sntate de prim urgen, de reanimare i de transfuzie sanguin.
Acesta include:
1. medicin general i specialiti medicale;
2. chirurgie general i specialiti chirurgicale;
3. ngrijirea copilului i pediatrie;
4. igiena i ngrijirile mamei i nou-nscutului;
5. sntate mintal i psihiatrie (pe ct posibil ntr-un serviciu specializat);
6. ngrijirea persoanelor n vrst i geriatrie;
7. ngrijiri la domiciliu.
n determinarea locurilor de stagiu trebuie s se in seama de urmtorii factori:
a. nvmntul clinic de ngrijiri la nivel de asistent trebuie s aib n ansamblul su o valoare
educativ, de aceea:
trebuie s existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate
satisfctoare a ngrijirilor de sntate la nivel de asistent;
trebuie s existe condiii satisfctoare n materie de sedii i de material utilizate
pentru ngrijirea bolnavilor.
b. n toate serviciile n care elevii asisteni sunt repartizai n cursul formrii lor practice trebuie s
existe n orice moment cel puin un asistent cu diplom care poate asigura supravegherea i suficient
personal de alte categorii pentru a evita ca elevului s i se ncredineze sarcini fr valoare educativ
pentru el.
c. Asistenii cu diplom din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie s colaboreze la
supravegherea i formarea elevilor aflai sub responsabilitatea instructoarelor colii.
II. nvmntului teoretic i tehnic cuprinde:
1. Orientare i etic profesional
2. Principii generale de sntate i ngrijiri de sntate
3. Principii de 3.1. Medicin general i specialiti medicale
ngrijiri de 3.2. Chirurgie general i specialiti chirurgicale
sntate pentru: 3.3. Puericultur i pediatrie
A. ngrijiri de sntate
3.4. Igien i ngrijirile de sntate a mamei i nou-
nscutului
3.5. Sntate mintal i psihiatrie
3.6. ngrijiri de sntate pentru persoanele n vrst i
geriatrie
B. tiine fundamentale 1. Anatomie i fiziologie
9
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2. Patologie general
3. Bacteriologie, virusologie i parazitologie
4. Biofizic i biochimie
5. Dietetic
6. Igien 6.1. Profilaxie
6.2. Educaie sanitar
7. Farmacologie
8. tiine sociale 8.1. Sociologie
8.2. Psihologie
8.3. Principii de administraie
8.4. Principii de nvare (pedagogie)
8.5. Legislaie social i sanitar
8.6. Aspecte juridice ale profesiei
10
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI I TEHNOLOGIA
COMUNICATIILOR
Not introductiv
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme, n
funcie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit, de complexitatea
materialului didactic implicat n strategia didactic i ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a
deprinderilor.
Instruirea se va realiza n laboratorul de informatic cu o bun dotare material i cu softul
corespunztor. Instruirea prin activitatea la computer are importan deosebit n realizarea
corespunztoare a competenelor pentru viitorii tehnicieni devize i msurtori n construcii.
Nivelul de pregtire teoretic este realizat corespunztor, dac sunt ndeplinite criteriile de
performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate condiiile de
aplicabilitate descrise n standard.
Metodele de predare vor fi variate, predominnd studiul de caz, exerciiul, demonstraia,
dezbaterea i discuii n grup.
Evaluarea continu i sumativ este condiionat de evaluarea stabilit n Standardul de pregtire
profesional.
13
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONAL
Not introductiv
Modulul COMUNICARE PROFESIONAL reprezint un modul de pregtire de specialitate
pentru calificarea asistent medical generalist i se va parcurge n anul I al colii postliceale. Acest modul
va dezvolta abiliti cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare.
Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 30 de ore de invatamat clinic. Prin parcurgerea
programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n Standardul de pregtire profesional.
Programa colar se va utiliza mpreun cu Standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Sugestii metodologice
Profesorul are libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de:
dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul de
nelegere i asimilarea cunotiinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruii.
Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material i cu softul
corespunztor pentru colectarea i procesarea informaiilor i redactarea rapoartelor formale. Instruirea
15
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
prin activitatea de aplicaii practice de tehnoredactare la computer are importan deosebit n realizarea
corespunztoare a competenelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti.
Nivelul de pregtire teoretic este realizat corespunztor, dac sunt ndeplinite criteriile de
performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate condiiile de
aplicabilitate descrise n standard.
Pentru realizarea competenelor pot fi derulate diverse activiti de nvare: documentare cu
ajutorul internetului, vizionri de casete video i CD-uri, vizite de documentare la agenii economici,
proiecte, publicaii de specialitate, discuii, statistici, informare prin mass-media, teste de evaluare prin
care elevii demonstreaz c sunt capabili s ating competenele din cadrul modulului.
16
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI
Not introductiv
Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregatirea generala din anul
I, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI se regasesc abilitatile din unitatea de
competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA. Modulul are alocate 120 de
ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura
dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va
utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
19
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a
comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie
de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului,
dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in
laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii
asistenti medicali generalist.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de
caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont
in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, preparate
formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice,
mulaje etc.
20
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul: 4 VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI
PARAZITOLOGIE
Not introductiv
Modulul VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte din
pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc
abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI
PARAZITOLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin
parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific
calificarii.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie
de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului,
dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in
laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii
asistenti medicali generalist.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
VIRUSOLOGIA, BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de
23
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont
in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage, insectare, poze, casete
video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice etc.
24
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 5: BIOCHIMIE
Not introductiv
Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent
medical generalist.
In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza
BIOCHIMIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Scopul
acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de
BIOCHIMIE. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de
pregatire profesionala specific calificarii.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie
de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului,
dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiti.
26
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in
laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii
asistenti medicali generalisti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
BIOCHIMIA.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de
caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont
in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, desene, folii de
retroproiector, microscop, preparate microscopice, produse biologice, sticlarie si materiale de laborator,
reactivi etc.
27
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 6: EMBRIOLOGIE SI GENETICA
Nota introductiva
Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I,
pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de
baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de
laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise
in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de
pregatire profesionala specific calificarii.
28
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3.2.2. Derivatele
mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala,
coastele, sternul, scheletul corpului, neurocraniului, membrelor,
muschilor, aparatului cardio-vascular, glandelor sexulae,
organelor genitale externe, glandelor suprarenale.
3.2.3. Derivatele endoblastului:
- dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general
- dezvoltarea limbii si a glandei tiroide
- dezvoltarea laringelui, esofagului, stomacului,
duodenului, portiunii ileo-colice a intestinului, rectului si vezicii
urinare, fictului si cailor biliare, pancreasului
C4 Analizeaza 4.1. Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta),
ereditatea meioza (diviziunea reductionala), amitoza (diviziunea directa)
caracterelor la 4.1.1. Diviziunea directa (amitoza)
om. 4.1.2. Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza):
diviziunea nucleului (cariokineza), diviziunea citoplasmei
(citokineza). Etapele mitozei: interfaza, profza, metafaza,
anafaza, telofaza.
4.1.3. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele
germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare
succesive, una reductionla si una mitotica ecuatoriala.
4.2. Natura materialului genetic: cromozomi, acizi nucleici,
gena.
4.2.1. Cromozomii: morfologia cromozomilor, dimensiunea,
forma, evidentierea cromozomilor.
- reproducerea celulara si ciclul cromozomial.
4.2.2. Acizi nucleici:
- structura chimica a acizilor nucleici (ADN, ARN)
- codul genetic: caracteristici
- sinteza proteinelor: etape
- functiile materialului genetic
4.2.3. Gena:
- notiunea de gena
- mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor.
Clasificare: mutatii genomice, cromozomiale, genice.
- factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori
fizici (radiatiile neionizate si ionizate), chimici, biologici.
4.3.1. Legile lui Mendel
4.3.1.1. Uniformitatea
hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1)
4.3.1.2. Segregarea
hibrizilor in a II-a generatie
4.3.1.3. Segregarea
independenta sau legea asortarii independente
4.3.2. Transmiterea
mendeliana: monohibridarea, dihibridarea, ereditatea poligenica.
- monohibridarea:
- transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta;
- transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva
- transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta
- transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali
(gonozomica)
C5 Clasifica bolile 5.1.1. Morfodisplazia:
cu transmitere malformatii dobandite, morfodisplazii ale procesului de
genetica si rolul sexualizare, morfodisplazii date de aberatii cromozomice,
factorilor genopatii (boli moleculare monogenice, boli poligenice)
teratogeni 5.1.2. Histodisplazia
5.2. Etiologia
29
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
malformatiilor:
5.2.1. Factori
ecologici: fizici (radiatiile ionizante, energia termica, factori
mecanici), chimici, medicamentosi, biologici, materni (starea
fiziologica si patologica a mamei).
5.2.2. Factori
genetici: constitutia genetica a embrionului, accidente genetice in
meiozagenitorilor, modificarea aparatului genetic in celula
embrionara.
Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria, albinismul,
cretinismul sporadic cu gusa, tirozinoza, alcoptonuria, anemia
falciforma, hemofilia, daltonismul
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie
de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului,
dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
30
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in
laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii
asistenti medicali generalisti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
EMBRIOLOGIA SI GENETICA.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de
caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont
in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, preparate
formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii retroproiector, preparate microscopice,
soareci de laborator etc.
31
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 7: PSIHOLOGIE GENERALA
Not introductiv
Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul
de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei
specializate: Psihologie generala.
Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore,
din care 60 ore de laborator tehnologic.
Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.
Sugestii metodologice
Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent.
Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane).
In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului
centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:
Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza;
Elevul invata in mod activ;
Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri;
Nu se limiteaza doar la sala de curs;
I se permite sa se exprime in mod creativ;
Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential;
Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza:
1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica,
descoperirea inductiva si deductiva, expunerea;
2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert
asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca - recompense si competitie), ii ofera informatie
umpland vase goale.
Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming, problematizare, observatie
dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada), joc
de rol.
33
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca
independenta;
b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta,
indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
1. probe orale ( intrebari, grup de discutii)
2. test scris, fisa de lucru, referat, eseu cu numar de cuvinte prestabilit;
3. probe practice (studiu de caz, joc de rol).
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in
grupul de lucru, analiza produselor (culegeri de date), observarea sistematica a elevilor.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare:
formativa (continua, ritmica, pe secvente mici), sau sumativa, cumulativa (verificari partiale,
pe secvente mai mari ).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul, isi stabilesc numarul de ore alocat
fiecarei teme, durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate
saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu.
c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator):
Lucru pe grupe: Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor
ulterioare?Argumentati.
Seminar de discutii : Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane
intr-o situatie data(ex:examen)
Seminar de discutii si / sau Joc de rol: Alegeti o personalitate (din stiinta, arta, politica) si
analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza;
Lucru pe grupe: Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau
situatii.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie? Argumentati
d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video, CD-uri, folii
de retroproiector, teste psihologice etc.
Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
Recomandri bibliografice:
1. Druta,F.- Psihosociologia familiei Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1998
2. Golu,P.- Fundamentele psihologiei - Editura Fundatia Romania de maine, Bucuresti ,2002
3. Hayes,N. Orrell,S.-Introducere in psihologie Editura All,Bucuresti,1997
4. Neculau,A.- Psihologie sociala - Editura Polirom, Iasi, 1996
5. Neveanu,P.P., Zlate,M. Cretu, T.-Psihologie, manual pentru scoli normale - Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1998
6. Stefanescu,D.O.,Balan,E.,Stefan,C.- Psihologie, manual pentru clasa a X-a, Editura Humanitas
Educational, Bucuresti, 2001
7. Zlate,M.-Introducere in psihologie-Editura Polirom, Iasi, 2000
8. Zlate,M. Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate, Bucuresti, 2000
34
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 8: SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE I DE SNTATE
Not introductiv
Modulul face parte din pregtirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical
generalist.
n modulul SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE, se regsesc
abilitile din unitatea de competen tehnic specializat SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE SI
DE SANATATE. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic. Prin
parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da pregtire
profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific
calificrii.
36
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
-Vizualizarea datelor prin reprezentri grafice
-Procentele i frecventele relative
-Indicatorii caracteristicilor cantitative
-Mrimile medii
Metode de culegere a informaiei
Observaia sociologic:
-Caracteristici
-Condiii i reguli ale observaiei sociologice
-Tipuri de observaie sociologic
-Valoarea i limitele observaiei sociologice
Experimentul sociologic:
-Valoare i specific
-Definiie i concepte
-Tipuri de experimente sociologice
Metoda interviului sociologic:
-Specificul interviului sociologic
-Tipurile interviului sociologic
-Regulile aplicrii interviului
Metoda analizei documentelor:
-Definiia documentului
-Clasificarea documentului
-Tehnici de documentelor
Ancheta sociologic i sondajul de opinie, metode
predilecte actuale:
-Definirea i specificul metodei anchetei sociologice
-Tehnici de anchet
-Tipurile anchetei sociologice
-Raportul dintre cercetare-anchet-sondaj de opinie
C.5. Analizeaz -Anchet- interviu: comparaii
diferitele politici Politica sociala:
-conceptualizare, strategii si obiective, parteneriate
sociale i de sntate -etapizarea(stabilirea agendei, formularea politicii,
luarea deciziilor, implementare si evaluarea)
-criterii de analiza a politicilor sociale: context socio-
politic, locul in ierarhia politica si agenda de lucru a
executivului, parteneriate, identifcare resurse,
vizibilitatea practicii
Paradigme: funcionaliste, conflictualiste,
interacioniste.
Modele de sntate: Bismark, Beverige, Semasko,
Romn (indicatori ai strii de sntate)
Politici sociale de sntate:
-obiectivele Uniunii Europene
-direcii strategice in domeniul sntii in Romnia
Sugestii metodice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
SOCIOLOGIA, POLITICILE SOCIALE I DE SNTATE.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, dezbaterea
etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai
mare de nevoile elevilor.
37
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video,
CD - uri, folii de retroproiector.
Repere bibliografice:
1. Sociologie Medical, I. Lupu, I. Zanc Editura, Polirom1999
2. Sociologie, M. Georgescu, Casa Crii de tiin 2005
3. Sociologie general, I. Mihilescu, Editura Polirom 2003
4. Introducere n sociologie, A. Mihu, Editura Dacia 1992
5. Educaie i sociologie, E.Durkheime, Editura didactic i Pedagogic 1980
38
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 9: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA
Not introductiv
Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din
anul I, pentru calificarea : asistent medical generalist.
In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA se regasesc abilitatile din unitatea
de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA. Modulul are alocate
60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura
dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va
utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
41
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national
comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.
O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza
evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a
comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie
de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului,
dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in
laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii
asistenti medicali generalist.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA .
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de
caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont
in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse,
desene, folii de retroproiector, scheme, dispozitive de lucru, imagini radiografice, echografice,
tomografice etc.
42
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 10: MEDIU I SNTATE
I. Not introductiv
Modulul MEDIU I SNTATE, face parte din pregtirea specific din anul I, pentru
calificarea: asistent medical generalist.
n modulul MEDIU I SNTATE, se regsesc abilitile din unitatea de competen
tehnic specializat MEDIU I SNTATE. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore,
invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n
standardele da pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de
pregtire profesional specific calificrii.
44
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material.
Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
MEDIU I SNTATE.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de
caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont
n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video,
CD uri, folii de retroproiector etc.
Repere bibliografice:
1. Igien, Sergiu Mnescu, Editura Medical, 1996
2.Ecologie uman, Editura Medical, 1997
3. Igien i ecologie alimentar B. Vlaicu Editura Eurobit 1998
45
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 11: EDUCAIE PENTRU SNTATE
Not introductiv
Modulul EDUCAIE PENTRU SNTATE face parte din pregtirea specific din anul I,
pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul EDUCAIE PENTRU SNTATE se regsesc abilitile din unitatea de
competen tehnic specializat EDUCAIE PENTRU SNTATE. Modulul are alocate 120 de
ore din care 90, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea
competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza
mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modului:
1. Definete educaia pentru sntate.
2. Identific factorii care pot altera stilul de via sntos.
3. Planific aciuni de educaie pentru sntate.
4. Implementeaz programe de educaie pentru sntate.
5. Evalueaz rezultatele aciunilor de educaie pentru sntate.
Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
Unitatea de competen: EDUCAIE PENTRU SNTATE
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie
de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului,
dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de
corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea teoretic se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material iar instruirea
practic se va realiza n uniti sanitare din reeaua comunitar (coli, cabinete de ntreprindere,
comuniti cu populaie cu probleme medico-sociale). Instruirea n laboratoare are o importan
deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
EDUCAIA PENTRU SNTATE.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de
caz, proiectul, etc. se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont
n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete video, filme,
diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea
datelor biostatistice etc.
Bibliografie recomandat:
1. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT
SANITAR", Ed. ALL, 1994
2. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - "METODE UTILIZATE N
MONITORIZAREA STRII DE SNTATE" - Ed. Institutului de Sntate Public
Bucureti, 2002
49
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERAL
I. Not introductiv
Modulul FARMACOLOGIE GENERAL face parte din pregtirea specific din anul I,
pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul, se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat . Modulul
FARMACOLOGIE GENERAL are alocate 60 de ore din care 30 de ore laborator tehnologic. Prin
parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da pregtire
profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific
calificrii.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material.
Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
FARMACOLOGIE GENERAL.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul practic, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea,
studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se
putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video,
CD uri, folii de retroproiector,postere, pliante, prospecte de medicamente etc.
52
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Bibliografie:
1.Farmacologie general A. N. Cristea Editura Didactic i Pedagogic, RA
2. MEMO MED 2005, reactualizare
53
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 13. BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI
Nota introductiva
Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul
I, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de
competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. Modulul are alocate 120 ore din
care 60 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor
descrise in standardele de pregatire proesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul
de pregatire profesionala specific calificarii.
Sugestii metodologice
55
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare
materiala (stagiu clinic), urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
exercitiul, discutiile, lucrul in grup, studiul de caz, dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si
creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in
masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video,
C.D uri, folii de retroproiector, carti, reviste,etc.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care
sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel
national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza
evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe
practice (studiu de caz plan de ingrijire).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar.
56
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL
Not introductiv
Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrant din pregtirea general din
anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se regsesc abilitile din unitatea de
competen tehnic de baz FIINTA UMANA SI NURSING-UL. Modulul are alocate 120 de ore, din
care 60 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea
competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun
cu standardul de pregtire profesional specifice calificrii.
Sugestii metodologice
Pentru asigurarea continuitii in predare, se recomand ca fiecare nevoie s fie prezentat dup
urmtorul plan: definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz
satisfacerea nevoii, manifestrile de independen, dependena in satisfacerea nevoii (probleme de
dependen, manifestri de dependen, surse de dificultate), elemente de supraveghere si intervenii
specifice problemelor de dependen.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme in
funcie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunotine, deprinderile si abilitile anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele
BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI, TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale cror
coninuturi se completeaz si se ntreptrund asigurnd o viziune holistic asupra fiinei umane si
nursing-ului.
Ca metode de predare/nvare se pot utiliza: expunerea, conversaia, observaia dirijat,
simularea, discuia, lucrul in grup, studiul de caz si problematizarea care dezvolt gndirea critic,
creativitatea si tolerana fa de punctele de vedere diferite. Se recomand activiti de nvare cu
caracter practic-aplicativ: exerciii de identificare, studiu de caz, alctuirea unui glosar cu termeni
specifici nevoilor.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare i va
avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic, sistematic, care s permit:
- aprecierea nevoilor persoanei ngrijite;
- determinarea obiectivelor de ngrijire;
- planificarea si implementarea interveniilor specifice problemelor de dependen;
63
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
- evaluarea rezultatelor si reajustarea eventual a unora din intervenii.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare
precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul,
evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ
iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Ca
instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de
sarcini, gestionarea cazului.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
64
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICAL
Not introductiv
Modulul SEMIOLOGIE MEDICAL, face parte din pregtirea specific din anul I, pentru
calificarea: asistent medical generalist.
n modulul SEMIOLOGIE MEDICAL, se regsesc abilitile din unitatea de competen
tehnic specializat SEMIOLOGIE MEDICAL.
Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei
colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da pregtire profesional. Programa
colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
65
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modificri tegumentare de culoare pariditate, roea, cianoza,
icterul, discromiile, leziuni elementare ale pielii, erupii
cutanate, hemoragii cutanate, circulaie venoas colateral
superficial, edemul, tulburri trofice, ganglioni limfatici,
noduli subcutanai.
Statura (normal, nanism, gigantism) i tipul de constituie;
clasificarea tipurilor de constituie
Starea de nutriie (normal i modificri patologice)
Starea de contien: torpoarea, obnubilarea, stupoarea,
pierderea contienei (sincopa, coma)
Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg),
echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic, trt,
cosit, stepat, rigid, dansant, talonat, ebrios,
legnat), motilitate voluntar (micri spontane,
amplitudinea micrii), coordonarea micrilor (ataxia
cerebeloas, ataxia tabetic), reflexe (reflexe cutanate,
osteotendinoase, pupilare), sensibilitatea (tulburri de
sensibilitate subiective i obiective), micri involuntare
(tremurturi, cunvulsii, fasciculaii musculare, micri coreice,
mioclonii, crampe funcionale, ticuri, trismus)
C. 3. 3. 1. Simptome cheie
Analizeaz Durerea, cefaleea, oboseala, vertijul, palpitaiile, febra
manifestrile 3. 2. Principale simptome pe aparate i sisteme
cauzate de Aparatul respirator (tusea, expectoraia, dispneea, durerea
diferite toracic, hemoptizia)
Aparatul cardio circulator (palpitaiile, dispneea, durerea
afeciuni
precordial, edemele, alte simptome)
Aparatul digestiv (greaa, anorexia, vrsturile, diareea,
constipaia,durerea)
Aparatul renal (anuria, disuria, hematuria, poliuria, nicturia,
durerea colicativ)
Sistemul ganglionar: adenopatii
Sistemul nervos (atitudini, echilibru static i dinamic,
motilitate voluntar, reflexe, micri involuntare)
3. 3. Modificri observate n diferite sindroame
Sindromul bronitic, sindrom de condensare pulmonar,
sindrom pleural, sindromul din astm bronic, sindromul din
cancerul bronho pulmonar, sindrom emfizematos, sindromul
de insuficien coronarian, sindromul de insuficien
cardiac, sindromul clinic din hipertensiune cardiac,
sindroame pericardice, sindromul icteric, sindromul oclusiv
intestinal, sindromul colestatic, sindroame urinare, sindroame
anemice, sindroame hemoragipare, sindrom de impregnare
bacilar, neoplazic, sindrom meningeal, sindrom
adenohipofizar.
Sugestii metodice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material.
Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
SEMIOLOGIA MEDICAL.
66
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul practic, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea,
studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se
putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video,
CD uri, folii de retroproiector, manechin etc.
Bibliografie:
1.Principii de medicin intern Harrison Editura Lider 1999
2.Semiologie medical de baz C. Stancu Editura Junimea1989
67
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII
Not introductiv
Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din pregtirea de baz din
anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se regsesc abilitile din unitatea de
competen tehnic de baz TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII. Modulul are alocate 120
de ore, din care 90 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea
competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun
cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Sugestii metodologice
71
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA
I. Nota introductiva
Modulul Protectia si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la
baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde
competentei specializate: Protectia si securitatea in munca .
Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 30 ore, invatamant clinic.
Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.
74
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Nota introductiva
Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea
specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din
unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. Modulul are
alocate 60 de ore din care 30 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura
dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va
utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Sugestii metodologice
Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in
functie de : dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in
tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii
moderne ale educatiei.
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor
vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia,
problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter
practic aplicativ precum : scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare
materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, studiul de caz,dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se
aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video,
CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national
comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.
O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza
evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice
(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
76
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 19: COMUNICAREA N LIMBA MODERN
Not introductiv
Modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN face parte din pregtirea anului II,
coala postliceal, pentru calificarea asistent medical generalist.
n modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN se regsesc abilitile din unitatea
de competen COMUNICAREA N LIMBA MODERN. Modulul are alocate 60 de ore din care
36 de ore, laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea
competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza
mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
77
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Obine 1. Tipuri de texte:
informaii prin - documente profesionale specifice specializrii: manuale,
receptarea de mesaje rapoarte, reclame, oferte, fie tehnice;
scrise specializate, - texte de popularizare pe teme profesionale: articole de
legate de ndeplinirea pres, prezentri, reclame, anunuri;
- texte cu coninut operaional profesional:
de sarcini de coresponden, faxuri, circulare, formulare, instruciuni
serviciu, n contexte cereri, reclamaii, procese verbale.
profesionale 2. Tipuri de informaii scrise:
semnificative - elemente cheie din documente relevante;
- informaii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe
teme de interes comun;
- informaii profesionale: instruciuni, explicaii, date tehnice
ale unor produse i servicii, evaluri;
- date privind: materii prime, materiale i produse finite,
operaii i procese tehnologice.
C.3. Exprim mesaje 1. Tipuri de informaii:
orale n limbaj - informaii factuale , idei, opinii;
complex, n contexte - instruciuni, explicaii, detalii de operare, sfaturi;
profesionale descrieri i specificaii de obiecte, procese, operaii.
semnificative, n 2. Tipuri de discurs:
- discuii profesionale formale i informale.
scopul ndeplinirii de - prezentri.
sarcini de serviciu - scurte rapoarte profesionale.
3. Moduri de comunicare:
- fa n fa, individual sau n grup;
- la telefon, robot telefonic.
C.4. Elaboreaz 1. Tipuri i formate de documente i texte funcionale:
mesaje scrise - formulare i alte documente specifice specializrii (facturi,
specializate, n facturi pro-forma, oferte, fie tehnice, fie de eviden, fie
contexte de producie, documente de eviden, specificaii, evaluri);
profesionale - coresponden profesional: scrisori, note circulare,
faxuri, mesaje (inclusiv e-mail);
semnificative, n - dri de seam, procese verbale, minute, referate,
scopul ndeplinirii de rapoarte.
sarcini de serviciu - formate formale;
- formate informale.
2. Tipuri de informaii:
- informaii factuale de specialitate (inclusiv descrieri i date
tehnice), despre produse i servicii;
- aranjamente i instruciuni de serviciu;
- idei, opinii, puncte de vedere;
- raportri privind desfurarea unor evenimente, edine,
procese.
3. Teme specifice:
- organizarea locului de munc;
- operaii, activiti i procese de producie;
- calitatea serviciilor / produselor.
78
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.5. Particip la 1. Discuii profesionale:
interaciuni orale i - situaii sociale si profesionale formale i informale;
n scris legate de - interviuri individuale sau n grup;
ndeplinirea de - ntlniri formale / informale profesionale de rutin,
sarcini de serviciu, n activiti profesionale zilnice.
2. Comunicare telefonic:
contexte - contacte de rutin cu colegi, subalterni, superiori, n
profesionale activiti profesionale zilnice;
semnificative - comunicri formale / informale cu parteneri i clieni;
- interviuri telefonice individuale.
3. Coresponden profesional:
- formal i informal, legat de sarcini de serviciu;
- n interiorul organizaiei: cu subalterni, cu colegi, cu
superiori;
- n afara organizaiei: cu clieni, cu parteneri, cu poteniali
clieni / parteneri.
Sugestii metodologice
Profesorii au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de:
dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic,
ritmul de nelegere i asimilare a cunotinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii.
Nivelul de pregtire este realizat corespunztor dac sunt ndeplinite criteriile de performan ce pot fi
atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate condiiile de aplicabilitate descrise n
standard.
79
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 20: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR
Not introductiv
Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR face parte din pregtirea specific
din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR se regsesc abilitile din
unitatea de competen tehnic specializat MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR.
Modulul are alocate 60 de ore teorie i 36 de ore, laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei
colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa
colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modului:
1. Precizeaz principiile managementului general
2. Identific politicile i sistemele de sntate
3. Analizeaz caracteristicile managementului sanitar
4. Aplic legislaia sanitar
Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
Unitatea de competen:MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR
80
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Nr Unitatea de Competene Coninuturi
crt. competen
20. Management i C.1. Precizeaz 1. Management general:
legislaie principiile 3.2. Definiie, motivarea existenei managementului, funciile
sanitar managemen- managementului (dup Henri Fayol - planificare, organizare,
tului general. conducere i control), principii generale ale conducerii.
3.3. Abiliti necesare managerului, rolurile managerului
(interpersonale, informaionale, decizionale).
3.4. Factori implicai direct n desfurarea activitii:
competena, autoritatea (surse ale autoritii, tipuri de
autoritate n management), responsabilitatea, delegarea
autoritii (principii, variabile care influieneaz gradul de
delegare), tipuri i mecanisme de luare a deciziei.
3.5. Sistemul de informaii: (structuri formale i informale).
3.6. Comunicarea managerial.
3.7. Management organizaional (definiie i obiectiv,
activiti, organizaii formale i informale, parametri de
caracterizare a organizaiei, componentele principale ale
organizaiei, cultura organizaional, managementul echipei,
stresul organizaional), managementul timpului de lucru
(folosirea eficient a timpului, stabilirea obiectivelor i
prioritilor, instrumente utilizate, metode de raionalizare a
timpului), managementul schimbrii (tipuri de schimbare,
metode/abordri dup Mintzberg, strategii clasice ale
procesului schimbrii).
4. Etapele procesului de management:
4.1. Planificarea: definiie, noiuni de baz n utilizarea
planificrii, tipuri de planificare (strategic, tactic,
operaional).
4.2. Organizarea: mprirea sarcinilor i aplicarea
mecanismelor de coordonare.
4.3. Dirijarea: coordonarea personalului. Modele de gestiune a
resurselor umane, funciile gestiunii resurselor umane
(recrutarea i selecia, formarea i dezvoltarea, evaluarea
randamentului i performanei, remunerare).
4.4. Controlul: evaluarea rezultatelor i atingerii obiectivelor.
4.5. Dezvoltarea performanei.
4.6. Schimbarea.
81
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Identific 1. Tipologiile i caracteristicile sistemelor de sntate:
politicile i 1.1. Relaia sntate-boal-ngrijiri de sntate, servicii de
sistemele de sntate, furnizori de servicii de sntate, beneficiari de servicii
sntate. de sntate, definirea sistemelor de sntate, performana
sistemelor de sntate, eficiena sistemelor de sntate, modele
de sisteme de sntate.
2. Principiile economiei sanitare:
2.1. Noiuni i termeni de baz privind definiia i
particularitile economiei sanitare, sistemul pieei libere, piaa
ngrijirilor de sntate (beneficiar, furnizor, administraia de
sntate), cumprarea i contractarea serviciilor (practica
independent a asistentului medical, pachetul de servicii de
ngrijiri de sntate furnizate de asistentul medical), evaluarea
economic a ngrijirilor de sntate (analiza cost-eficacitate,
analiza cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza echitii n
finanarea serviciilor publice de sntate).
2.2. Finanarea serviciilor de sntate, mecanisme de alocare a
resurselor, mecanisme de plat (plata per serviciu, plata bazat
pe diagnostic, capitaia, bugetul global, salariul, plata dup
timpul lucrat), principii de realizare a sistemelor de plat.
3. Reforma sistemelor de sntate:
3.1. Principii pe care se bazeaz reformele sistemelor de
sntate, scopurile i obiectivele reformelor, stabilirea
prioritilor, criterii de evaluare n compararea reformelor din
diferite ri (coerena SIS, universalitatea asigurrii cu servicii,
caracterul cuprinztor al serviciilor, limitarea costurilor cu
meninerea calitii ngrijirilor de sntate).
3.2. Reforma sistemului de sntate din Romnia, prioriti:
descentralizarea SIS, modificarea metodelor de planificare i
gestionare, accesibilitate larg, dezvoltarea serviciilor de
sntate comunitare, dezvoltarea serviciilor preventive bazate
pe factorii de risc prevaleni, mbuntirea sistemului de
formare a personalului de sntate.
82
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.3. Analizeaz 1. Managementul serviciilor sociale i de sntate:
caracteristi-cile 1.1. Definiie, scopul i obiectivele, funciile, roluri
managemen- manageriale, unitile medico-sanitare ca organizaii, nivelurile
tului sanitar. ngrijirilor de sntate (primar, secundar i teriar).
1.2. Leadership n ngrijirile de sntate.
2. Domeniile de aplicare a managementului sanitar:
management strategic i financiar n organizaiile de sntate,
managementul calitii serviciilor de sntate, managementul
timpului, managementul resurselor umane, managementul
stresului.
3. Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de
ngrijiri de sntate:
3.1. Managementul serviciilor de ngrijiri primare de sntate:
serviciul de primire al pacienilor, modul de organizare al
ngrijirilor primare de sntate (cabinetele de medicina de
familie, cabinetele stomatologice, cabinetele de specialitate
private, ngrijirile de sntate comunitare i ngrijirile le
domiciliu), nregistrrile medicale, sistemul informaional,
interrelaiile profesionale.
3.2. Managementul serviciilor de ngrijiri secundare de
sntate: spitalul ca organizaie (scopurile generale, structura,
componente, tipuri, circuitul bolnavului, roluri), finanarea
spitalului (spitalul public/non-profit, spitalul privat/pentru
profit, parteneriatul public-privat), aprecierea performanei
unui spital (indicatori de eficien pentru paturile de spital,
indicatori financiari, indicatori ai calitii serviciilor, satisfacia
pacientului), alte uniti medicale i medico-sociale cu paturi
(centre de ngrijire i asisten pentru copii, vrstnici, persoane
cu handicap, uniti medico-sociale).
3.3. Nivelul teriar: uniti medicale de nalt performan,
profesioniti de sntate, tipuri de servicii.
83
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.4. Aplic 1. Noiuni de drept medical:
legislaia 1.1. Definiie, noiuni despre stat i drept, izvoare de drept
sanitar. medical (Constituia Romniei, legi organice i ordinare,
hotrrile de guvern, ordine de ministru, actele cu caracter
normativ elaborate de O.A.M.M.R.), drepturile i obligaiile
cetenilor, asistena medical acordat populaiei, asistena
social, drepturile pacienilor.
1.2. Domenii medicale cu reglementri speciale: medicina
muncii, sntatea mintal, activitatea de medicin legal,
medicina experimental, transplantul de organe i esuturi.
2. Legislaia privind organizarea i funcionarea sistemului
de asigurri sociale de sntate: asigurrile sociale de sntate,
casele de asigurri sociale de sntate, administraia de sntate
public, drepturile i obligaiile asigurailor, furnizorii de
servicii de sntate
2.1. O.U. nr. 150/2002 modificat i completat prin actele
ulterioare succesive.
2.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii.
3. Principalele acte normative care reglementeaz exercitarea
profesiei n domeniul ngrijirilor de sntate:
3.1. Formarea profesional (legislatia in vigoare privind
formarea initiala si continua a asistentilor medicali).
3.2. Autorizarea, acreditarea, atestarea i reatestarea
profesional (conform reglementarilor legale).
3.3. Desfurarea activitii: codul muncii in vigoare, criterii
specifice de ocupare a funciilor i gradelor sau treptelor
profesionale, standarde, competene, atribuii, evaluarea
performanelor, salarizare (legislatie in vigoare).
3.4. Asociaii profesionale (Statutul i Regulamentul
O.A.M.M.R., Codul de etic i deontologie profesional al
O.A.M.M.R.), asociaii sindicale (contractul colectiv de
munc), in vigoare.
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare
Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR poate fi parcurs n mod
independent.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii
moderne ale educaiei:
elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare;
elevii au stiluri diferite de nvare;
elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu
caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia,
problematizarea, dezbaterea, proiectul.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu
caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentri grafice,
algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi optimali, scheme de desfurare), studiul de caz,
proiectul, turul galeriei.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat),
probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect).
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
84
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional
comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant.
O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea
sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul
de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a
atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material. Instruirea n laboratoare
are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni
medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de
caz, proiectul, etc. se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont
n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete video, filme,
diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer, soft etc.
Bibliografie recomandat:
3. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar", Ed. ALL, 1994,
1995, 1997, 1998
4. Cristian Vldescu (coordonator) - "Managementul serviciilor de sntate" - Ed. Expert, 2000
5. European Trening Foundation SJEP 9628 - "Management sanitar" - Ovidius University Press,
Constana, 1998
6. Liviu Cocora - "Legislaie medical i social" - Ed. Universitii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2004
7. Monitorul Oficial al Romniei
85
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 21: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC
Not introductiv
86
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Nr. Unitate de Competene Coninuturi
crt. competen
21. Epidemiologie C.1. Descrie 1. Noiuni de baz ale epidemiologiei:
i sntate conceptele de baz Definire, obiectul preocuprilor (grupurile populaionale -
public ale epidemiologiei. populaie int de referin, grup particular de bolnavi).
Obiective: descrierea distribuiei bolilor/factorilor de risc
n populaiile umane, explicarea etiologiei bolilor/modului
de transmitere a acestora, predicia n legtur cu numrul
probabil al bolilor, fundamentarea programelor de
prevenire i combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de
sntate.
Domenii de aplicare: n sntatea public, n medicina
clinic.
Nivelele cercetrii epidemiologice: nivelul cunoaterii
(cercetarea fundamental) i nivelul interveniei (cercetarea
aplicativ).
2. Caracterul cauzal al unor asociaii.
Termenul de inferene (generalizri) de tip cauzal elemente
luate n consideraie n cazul asocierii epidemiologice,
relaia de cauzalitate dintre un factor i boal (argumente:
fora asociaiei, consistena asociaiei, specificitatea, relaia
temporal, relaia tip doz-efect, plauzibilitatea, coerena,
insuficiena altor explicaii, dovada experimental).
Strategia bazat pe factori de risc comuni mai multor boli,
strategia ecologic.
3. Epidemiologia bolilor infecioase:
Procesul epidemic, clasificarea epidemiologic a bolilor
infecioase, activitatea i asistena antiepidemic.
Supravegherea epidemiologic (infecii digestive, infecii
aerogene, zooantroponoze, parazitoze, infecia
HIV/SIDA, infecii nozocomiale).
4. Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice:
Distribuia i determinanii bolilor cronice n populaii
diferite, controlul problemelor cronice de sntate, metode
folosite de epidemiologie.
Anchetele epidemiologice (descriptive, analitice,
experimentale i operaionale), screening-ul i studiile de
prevalen.
87
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Explic starea 1. Modele de sntate public:
de sntate i 1.1. Modelul epidemiologic Denver (starea de sntate
caracteristicile influienat de biologia uman, mediu, comportament i
sntii publice. serviciile de sntate).
1.2. Modelul integrat al strii de sntate (starea de
sntate influienat de srcie, factori sociali, stilul de
via, omajul, locuinele nesntoase, poluarea mediului,
nivelul de educaie).
1.3. Modelul strii de sntate, a determinanilor i a
interveniilor (determinani direci - fumatul, nutriia,
alcoolul, consumul de droguri, accesul la apa potabil,
sanitaia, habitatul, violena mai ales n familie, accesul la
ingrijiri de sntate i determinani indireci - produsul
intern brut, distribuia veniturilor ntre judee/n interiorul
judeului, srcia, modificrile climei, factori socio-
demografici, educaia, situaiile de criz).
1.4. Conceptul "structur-proces-rezultate" de analiz a
determinanilor sntii n relaie cu calitatea vieii.
2. Managementul datelor i al informaiilor medicale.
Managementul sistemelor de informaii.
2.1. Definiie, concepte, tipuri de informaii (clasificarea
dup surs, dup natur, dup nivelul managerial, dup
temporalitate, dup frecvena de colectare, dup utilizare,
dup format, dup apariie, dup tip).
2.2. Calitatea datelor (relevana, corectitudinea,
exhaustivitatea, ncrederea n sursa informaiei), metode de
comunicare a informaiei (fa n fa, scris, vizual, oral,
electronic), instrumente, analiza i interpretarea datelor.
3. Probleme de sntate public:
3.1. Determinanii majori ai principalelor probleme de
sntate i condiionarea lor, asocierea determinanilor n
producerea efectului (boal, deces), relaia dintre
determinani.
3.2. Calitatea vieii i organizarea serviciilor de sntate
(tipuri de modele de cercetare a calitii vieii - generale,
individualizate, specifice bolii, indicatori sintetici - indicele
dezvoltrii umane, indicele disparitii ntre sexe, indicele
participrii femeii, indicele srciei).
88
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.3. Monitorizeaz 1. Indicatori utilizai n monitorizarea strii de sntate a
starea de sntate. comunitii:
1.1. Propui de U.E. (indicatori ai strii de sntate,
indicatori ai stilului de via, indicatori de caracterizare a
condiiilor de via i munc, protecia sntii,
caracteristici demografice i sociale);
1.2. Propui de O.M.S. - strategia "Sntatea pentru toi n
secolul XXI", ngrijirile de sntate (nursingul) n contextul
strategiei "Sntate XXI".
1.3. Strategia naional de sntate public: starea de
sntate a populaiei, politica de sntate a guvernului,
principii directoare, scopul i obiectivele strategiei
naionale de sntate public, domenii prioritare de
intervenie (boli netransmisibile, boli transmisibile,
sntatea mintal, sntatea familiei, servicii preventive,
implementare, monitorizare, evaluare, statistica populaiei,
dinamica populaiei, (concepte, msurarea natalitii i
fertilitii, ani poteniali de via pierdui, anii de via
ajustai cu incapacitatea, msurarea mortalitii infantile).
2. Metode de monitorizare a strii de sntate bazate pe
rate demografice:
2.1. Statistica populaiei (numrul, repartiia teritorial,
ponderea n mediul urban/rural, densitatea, structura pe
sexe, structura pe grupe de vrst).
2.2. Dinamica populaiei (concepte, msurarea natalitii i
fertilitii, ani poteniali de via pierdui, anii de via
ajustai cu incapacitatea, msurarea mortalitii infantile,
msurarea mortalitii generale i specifice).
2.3. Implicaiile statisticii i dinamicii populaiei pentru
serviciile de sntate.
89
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.4. Msoar i 1. Morbiditatea i tipurile de morbiditate: supravegherea
analizeaz bolilor acute i cronice (caracteristici comune i
morbiditatea. difereniate), definiia morbiditii, co-morbiditatea,
utilizarea morbiditii n studiile epidemiologice
descriptive.
2. Msurarea morbiditii observate:
2.1. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai
bolilor, calcularea relaiei dintre factorii de risc i boal,
abordarea transversal i abordarea longitudinal, populaia
la risc.
2.2. Abordarea morbiditii observate: unitatea de
observare = evenimentul (cazul de mbolnvire, persoana
bolnav) i aspectul morbiditii = fenomenul (incidena,
prevalena, morbiditatea cu ITM, morbiditatea cu
invaliditate, morbiditatea spitalizat, mortalitatea specific,
morbiditatea individual - pe contingent, morbiditatea
succesiv - n dinamic), sursa datelor i informaiilor (date
de rutin i date obinute prin studii speciale - cercetri,
screening, anchete medicale).
3. Indicatorii de morbiditate:
3.1. Incidena, prevalena, morbiditatea spitalizat,
morbiditatea cu incapacitate de munc, indici de structur
pentru inciden/prevalen - obiective, formule de calcul,
reprezentri grafice.
3.2. Conceptul de vizualizare a informaiilor referitoare la
sntate (aplicabil la nivelul individului, familiei,
comunitii, cu evaluri la nivel regional i naional) -
descriere cantitativ i evaluare cantitativ a aspectelor
multidimensionale ale sntii ntr-o populaie (gruparea
informaiilor - starea de boal i deteriorarea sntii,
sistemul de ngrijiri de sntate, caracteristicile socio-
culturale, determinanii de mediu, alimentaia i nutriia),
metodologia de ierarhizare i scala standardizat (sistemul
de decile), construirea tabelelor i reprezentarea grafic a
datelor, comparri ntre evoluia aspectelor din diferite
perioade, evoluia fenomenelor pe zone, relevana pentru
implementarea unor programe de sntate.
90
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.5. Aplic 1. Iniierea:
programe de 1.1. Prezentarea situaiei existente, (elemente de
sntate public. biostatistic, analiza statistic, reprezentarea grafic a
informaiilor, utilizarea software-ului specializat).
1.2. Identificarea problemelor, descrierea prioritilor i
formularea problemei de sntate.
1.3. Specificarea participanilor i colaboratorilor,
stabilirea populaiei int i a beneficiarilor, durata
programului.
1.4. Oportuniti i constrngeri
2. Planificarea:
2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice,
operaionale), rezultate ateptate.
3. Implementarea:
3.1. Instrumente urmrite, organizarea implementrii
(resurse umane, materiale, financiare, informaionale).
3.2. Structura organizaional, responsabiliti, planul
activitilor.
3.3. Estimarea bugetului, monitorizare.
4. Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii i norme
utile n control i evaluare, evaluri pariale, evaluare final,
concluzii i propuneri.
91
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul
de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a
atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material. Instruirea n
laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii
asisteni medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de
caz, proiectul etc. se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n
msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete video, filme,
diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea
datelor biostatistice etc.
Bibliografie recomandat:
1. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar", Ed. ALL, 1994,
1995, 1997, 1998
2. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu Metode utilizate n monitorizarea
strii de sntate Ed. Institutului de Sntate Public Bucureti, 2002
3. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL, 1997
4. E. Mgureanu, C. Bususioc, C. Bocrnea - "Practica epidemiologic n bolile transmisibile" -
Ed. Medical, 1988
5. Strategia naional de sntate public - Document elaborat pentru Ministerul Sntii de ctre
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate, n cadrul mprumutului Bncii Mondiale, Iunie
2004
92
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
Nota introductiva
Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din
anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de
competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore
din care 36 ore, invatamt clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza
impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.
Sugestii metodologice
Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme
in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiti.
93
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii
moderne de educatie:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia,
problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum:
scheme, fise de lucru, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare
materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si
creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea
cunostintelor la probleme reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video,
C.D uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care
sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national,
comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza
evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice
(studiu de caz, problematizare).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
94
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Nota introductiva
Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din
anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de
competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore
din care 72 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza
impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Sugestii metodologice
Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind
PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in
functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii
moderne ale educatiei:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;
- elevii au stiluri diferite de invatare ;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare
cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia,
problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter
practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare
materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.
96
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si
creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea
cunostintelor la probleme reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video,
C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda.
fesi, comprese etc.)
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care
sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national,
comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza
evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), probe practice (demonstratie,
studiu de caz plan de ingrijire).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
97
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE
Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE face parte din pregatirea
specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical generalist.
In modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE se regasesc abilitatile
din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI NURSING IN
CARDIOLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore, invatamant clinic.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardelor de pregatire profesionala .
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific
calificarii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare
2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la
pacientii cu afectiuni cardiovasculare
3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing)
4. Aplica interventiile proprii si delegate
5. Evalueaza rezultatele obtinute.
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
Unitatea de competenta: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in
functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,
ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala.
Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind
CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE.
101
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, studiu de
caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont
in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete vdeo,
CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
102
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN
GASTROENTEROLOGIE
Not introductiv
Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE face
parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE se
regsesc abiliti din unitatea de competen tehnic specializat GASTROENTEROLOGIE SI
NURSING IN GASTROENTEROLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 72 de ore,
invatamant clinic.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul
de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional specific calificrii.
Sugestii metodologice
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de
corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor
realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu
de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd
sarcinile de lucru repartizate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane, scheme, casete video,
CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing,
ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen, se recomand
studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri
structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare
precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul,
evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ
iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele
didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene,
numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare
in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacienilor cu afeciuni
ale aparatului digestiv.
105
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 26: NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN
AFECTIUNILE RENALE
Not introductiv
Modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face
parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se
regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat NEFROLOGIE, UROLOGIE SI
NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 72 de ore,
invatamant clinic.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul
de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional specific calificrii.
Sugestii metodologice
108
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen, se recomand
studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri
structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare
precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul,
evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ
iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele
didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene,
numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care
elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacienilor cu afeciuni
nefrologice si urologice.
109
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN
CHIRURGIA GENERALA
Nota introductiva
Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA
face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA
se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI
NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Modulul are alocate 120 de ore, din care 72 de ore ,
invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de
pregatire profesionala specific calificarii.
Sugestii metodologice
112
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice
(demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
113
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 28: CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC.
Nota introductiva
Modelul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING
SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIE
TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din
care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea
competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna
cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Sugestii metodologice
Modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
poate fi parcurs in mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in
functie de : dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi intruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul
de corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii
moderne ale educatiei:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare;
- elevii au stiluri diferite de invatare;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia,
problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare
materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz, expunerea, conversatia, munca
independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza
spiritual critic si creativitatea, etc. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor,
urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video,
CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face valuarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun
cu performanta, care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza
evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice
(demonstratie, studiu de caz-plan de ingrijirie).
Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
116
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE I NURSING N
OTORINOLARINGOLOGIE
Not introductiv:
Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO-
LARINGOLOGIE face parte din pregtirea specific din anul II pentru calificarea: asistent medical
generalist.
n modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO-
LARINGOLOGIE se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat
OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. Modulul are
alocate 60 de ore, din care: 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur
dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va
utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Sugestii metodologice
Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO-
LARINGOLOGIE va fi parcurs independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din programa s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul trebuie s in seama de urmtoarele principii
moderne ale educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
- elevii au stiluri diferite de nvare;
- elevii particip la procesul de nvare cu cunotinele dobndite anterior;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea
informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
118
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare
cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia clinic, descoperirea, demonstraia,
problematizarea, studiul de caz, proiectul ,munca independent, dezbaterea, conversaia.
Se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic - aplicativ: scheme, fie de lucru, proces
de ngrijire, dramatizare, protocol educativ.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie i uniti sanitare cu o bun dotare
material (stagiu clinic), urmrindu-se aplicarea cunotinelor la problemele reale existente.
Resursele materiale sunt variate: plane, scheme, cri, casete video, CD-uri, retroproiector i
folii, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
Evaluarea trebuie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt
precizate n standardul de pregtire profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire
pe care trebuie s l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea,
SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un
nivel unitar de pregtire.Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene
nefiind relevant
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul modulului se realizeaz
evaluarea sumativ, pentru verificarea dobndirii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar.
119
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 30: OFTALMOLOGIE I NURSING N
OFTALMOLOGIE
Not introductiv
Modulul - OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE face parte din
pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE se regsesc abilitile
din unitatea de competen specializat OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE.
Modulul are alocat 60 de ore din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare
se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional.
Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific
calificrii.
Sugestii metodologice
Modulul: Oftalmologie i nursing n oftalmologie poate fi parcurs n mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind Oftalmologia
i nursingul n oftalmologie.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii
moderne ale educaiei:
elevii nva cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
elevii au stiluri diferite de nvare;
elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, n procesul de nvare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi i a celor noi i pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu
caracter practic interactiv. Se recomand urmtoarele metode de nvare: expunerea, conversaia,
121
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, simularea, studiul de caz, structurarea planului
de ngrijiri. La aceste activiti se adaug activiti de nvare cu caracter practic aplicativ n sala de
demonstraie i secii de spital de specialitate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: atlase pentru instruire, casete
video, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, manechin, fie tip, instrumentar i materiale
sanitare diverse etc.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi
instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de
corelare a competenelor cu coninuturile.
Pregtirea practic se va realiza n slile de demonstraie cu o bun dotare material i va avea o
importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali
generaliti.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, S.P.P.-ul stabilete un nivel naional
comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevante. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz
evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observaie, fie de lucru, fie de autoevaluare,
teste de evaluare, realizarea unui plan de ngrijire, investigaia, problematizarea, tema n clas,
observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor i a atitudinilor
fa de o sarcin dat.
122
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN
HEMATOLOGIE
Not introductiv
Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din pregtirea
specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regsesc abiliti din
unitatea de competen tehnic specializat HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE.
Modulul are alocate 60 de ore, din care 36 de ore, invatamant clinic.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul
de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional specific calificrii.
Sugestii metodologice
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de
corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor
realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu
de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd
sarcinile de lucru repartizate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane, scheme, casete video,
CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing,
ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen, se recomand
studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri
structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare
precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul,
evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ
iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele
didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene,
numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care
elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacienilor cu afeciuni
hematologice.
125
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC
Nota introductiva
Modulul ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din
pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul ORTOPEDIE,TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc
abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI
NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 96 de ore, invatamant clinic. Prin
parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific
calificarii.
126
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.4. Traumatisme:
2.4.1. Traumatisme ale capului: comotia si contuzia
cerebrala (definitie, etiopaogenie, investigatii, principii de
tratament).
2.4.2. Traumatismele toracelui: fracturile costale, voletul
costal (definitie, simptome, complicatii pneumotoraxul
, investigatii, principii de tratament).
2.4.3.Traumatisme vertebro-medulare: definitie,
etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de
tratament.
2.4.4. Traumatismele bazinului: definitie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigatii, principii de tratament.
2.4.5. Traumatismele membrelor: contuzii, entorse,
luxatii, fracturi (definitie, etiopatogenie, semne si
simptome comune si patognomonice, diagnostic
diferential, investigatii, prim ajutor, principii de
C. 3. Elaboreaza tratament).
1. Culegere de date (date subiective / obiective) prin
planul de ingrijire diverse metode: interviu (direct-indirect, cu intrebari
(nursing) inchise / deschise), observatie, cercetare documente
medicale (foaie de observatie clinica, bilete de iesire din
spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate,
retete, etc.), discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii,
examen fizic (inspectie, auscultatie, palpare).
2. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative.
2.1. Manifestari de independenta: pacient constient,
mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea
tegumentelor normala, semne vitale (R, P, TA, To) in
limite normale, lipsa durerii, somn si odihna
corespunzatoare, comunicare eficienta la nivel motor.
2.2. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare,
diminuarea sau absenta miscarii, alterarea starii de
confort, atonie musculara, atrofie musculara, contractura
musculara, anchiloza, crampa, deformari ale coloanei
vertebrale si ale membrelor, risc de accidente, risc de
complicatii, risc de infectii, escara de decubit, cianoza,
tegumente palide, reci, modificari ale semnelor vitale,
sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de
sine.
2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea
integritatii aparatului locomotor), de ordin psihologic
(anxietate, stres), de ordin social (izolare, saracie), lipsa
de cunostinte.
3. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/
nursing (PES = problema + sursa de dificultate +
manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica,
imobilitate, incoordonarea miscarilor, postura
inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie
inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare
ineficienta la nivel motor.
1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta,
implicare, realism, observabilitate (cine ?, ce, ce se poate
face?, cum?, in ce masura?, cand?); obiective pe termen
scurt, mediu, lung.
2. Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea
functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta,
profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor.
3. Interventii:
127
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3.1 Interventii proprii (autonome): comunicare,
hidratare, alimentare, igiena, mobilizare/transport,
profilaxie, educatie.
3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si
analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii,
administrarea tratamentului general si local.
C. 4. Aplica 1. Resurse materiale:
interventiile proprii 1.1. Instrumente: pense hemostatice, pense anatomice si
si delegate chirurgicale, bisturie, foarfeci, portac, ace chirurgicale,
pipa Guedel, seringi etc.
1.2. Materiale: garou, comprese, fesi, fesi gipsate,
tampoane, atele, brancarda, substante dezinfectante,
trusa perfuzie, solutii perfuzabile, analgezice, A.C.,
AINS, ATPA, sursa de oxigen, manometru, termometru
etc.
2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului:
2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea
confortului psihic.
2.2. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental,
pozitie adecvata, igiena, camp operator etc.
3. Interventii specifice:
3.1. Ingrijirea plagilor (hemostaza, toaleta plagii,
pansamente si bandaje, profilaxia tetanosului).
3.2. Transportul pacientilor: metode de transport
(brancarda, carucior, pat, metode improvizate).
3.3. Imobilizarea (provizorie prim ajutor si definitiva
aparatul gipsat), schimbarile de pozitie ale pacientului
cu aparate gipsate si imobilizati,
3.4. Interventii de urgenta: oxigenoterapia, intubatia
orotraheala.
3.5. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea
escarelor, a complicatiilor tromboembolice
(administrarea tratamentului anticoagulant), prevenirea
pneumoniei hipostatice, prevenirea atrofiilor musculare
si a anchilozelor.
3.6. Punctia articulara: definitie, scop,
indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare,
pregatirea pacientului, tehnica de executie, pregatirea
produsului pentru examinare, supravegherea pacientului
dupa punctie, reorganizarea locului de munca, notarea in
F.O., incidente accidente.
3.7. Punctia biopsica: definitie, scop,
indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare,
pregatirea pacientului, tehnica de executie, pregatirea
produsului pentru examinare, supravegherea pacientului
dupa punctie, reorganizarea locului de munca, notarea in
F.O., incidente accidente.
3.8. Examenul radiologic: metode radiologice (raze
roentgen, imagine radioscopica) pregatirea pacientului
pentru explorarea radiologica a sistemului osteo-
articular; rolul asistentei medicale.
3.9. Administrarea tratamentului anticoagulant.
3.10. Pregatirea preoperatorie:
3.10.1. Pregatirea generala: bilantul clinic general,
supravegherea functiilor vitale si vegetative, examene de
rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor
chirurgicale (TS-TC, grup sanguin, hematocrit, glicemie,
uree sanguina). 3.9.2. Pregatirea pentru interventie (in
128
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
ziua precedenta, in ziua operatiei).
3.9.3. Pregatirea in urgente.
3.10. Ingrijirea postoperatorie:
3.10.1. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile
pacientului in pat.
3.10.2. Supravegherea pacientului: aspect general,
parametri fiziologici, pierderi lichidiene (sange, urina,
varsaturi, transpiratie, pierderi prin dren), hidratarea
pacientului.
3.10.3. Asigurarea confortului: igiena, combaterea
durerii, combaterea anxietatii.
3.10.4. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie
C. 5. Evalueaza urinara, constipatie, alte complicatii de decubit.
rezultatele ingrijirilor 1. Obiective stabilite:
aplicate 1.1. Realizate manifestari de dependenta absente sau
ameliorate, satisfactia pacientului;
1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se
mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada
ingrijirii.
2. Restructurarea planului de ingrijire:
2.1.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile
fizice ale pacientului.
2.2.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de
dependenta prezente in evolutia pacientului.
Sugestii metodologice
Modulul ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs
in mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
ORTOPEDIA, TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in
functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in
tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii
moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare;
- elevii au stiluri dierite de invatare;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia,
problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter
practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare
materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se
aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
129
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video,
CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda,
fesi, comprese etc.)
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national
comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea
sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice
(demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
130
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN
REUMATOLOGIE
Nota introductiva
Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte din
pregatirea de specialitate din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc
abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN
REUMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore, invatamant clinic.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele
de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire
profesionala specific calificarii.
Nr. Unitate de
Competente Continuturi
crt. competenta
33. Reumatologie si C.1. Analizeaza semnele si 1. Semne si simptome prezente la pacientul cu
nursing in simptomele specifice afectiuni reumatismale (durere, redoare,
reumatologie afectiunilor reumatismale tumefiere, congestie, ankiloza, deformari osoase,
febra, tahicardie etc.)
2. Principale afectiuni reumatismale: reumatismul
articular acut, poliartrita reumatoida, spondilita
ankilozanta, reumatismul articular degenerativ
(definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii, principii de tratament)
C.2. Identifica problemele 1. Culegerea de date prin diverse modalitati
de dependenta si stabileste (interviu, observatia clinica, cercetarea
diagnosticele de ingrijire documentelor medicale, discutii cu echipa de
(nursing) la pacientii cu ingrijire, familia si apartinatorii)
afectiuni reumatismale 2. Analiza si sinteza informatiilor obtinute din
culegerile de date.
2.1 manifestari de independenta: pozitie corecta
(in ortostatism, sezand, in decubit), miscari (de
abductie, adductie, extensie, flexie, rotatie etc),
exercitii fizice (active, pasive, izometrice, de
rezistenta, coordonate, armonioase, complete)
2.2 manifestari de dependenta: hipotonie, atonie,
atrofie, contractura, ankiloza
2.3 surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea
sistemului locomotor, durere), de ordin psihologic
(anxietate, stres), de ordin sociologic (izolare),
lipsa de cunostinte (privind mentinerea tonusului
si fortei musculare)
3. Probleme de dependenta, diagnostice de
131
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin
deficit, imobilitate, durere, vulnerabilitate fata de
C.3. Elaboreaza planul de pericole etc.
ingrijire (planul nursing) 1. Obiective pe termen scurt si lung - obiective de
ingrijire: specificitate, performanta, implicare,
realism, observabilitate
2. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor,
supravegherea functiilor vitale si vegetative,
profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor
3. Interventii
3.1 Interventii proprii: masaj, bai, frictiuni,
mobilizare, comunicare, alimentatie, educatie
3.2 Interventii delegate: pregatirea pentru
investigatii si analize, administrarea tratamentului
general si local (electroterapie, hidroterapie,
termoterapie, ionizari, ultraviolete, cura balneara,
C.4. Aplica interventiile ergoterapie, crizoterapie, corticoterapie etc)
1. Resurse
proprii si delegate 1.1 Instrumente: seringi si ace sterile
1.2 Materiale: pat tare, rulouri, perne, corsete,
mese de elongatie, chingi, scripeti, bicicleta
ergonomica, planseta cu rotile, inele pentru maini,
parafina, namol, substante medicamentoase,
platou steril, tavita renala, manusi sterile,
comprese sterile, substante antiseptice, etc.
2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului
2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii,
asigurarea confortului psihic
2.2 Pregatirea fizica: rapaus articular, pozitii
functionale incalzire musculara
3. Interventiii specifice: miscari izometrice, masaj
cu miscare activa, bai medicamentoase, miscari
izotone, injectia intraarticulara
1. Obiective stabilite
C.5. Evalueaza rezultatele 1.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau
ingrijirilor aplicate ameliorate
1.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se
mentin
2. Restructurarea planului de ingrijire
2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitatile fizice ale pacientului
2.2 planificarea interventiilor: adecvate
manifestarilor de dependenta prezente in evolutia
pacientului
Sugestii metodologice
Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in
mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in
functie de dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in
tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii
moderne ale educatiei.
132
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea si analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun
caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea, conversatia, dezbaterea, munca
independenta, lucrul in grup, observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul, planul
de ingrijire.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date, exercitii de identificare a problemelor
de dependenta, plan de ingrijire, studiu de caz.
Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna
dotare materiala, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
Se pot utiliza metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea,
studiul de caz etc. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video,
diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, carti, fise terapeutice.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national
comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza
evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare, fise de observatie, teste de
evaluare (orale, scrise), realizarea unui proiect.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
133
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul: 34. DERMATO-VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC
Not introductiv
Modulul face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical
generalist.
n modulul DERMATO-VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC, se regsesc
abilitile din unitatea de competen tehnic specializat DERMATO-VENEROLOGIE I
NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin
parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da
pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competenta corespunztoare modulului:
1. Analizeaz semnele si simptomele specifice din afeciunile dermatologice.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnostice de ngrijire la pacienii cu
afeciuni dermatologice.
3. Elaboreaz planul de ngrijire-nursing.
4. Aplic intervenii proprii i delegate.
5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
136
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material.
Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
DERMATO- VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de
caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont
n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD
uri, folii de retroproiector etc.
137
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 35: BOLI INFECTO - CONTAGIOASE I NURSING
SPECIFIC
Not introductiv
Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC face parte din
pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC se regsesc
abilitile din unitatea de competen tehnic specializat infecto contagioase i particulariti de
ngrijire. Modulul are alocate 120 ore din care 96 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei
colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional.
Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specifice
calificrii.
138
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.1. Manifestri de independen: pacientul contient,
mobilitate pstrat, comunicarea eficient la nivel motor.
2.2. Probleme de dependen: alterarea integritii
tegumentelor i mucoaselor, potenial de suprainfecie a
leziunilor, potenial de complicaii respiratorii, digestive
nervoase, alterarea confortului psihic i fizic, dezinteres fa
de msurile de igien i protecie, deficit de autongrijire
2.3. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres, anxietate,
de ordin social ( izolare, srcie) lipsa cunoaterii
2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES ( problema +
sursa de dificultate+ manifestarea de dependea)
Obiectivul nursing: specifitate, performan, implicare,
realism, observabilitate ( cine, ce, ce se poate face, cum n ce
msur, cnd?) obiective pe termen lung, mediu scurt.
2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i
vegetative , profilaxia infecilor, prevenirea complicaiilor.
2.1. Intervenii propii ( autonome) comunicare, hidratare,
alimentare, igien, mobilizare, profilaxie, educaie
2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i
analize, administrarea tratamentului local i general,
administrarea serurilor imune, vaccinuri i anatoxine
C.4. 1. Resurse materiale:
Aplic interveniile 1.1. Instrumente: canul traheal, sond laringian, spatul,
proprii i delegate sond de oxigen, sonde de aspiraie, trocare, pipete,
termometre, tensiometru, seringi de diferite mrimii, tvi
renal cutii Petri, recipiente pentru recoltarea produselor
biologice.
1.2. Materiale: comprese sterile, soluii antiseptice,
anestezice, truse perfuzie, soluile perfuzabile, medicamente
inhalate, unguente creme, alcool mentolat, pudre, seruri i
vaccinuri
2. Pregtirea pacientului:
2.1.Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea
confortului psihic
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental,
poziia adecvat, izoalare i diet, igien
3.Intervenii specifice
3.1 Dezobstrucia cilor respiratorii, aspirarea secreilor
instilaii gargarisme, intubaie orotraheal, oxigenoterapie,
C.5. drenaj postural
Evalueaz 1. Obiective stabilite:
1.1.Realizate- manifestare de dependen absente sau
rezultatele ameliorate, satisfacia pacientului.
ngrijirilor aplicate 1.2. Nerealizate: manifestri de dependen care se menin,
2.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale
pacientului.
3. Planificarea interveniei: adecvate manifestrii de
dependen prezente n evoluia pacientului
140
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 36: ENDOCRINOLOGIE I NURSING N
ENDOCRINOLOGIE
Not introductiv
Modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE face parte din
pregtirea specific din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist.
n modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE se regsesc
abilitile din unitatea de competen tehnic specializat ENDOCRINOLOGIE I NURSING N
ENDOCRINOLOGIE.
Modulul are alocate 60 de ore din care 36 ore, invatamant clinic.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele
de pregtire profesional.
Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Nr. Unitate de
Competene Coninuturi
crt. competen
36. Endocrinologie C.1. Analizeaz 1. Semne i simptome prezente n bolile endocrine.
si nursing in semnele i simptomele 1.1. Manifestri subiective
endocrinologie specifice bolilor 1.1.1.Cefaleea cauze localizare, durat, intensitate,
endocrine tulburri asociate;
1.1.2. Oboseala fizic si intelectual.
1.1.3.tulburarile somnului insomnie, comaruri,
hipersomnie.
1.1.4. Transpiraie localizare;
1.1.5. Sughiul
1.1.6. Setea
1.1.7.Tulburari gastrointestinale: inapetena, vrsturi,
diaree, constipaie, dureri abdominale.
1.1.Tulburari cardio-respiratorii: palpitaii, ameeli,
dispnee.
1.1.Tulburri ale aparatului genital: de instalare a
pubertii, tulburri menstruale
1.1.Modificri ale vocii, tulburri de vedere.
1.2. Manifestri obiective:
1.2.1. Poziia, micri i contracii involuntare
1.2.2. Faciesul: hipertiroidian, hipotiroidian, cushingoid,
acromegalic, addisonian, hipopituitar;
1.2.3.Statura gigantismul, nanismul;
1.2.4. Starea de nutriie: obezitatea-tipuri, slbirea
1.2.5. Starea mental
1.2.6. Aspectul tegumentelor, prul i unghiile;
1.2.7. Edemul
1.2.8. Aspectul ochilor
1.2.9. Modificri ale oaselor i muchilor
141
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1.2.10. Modificri ale semnelor vitale: temperatur,
tensiune arterial, respiraie
C.2. Identific 2. Principalele boli endocrine.
probleme de 2.1. Bolile hipofizei: adenomul cromofob.,acromegalia si
dependen i gigantismul ,nanismul hipofizar, sindromul adipozo-
genital insuficiena hipofizara, diabetul insipid-definiie,
stabilete diagnosticul etiopatogonie, simptomatologie, investigaii, evoluie,
de ngrijire (nursing) la tratament.
pacientul cu boli 2.2. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing,
endocrine sindromul adreno-genital, hiperaldosteronismul, boala
Addison, feocromocitomul-definiie, etiologie,
simptomatologie, investigaii, evoluie, tratament.
2.3. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow,
hipotiroidismul si mixedemul, gua i cretinismul,
cancerul tiroidian definiie, etiologie, simptomatologie,
investigaie, tratament
2.4. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul i
hipoparatiroidismul- definiie, etiologie,
simptomatologie, investigaie, tratament
2.5. Bolile gonadelor: hipogonadismul, eunuchismul i
eunucoidismul, criptorhidian, hirsutismul, boala
polichistic ovarian, pubertatea precoce i ntrziat-
definiie, etiologie, simptome i semne, investigaie,
tratament
C.3. 1. Culegere de date (date obiective/ subiective)
Elaboreaz planul de interviu,observaie, cercetarea documentelor medicale
ngrijire (nursing). (foaia de observaie clinic, bilete de ieire din spital,
trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, card de
identificare, reete, etc.), discuii cu membri echipei de
ngrijire i aparintorii, examenul fizic (inspecie,
auscultaie, msurtori antropometrice). Analiza i
sistematizarea datelor: informaii semnificative.
2. Independena / Dependena
2.1. Manifestri de independen: pacient contient,
mobilitate pstrat, tegumente nemodificate, semne
vitale (R,P,TA, ) n limite normale, absena durerii, somn
i odihn corespunztoare, comunicare eficient la nivel
motor i senzorial
2.2. Probleme de dependen: cefalee, postur
inadecvat, cooperare ineficient la nivel individual,
dispnee, circulaie inadecvat, hipertermie, hipotermie,
risc de rnire, risc de infecie, disfuncie sexual,
alterarea nutriiei (exces sau deficit), alterarea
eliminrilor intestinale (diaree, constipaie), alterarea
echilibrului electrolitic i hidric, alterarea imaginii
corporale, pierderea stimei de sine, alterarea vocii
2.3. Manifestri de dependen: tahipnee sau bradipnee,
voce rguit, hidratare exagerat, polifagie, inapeten,
greutate peste normal sau sub normal, vrsturi, edeme,
furnicturi, deplasare greoaie, odihn insuficient,
slbiciune, iritabilitate, neadaptare la rol, diaforez,
dificultatea de a nelege informaia
2.4. Surse de dificultate
2.4.1. Surse de dificultate fizic: alimentaie i hidratare
insuficient sau n exces, constipaie, deficit auditiv,
olfactiv, vizual, deformarea articulaiilor extremitilor,
dezechilibru endocrin metabolic, diaforez, diminuarea
peristaltismului, epuizare, ameeal, diminuarea
142
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
tonusului muscular, frigiditate, oboseal, frilozitate,
deprinderi alimentare deficitare, obezitate, edeme,
tremurturi ale membrelor, etc.
2.4.2. Surse de dificultate psihologice: anxietate, stress,
team de obezitate, depresie, frustrare, nelinite fa de
diagnostic i tratament, ameninarea conceptului de sine,
pierderea respectului de sine, neacceptarea bolii,
tulburri de gndire.
2.4.3. Surse sociologice: condiii de munc inadecvate,
insuficiena resurselor familiale
2.4.4. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoatere
2.4.5. Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES (problema
+sursa de dificulate+ manifestarea de dependen)
1. Obiectivul nursing: specificitate, performan,
implicare, realismul, observabilitate, (cine?, ce?, ce se
poate face?, cum?, n ce msur?, cnd?, obiective pe
termen scurt mediu i lung)
2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i
vegetative, a strii de contien, meninerea unei stri
nutriionale adecvate, a echilibrului hidric i electrolitic,
mbuntirea aceptarea imaginii de sine, crearea unui
mediu sigur, creterea toleranei la activitate
2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare,
hidratare, alimentare, igien, asigurarea confortului fizic
i psihic, prevenirea complicaiilor, educaia
pacientului/familiei
2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i
analize, administrarea tratamentului, asigurarea dietei,
pregtirea preoperatorie i ngrijirea postoperatorie
1.Resurse materiale : seringi, recipiente, material de
C.4. Aplic dezinfecie, substane pentru stimularea sau inhibarea
interveniile proprii i secreiei de hormoni, izotopi, truse de perfuzie, soluii
delegate. perfuzabile, medicamente pentru acordarea ajutorului de
urgen n criza tireotoxic, criza de tetanie, criza
addisonian
2. Pregtirea pacientului
2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea
confortului psihic, obinerea acordului
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de mediu,
poziia adecvat, restricii alimentare i lichidiene,
restricii de tratament
3. Intervenii specifice
3.1. Investigaii
3.1.1. Examene de laborator: recoltarea sngelui pentru
dozri hormonale, glicemie, dozarea calciului, fosforului,
acizi grai liberi, colesterol, lipide serice, uree, creatinin,
ionogram, iodemie.
Recoltarea urinei pentru calciurie, iodurie, ionogram,
17-CS, dozarea catecolaminelor.
3.1.2. Teste de stimulare sau inhibare a secreiei de
hormoni pentru hipofiz, tiroid, paratiroide,
reprarenale, gonade.
3.1.3. Examene imagistice: radiografia cranian i a
scheletului, tomografia computerizat, rezonana
magnetic nuclear, ecografia, probe cu izotopi
radioactivi (scintigrama, radioiodocaptarea )
3.1.4. Alte examinri: examene oftalmologice
(determinarea cmpului vizual i a acuitii vizuale,
143
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
examenul fundului de ochi); determinarea
metabolismului bazal, reflexograma ahilian;
electromiograma, testul hiperpneei provocate.
3.2. Prevenirea complicaiilor : supravegherea funciilor
vitale, observarea semnelor de deshidratare, evitarea
excesului de lichide, reducerea riscului de rnire,
creterea aportului de potasiu, hidratare parenteral
3.3. Educaia pacientului /familiei
-Informarea privind modul de producere al bolii, factorii
favorizani i agravani;
-Instruirea cu privire la tratament: denumirea
medicamentelor, doze, orar, cale de administrare, efectul
terapeutic i reaciile adverse, msuri n caz de cltorie,
purtarea cardului (carnetului) i a medicamentelor de
urgen, creterea dozelor n caz de urgen
-Instruirea cu privire la diet: scopul dietei, tipul i
cantitatea de alimente care trebuie evitate, substanele
pentru corectarea gustului, nlocuirea celor interzise;
-Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea
riscului de rnire
- Importana controlului periodic, acceptarea
tratamentului cronic i a limitrilor, conservarea
resurselor bolnavului, acceptarea rolului de bolnav
3.4. Pregtirea preoperatorie :
- informarea pacientului i obinerea consimmntului,
asigurarea confortului psihic i fizic
- pregtirea general i local: bilan clinic i biologic,
pregtirea cmpului operator
3.5. ngrijirea postoperatorie
- ngrijiri generale comune altor intervenii;
- ngrijiri speciale dup interveniile pe craniu, pe glanda
tiroid i pe glandele suprarenale
Obiectivele stabilite
C.5. 1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau
Evalueaz rezultatele ameliorate, satisfacia pacientului
ngrijirilor aplicate. 1.2. Nerealizate manifestri de dependen care se
menin sau aprute n perioada ngrijirii
2. Reformularea obiectivelor adaptate la resurselor
pacientului/familiei
3. Planificare interveniilor adecvate manifestrilor de
dependen prezente n evoluia pacientului.
144
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu
caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia,
problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu
caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri,
aplicaii pe caz concret.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe
practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire).
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul
indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun
de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea
sumativ pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului.
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru,
observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor
fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
Sugestii metodologice
Modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE poate fi
parcurs n mod independent
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE.
Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de
dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea
cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din
program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material.
Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al
competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea
de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de
instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare.
n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale
educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
- elevii au stiluri diferite de nvare
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite
n alte module) la procesul de nvare;
- elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor
semnificative.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu
caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia,
problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire.
145
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu
caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri,
aplicaii pe caz concret.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe
practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire).
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul
indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun
de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea
sumativ pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului.
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru,
observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor
fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
146
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 37: BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING
SPECIFIC
Not introductiv
Modulul BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC face parte
din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat BOLI
METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC.
Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic.
Studierea modulului se face n paralel cu cel de nutriie i dietetic cu care realizeaz o bun
legtur i ajuta viitorul asistent s neleag mai bine particularitile ngrijirii n bolile metabolico-
nutriionale care n marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin ngrijire
continu comprehensiv, flexibil i integrat. Aceste particulariti se regsesc n lista competenelor i
criteriile de performan din standardul de pregtire profesional.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele
de pregtire profesional.
Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Nr. Unitate de
Competene Coninuturi
crt. competen
37. Boli metabolice, C.1. Analizeaz 1. Semnele i simptomele prezente n boli metabolice i de nutriie:
de nutriie i semnele i creterea sau scderea n greutate, polifagie, poliurie, polidipsie,
nursing specific simptomele inapeten, astenie fizic, transpiraii, dureri articulare i musculare,
bolilor modificri ale tensiunii arteriale, tulburri de tranzit intestinal,
metabolice i xantoame si xantelasmele etc. prezentare sumar, exemple de
afeciuni n care se ntlnesc.
de nutriie.
2. Principalele boli metabolice i de nutriie.
2.1. Diabetul zaharat: definiie, etiopatogenie, forme clinice (tip 1,
tip 2), simptomatologie, investigaii, evoluie i complicaii acute
(comele) i cronice (macroangiopatii, microangiopatii), infectiile,
modificarile cutanate, osteoarticulare, hepatice, etc.
Tratamentul nonfarmacologic dieta si exercitiul fizic terapeutic n
diabetul zaharat.
Tratamentul farmacologic: insulin, antidiabetice orale, tratament
combinat (insulina si ADO)
Tratamentul comelor diabetice.
Profilaxia complicatiilor.
2.2. Obezitatea definiie i epidemiologie, etiopatogenie, forme
clinice. Complicaiile obezitii. Dieta, exercitiul fizic terapeutic,
tratament farmacologic, tratamentul chirurgical in obezitate
2.3. Denutriia definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
147
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
evoluie i complicaii. Principii de tratament.
2.4. Dislipidemiile definiie, clasificare, factori de risc
etiopatogenie, forme clinice i asocieri morbide, investigaii,
complicaii. Tratament nonfarmacologic (dieta) i farmacologic.
2.5. Hiperuricemiile , guta definiie, etiopatogenie i clasificare,
simptomatologie, investigaii, evoluie.
Principii de tratament n hiperuricemiile asimptomatice i in gut.
(in puseu si intercritic).
2.6. Sindromul X metabolic definiie, factori de risc
etiopatogenie, depistare i evaluare. Obiective de tratament:
optimizarea stilului de via (dieta si efort fizic terapeutic),
medicaia specific, educaia specific si continu.
2.7. Intolerana la gluten (enteropatia glutenic sau boala celiac)
definiie, etiopatogenie, forme clinice i simptomatologie,
investigaii. Principii de tratament.
2.8. Hipoglicemiile definiie, forme clinice ( uoare, medii, grave,
organice, funcionale), simptomatologie, evoluie. Principii de
tratament.
C.2. Identifica 1. Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct,
probleme de chestionare specifice (nutriional, de frecvena alimentaie, ancheta
dependen i alimentar, investigarea stilului de via), observaie, cercetare
stabilete documente medicale (foaia de observae, bilete de externare din
diagnosticul de spital, buletine de analize/investigaii, scrisori i trimiteri medicale,
ngrijire carnet de sntate, reete etc.), discuii cu echipa de ngrijire i
(nursing) la aparintorii, examenul fizic (inspecie, msurtori antropometrice:
pacienii cu boli nlime, greutate, circumferina abdominal).
metabolice i Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative.
de nutriie. 2. Independena/dependena.
2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate
pstrat, tegumente intacte, normal colorate, semne vitale (R, P,
TA, T0) n limite normale, absena durerii, somn i odihn
corespunztoare, apetit nemodificat, comunicare eficient la nivel
motor i senzorial.
2.2. Probleme de dependen: imobilitate, incoordonarea
micrilor, postur inadecvat, dispnee, circulaie inadecvat,
comunicare ineficient la nivel motor i senzorial, risc de infecie,
risc de rnire, alterarea strii de nutriie (exces), diaree, deficit de
cunotine, alterarea percepiei vizuale, disfuncie sexual.
Manifestri de dependen: dificultate n deplasare, disconfort,
oboseal, fatigabilitate, polifagie
Surse de dificultate: de ordin fizic (sete, surplus n greutate,
epuizare,a limentaie insuficient, leziuni cutanate), de ordin
psihologic (anxietate, stres), de ordin social (izolare geografic,
srcie, izolare social), lipsa informaiilor (n legtur cu boala,
tratamentul cronic, complicaiile, eventualele operaii).
Diagnostic de ngrijire = PES (problem + surs de dificultate +
C.3. Elaboreaz manifestri de dependen).
planul de 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism,
ngrijire observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce msur?,
(nursing). cnd?, obiective pe termen scurt, mediu i lung).
2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative,
a strii de contien, supravegherea alimentaiei i respectarea
dietei, profilaxila complicaiilor.
2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare i
alimentare, igien, mobilizare, supravegherea eliminrilor, educaie.
2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize,
controlul i asigurarea dietei, administrarea tratamentului,
pregtirea special pentru operaie i ngrijirea postoperatorie a
148
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.4. Aplic pacientului cu diabet, obezitate i denutritie.
interveniile 1. Resurse materiale
proprii i Seringi, ace, recipiente, garou, material de dezinfecie, cntar
delegate. taliometru, panglic metric, tensiometru, glucometru cu teste.
Trus de perfuzie, soluii perfuzabile, flacoane de insulin.
Substane pentru teste: glucoz, xiloz, lactoz, sulfat de bariu,
izotopi radioactivi.
2. Pregtirea pacientului.
2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea
consimmntului, asigurarea confortului psihic.
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, respectarea
restriciilor alimentare, asigurarea poziiei.
3. Intervenii specifice.
3.1. Recoltare sngelui pentru: glicemie, HLG, Hb glicozilat,
colesterol total, LDL, HDL, trigliceride, proteine serice,
ionogram, acid uric, VSH, anticorpi antigluten, anticorpi anti
muchi neted.
3.2. Recoltare urinei pentru: glicozurie, ionogram, corpi cetonici,
proteinurie/24 h examenul sedimentului, urocultura.
3.3. Alte examene.
3.3.1. Teste de evideniere a malabsorpiei: testul cu xiloz, cu
lactoz, testul de ncrcare lipidic, testul excreie urinare de
FIGLU (acid forminoglutamic).
Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi.
3.3.2. Testul de toleran la glucoz oral (TTGO).
3.3.3. Examene radiologice: radiografia articular (guta), examenul
gastrointestinal (enteropatia glutenic) rolul asistentei n
pregtirea pacientului.
3.3.4. Examenul fundului de ochi, examen dermatologic.
3.4. Educaia pacientului/familiei.
3.4.1. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare i
autongrijire, evaluarea efectelor i beneficiilor aplicrii planului
terapeutic, efectuarea injeciei cu insulin, determinarea glicemiei
cu glucometru i evidena rezultatelor, a dozelor de insulin,
ntocmirea meniului cu respectarea cantitii de carbohidrai,
cntrirea sau aprecierea folosind alte echivalene pentru o porie,
repartizarea pe mese, respectarea orarului meselor i a ritmului de
administrare a insulinei i antidiabeticelor orale (ADO).
Recunoaterea semnelor comelor i hipoglicemiei, msuri de
prevenire a infeciilor intercurente.
3.4.2. ntocmirea planului pentru schimbarea stilului de via i
creterea complianei (aderenei) la tratament.
3.5.Prevenirea complicaiilor: supravegherea strii de contien,
supravegherea i msurarea R, P, TA, T0 la intervale stabilite de
medic, curba diurezei, observarea semnelor de deshidratare,
supravegherea sondei urinare, combaterea vrsturilor, ngrijirea n
cazul convulsiilor.
3.6. Controlul i asigurarea dietei.
Obiectivele i principiile dietoterapiei.
Asigurarea dietei recomandate.
Comunicarea cu familia i controlul aportului alimentar din afar.
Asigurarea dietei n funcie de greutate, talie, vrst, activitate
fizica, complicatii si comorbiditati asociate, preferine alimentare)
Respectarea particularitilor n funcie de forma clinic (DZ tip1,
DZ tip2), vrst (diabetul la copil, adolescent, varstnic) stare
fiziologic (gravida cu diabet).
Controlul greutii.
3.7. Administrarea tratamentului medicamentos
149
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Respectarea dozelor i orarului corelat cu alimentaia, observarea
reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide, hipoglicemie la
sulfonilureice, insulina), incidente i accidente alergice, retenie
hidric.
3.8. Intervenia chirurgical la diabetic.
Pregtirea special i reechilibrarea preoperatorie, supravegherea
intraoperatorie, ngrijirea special postoperatorie, prevenirea
complicaiilor.
C.5. 1. Obiective stabilite:
Evalueaz 1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau ameliorate,
rezultatele satisfacia pacientului.
ngrijirilor 1.2. Nerealizate manifestri de dependen care se menin sau
aplicate. apar n perioada ngrijirii.
2. Reformularea obiectivelor adaptate la capacitile fizice
(resurselor) pacientului/familiei.
3. Planificarea interveniilor adecvate manifestrilor de dependen
prezente n evoluia pacientului.
Sugestii metodologice
Modulul BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC poate fi
parcurs n mod independent
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind BOLI
METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC.
Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de
dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea
cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din
program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material.
Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al
competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea
de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de
instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje, scheme, casete
video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare.
n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale
educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
- elevii au stiluri diferite de nvare;
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau
nsuite n alte module) la procesul de nvare;
- elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor
semnificative.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare
cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea,
demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu
caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri,
aplicaii pe caz concret.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe
practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire).
150
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul
indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun
de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea
sumativ pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului.
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru,
observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor
fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
151
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA
Nota introductiv
Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru
calificarea asistent medical generalist.
In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta
tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA.
Alimentaia (dieta) este esenial pentru promovarea sntii, prevenirea bolilor i existena
vieii, fcnd parte din nevoile de baz ale individului.
Strategia OMS Sntate 21, adoptat n 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. 11 un trai
mai sntos i obiectivul nr. 12 reducerea efectelor datorate alcoolului, drogurilor i tutunului
stabilete direcii clare pn n 2015 n realizarea crora asistentul medical generalist are un rol
important, avnd n vedere c sfera sa de activitate cuprinde deopotriv omul sntos i bolnav, n
diferite etape ale vieii sau situaii fiziologice, omul n corelaie cu mediul su obinuit de via.
Schimbarea stilului de via i n principal al celui alimentar ar reduce simitor incidena bolilor,
ar crete calitatea i durata vieii.
Modului are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de
pregatire profesionala.
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific
calificarii.
152
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Tabelul de corelare a competentelor si coninuturilor
Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA
Nr. Unitate de
Competene Coninuturi
crt. competen
38. Nutriie si C.1. Recunoate principalele 1. Macronutrienti - definitie
dietetic grupe de nutrienti si 1.1 Glucidele sau carbo hidratii-
alimente. definitie,clasificare,rolul in organism. Notiuni despre
digstie si metabolism.Surse alimentare.
1.2. Lipidele-definitie, clasificare, rolul in organism.
Notiuni despre digestie si metabolism. Surse
alimentare.
1.3.Proteinele-definitie, clasificare, rolul in
organism. Notiuni despre digestie si metabolism.
Surse alimentare.
2. Vitaminele, apa si sarurile minerale
2.1.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubile-
definitie, rol, surse.
Substante cu efecte vitaminice.
2.2. Apa-rolul apei si distributia apei in organism.
Bilantul hidric-aportul si eliminarea. Necesar
hidric.Electroliti si tulburari electrolitice,tulburari ale
echilibrului acidobazic-notiuni generale.
2.3 Sarurile minerale-caracteristici.
2.3.1 Macrominerale: Ca,P,Mg,Na,Cl,K,S
2.3.2 Microminerale: Fe ,Zn,F, Cu
2.3.3 Oligoelemente: I, Cr, Co, Se, Mn, Mb, Vn, Br,
Ni
2.3.4 Notiuni despre metabolismul mineral si
tulburarile metabolice.
3 Grupe de alimente
3.1 Carnea si produsele de carne
3.2 Laptele si produsele lactate
3.3 Ouale
3.4 Grasimile
3.5 Cerealele
3.6 Legumele si fructele
3.7 Produsele zaharoase
3.8 Bauturile nealcoolice
3.9 Condimente
3.10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic,
cereala germinate, produse fermentate lactic,
imbogatite in celuloza si substate pectice
4. Alimentele i exerciiul fizic
C.2. Identific nevoi 1. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar
nutriionale n funcie de Aspecte socio-culturale ale alimentaiei, hedonismul,
aspecte religioase.
vrst, activitate i starea
2. Raia alimentar. Nevoile energetice i plastice.
individului nevoile bazale n funcie de greutate, suprafaa
corporal, vrst, stri fiziologice, factori de
mediu,tipul de activitate, stri patologice.
2.1 Raia caloric la nou nscut i sugarul mic
2.2. Nevoi nutriionale n perioada copilriei.
Educaia nutriional. Prevenirea afeciunilor
cronice
2.3. Raia caloric la adolesceni, prevenirea
153
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
obezitii.
2.4. Raia caloric la aduli i vrstnici. Alimentaie
protectoare
2.5. Raia caloric n sarcin i alptare:ghidul dietei,
complicaii ale sarcinii legate de aportul alimentar
(prezentare sumar)
3. Alctuirea dietei adecvate
3.1. Moderaie i echilibru. Piramida alimentelor
3.2. Exemple de diet raportat la vrst i greutate
3.3. Factorii care influeneaz aportul alimentar:
clima, mediul familial (obiceiuri), tendine sociale,
mediatizarea unor produse prin mass-media, boala
1. Stilul de via sntos
C.3. Promoveaz educaia 1.1.Indicatorii stilului de via sntos, alimentaia,
nutriional a individului i comportamentul alimentar, efectele consumului de
familiei alcool, ale stresului psiho-social, obiceiuri alimentare
nesntoase, efectele fumatului, greutatea corporal
n limite normale.
Rolul exerciiului fizic.
1.2 ntocmirea planului de educaie pentru
schimbarea stilului de via.
2. Noiuni de gastro-tehnie
2.1. Calitatea produselor-metode de apreciere a
produselor de origine animal i vegetal
2.2 Metode de pstrare i conservare a alimentelor:
fizice, chimice, fizico-chimice, biochimice
2.2.1. Conservarea laptelui, crnii i petelui, oulor,
fructelor i legumelor.
2.3. Metode de prelucrare i preparare: prelucrare
preliminar, prelucrare termic (fierbere, n aburi,
prjire, frigere, coacere)
2.4. Preparate culinare: supe, sosuri, gustri, intrri,
salate,garnituri, budinci, sufleuri, fripturi, aluaturi,
pinea, deserturi.
3. Alctuirea dietei i alegerea meniului
3.1. Stabilirea necesarului cantitativ i calitativ pe caz
concret
Stabilirea preferinelor alimentare
3.2. Combinarea alimentelor
3.3. Echivalene pentru o porie
3.4. Orarul poriilor- repartizarea alimentelor pe
mese
1.Evaluarea strii nutriionale
C.4. Identific tulburri de 1.1.Factori care influeneaz necesarul alimentar,
nutriie i alimentaie stres determinat de boal,stri anabolice fiziologice,
cretere, sarcin, convalescen
1.2. Factori care influeneaz aportul alimentar:
starea economic, cultura, climatul emoional, strile
patologice, comportamentul alimentar
1.3. Metode: anamneza, date antropometrice,
examenul fizic
1.4. Interaciunea dintre alimente i medicamente
1.5. Alimentaia enteral i parenteral
2. Tulburri de alimentaie
2.1 Anorexia nervoas
2.2 Bulimia
2.3. Boal supra alimentaiei
2.4. Tulburri nespecifice
154
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.5. Comportamente inadecvate n copilrie
C.5. Asigur respectarea 1. Principii generale ale alimentaiei dietetice i dieta
dietei n diferite afeciuni n :bolile aparatului digestiv, ficatului i pancreasului,
anemii, afeciuni cardio-vasculare i HTA, afeciuni
renale, boli neoplazice, diabet i boli de nutriie.
2. Consilierea pacientului i familiei
2.1. Importana dietei pentru tratarea bolii
2.2. Preferine alimentare
2.3. Compliana ( aderena) pacientului l;a indicaiile
terapeutice, msuri de control a alimentelor din
afara.
2.4. Prezentare de meniuri folosite n spital i
ambulatoriu
2.5. Prezentarea listei de alimente interzise
permise
3. ntocmirea foii de alimentaiei
Verificarea recomandrilor medicale.
Sugestii metodologice
Modulul NUTRIIE I DIETETIC poate fi parcurs n mod independent i n corelare cu
modulul Boli metabolice, de nutriie i nursing specific. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu
specificul noiunilor i activitilor privind nutriia i dietetica.
Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de
dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea
cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din
program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material,
n buctria spitalului. Instruirea sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un
nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale
educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
- elevii au stiluri diferite de nvare;
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite
n alte module) la procesul de nvare;
- elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evidenierii aspectelor
semnificative.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia i exerciiul,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire,
expunere i conversaie, munc independent, simularea, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz
spiritul critic, creativitatea i capacitatea de a lua decizii.
Se va urmri aplicarea cunotinelor la situaiile reale, inndu-se cont de nevoile de instruire a
elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu
caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, tabele cu coninutul n principii alimentari, planuri de
ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, mulaje, scheme, casete
video, cd-uri, folii de retroproiector, ustensile si materiale necesare realizrii unor preparate culinare, foi
de alimentaie, list de alimente.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe
practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire), calcularea raiei alimentare, alctuirea meniului.
155
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul
indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun
de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea
sumativ pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Cadrele
didactice vor realiza o permanent legtur cu celelalte module studiate n anul II (boli de nutriie i
metabolice, endocrine, afeciuni de medicin intern i chirurgicale).
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru,
observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor
fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
156
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 39: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SANATATE
1. Not introductiv
Modulul Managementul proiectelor de sntate se studiaz la nivelul 3 avansat, i are n
vedere asigurarea pregtirii generale n viitorul domeniu de activitate, avnd repartizate un numr de 60
de ore, din care 24 ore, laborator tehnologic.
Scopurile acestui modul sunt:
- de a oferi elevilor cunotine, abiliti i deprinderi n managementul proiectelor de sntate;
- s-i sprijine pe elevi n eficientizarea muncii lor, n vederea elaborrii i redactrii proiectelor;
- responsabilizarea pentru asigurarea calitii proiectelor;
-s-i ajute pe elevi n finalizarea cu succes a proiectelor;
- s-i sprijine pe coordonatori n ndrumarea elevilor.
- de a crea cultura managementului prin proiecte de sntate;
- a dezvolta abiliti de concepere, planificare, monitorizare i evaluare a proiectelor;
Prin parcurgerea modulului se urmrete dobndirea competenelor descrise n Standardele de
Pregtire Profesional. Modulul se va utiliza mpreun cu Standardul de Pregtire Profesional specific
calificrii.
157
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.Implementeaz Lansarea proiectului de sntate
proiectul de . Documentelor specifice. Coninut i dependene.
sntate Managementul etapelor.
- Definirea etapelor. Activiti, produse.
- Controlul progresului (timp, cost, calitate, produs,
necesitatea schimbrii). Verificare, planificare, replanificare.
- Documente de raportare specifice: raport de sfrit
de etap, raport de progres, registru de probleme,
recomandri de aciune.
Controlul resurselor timp i buget alocat.
- Controlul timpului: msurarea activitilor,
comparare i raportare cu planul de proiect.
- Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de
via a proiectului, costuri actuale i cele prevzute n planul de
proiect, analiza variaiilor
Managementul configuraiei
- Componentele configuraiei / produsului final.
- Criterii/cerine de calitate a configuraiei /
produsului final.
- Controlul / verificarea configuraiei /produsului
final.
Documente specifice: planul de management al
configuraiei, planul de calitate, raportarea schimbrilor /
problemelor configuraiei / produsului final.
3. Monitorizeaz - Definirea calendarelor i a programului de lucru.
proiectul de - Declararea datei de ncepere a proiectului.
sntate - Planificarea activitilor:definirea activitilor, durata
activitilor, precedenele, constrngerile dintre
activiti.
- Gruparea pe faze.
- Analiza. Exportarea datelor Analiza execuiei.
Managementul resurselor
- Definirea resurselor
- Alocarea resurselor pe activiti.
Analiza utilizrii resurselor. Nivelarea resurselor
Gestionarea schimbrilor.
- Necesitatea schimbrii.
- Analiza schimbrii (impact, avantaje/ dezavantaje).
- Documente specifice: cerere de schimbare.
Controlul resurselor
- Histograma ncrcrii resurselor.
- Nivelarea ncrcrii resurselor.
Evaluarea proiectului de sntate
- Elemente de evaluare i reevaluare a activitilor:
compararea i interpretarea estimrilor, prognozelor
i rezultatelor obinute.
- Tehnici i metode de evaluare i control al proiectelor
medicale. Plan de evaluare a proiectelor.
4. Sugestii metodologice:
Modulul Managementul proiectelor de sntate are n cadrul curriculum-ului, n calificrile din
domeniile tehnice, o poziie distinct. Se parcurge cu un numr de 60 de ore, nefiind condiionat sau
dependent de celelalte module din curriculum.
Parcurgerea coninuturilor modulului Managementul proiectelor de sntate i adecvarea
strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenelor tehnice generale aferente, n
158
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
scopul pregtirii profesionale a cursanilor i dezvoltrii capacitilor care s le permit integrarea pe
piaa muncii.
Abordarea modular va oferi urmtoarele avantaje:
modulul este orientat asupra celui care nva, respectiv asupra disponibilitilor sale,
urmnd s i le pun mai bine n valoare;
fiind o structur elastic, modulul poate ncorpora, n orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
modulul permite individualizarea nvrii i articularea educaiei formale i informale;
modulul ofer maximul de deschidere, pe de o parte n plan orizontal, iar pe alt parte,
n plan vertical, peste / lng alte module parcurse, n prelungirea acestora pot fi adugate mereu noi
module ceea ce se nscrie perfect n linia imperativului educaiei permanente.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii ale
educaiei:
cursanii nva cel mai bine atunci cnd consider c nvarea rspunde nevoilor lor.
cursanii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare.
cursanii au stiluri proprii de nvare. ei nva n moduri diferite, cu viteze diferite i
din experiene diferite.
participanii contribuie cu cunotine semnificative i importante la procesul de nvare.
cursanii nva mai bine atunci cnd li se acord timp pentru a ordona informaiile
noi i a le asocia cu cunotinele vechi.
Procesul de predare - nvare trebuie s aib un caracter activ i centrat pe cursant. n acest
sens cadrul didactic trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte i modaliti de lucru:
Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie de lucru;
- fixarea unor sarcini deschise, pe care cursanii s le abordeze n ritmuri i la niveluri
diferite;
- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie de abiliti;
- prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau grafic);
Diferenierea cunotinelor, prin:
- abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
- formarea de perechi de cursani cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
- utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor, grupurilor de studiu.
Diferenierea rspunsului, prin:
- utilizarea autoevalurii i solicitarea cursanilor de a-i impune obiective.
Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de sntate se va face prin:
lucrri individuale studii de caz/analize
O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de ctre cursani
O lucrare prin care s se analizeze etapele identificate ntr-un proiect.
Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat.
proiect propriu sau n echip
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O
competen se evalueaz o singur data. Demonstrarea unei alte abiliti n afara celor din competenele
specificate este lipsit de semnificaie n cadrul evalurii. Cursanii trebuie evaluai numai n ceea ce
privete dobndirea competenelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare continu, prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continu prevzute n Standardul de Pregtire Profesional (probe scrise, probe orale), iar la fritul lui
se realizeaz evaluare sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Rezultatele evalurii
continue vor fi consemnate n foaia matricol, alturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultur
de specialitate i de la disciplinele de cultur general. Dobndirea competenelor pentru nivelul trei+
de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obinute n urma aplicrii instrumentelor de evaluare a
competenelor.
159
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
La ncheierea cu succes a unei evaluri, este suficient un feedback de felicitare. n cazul unei
ncercri nereuite, este esenial transmiterea unui feedback clar i constructiv. Acesta trebuie s
includ discuii n legtur cu motivele care au dus la insucces i identificarea unei noi ocazii pentru
reevaluare, precum i a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. Pentru recuperare se poate
propune o perioad de ctre evaluator sau de ctre cursant, dar numai n limitele orarului colar.
Reevaluarea trebuie s utilizeze acelai instrument, dei locul de desfuare a evalurii poate fi
modificat.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme, n
funcie de:
dificultatea temelor
nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit
complexitatea i varietatea materialului didactic utilizat
ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
ntre competene i coninuturi este o relaie biunivoc, competenele determin coninuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigur dobndirea de ctre cursani a competenelor dorite.
Pentru dobndirea de ctre cursani a competenelor prevzute n SPP-uri, activitile de nvare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv i centrat pe cursant, cu
pondere sporit pe activitile de nvare i nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la cursani a competenelor vizate de
parcurgerea modulului, recomandm ca n procesul de nvarepredare s se utilizeze cu precdere
metode bazate pe aciune, cum ar fi:
efectuarea unor lucrri de laborator
realizarea unor miniproiecte din domeniul calificrii
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct, observarea
independent, analiz), metode expozitive (explicaia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la
dobndirea de ctre cursani a competenelor specifice calificrii.
160
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 40: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING
I. Nota introductiva
Modulul CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se studiaz pe parcursul anului al III-
lea, al colii postliceale pentru realizarea pregtirii de specialitate specific domeniului Sntate i
asisten pedagogic, n vederea obinerii calificrii de nivel 3 avansat Asistent medical generalist.
Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore, invatamant clinic..
Modulul va dezvolta competenele din unitatea de competen pentru abiliti cheie
CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul activitatea didactic va cuprinde formula
unui parteneriat ntre coal i instituii acreditate s gestioneze probleme specifice de asigurarea
calitii, dar se au n vedere resursele locale pentru instruire: baza material a colii, cadrul de colaborare
cu agenii economici, cerinele locale pentru pregtirea n calificarea de nivel 3 avansat asistent medical
generalist.
Scopul acestui modul este de a forma deprinderi i abiliti de analiz, de interpretare, de
aplicare i de implementare a sistemului de asigurare a calitii serviciilor de nursing.
Prin parcurgerea modulului se urmrete dobndirea competenelor descrise n Standardul de
pregtire profesional.
Modulul se va utiliza mpreun cu Standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execuia propriei activiti de
asigurarea calitii serviciilor Nursing att pe timpul desfurrii procesului, ct i la finalul lui, de
mbuntire a calitii, dar i de evaluare a cerinelor impuse pentru domeniul Sntate i asistenta
pedagogica.
162
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele noi i
pentru ordonarea lor
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate n Standardul de pregtire profesional.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant.
O competen se evalueaz o singur dat. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar
la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.
Proiectarea evalurii competenelor se realizeaz prin stabilirea clar a programului i a modului
de evaluare.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP- ul stabilete un nivel naional
comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate.
V. Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile .
Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare tehnologice cu o bun dotare material.
Instruirea n laboratoare tehnologice are importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activitilor privind asigurarea calitii
serviciilor nursing, proiectarea i implementarea sistemului calitii, pe baza standardelor de acreditare a
unitilor sanitare,a documentaiei tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme
de management al calitii.
163
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 41 : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA
I. Nota introductiva
Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la
baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde
competentei specializate: Deontologie si etica profesionala
Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 36 ore, laborator tehnologic.
Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.
V. Sugestii bibliografice
1. American Nurses Association Codul pentru nurse ,1985
2. ANR, Grup national de etica (autor colectiv) - Cod de etica pentru asistenti medicali,
Bucuresti,1998
166
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3. ANR, Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing,
Bucuresti,1998
4. ANR, Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti
medicali,Bucuresti,2001
5. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti,1979
6. Fry,.Sara,T.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica, CN,1994
7. Jurnalul de nursing , Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006)
8. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe,
Copenhaga, 1996
9. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978
10. Miron,A. - Etica aplicata, Editura Alternative,1995
11. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de
specialitate-Editura Universul,Bucuresti,1998
12. Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979
167
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 42: PSIHOLOGIE MEDICALA
I. Nota introductiva
Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de
pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate:
Psihologie medicala.
Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore, din
care 36 ore laborator tehnologic.
172
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 43: PEDAGOGIE
I. Nota introductiva
Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de
pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei
specializate: Pedagogie.
Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 36 ore laborator tehnologic.
173
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C2. Utilizeaza Sisteme de educatie si forme de comunicare:
comunicarea 2.1 educatie - formala, nonformala, informala;
didactica Comunicare - verbala,nonverbala, paravebala;
- accidentala, subiectiva, instrumentala;
- implicatii psihopedagogice;
comunicare didactica - schema comunicarii (factori, distanta,cod
personal,bruiaj, blocaj, distorsiune, filtrare mesaje);
- caracteristici (dimensiune explicativa, logica
pedagogica, pericolul transferului de autoritate, personalizarea
comunicarii);
Educatia adultului
2.2 obiective: dobandirea autonomiei formative; crearea unui stil de
munca activ,autocontrolat);
factori: accelerarea schimbarilor,explozie demografica; evolutia
tehnologiei; utilizarea timpului liber; multiplicarea profesiunilor;
democratizarea vietii sociale)
forme: (intraeducationale-postuniversitare, cursuri perfectionare,
training; extraeducationale-munca intelectuala, simpozioane,
conferinte, mese rotunde);
Strategii de formare si educatie
2.3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca; extrinseca; nivel
de aspiratii;recompensa meritata);
2.4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului; competenta si
tact pedagogic;stil de predare; tipuri de relatii profesor-elev);
2.5 educatie interculturala
concept;
consecinte pedagogice;
C3.Aplica Rolul educatorului:
metodologia 3.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiv-
invatarii si euristic, de tip algoritmizat; lucrari practice, lucrul in grup)
studiului 3.2 proiect tehnologie didactica (obiective, elemente componente)
individual Adaptarea evaluarii
3.3 tip de evaluare: ritmica,continua; sumativa, cumulativa;
observare si apreciere verbala;
chestionare orala; teste docimologice;
verificare prin lucrari practice;
autoevaluare;
3.4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului:
familiale-familie activa,conditii bune de viata,spirit de independenta;
de natura psihofiziologica-stare de sanatate,capacitati psihologice;
de natura pedagogica-calitatea actului de predare- invatare;
cauze insucces:familiale: familii dezorganizate, parinte singur,
conditii precare; psihofiziologice-tulburari fiziologice,
psihocomportamentale psihosociale;
pedagogice- curriculum neadaptat;baza tehnico-materiala
necorespunzatoare,relatii deficitare elev- profesor; OSP
necorespunzatoare, evaluare subiectiva;
Creativitate
3.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme; memorare,
inteligenta; motivatie si vointa;
3.6 formare intelectuala: atentie;memorie de lunga durata, conditii
ale memorarii facile,temeinice;
3.7 creativitate umana: factori intelectuali, volumul, experientei,
factori sociali; etape-perioada de preparare, de incubatie, de
iluminare, de verificare;
174
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
IV. Sugestii metodologice
176
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 44: CERCETARE IN NURSING
Nota introductiva
Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III,
pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta
specializata CERCETARE IN NURSING. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant
clinic.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele
de pregatire profesionala.
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice
calificarii.
177
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
sondajul de opinie.
Chestionarul cu intrebari standardizate.
C.3. Concepe un proiect Etapele cercetarii in nursing:
de cercetare in nursing. 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a
obiectivelor investigatiei, stabilirea ipotezelor de
lucru, alegerea mijloacelor de investigatie (metodele
si tehnicile de cercetare).
2. Colectarea datelor necesare:
activitatea de teren, efortul cercetatorului etc.
3. Analiza si interpretarea datelor:
subiective, obiective, semne clinice etc.
4. Redactarea unui raport final cu propuneri si
solutii, care respecta anonimatul persoanelor, a
confidentialitatii informatiilor; informarea
forurilor ierarhic superioare interesate de problema
cercetata.
Sugestii metodologice
Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind
CERCETAREA IN NURSING.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in
functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii
moderne de educatie:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, C.D uri, folii
de retroproiector.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care
sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national,
comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza
evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
178
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul: 45. GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE
Not introductiv
Nr. Unitate de
Competene Coninuturi
crt. competen
45. Ginecologie i C.1. 1. Semne i simptome prezente n afeciunile ginecologice.
nursing n Analizeaz 1.1. Tulburrile ciclului menstrual.
ginecologie. semnele i 1.1.1. Tulburri n exces: menoragia (hipermenoreea),
simptomele polimenoreea, metroragia, menometroragia;
specifice 1.1.2. Tulburri n minus: hipomenoreea, oligomenoreea,
amenoreea.
afeciunilor 1.1.3. Sindromul intermenstrual.
ginecologice 1.2. Hemoragia: cauze generala i locale, cantitatea, ritmul i
durerea asociat, aspectul sngelui; hemoragii care survin n
copilrie, n perioada pubertar i la femeia n plin
activitate genital.
1.3. Leucoreea: debut, caracterul scurgerilor, circumstane
de apariie, semne funcionale asociate (prurit, arsuri, algii
pelviene, dispareunie, usturimi la sfritul miciunii.
1.4. Durerea pelvin: intensitate (supraacut, acut,
subacuta, cronic), timpul de apariie i durata, localizare i
iradiere, factori provocatori sau paleativi; dispareunia.
2. Principalele afeciuni ginecologice.
2.1. Infeciile aparatului genital feminin.
2.1.1. Vulvovaginite: definiie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigaii, evoluie, principii de
tratament.
2.1.2. Bartholonita: definiie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigaii, evoluie, principii de
tratament.
2.1.3. Cervicite (metrite cervicale) i displazii cervicale:
definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii,
evoluie, principii de tratament.
2.1.4. Boala inflamatorie pelvin (BIP): definiie,
179
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, evoluie,
principii de tratament.
2.2. Tulburri de static uterin i incontinena urinar
definiie, manifestri, investigaii, tratament.
2.2.1. Deviaii uterine.
2.2.2. Prolapsul genital definiie, etiologie, evoluie,
tratament.
2.2.3. Incontinena urinar la femeie: cauze, investigaii,
tratament.
2.3. Tumori ale aparatului genital.
2.3.1. Tumori benigne: fibromul uterin, tumori ovariene
benigne, tumori secretante. Definiie, semne i simptome,
investigaii, evoluie i complicaii, principii de tratament.
2.3.2. Tumori maligne: leziuni precanceroase, cancerul de
col i corp uterin, cancerul de ovar: clasificare,
simptomatologie i investigaii, stadializare, evoluie i
pronostic, principii de tratament.
2.4. Patologia snului. Patologia netumoral. Cancerul de
sn. Etiopatogenie, morfopatologie, screening-ul cancerului
mamar, clasificarea stadial, tratamentul.
2.5. Sterilitatea conjugal. Contracepia i planificarea
familial.
2.5.1. Sterilitatea i infertilitatea. Definirea termenilor,
implicaii psihologice, investigaii, tratament.
2.5.2. Contracepia hormonal. Dispozitivul intrauterin
(DIU). Metode locale i de barier.
2.6. Menopauza: definiie, manifestri clinice, terapia de
C.2. Identific substituie.
probleme de 1. Culegerea de date (date subiective/obiective) prin diverse
metode: interviu, observaie, cercetarea documentelor
dependen i medicale (foaia de observaie clinic, bilete de ieire din
stabilete spital i buletine de analiz, scrisori i trimiteri medicale,
diagnosticul reete, carnet de sntate), discuii cu membrii echipei de
de ngrijire ngrijire i aparintorii, participarea la examenul clinic
(nursing) la general i ginecologic, msurarea temperaturii, pulsului,
pacientele cu respiraiei, tensiunii arteriale.
afeciuni Analiza i sistematizarea datelor semnificative.
ginecologice. 2. Independena/dependena.
2.1. Manifestri de independen: stare de contie
prezent, R, P, TA, T0 n limite normale, mobilitate pstrat,
alimentaie i hidratare corespunztoare, somn i odihn
suficiente, confort asigurat, absena durerii, eliminri urinare
i intestinale normale, lipsa scurgerilor vaginale, comunicare
eficient la nivel motor i afectiv, sentiment de utilitate.
2.2. Probleme de dependen: durere (supraacut, acut,
subacut, cronic), mobilitate limitat, inapeten, postur
inadecvat, circulaie inadecvat, hipertermie sau
hipotermie, vulnerabilitate crescut fa de infecii, rnire.
2.3. Surse de dificultate: anxietate, stress, lips de cunostine,
proces infecios.
2.4. Manifestri de dependen: nervozitate, iritabilitate,
sngerare uterin, ameeli, fatigabilitate.
2.5 Diagnostic de ngrijire (nursing) = PES (problema +
sursa de dificultate + manifestarea de dependen).
C.3. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare,
Elaboreaz realism, observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?,
planul de n ce msur?, cnd?, obiective pe termen scurt, mediu i
ngrijire lung).
180
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
(nursing). 2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor vitale i
vegetative, a strii de contien, supravegherea scurgerilor
vaginale, profilaxia infeciilor, prevenirea complicaiilor.
2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare i
alimentare, igien, mobilizare, supravegherea eliminrilor,
educaie.
2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i
analize, pregtirea pentru mici intervenii ginecologice,
pregtirea preoperatorie i ngrijiri postoperatorii,
administrarea tratamentului general i local.
C.4. 1. Resurse materiale.
Aplic 1.1. Instrumente: specul bivalv, valve vaginale, pense
interveniile porttampon lungi, pense pentru col, pense pentru biopsie,
proprii i chiurete, bisturiu, foarfece, histerometru, spatula Ayre,
delegate. seringi de mrimi diferite, aparat Schultze, colposcop,
histeroscop, celioscop, electrocauter, aparat pentru
insuflaie.
1.2. Materiale: tampoane, comprese, soluii dezinfectante,
recipiente pentru produsele recoltate, soluii pentru
investigaii (acid acetic 3%, Lugol, nitrat de argint 5%,
albastru de toluidin etc.), lame, lamele, manui, cmpuri,
ace lungi de 10-15 cm i groase de 0,8-1 mm, soluii
anestezice, substane de contrast (omnipaque, histeropaque,
odiston, medicamente antihistaminice.
2. Pregtirea pacientei.
2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea
confortului psihic, obinerea colaborrii i acordului,
respectarea pudorii).
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental,
asigurarea poziiei adecvate, toaleta local, evitarea
splturilor, a raportului sexual i a administrrii
medicamentelor local, stabilirea momentului optim.
3. Intervenii specifice.
3.1. Investigaii.
3.1.1. Examene de laborator: examenul secreiei cervico-
vaginale (bacteriologic i parazitologic, determinarea PH-
ului vaginal, examenul citohormonal, studiul glerei,
examenul citotumoral Babe-Papanicolau, dozri hormonale
n snge i urin.
3.1.2. Examene endoscopice: histeroscopia, colposcopia,
celioscopia.
3.1.3. Examene imagistice: ecografia, histerosalpingografia,
rezonana magnetic nuclear (RMN), tomografia
computerizat (TC), mamografia, galactografia, xerografia,
termografia.
3.1.4. Alte investigaii.
Puncia vaginal (culdopuncia): definiie, scop,
indicaii/contraindicaii, materiale necesare, pregtirea
pacientei, tehnica efecturii punciei (rolul asistentei),
pregtirea produsului pentru examen, supravegherea dup
puncie, reorganizarea locului de munc, notarea n foaia de
observaie, incidente i accidente, conduit.
Curba termic bazal.
Histerometria: indicaii/contraindicaii, incidente, accidente.
3.2. Intervenii ginecologice.
3.2.1. Biopsia: definiie, scop, locul recoltrii (vulv, vagin,
cervix-col, endometru).
3.2.2. Chiuretajul uterin: definiie, scop, pregtirea
181
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
materialelor i a pacientei, rolul asistentei n timpul tehnicii,
observarea coninutului extras, recoltarea fragmentelor
pentru examinare i trimitere la laborator, supravegherea
dup intervenie, reorganizarea locului de munc, notarea n
foaia de observaie, incidente, accidente.
3.2.3. Spltura vaginal: definiie, scop, indicaii i
contraindicaii, materiale necesare, pregtirea pacientei,
executarea tehnicii, observarea aspectului, lichidului
eliminat.
3.2.4. Tamponamentul vaginal: indicaii, contraindicaii,
tehnic.
3.3. Pregtirea preoperatorie.
3.3.1. Pregtirea general, susinerea psihic n interveniile
mutilante, bilanul strii de sntate i investigaii obligatorii.
3.3.2. Pregtirea special: aseptizarea cavitii vaginale
(splare, meare), examenul secreiei vaginale, pregtirea
cmpului operator, ndeprtarea pilozitii, montarea
sondei).
3.3.3. Pregtirea n urgene: sarcina ectopic, chistul de ovar
torsionat, necrobioza fibromului uterin.
3.4. ngrijirea postoperatorie.
3.4.1. Transportul la salon, poziia n pat.
3.4.2. Supravegherea postanestezic.
3.4.3. Supravegherea faciesului, supravegherea funciilor
vitale, a diurezei, stri abdominale, relurii tranzitului
intestinal, combaterea durerii, supravegherea pansamentului,
reluarea alimentaiei, mobilizarea, prevenirea complicaiilor
C.5. postoperatorii, educarea pacientei n vederea externrii.
Evalueaz 1. Obiective stabilite:
1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau
rezultatele ameliorate, satisfacia pacientului.
ngrijirilor 1.2. Nerealizate manifestri de dependen care se menin
aplicate. sau aprute perioada ngrijirii.
2. Reformularea obiectivelor adaptate la capacitile fizice
(resurselor) pacientului/familiei.
3. Planificarea interveniilor adecvate manifestrilor de
dependen prezente n evoluia pacientului.
Sugestii metodologice
Modulul GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE poate fi parcurs n mod
independent
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE.
Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de
dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea
cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din
program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material.
Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al
competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea
de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de
instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje, scheme, casete
video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare.
182
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale
educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
- elevii au stiluri diferite de nvare
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n
alte module) la procesul de nvare;
- elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor
vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor
semnificative.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu
caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia,
problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu
caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri,
aplicaii pe caz concret.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe
practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire).
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul
indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun
de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea
sumativ pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului.
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru,
observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor
fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
183
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 46: OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC
Nr. Unitate de
Competene Coninuturi
crt. competen
46. Obstetric i C.1. 1.Noiuni de anatomie a aparatului genital
nursing in Descrie 1.1 Organele genitale externe: vulva
obstetrica aparatul 1.2.Organele genitale: inerne: ovarul, trompa, uterul,
genital vaginul.
feminin i 2.Notiuni de fiziologie a aparatului genital
2.1.Functiile ovarului: ovogeneza si functia endocrina
bazinul 2.2.Functiile trompei: cale de trecere pentru elementele
obstetrical. sexuale si ou, loc de fecundatie.
2.3.Functiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea
endometrului, loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii, nastrea
naturala
2.4. Functiile vaginului, organ de copulatie si de trecere a
fatului.
Fecundatia, migratia, nidatia.
2.5.Glanda mamara descriere, rol.
3. Bazinul obstetrical.
3.1. Bazinul osos: alcatuire, repere obstetricale (creasta iliaca,
spina iliaca antero-superioara, promontoriu, simfiza pubiana
si arcul pubian, iminenta ilio-pectinee, articulatia sacro-
iliaca, tuberozitatea ischiatica, linia arcuata), stramtorile
bazinului, diametrele.
3.2. Bazinul moale planseul pelviperineal.
C.2. 1.Modificarile organismului in timpul sarcinii.
Analizeaz 1.1. Modificarile generale din partea sistemelor si aparatelor
184
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
modificrile 1.2.Modificari locale
organismului 2. Sarcina normala semne si simptome
in timpul 2.1.Trimestrul I: amenoreea, semne digestive, manifestari
neuropsihice, semne urinare, modificari de forma si volum
sarcinii, semne
si simptome ale uterului.
2.2. Trimestrul II amenoree, tulburari neuro- vegetative
de sarcina diminuate, miscari fetale, bataile cordului fetal, cresterea in
volum a uterului, modificari de consistenta, cresterea
excitabilitatii si contractilitatii.
2.3.Trimestrul III uter marit de volum, miscari fetale
active, bataile cordului fetal, parti mici fetale palpabile,
manifestari deteminate de adaptarea a organismului la
sarcina.
2.4.Investigatii paraclinice in sarcina.
2.4.1.Examene de laborator: teste imunologice si
radioimunologice.
2.4.2.Investigatii ultrasonice:auscultatia Doppler, ecografia.
2.4.3.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si
amnioscopia.
3.Supravegherea prenatala
3.1.Obiectivele consultatiei prenatale si luarea in evidenta.
3.2. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate
(anamneza, examenul general pe aparate, examenul
obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc, stabilirea
varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii; teste de
laborator initiale.
3.3. Consultatiile prenatale din trimestrul II, III
3.4.Schema repetrii testelor de laborator.
4.Educatia gravidei.
4.1.Igiena sarcinii, alimentatia, igiena vestimentara si
corporala, activitatea, igiena muncii, pregatirea prenatala
(pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san).
Medicamentele si sarcina.
Adaptarea la rolul de mama.
Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei
4.2.Problemele de dependenta in sarcina: alterarea
confortului in legatura cu greurile i vrsturile, arsura
epigastrica, constipatia, sangerarea gingiilor, hemoroizi si
varice; deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii,
C.3. nasterea, ingrijirea copilului.
Supravegheaz 1.Pregatirea gravidei ptr. nastere
1.1. Examenul gravidei la termen
travaliul Pregatirea propriu - zisa pentru nastere
normal, 2. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si
naterea dureroase, eliminarea dopului gelatinos, deschidera colului.
normala si 3. Asistarea nasterii in cazuri de urgenta
nou nascutul 3.1. Perioadele si timpii nasterii
in cazuri de 3.1.1. Conduita in perioada de dilatatie, sarcinile asistentului
urgenta medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea
tensiunii arteriale, pulsului, temperaturii, observarea
comportamentului; supavegerea b.c.f, semne de suferinta
fetala, modificarea caracteristicilor contractiilor,
starea membranelor si colului, aspectul lichidului amniotic.
3.2.Conduita in expulzia fatului: pregatira campului
operator, respectarea asepsiei si antisepsiei, asigurarea
materialelor pentru primirea copilului.
3.3.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei ,
controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi.
185
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3.4.Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere,
perioada a IV-a.
4. Primele ngrijiri acordate nou-nscutului in sala de
natere: dezobstrucia, pensarea, ligaturarea i secionarea
cordonului, stabilirea scorului APGAR, profilapsia
oftalmiei, cntrire i msurare;
- ngrijiri n apnee tranzitorie, asfixia albastr, alb,
traumatisme obstetricale;
- ngrijiri n primele ore i primele ore i primele zile dup
externare: alimentaia i igiena, plaga ombilical,
identificarea malformaiilor.
C.4. 1.Lauzia fiziologica definitie. Perioadele lauziei (imediata,
Supravegheaz propriu-zisa, tardiva, supravegherea functiilor vitale,
perioada de refacerea fiziologica si anatomica a organismului matern).
lauzie si 2. Supravegherea manifestarilor lauziei: scurgerea lohiilor,
revenirea in involutia uterina, secretia lactata culegerea datelor,
familie. identificarea eventualelor probleme , intocmirea planului de
ingrijire.
3.Educarea lauzei pentru autoingrijire:igiena corporala si
locala, igiena sanilor si a alaptarii, alimentatia lauzei, reluarea
activitatii fizice si sexuale, masuri contraceptive.
Plan de educatie, prevenirea complicatiilor post partum.
4. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei
Rolul parintilor dupa nastere, adaptarea copiilor existenti,
parinti cu deficiente senzoriale si motorii, adaptarea
bunicilor.
C.5. Particip 1. Sarcina patologica
la identificarea 1.1. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile,
i bolile respiratorii, bolile renale, bolile endocrine, bolile
infectioase, bolile hematologice, diabetul, sifilisul si
supravegherea gonoreea, intoxicatii cronice (alcoolism, tabagism, consum
gravidelor cu de droguri).Influenta sarcinii asupra bolii i a bolii asupra
risc obstetrical sarcinii.
1.2. Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general
(varsta sub 20 sau peste 35 de ani, multiparitatea, inaltime
si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice,
antecedente obstetricale si ginecologice, distocii osoase.
1.3.Boli proprii sarcinii.
1.3.1.Disgravidia precoce: ptialismul, varsaturile incoercibile.
1.3.2.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de
sarcina).Preeclampsia si eclampsia.
1.4.Hemoragiile din sarcina.
1.4.1.Hemoragii din prima jumatate: avortul, mola
hidatiforma, sarcina extrauterina.
1.4.2.Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile
V-VI, placenta praevia, abruptio placentae
ruptura uterin.
1.5.Anomalii de durata a gestatiei.
1.5.1.Nasterea prematura: definitie, cauze, primele
ingrijiri acordate nou-nascutului prematur.
1.5.2.Sarcina prelungita suferinta fetala.
1.6.Anomalii de numar.
1.7. Distocii de dinamica si dilataie noiuni sumare.
1.8. Patologia anexelor fetale.
1.9.Incompatibilitatea sanguina Rh si AOB.
1.10.Suferinta fetala, moartea ftului in uter.
1.11.Interventiile chirurgicale si sarcina.
186
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2. Probleme de ingrijire: hipersalivatie, varsaturi
incoercibile, HTA, dispnee, edeme, albuminurie, risc
de sangerare, risc inalt de pierdere a starii de
constienta, risc de anemie, alterarea echilibrului hidro-
electrolitic, rsic de alterare a integritatii tegumentelor si
posibil risc de infectie.
3. Planul de ingrijire pentru:
3.1.Hiperemeza gravidica (varsaturi incoercibile).
3.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie).
3.3.Ruptura prematura a membranelor.
3.4.Prolabare de cordon.
3.5.Nasterea prematura.
3.6.Placenta praevia.
3.7.Abruptio placentae (apoplexia uteroplacentara).
3.8.Hemoragiile postpartum.
Sugestii metodologice
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC.
Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de
dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea
cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din
program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Cadrul didactic trebuie s structureze coninuturile astfel nct s-i permit elevului s-i
nsueasc baza de cunotine care s-l ajute la dobndirea competenelor stabilite avnd n vedere
numrul relativ mic de ore teoretice i pregtire practic.
Asistentul medical generalist lucreaz alturi de medicul de familie care are responsabiliti
deosebite n supravegherea standard i special a gravidei n perioada prenatal i postpartum (de
luzie) la domiciliu precum i a nou-nscutului, ceea ce presupune cunotine i abiliti n domeniu.
n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale
educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
- elevii au stiluri diferite de nvare;
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n
alte module) la procesul de nvare;
- elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor
vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor
semnificative.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare
cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia,
problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire, plan de educaie, simulri, aplicaii
pe caz concret.
Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material.
Instruirea sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al
competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea si capacitatea
de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de
instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, mulaje, scheme, casete
video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente si materiale sanitare.
n cadrul pregtiri practice din spital, formatorul va alege cazuri tipice care s-i permit elevului
s analizeze, s-i manifeste spiritul critic i creativ, s ia decizii corecte.
187
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe
practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire, joc de rol).
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul
indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun
de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea
sumativ pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului, insistndu-
se asupra situaiilor n care asistentul medical generalist este pus n situaia s hotrasc i s acioneze
singur.
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru,
observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor
fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
188
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 47: PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING
SPECIFIC
Nota introductiva
Modulul PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din
pregatirea specifica din anul III, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc
abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING
SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore, invatamant clinic.
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific
calificarii.
Sugestii metodologice
Modulul PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in
mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind
PUERICULTURA, PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in
functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale
elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii
moderne de educatie:
- elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare
191
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia,
problematizarea, fisa de lucru, proiectul plan de ingrijire.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare
materiala (stagiu clinic), urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
exercitiul, discutiile, lucrul in grup, studiul de caz, dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si
creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in
masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video,
C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care
sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel
national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza
evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe
practice (demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
192
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 48: NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE
Not introductiv
Modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE face parte din pregtirea
specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE se re gsesc abilitile din
unitatea de competen tehnic specializat.
Modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din
care 84 ore, invatamant clinic.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele
da pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional specific calificrii.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material.
Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE.
Se pot utiliza ca metode de nvare : expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de
caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont
n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video,
CD uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse (atele, brancard,
fei, comprese etc.)
195
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE
Not introductiv
Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din pregtirea specific din
anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se regsesc abiliti din unitatea de
competen tehnic specializat PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE. Modulul are alocate
120 de ore, din care 84 de ore, invatamant clinic.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul
de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional specific calificrii.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme in
funcie de: complexitatea i dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderile i abilitile
anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii
grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea
stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu
caracter practic-aplicativ: discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii
vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual, rezolvnd sarcinile de lucru repartizate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casete video (Zbor
deasupra unui cuib de cuci, Drumul spre lumin), manechin, instrumentar si materiale sanitare
adecvate.
Pentru aplicarea procesului de ngrijire (nursing), ca demers logic, decizional, de identificare i
rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz, pe tipuri de patologie precizate in
coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi,
ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu
criteriile de performana i cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire
Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. Cadrele didactice care asigura pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in secii de psihiatrie si va
avea ca scop formarea abilitailor si atitudinilor necesare ngrijirii pacienilor cu boli psihice. In stagiul
clinic, elevul trebuie s-i formeze capacitile de observare reflectiv, de comunicare si relaionare cu
pacienii cu afeciuni psihice, s aib experiene concrete legate de ngrijirea acestora.
198
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 50: ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVA SI
NURSING SPECIFIC
Not introductiv
Modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte din
pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist.
In modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC
se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE - TERAPIE
INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore,
invatamant clinic.
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Sugestii metodologice
200
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in
tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii
moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare;
- elevii au stiluri dierite de invatare;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia,
problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter
practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare
materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se
aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video,
CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda,
fesi, comprese etc.)
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national
comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea
sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice
(demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei
competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
201
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 51: CONDUITA N URGENE MEDICO -
CHIRURGICALE
Not introductiv
Modulul CONDUITA N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE face parte din
pregtirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul CONDUITA N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE se regsesc
abilitile din unitatea de competen tehnic specializat Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore,
invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n
standardele de pregtire profesional.
Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specifice
calificrii.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n
funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material.
Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind CONDUITA
N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de
caz, dezbaterea, simularea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se
putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, protocoale
resuscitare, casate video, CD - uri, retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse.
Bibliografie:
1.Principii de medicin intern Harrison Editura Lider
2.Urgene medico chirurgicale L. Titirc Editura Medical 2002
3.Ghid practic de medicin de urgenprespitaliceasc Editura Libra 1995
4.Urgene medicale I. A. Rivi Editura Mirton 1997
5. Note de curs Consiliul Naional Romn de Resuscitare 2006
204
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 52: GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING
SPECIFIC
Not introductiv
Modulul GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din
pregtirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regsesc abiliti
din unitatea de competen tehnic specializat GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING
SPECIFIC. Modulul are alocate 120 de ore, din care 84 de ore, invatamant clinic.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul
de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional specific calificrii.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme in
funcie de: complexitatea i dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderile i abilitile
anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii
grupului de elevi instruii.
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de
corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor
realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ: discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu
de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual, rezolvnd
sarcinile de lucru repartizate.
Resursele materiale trebuie sa cuprind o gama cat mai variata: plane, casete video, manechin,
instrumentar si materiale sanitare adecvate.
Pentru aplicarea procesului de ngrijire (nursing), ca demers logic, decizional, de identificare i
rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz, pe tipuri de patologie precizate in
coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi,
ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu
criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire
Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti de profil
(cmine, spitale de cronici, centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitailor si atitudinilor necesare
ngrijirii persoanelor vrstnice.
207
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 53. ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE
Nota introductive
Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE face parte din pregatirea
pregatire specifica din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE se regasesc abilitatile din
competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE.
Modulul are alocate 120 din care 84 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare
se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.
Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific
calificarii.
Nr. Unitate de
Competente Continuturi
crt. competenta
53. Oncologie si C.1. 1.Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice
nursing in Analizeaza 1.1 Semne clinice : durerea(localizare, caracter, intensitate),
oncologie semnele si dispneea( tipuri, caracteristici), hemoragia (clasificare,
simptomele gravitate), tusea, expectoratia, atelectazie, inflamatia, febra,
specifice greturi, varsaturi, tulburari de deglutitie, icter mecanic,
tulburari urinare, tulburari sfincteriene, hipertensiunea
afectiunilor intracraniana, tulburari de vedere, edeme, nevralgii, pareze etc.
oncologice 1.2 Semne generale: scaderea ponderala, anorexie, inapetenta,
paloare, aspectul tegumentelor si mucoaselor, anxietate,
alterarea functiilor vitale si vegetative etc.
2. Principalele afectiuni oncologice:
2.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie, etiopatogenie,
anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, forme
clinice, evolutie, tratament, profilaxie.
2.2 Cancerul esofagului: etiologie, anatomie patologica,
simptomatologie, investigatii, complicatii, evolutie tratament.
2.3 Cancerul gastric: etiopatogenie, anatomie patologica,
simptomatologie, investigatii, complicatii, evolutie, tratament.
2.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie, anatomie
patologica, simptomatologie, investigatii , evolutie, tratament.
2.5 Cancerul hepatic: etiopatogenie, anatomie patologica,
simptomatologie, forme clinice, evolutie, tratament.
2.6 Cancerul pancreasului: etiopatogenie, anatomie patologica,
simptomatologie, investigatii, evolutie tratament.
2.7 Boala Hodgkin: definitie , etiopatogenie, simptomatologie,
tratament.
2. 8 Lupusul eritematos: simptomatologie, investigatii,
tratament.
2.9 Mielomul multiplu: definitie, simptomatologie, tratament.
208
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie, anatomie
patologica, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament.
2.11 Cancerul organelor genitale(testicole, prostate, uter) :
etipatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament.
2.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii, evolutie, tratament.
2.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie,
simptomatologie, investigatii, evolutie tra tament.
2.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii, evolutie, forme clinice, tratament.
2.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie,
simptomatologie, investigatii, tratament.
C. 2 1.Culegerea de date( date subiectiv/obiective) prin diverse
Identifica metode: interviu (direct indirect, cu intrebari inchise/
problemele de deschise), observatie, cercetare documente medicale ( foaie de
dependenta si observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori
stabileste medicale, carnet de sanatate, retete, etc.) discutii cu echipa de
ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie,
diagnosticele palpare, percutie).
de ingrijire 2. Independenta/ Dependenta
2.1 Manifestari de independenta: pacient constient,
mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor
normala, semne vitale (respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa
durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta.
2.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica,
imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme
ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate
fata de pericole, comunicare ineficienta, palpitatii.
Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, alterarea
starii de confort, deficit de autoingrijire, risc de infectii, risc de
complicatii, escare, cianoza, modificari ale functiilor vitale si
vegetative, sentiment de inferioritate si modificare a imaginii
de sine, risc de accidente.
2.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale, tulburari
de echilibru, comunicare ineficienta, alterarea starii de nutritie,
de ordin psihologic(anxietate , stres), tulburari de deglutitie, de
ordin social(izolare , saracie), lipsa cunoasterii.
2.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de
dificultate + manifestarea de dependenta).
C. 3 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare,
Elaboreaza realism, observabilitate( cine?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce
masura?,cand?) obiective pe termen scurt, mediu, lung.
planul de 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si
ingrijire vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor,
(nursing) prevenirea complicatiilor, acceptarea imaginii de sine
modificata.
2.1 Interventii proprii( autonome): comunicare, hidratare,
alimentatie artificiala, igiena, asigurarea conditiilor de mediu,
asigurarea pozitiilor, mobilizare, prevenirea complicatiilor,
educatie, consiliere pacient, ingrijire stome, aspirarea
secretiilor, etc.
2.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si
analize, recoltari de sange si urina, administrarea tratamentului
general si local specific (radioterapie, chimioterapie,
corticoterapie), pregatire preoperatorie, tratamente paleative si
alternative.
209
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C. 4 1. Resurse materiale:
Aplica Instrumente : trusa de intubat, trusa de ventilatie, sonde
interventiile gastrice, sonde urinare, ace punctie , trusa chirurgicala, trusa de
proprii si pansat, pungi colectoare, seringi, trocare, ace punctie, canula
delegate traheala, sonde Blekmore, valve vaginale, sursa de aspiratie,
seringa Guyon, tensiometru, stetoscop, monitor, electrocauter
etc.
Materiale: comprese, mese, tampoane, solutii antiseptice,
manusi chirurgicale, transfuzoare, perfuzoare, solutii de
perfuzat, medicamente, anestezice, trusa de perfuzie, manusi
chirurgicale, sursa de oxigen, sange etc.
2. Pregatirea pacientului:
2.1 Pregatirea psihica : : informare, explicatii, asigurarea
confortului psihic, etc.
2.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitie
adecvata, igiena etc.
3. Interventii specifice:
3.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratie
artificiala, traheostomie, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie
orotraheala, montarea unei perfuzii, etc.
3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda,
carucior, pat , metode improvizate).
3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor,
a complicatiilor, tromboembolice( administrarea de
anticoagulant), prevenirea complicatiilor pulmolare.
3.4 . Recoltarea analizelor biochimice , hematologice,
bacteriologice : pregatire pacientului, pregatirea materialelor
necesare, tehnica de executie, supavegherea pacientului.
3.5 Masurarea TA, masurarea pulsului : pregatirea pacientului ,
pregatite dispozitivelor necesare, tehnica de executie, notarea
in F.O.
3.6 Examenul radiologic: radioscopia, radiografia, irigoscopia,
mamografia, tomografii, ecografii, RMN, scintigrafii: pregatirea
pacientului pentru explorare, rolul asistentei.
3.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului, tehnica de
executie.
3.8 Pregatirea preoperatorie:
3.8.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general, supravegherea
functiilor vitale si vegetative, examene de rutina obligatorii
inaintea tuturor interventiilor chirurgicale.
3.8.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua precedenta, in ziua
operatiei).
3. 9. Ingrijiri postoperatorii
3.9.1 Supravegherea pacientului: aspectul general, parametrii
fiziologici, pierdiri de lichide(sange, urina, varsaturi,
transpiratii, ) hidratarea pacientului.
3. 9.2 Asigurarea confortulu: igiena, combaterea durerii,
combaterea anxietatii.
3. 9.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie urinara,
constipatie, tromboflebite, complicatii pulmonare, escare.
C. 5 1. Obiective stabilite:
Evalueaza 1. Obiective stabilite:
rezultatele 1.1 Realizate manifestari de dependenta absente sau
ameliorate, satisfactia pacientului.
ingrijirilor 1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin,
aplicate manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii.
2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice
ale pacientului.
210
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de
dependentaprezente in evolutia pacientului.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in
functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,
ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala .
Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind
ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE.
Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta, simularea,
observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, studiu de
caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont
in masura mai mare de nevoile elevilor.
211
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete vdeo,
CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
212
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL 54: NGRIJIRI PALIATIVE
Not introductiv
Modulul NGRIJIRI PALIATIVE face parte din pregtirea specific din anul III, pentru
calificarea: asistent medical generalist.
n modulul NGRIJIRI PALIATIVE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic
specializat NGRIJIRI PALIATIVE. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore, invatamant
clinic.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele
de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional specific calificrii.
Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
Unitatea de competen: NGRIJIRI PALIATIVE
213
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Nr. Unitate de Competene Coninuturi
crt. competen
54. ngrijiri C.1. Analizeaz Semne i simptome prezente n strile avansate i terminale de
paliative semnele i boal:
simptomele Durere (localizri, intensitate, caracter), inflamaie, tulburri
specifice strilor digestive (sete, inapeten, astenie, greuri, vrsturi, arsuri,
avansate i constipaie/diaree), tulburri urinare, leziuni cutanate, (dermite,
escare, prurit), "gura nefuncional", tulburri respiratorii,
terminale de tulburri de somn, tulburri psihice, hipersensibilitate la frig i
boal. cald, la lumin/ntuneric, la zgomot/linite, la mirosuri etc.
Incontinena, cderile, sindromul de imobilizare.
Moartea: definiie, tipare de a muri trind, drepturile persoanelor
muribunde, reaciile muribunzilor n faa morii, etapele adaptrii
(la boal cronic, la pierderi grave, la moarte).
Principalele afeciuni care determin stri avansate i terminale
de boal:
Cancerul (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii,
principii de tratament, profilaxie).
SIDA (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii,
principii de tratament, profilaxie).
AVC (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii,
principii de tratament profilaxie).
Comele (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii,
principii de tratament).
Afeciuni cronice respiratorii, cardiace, renale, digestive
decompensate (definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigaii, principii de tratament, profilaxie).
Btrneea: definiie, mbtrnirea i dependena, mbtrnirea
calitativ, boli asociate mbtrnirii (etiopatogenie,
simptomatologie, investigaii, principii de tratament).
C.2. Identific Modaliti culegere date (date obiective i date subiective):
problemele de interviu (direct/indirect, cu ntrebri deschise/nchise),
dependen i observaie clinic, cercetare documente medicale (foaie de
stabilete observaie clinic, bilete de ieire din spital, trimiteri, scrisori
diagnosticele de medicale, carnet de sntate, reete etc), discuii cu echipa de
ngrijire, familia i aparintorii, examen fizic (inspectie,
ngrijire
auscultaie, palpare). Analizarea i organizarea datelor: informaii
(nursing) la semnificative.
pacienii cu stri Sinteza informaiilor: manifestri de independen,
avansate i manifestri de dependen , surse de dificultate
terminale de Probleme de dependen, diagnostice de ngrijire (nursing):
boal. alterare a nutriiei, alterare a eliminrii, intoleran la activitate,
alterare a mobilitii, alterare a integritii
tegumentelor/mucoaselor, hiper/hipotermie, modificri ale
mucoasei bucale, alterare a percepiilor senzoriale, tulburri de
somn, afectare spiritual, alterare a procesului de comunicare,
alterare a imaginii de sine, teama de abandon, teama de moarte,
anxietat etc.
214
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.3. Elaboreaz Obiective de ngrijire: criterii: specificitate, performan,
planul de implicare, realism, observabilitate. Conceptul de ngrijiri
ngrijire (planul paliative: definiie, cauze, filozofie, principiile ngrijirii, formarea
nursing). i atitudinea personalului de ngrijire.
Prioriti de ngrijire:
managementul durerii, controlul simptomelor,
acompaniamentul relaional.
Intervenii proprii i delegate:
proprii: comunicare, hidratare, alimentare, mobilizare
pasiv, igien, asigurarea calitii vieii pn la sfrit,
monitorizarea semnelor vitale, acompaniament relaional,
susinerea familiei pe timpul doliului.
delegate: administrarea tratamentului simptomatic general i
local, electroterapie, fizioterapie, ngrijirea cavitii bucale,
ngrijirea escarelor.
C.4. Aplic Materiale i instrumente adecvate interveniilor: aparat de
interveniile electroterapie, aparate i instrumente de fizioterapie, trus de
proprii i mic chirurgie, trus de perfuzie, ace, seringi, braunule, soluii
delegate perfuzabile, sonde, pampers, medicamente specifice combaterii
planificate. durerii i a simptomelor etc.
Susinere psihic i fizic:
susinere psihic: informare, explicaii, asigurarea
confortului psihic.
susinere fizic: poziie adecvat, igien etc
C.5 Evalueaz Obiective stabilite:
rezultatele realizate: se menine calitatea vieii, acceptarea morii, moarte
ngrijirilor n demnitate i pace;
aplicate. nerealizate: alterarea calitii vieii, abandonarea muribundului.
Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa i starea n care
se afl pacientul.
Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de
dependen prezente i tiparului de a muri trind al pacientului.
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare
Modulul NGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs n mod independent.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii
moderne ale educaiei:
elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare;
elevii au stiluri diferite de nvare;
elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu
caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia,
problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de ngrijire.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu
caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, simulri.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test scris, fie
de lucru), probe practice (demonstraie, studiu de caz - plan de ngrijire).
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional
comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant.
O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
215
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea
sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei
competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul
de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a
atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia, proiectul.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie
dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de
corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie i uniti sanitare cu o bun dotare material.
Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind
NGRIJIRI PALIATIVE.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea,
observaia de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale
elevului,, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de
caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont
n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: plane, scheme, casete video, CD-
uri, desene, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse (seringi si ace,
atele, brancarda, fei, comprese etc).
Bibliografie recomandat:
216
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 55: NURSING COMUNITAR
Nota introductiv
Modulul NURSING COMUNITAR face parte din pregtirea specific a anului III pentru
calificarea asistent medical generalist.
n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat NURSING
COMUNITAR
Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore, invatamant clinic.
Activitatea n comunitate este complex, solicit caliti deosebite din partea asistentului
medical generalist care trebuie dezvoltate n perioada pregtirii pentru a-i permite n viitor s
ndeplineasc si roluri de educare i instruire, ngrijirea indivizilor, familiilor, grupurilor n comunitate,
innd seama de particularitile acestora.
Parcurgerea modului va permite cursantului s fac legturi interdisciplinare, s se ncadreze n
echipa de ngrijire i multifactorial, s acorde ngrijiri adaptate, s stabileasc relaii interpersonale,
obiectivul principal fiind promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor.
Prin parcurgerea programei care se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional
specific calificrii, se asigur dobndirea competenelor descrise n acesta.
Nr. Unitate de
Competene Coninuturi
crt. competen
55. Nursing C.1. Rezum 1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing)
comunitar particularitile 1.1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American
nursingului Nurses Association (A.N.A): actiuni de baza, scopuri,
(ngrijirilor de beneficiari.
sntate) n Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia
Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza, scopuri,
comunitate beneficiari.
Definitia dupa O.M.S.
1.2. Elementele practicii sanatatii comunitare.
1.2.1. Promovarea unui stil de viata sanatos.
1.2.2. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii
directe si indirecte.
1.2.3. Promovarea recuperarii.
1.2.4. Sprijinirea serviciilor comunitare.
1.2.5. Susinerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii.
1.2.6. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor.
1.3. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate
stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate,
scopuri si obiective clare, integrarea cetenilor in servicii
pentru intreaga comunitate, familia ca unitate de baza,
promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate, implicarea
familiei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea periodica si
217
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului
medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire,
acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale,
utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre
resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire,
planificare programelor de educatie continua si asumarea
responsabiliatii.
2. Modele conceptuale definitie, notiuni de baza,
implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing
comunitar).
2.1. Modelul Henderson.
2.2. Modeloul de adaptare Roy.
2.3. Modelul Rogers.
2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson.
2.5.Modelul autoingrijirii Orem.
2.6. Modelul sistemelor Newman
2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney.
3. Rolul si functiile asistentului medical generalist in
comunitate.
3.1. Functii:
- acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor
varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul
terminal, ingijiri de sanatate ocupationala;
- transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de
ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate;
- membru al echipei de ingrijiri;
-dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica
si cercetare.
3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.
1. Conceptul despre om, familie, comunitate.
C.2. Definete cadrul 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica,
conceptual al omul ca unicat.
nursingului 1.2. Conceptul de familie.
(ngrijirilor de 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, nebiologic.
sntate n 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme si valori
comunitate) culturale, functii de baza, stadii de dezvoltare in timpul ciclului
vietii.
1.3. Conceptul de comunitate.
1.3.1. Definitia comunitatii.
1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala),
asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate,
varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de
educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta
mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale,
probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri
sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a
populatiei).
1.3.3.Caracteristicile comunitatii.
2. Conceptul despre sanatate.
2.1.Dimensiunile starii de sanatate: emotionala, fizica,
ocupationala, intelectuala, spirituala, sociala.
2.2. Sanatatea individului; sanatate biologica, psihica si sociala.
2.3. Sanatatea familiei: definita O.M.S.
2.3.1. Indicatori demografici: structura familiei, tipuri de
familie, ciclul de viata al familiei.
2.3.2. Indicatori medicali.
2.3.3. Indicatori sociologici.
2.3.4. Indicatori economici.
218
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.4. Sanatatea comunitatii.
2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care
influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici,
ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate).
2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client).
3. Conceptul de ingrijiri primare.
3.1. Definitia ingrijirilor primare.
3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de
igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala,
imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice,
educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si
cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz
de imbolnavire si accidente.
3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara,
tertiara, ingrijiri paliative.
3.4. Caracteristicile ingrijirilor primare.
3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate.
Sugestii metodologice
222
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
MODULUL: 56: NGRIJIRI LA DOMICILIU
Not introductiv:
Modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU face parte integranta din pregatirea specifica din anul
III, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU se regasesc abilitati din unitatea de competenta tehnica
specializata INGRIJIRI LA DOMICILIU. Modulul are alocate 60 de ore, din care 36 de ore,
invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardul de pregatire profesionala.
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific
calificarii.
223
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C2. Elaboreaza planul de 2.1. Evaluarea initiala
ingrijire. Evaluarea nevoilor fise standard
Informarea clientului/sustinatorului legal;
obtinerea consimtamantului
Incheierea acordului intre beneficiarul
ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda
ingrijirea
2.2. Planul de ingrijiri
Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor
identificate
Obiectivele planului de ingrijire: criterii de
formulare in functie de nevoile si resursele
clientului
Stabilirea prioritatilor de ingrijire
Stabilirea planului de ingrijire individualizat
C3. Aplica ingrijirile 3.1. Norme generale
conform normelor in prevenirea infectiilor echipamente de
vigoare. protectie personala, distrugerea obiectelor si
materialelor contaminate (Legea protectiei
mediului nr 137/1995 republicata)
Reguli de siguranta la domiciliu
3.2. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal;
obtinerea consimtamantului informat.
3.3. Protocoale de ingrijire
Obiective de nursing
Echipamente si materiale adecvate
Etape de interventie
Inregistrarea datelor in fisa de vizite la
domiciliu
3.4. Drepturile beneficiarului
Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt
precizate drepturile si obligatiile partilor
Norme de etica si deontologie in ingrijirea la
domiciliu
C4. Efectueaza bilantul 4.1. Bilantul ingrijirilor aplicate
ingrijirilor aplicate. analiza periodica a nevoilor
examene de bilant
gradul de realizare a obiectivelor
satisfactia pacientului/familiei
4.2. Reajustarea planului de ingrijire in caz de
rezultate nefavorabile in conformitate cu
recomandarile medicale.
Sugestii metodologice
Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de
complexitatea ei, de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti,
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare
a competentelor cu continuturile.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter practic-aplicativ: discutii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exercitii practice. Elevii
vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual, rezolvand sarcinile de lucru repartizate.
224
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor
de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la
domiciliu, protocoale de ingrijire.
Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate
in Standardul de Pregatire Profesionala. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe
scrise de tip itemi, intrebari structurate, rezolvarea de sarcini de lucru, gestionarea cazului, fise de
observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. Se evalueaza numai competentele din
acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. Cadrele didactice care asigura pregatirea la
acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia
acestora pe parcursul anului scolar.
Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor, servicii de ingrijiri la
domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica. Evaluarea stagiului
clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului.
Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in
afara spitalelor.
Bibliografie
225
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Nivelul: 3 avansat
Calificarea profesional: Asistent medical generalist