Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biserica Si Romanismul 1910 PDF
Biserica Si Romanismul 1910 PDF
ro
i3iserica si Romnismul.
STUDIU 1STORIC
De
Z. P.Aclisan.
(justin Volbur.)
CLUJ
Tipografia C ar me n, Petru P. Baritiu,
1910.
www.digibuc.ro
Biserica si Romnismul.
STUDIU ISTORIC
De
Z. Pc lipn.
(Justin Volburp
CLUJ
Tipografia- Car m en, Petru P. Baritiu,
1910.
www.digibuc.ro
-- RETIPARIRE DIN REVISTA gRAVASULD ---
www.digibuc.ro
.1% .1N: Vm_a.,A\ 10411Wil 0101.16:7;
SZP-STIM WV":
INTRODUCERE
1/ 0
www.digibuc.ro
`----?---
11.
Onciul: Din istoria Romniei. Bucuresti 1908 ed. Alcalay pag. 15-16.
2) 0 transmigrare la nord e admis si de dd. Ovid Densusianu, (lbstoire
de la langue roumaine. Paris. ed. Ernest Seroux 1902) si lorga (Geschichte des
rumnischen Volkes, Gotha 1905). cf. si Radu Rossetti: Pmqtul, stenii st-
pnii in Moldova vol. I. Bucuresti 1907.
www.digibuc.ro
12
impuse Romanilor cu sila de Bulgari, cari considerau drept eretici qi
apostati pe toti, cari se Inchinau lui Dumnezeu In altA forma. Afirma-
iie acestea din Carstvenic-ul lui Paisie, dui:4 cum a dovedit dl loan
Bogdan 9), nu au nici o valoare istorica. qi afarA de aceea Introducerea
liturghiei qi ritului slay la Romani i poate afla altA esplicare cu mult
mai naturalA. La Romani mnainte de incre0inarea Buigarilor nici vorbA
nu poate fi de organizatie qi hierarhie bisericeasca. Acestea sunt po-
sibile la un popor aqezat, la un popor cu locuinte statornice. SA ne
fi avut noi hierarchia noastrA, episcopii nostri, viata noastra bisericeascA
organizatA, am fi avut altA soarte i am avea altA istorie. Organizarea
Romanilor s'a putut face numai In timpuri de lini0e, In timpurile, cari
au urmat dupa risipirea Avarilor pang. la nAvAlitea Ungurilor. Atunci
avand ca Inchiege viata In forme, cari le lipseau, au fost siliti
sA le Imprumute dela aceia, cari aveau deja acestea forme. i acestia
Tot 'in timpurile acestea scrie Macarie, egumen la Neamt iar din 1530
episcop de Roinan, la indemnul lui Petru Rares si a marelui logofat
Teodor fostul diac, pisar de documente alui Stefan cel Mare, parcalab
la Roman sub Bogdan si Stef Anita, reintemeietokul manastirii Hure-
zului11), cronica, care cuprinde istoria Moldovei dela moartea lui tef an
cel Mare (1504) Ana la instalarea lui Petru Rare In a doua domnie
a sa (1541) si care are pentru noi mai mult interes literar, putand cu-
noaste din ea o Intreaga epoca din literatura veche moldoveneasca,
cleat istoriografie Cronica lui Macarie a fost continuata de-un
ucenic al slut, Eftimie, care i-a urmat, ca egumen la Neamt, de unde
silit de imprejurari fuge In Ardeal (1566) ajungand fn 1571 episcop ai
Romanilor de aci, si nu se reintoarce In Moldova !Ana la 1574, chemat
de Ion Voda cel Cumplit. Cronica lui Eftintie e scris la porunca lui
Alesandru Lapusneanul si cuprinde istoria Moldovei dela 1541-4 553.
Dela lsaia, calugr la Slatina, idr mai tarziu episcop la Roman, ne
vine Povestirea In scurt despre domnii moldovenesti de and s'a In-
ceput Tara moldoveneascao, prescurtare a cronicei putnene, completata
cu compilatia cronicelor lui Macarie si Eftimie.
Aceasta e cultura, pe care o puteau da Invatatii din Moldova si
Tara romaneasca: calugari dupa asamanarea celor din Sarbia ei tineau
cu Inclaratnicie la singura carte legiuitil i placuta lui Dumnezeu, cartea
slavoneasca. Literatura romaneasca nu putea porn! dela dansii, cari
cantau pe bulgareste pan si ispravile lui Stefan cel Mare 13).
Dela preotimea de mir, dela episcopi qi mitropoliV Inca nu putea
porn! o miscare de redesteptare nationala, un avant cuceritor de suflete
si facator de minuni. Frunta0i bisericii, sau erau oameni simpli fara
Invttitura, sau, cei mai cu carte, esiti din manastirile unde se cultiva
literatura, pe care o cunoastem. losif, cel dintaiu mitropolit al Mol-
dove!, un ocrotitor al propagandei sarbesti, ruda alui Pei ru
Musat, esise din manastirea Neamtului. Tot de-acolo a venit
Teoctist 11. Toti episcopii, despre cari stim, c au facut
ceva, despre cari stim, cA au avut o pregatire literara mai
Malta, sunt reprezentantii qi propagatorii acestui curent de slavonie.
Macarie fost egumen la Neamt (autorul cronicei), ajunge episcop la
Roman. Mult timp apoi scaunele vldicesti sunt ocupat de elevi de-ai
lui, carifi continuara opera. Astfel Anastasie episcop de Roman si
ajuns pe o clipa, mitropolit; Gheorghe tot de Roman; Teofan ajuns
era starea preotimii romane din veacul al XVII-lea 18). Si tot aqa a
fost qi In veacurile anterioare sau poate qi mai rea. Ce putem a0epta
dela o preotime astfel pregatita?
Pe timpul lui Radu cel Mare, la nceputul veacului al XVI-lea,
calugarul Orb Macarie, priceput In meqtequgul tiparului, pe care-1 va
fi Invatat probabil In Venetia unde se tipareau carti slavoneqti bi-
serice0 pentru Orientul dreptcredincios supus stapanirii turceqti
dupa ce a patrecut catva timp In Cetinie, unde sub ocrotirea lui
Gheorghe Cernoevici, tipari cateva carti de cuprins religios, vine In
Muntenia unde ti continua meOepgul de tipograf 19). Astfel sa In-
fiinteaza cea dintaiu tipografie pe pmantul romanesc. De-aici tnainte
principatele romane provedeau. cu cartile bisericeqti necesare Intreg
Orientul slay qi tipariturile evite din tipografiile noastre serviau de
model pentru celea facute In Mile de peste Dunare 20).
Un element nou se adauge deci la activitatea culturala a repre-
sentantilor bisericei. Scrierile evite de sub tipar apartin aceluiaqi cerc
strimt, ca i manuscrisele. Carti bisericeti, carti liturgice, s. Scriptura,
acestea sunt productele tipografiei din Muntenia, firqte In sfanta limba
slavon. E tnteresant pentru cunoaqterea spiritului, care stpania a-
tunci In biserica romaneasca, ca In Muntenia, dela aducerea tipografiei
(1507) pang. la 1640, deci In decurs de preste 130 de ani nici un qir
nu apare tiparit romaneqte. Prima carte romaneasca tiparita la Ro-
manii de dincolo e Pravila aparuta la 164021).
Si pentru epoca aceasta se potrivesc cuvintele lui Teodosie, me-
tropolitul Ungrovlahiei, din prefata Liturgierului aparut In Bucure0i la
1680: cSi noue jalnic qi planguros lucru iaste intr-atata micprare qi
allure rodului nostru cestui romanesc, carele odata, qi el numarat tntre
puternicele neamuri, qi !titre tarii oameni se numara, iara acum atata
de supus i de ocarat iaste, cat nice Invatatura, nice qtiinta, nice ar-
18) lorga Studii i documente vol. IX. pag. 26 si urm. cf. si glst. bis.
I., 238 si urm. Pe timpul acesta la Buzau era episcop un grec, Luca, care a-
junge apoi metropolit (1605-1629). Un document din 1620 11 numeste parintele
archi-mitropolit Luca vladica. tudii i documente XI., 465, nr. 58.
17) Iorga Ist. bis. I., 256-7. Date importante asupra acestui patriarch,
care si-a pierdut Scaunul de septe ori, afla cetitorul In studiul lui E, Karcsonyi
Vzlat a Konstntinapolyi ptrirkasg trtnetbl (Katholikus szemle XXII.,
pag. 62 si urm. La pag. 66 se afla titlul complet al scrierii lui Ciril II. i Partenie
contra doctrinelor calvine propagate de Ciril Lucaris. oCyrilli Lucaris Patriarhae
Constantinopolitani confessio christianae fidei. Cui adiuncta est gemina eiusdem
Confessionis censura synodalis una a Cyrillo Berhaensi, altera a Parthenio, Pa-
trittrchis itidem Costantinopolitanis promulgata. Omnia graece t latine. Ex-
cussum Iasii Moldaviae in augusto et authentico Monasterio sanctorum trium
Praesulum. Anno 1642. Cf. Bianuliodos Bibliografie I, 119 si 535.
18) lorga Ist. bis. I., 260,
") Xenopol Istoria Romanilor ed Saraga, vol. XII. pag. 10.
www.digibuc.ro
28
Nicea i fugarul Meletie Sirigul, om invatat la sfintirea de metro-
polit alui Varlaam (13 Sept. 1632) 11 vedem predicand greceqte pe
care Vasile Lupu, a carui sfetnic era, II face episcop de Braila 20). lar
cand acelaq Vasile Lupu, un arnaut mandru, ambitios qi desfranat, a
adus In tail, in schimbul unei mari sume de baffi, moaqtele sf. Pa-
raschive, cari fur aqezate intr'un sicriu de argint in manastirea Trei-
lerarchilor, venira. in Moldova atrei prea fericiti metropoliti, chir loanichie
al leracliei, chir Partnie al Adrianopolului qi chir Teofan Paleonpatron 21),
Tot pe timpurile acestea umblara prin ladle romaneqti un patriarch de
Ohrida qi unul de Ipec, greci qi aceqtia. Para qi episcopi de Naupact,
de Georgia, aflau adapost la Vasile Voda 22). La 1664 sub Dabija
Von vine In Moldova Nectarie din lerusalim, care trece apoi qi prin
Muntenia lui Grigorie Ghica 23). Tot in Moldova la moartea lui Constandin
Cantemir aflam trei patriarchi 24).
Nici odata curtea unui voevod roman nu a adapostit atatia dig-
nitari mari bisericeqti, ca sub stapanirea lui Constandin Brancoveanu,
care a avut un sfarqit atat de tragic. Pe timpul lui petrecu In Tara
Dionisie Seroglanul, mazil de Constantinopol, pe care-I aflarn aci i sub
Serban Cantacuzino 22), qi care moare in Bucureqti In Tara moare
qi urmaqul sat' lacob apoi Atanasie, fost patriarch de Antiochia, la
cererea carula Domnul Intemeiaza o tipografie araba. La sfintirea bisericii
sf. Gheorghe se aflau In Bucureqti: Dionisie de Tarnova, Climent de
Adrianopol un metropolit de Adrianopol se afla In tara qi sub
erban Auxentie de Sofia, care asemenea se afla In tara sub Serban,
Neofit de Sebastia, Maxim de Iiierapolis, Mitrofan de Nisa un alt
arhiereu de Nisa, petrecea aci sub Serban qi Macarie de Varna 20).
Tot pe langa Brancoveanu Il aflam qi pe episcopul de Silistra, Atanasie,
qi pe Gherasim de Alexandria, care a slujit cu mare pompa in Bucu-
20) Pentru slnodul din Iasi vezi lorga op. cit. mai in urma I., 309 si urm.
Episcopia BrAilei era supusA direct patriarchului din Costantinopol. Ibidem 316.
22) Xenopol op. cit. pag. 9.
22) lorga op. cit. pag. 316-317.
23) lorga 1st. lit. sec'. XVIII., I. 31.
24) lorga 1st. bis. II., 81.
23) Sub Serban /I aflAm in tara i pe Ghenadie de Silistra i altii, cari vor
fi amintiti mai jos in sinodul convocat la 1679 biserica din Costantinopol era
representatA de episcopul de Mire si de Ienachi Porphyrita logofAtul patriarchiei.
Mai era present Metodie de Silistra. In tara se afla pe timpul acela si Emanuil
de Paras. Idem vol. I., 381, Pentru archireii, cari au petrecut In Muntenia sub
Serban vezi In 1st, lit. secl. XVIII., I. 33-4.
26) 1st, bis. II., 9-10. Observ, cA Climent de Adrianopol, Auxentie al So-
fiei i Neofit al Sevastiei au luat parte si la sinodul in care a fost ales Atanasie
episcop al BAlgradului,
www.digibuc.ro
29
reqti la Craciunul qi Boboteaza anului 170827). Cunoaqtem apoi In-
delungata petrecere In principate alui Dorofteiu, patriarchul lerusali-
mului, qi activitatea desvoltata de el acolo. Nepotul qi urmaqul su
lirisant vine in Bucureqti indata dupa alegere (1707). Tot el mai veni
odata In 1727 sub N. Mavrocordat departandu-se incarcat de mila bo-
ierilor 28). Sub Mavrocordat Tara Romaneasca a mai gazduit, pe langa
episcopul de Betleem, pe Silvestru de Antiochia, care petrecea in tail
pe la 1749, apoi tot pe-atunci Mateiu de Alexandria. Un patriarch de
Alexandria, Samuil a stat In Moldova dela 1715 pana la 1721.
Abia ne putem inchipul influinta dezastruoasa, pe care au avut-o
asupra sufletului romanesc in numele ortodoxiei oaspetii acepa
straini de noi, de idealele noastre, de sufletul nostru qi inchinatori ai
unui ideal, care pe noi nu ne putea interesa qi pentru ajungerea caruia
erau In stare sa foloseasca ori i ce mijloace, iertate qi neiertate.
Din fiecare petrecere a acestor archierei In tarile rornaneqti, grecii
ayezati aci primiau puteri noua, Indrasneala i avant noii, cum primia
Anteu de cateori era &Arita la pam.ant. Ceeace e foarte natural, and
ne gandim, ca qi Domnii gi boierii romani priviau la ei, mai ales la
patriarchi, ca la niqte sfinti cazuti din cer qi ca la Ingerii pazitori ai
ortodoxismului neprihanit 28). Representant'i oficioqi ai grecismului de
pretutindeni, ei trebuiau sa intervina In interesul lui, cu deosebire In
timpurile rascoalelor primejdioase din veacul al XVII-lea. Astfel h ras-
coala condusa de Oheorghe stefan, contra lui Vasile Lupu, se amesteca
qi patriarchul Antiochiei, Macarie, care tocmai atunci se afla In Iai, ca
mantuiasba grecii de peirea sigura. yin zilele acelea scrie
Paul de Aleppo, care era de fata pe multi greci i-a scapat patriarchul
dela moarte, pe cari dupa spovedire i Impartagire, moldovenii Ii duceau
la spanzuratoare i Injurandu-i le punea streangul In gat vi-i ridicau
In sus 80).
Archiereii greci parasiau principatele Incarcati de bani, stran0 de
Domnul qi boierii sai, cu cari ti platiau datoriile gi puteau sustinea
cultura greceasca In Rasarit. Darnicia unor voevozi,, a Vasile Lupu qi
Constandin Brancoveanu, era cunoscuta In Intreg Orientul. Atanasie
32) Apud lorga 1st. lit. rel. 162. Ali! calugarii, Inalti prelati ai Costanti-
nopolei, Antiochiei, Alexandriei, Capadochiei, Myrelor, Smirnei si tuturor locurilor
departate din Risirit scrie lonescu-Gion In cunoscutu-i stil bombastic de
cite ori venit-au In Wile romAne si,cu cite Imilioane dusu-s'au earisi in prea
sfintele si de toate patimile lumesti desbricatele lor eparchii! Veniau pentru cite
o siptimini si sedeau cite doi ani Au furat tam luindu-i mosiile, Wind
liturghii nici odati mai jos de 10 galbeni si vinzand Indulge* patamale scrise,
cu cari pe piept se Inmorminta credinciosul atat de multe, that dupa ce le
ispriviau pe cele aduse din eparchia lor puneau pe brinci tipografia Metropoliei
din Bucuresti si le tipireasci alte sute.....
Studii din istoria Fanariotilor. Bucuresti, 1891. pag. 69-70.
32) Bianuliodos: Bibliografie L, 254.
") Ibidem 74.
54) Ibidem 326.
www.digibuc.ro
31
43) 1st. bis. 1., 10 Ct dragoste aveau ace*ti puternici stalpi ai ortodoxis-
mului fata de propairea noastrA se vede i din cuvintele lui Dosofteiu, patriar-
dull lerusalimului: lar in 1680 fiind In lay'. i vAzind, ca Moldovenil au tipo-
grafie, ear Gredi nu, muriam de racaz. BianuHodo o. cit. I., 257.
44) 1st. lit. sed. 18., I. 36.
45) 1st. bis. II., 4. Pentru tipArituri vezi o. cit. al dd. Bianuliodo.
49 N. Dobrescu: oIstoria bisericei din Oltenia in timpul ocupatiunei aus-
triace. Ed. Acad. rom. Bucureti, 1906, adnexe nr. 64. Nunc vero..., in ecclesia
Voivodae aliorumque Principaliorum sacra graece celebrantur.
47) lorga 1st lit. secl. 18., 11. 24.
www.digibuc.ro 3
34
popor strain; iar celea slobode, cari Inca sunt coplesite, mare parte,
de elemntul grecesc, i traiesc viata de pe-o zi pe alta calugarr fara
Invatatura, fara sims de demnitate, lipsiti cu desavarsire de Insufletire,
de avant si de aspiratii malte, cari din ce In ce mai mult lanceziau
In grija dijrnei de strans, a viilor de cules, a padurilor de stapanit si
a carmuirei salaselor de tigani48).
Inchinarile de manstiri Incep din deceniile ultime ale veacului al
XVI-lea. Pana ad Domnii qi boierii romani i aratau dragostea
fata de celea sfinte cladind manastiri si biserici bogate, In cari- trupul
ctitorului si al membrilor familiei sale 10 afla odichna dup21 o viata
pamanteasca mai mult sau mai putin sbuciumata. Manastirea Interne-
iata era a tarii si apartinea hierarchiei din tail. Cand aveau legaturi
mai stranse cu Rasaritul supus asprei stapaniri turcesti Indurarea lor
binefacatoare se revarsa si aci. Din darnicia evhvioasa alui tefan cel
Mare, alui Neagoe Basarab si a altora de mai tarziu se ridicau biserici
nou, mari si cumpe, se restaurau si Impodobiau celea vechi dela
sfantul munte Atos $ i din alte parti. inchinarea mnastirilor era o
forma de binefacere !,;i de ispasire a pacatelor' necunoscute.
La 1583 Petru S:hiopul Ingaduie calugarilor dela sf. Sava din le-
rusalim sa-fi stapaneasca metohul *Intemeiat de dansii la Iasi. Cu cinci
ani mai tarzin clucerul Parvu Inchina Bucovatul manastirei sf. Varlaam.
La 1591 patriarchul leremie facea din biserica sf. Nicolae din Tara
romaneasci o stavropighie, cea dintai biserica din principate atarnatoare
numai de patriarchie. Dintre voevozi primul Inchinator a fost Mihaiu
Viteazul, care dedica in 28 August 1599 biserica Mihaiu Voda din Bu-
curesti Inoita si Inzastrata de dansul cu chilii, manastirei Simopetra
din Atos. Acestea erau cazuri raslete. Adevarata epoca a Inchinarilor In-
cepe cu suirea pe tron alui Radu Mihnea, un Domn grecizat, care
petrecut tineretele Intra calugaril greci, la manastirea Ivirului, si In Ve-
netia 49). De-aici Inainte cu cat cutropirea greceasca ia dimensiuni mai
mari, cu cat legaturile dintra trile romanesti si bisericile din imperiul
turcesc sunt mai stranse si mai ales, cu cat visitele archiereilor si ale
patriarchilor In celea doua principate. sunt mai dese, obiceiul Inchinrii
mnstirilor ia o Intindere mai mare. Acestea si Impreuna cu ele multe
averi mari boieresti ajung una dupa alta In manile Grecilor. Patriarchia
din Constantinopol poseda 6 mosii In ambele tad surori; cea din
Antiochia 6 mosii; cea din Alexandria 11 mosii; iar patriarchia lerusa-
limului poseda 177 mosii; bisericile din muntele Sinaia (Arabia) posedau
adunase si din cari traia tot restul vietii, ori ii risipia si consuma In
mod rau, nedemn. Ace las lucru II facea si urmasul sau In cei trei ani
ai sal de egumenie, qi tot asa mai departe; asa ca manastirile nu
aveau nici un profit, nici o participare la propriile lor venituri, cad
Intrau In buzunarele egumenilor sau treceau peste hotare 53). Tot asa
de ruinata era starea manastirilor din Moldova. Patriarchul lerusali-
mu'ui, Dosofteiu, e silit la 1704 O. abzica de celea Inchinate sfantului
Mormant fiind Indatorate si despoiate retinandu-si nurnai cinci din
Iasi si manastioara dela OalaI,i, cari n'au datorii, dar sunt Ingreuiate
din vreme ce si-au vandut bucatele si au dat la nevoile tArli i a
vremilor, carile sunt adeverite Intru toti. Dela celea sase manastiri
Domnul sd nu ceara nici odata bani Imprumut dela egumeni nici
multi, nici putini, macar la ce nevoie ar sosi pamantul nostru ci toate
venitele sa fie trimise la sfantul Mormant pentru cinstirea tarii noastre
si pentru vecinica pomenire a noastra si a parintilor nostri 54). Stoar-
cerea locuitorilor de bani si alergarea In tara a sutelor de calugari
greci hamesiti, cari au inundat orasele si satele ducand pretutindeni
obiceiurile rele nevoi si saracie, si stricand toate lucrurile bune
erau foloasele pe cari le avea neamul nostru din manastirile Inchinate,
fapt despre care un francez Invatat, secretarul lui, Alexandru Mavro-
cordat, D'Hauterive, scrie cu multa amariciune i durere In memoriul
sau despre starea Moldovei la 1787: Moldova este plina de manastiri,
cari In asamanare cu celea din Europa sunt sarace, dar cad In Mol-
dova sunt asezaminte bogate.... Mosiile tarii orice gAnduri ar fi avut
cei ce le-au tinut In stapanirea lor alta data, nu trebuesc cu Incuviin-
tarea legiior sa duca aiurea o bogatie, care nu las nimic la isvorul
ei i Ind nu despdgubeste tara, nici prin,pikla vre-unei virtup, aid
prin vre-o muncl folositoare....
Acestea despoieri isvoresc din dqertAciune, nu din evlavie. MA-
nastirile Moldovei sunt pline de straini si mai nici una nu are In
fruntea ei un Moldovean. Moldovenii sunt supusi pretutindeni, dar
nicalri nu surit asupriti In supunerea lor cu atata lipsa de masura, ca
In manastiri. Calugarii, obicinuiti cu serbia din alte tari, vin In Mol-
dova sa aduca despotismul, caruia au fost supusi atata vreme. Ei sa
fac stapni pe o manastire, ca pe-o cucerire, flamanzesc pe nenorocitii,
pe cari Ii carmuesc, string comori, pe cari le duc In celea din urm
aiurea si Insala de-o potriva si pe epitropi, cari se Incred orbeste in
socotelile lor, si pe mai marii lor din departare, carora nu le trimit
70) Pentru reformele lui Miron cf. lorga ((Ist. bis. I., 266 squ.
71) Ibidem 272.
72) Magazinul istoric V., 56-7.
73) lorga o. cit. I., 271-2.
74) Ibidem II., 75-6 si 80-81.
Studii i documente VI., p. 282 nr. 537 si 548 si pag. 283 nr. 544.
78) Dobrescu o. cit. Anexe nr. 93 pag 202. Andertens seynd die Calugeri
und lgumani in dem Land nicht in dem Ansehen, als man sich wohl einbilden
mag, dann ihr Lebenswandl nicht so exemplarisch, dass selbe hierdurch bey dem
Volk eine grosse Veneration' sich zuziehen sollen, seynd auch dieselbe lauter
Leth von schlechtesten Extraction und thte sich ein Bojar oder Bojerones fr
eine Schand ausdeuten, wann eines von seinen Kindern und Freuden ein Monich
wurde.
77) lorga Viata i domnia lui Barbu Dimitrie Stirbeiu. Analele academiei
romne seria II., tom XXVII. pag. 333 cf. pentru starea mnstirei si Starea
de lucruri din Moldova si Valachia pe la anii 1828 pAnA la 1843 de C. A. Kuch
In Convorbiri lit XXV. 396 squ.
www.digibuc.ro
42
In publicul nostru e tnaclAcinatit convingerea, a mAnastirile au
fost In trecut centre puternice culturale, din cari lumina se revarsA In
valuri mari binefAcatoare asupra neamului resfirat dela Nistru pan la
Tisa. Cerand InsA sa. ne dArn seamit de activitatea lor, vedem, a
aureola de glorie se destramA si dispare, ca ceata diminetii alungatA
de razele soarelui. In loc de muna culturall spornia si febrilA, care
sA lase urme adanci In desvoltarea constiintei noastre nationale; In loc
de idealism crestinesc, curat si inAltAtor, aflArn Intunerecul si ignoranta
cea mai InspAimantAtoare. Misari mari de reforme Indasnete, avanturi
cuceritoare si dAtAtoare de viatA n'au pornit n'au putut pornl
nici odatA din mAnAstirile rornanesti fiind cultura literaa si stiintifia
a alugArimei In IntAlesul cel mai strict al cuvantului: null Aflam,
e adevArat, si cateva esceptii; acestea se pierd InsA aproape fail urmA
In mediul nenorocit, de care erau Incunjurate si pe care nu I-au
putut birul.
Personalul mAnAstirilor consta din oameni simpli, cari se ocupau
cu castigarea celor necesare traiului. In mAnAstirile romanesti scrie
Cantemir") fratii sie-si all, sie-si samAnA si Isi secea ; ei trebue sl-si
facA toate; si In oarele libere dela functiunile spirituali se ocupA cu lu-
cruri de manA, pe cari le prescrie egumenul; cultivA viile, agrii, ga-
dinile si strang fructele acestora In folosul mAnAstirei. De altcum nu-
mArul alugArilor era foarte restarts. In Oltenia d. p. mAnAstirile celea
mai mari, In cari puteau till cate 50-60 de cAlugAri, abia cuprindeau
cinci seasit sau In casul cel mai bun zece 70).
Referitor la cultura acestora aflAm date importante In documentele
publicate de d. Dobrescu. CAlugArii sunt oameni simpli din clasa de
jos a poporului; celea necesare pentru traiu si-le castigl din lucrul
manilor. Din averea mAnAstirei primesc putin, aproape nimic. Sunt
foarte mArginiti si ignoranti, se ocupA mai mult cu economia, deck cu
mantuirea sufletului. Nu stiu cell nici liturghia, din care, fiind scrisA
slavoneste si greceste, nu pricep nimic. In biserici nu se predia nici
odatA si omul de rand nu stie din cultul divin, decat povesti ridicole
dela alugAri. Chiar si cAlugArii din mAnAstiri, scrie Fr. Schwanz v.
Springfels nu stiu alta, cei mai multi, deck putin greceste, iar cine
vorbeste, cat de au si latineste trece de adevArat monstrum erudi-
tionis 80). Consilierul cameral Haan ne a Intr'un raport lung arnA-
99 gist, lit. sed. XVIII-lea II., 398. Asupra lui Paisie ibidem 340 sign. si
1st bis. 11,, 183-201, 234 241.
89) 1st, lit. sed. XVIII-lea I., 3-4.
99) Convorbiri literare XXV., 397.
www.digibuc.ro
V.
e) Cf. i clasicele caracterizAri din 1st, lit. sed. XV111-lea 1. 438 i din 1st.
bis. 11. 117. www.digibuc.ro
4
vi.
12) N. de Porta In raportul trimis la 1726 consiliului belic din Viena. Do-
brescu o. cit. anexe nr. 71, pag. 188.
13) Hurmuzachi: Documente XI, 636.
14) Studii i documente VI, 293 nr. 590.
www.digibuc.ro
16) Litopizetele tarii Moldovei ed. I, torn. 111, 219,
53
6m------------z_a
EJ
"I Piaf0P-17 ri DO
DO DO 01
:141.K.I.K1***.IWICKANIY.,1*.Kr****.WKX.MA
VII.
Chestiuni mrunte.
21) Cnd vorbim despre rolul bisericei In desvoltarea unui nearn intelegem
participarea representantilor aceleia (calugrime i preotime de mir) /a munca
de Inaltare culturala ci politica a neamului respectiv.
www.digibuc.ro
55
VIII.
INCHEIERE
a9 Solowiew: La Russie et Itglise univeselle ed. II. Paris 1906, pag. 70.
www.digibuc.ro
13ib1io9rafia ehestiunei.
www.digibuc.ro
Greeli de tipar.
www.digibuc.ro
Cuprinsul:
Pag.
Introducere . 3
Introducerea cregtinismului la Romani si starea bisericeasca a Ro-
manilor !Ana la sfarsitul veacului al XIV-lea . . 8
Activitatea, culturala a bisericii romane intemeierea hierarchiei 'An
la sfarsitul sed. XVI-Iea. . . 14
Activitatea culturalii a bisericii dela sfarsitul veacului al XVI-lea,
pang la fnceputul veacului al XIX-lea . 23
Rolul cleerului Malt 46
Starea preotimei de rand 50
Chestiuni marunte . 54
Incheiere . 57
Bibliografia chestiunei 59
Greseli de tipar .
61
www.digibuc.ro
$111r La Redactionea revistO Itvan1" in Cluj, -or
(str. Jkai nr. 6)
se mai afl urmtoarele
Predkile lui Petru Ma ion< pc Dumineci si SArbAtori. Editie tu
1.
lit. lat. de Dr. E. DAianu, vol. I.i II. brosurate 6 cor. legate fru-
mos In pAnzA, cu cAlcAiu de piele, i inscriptie auritA, 7 cor.
2. Propovedaniile lui P. Major, predici la IrimormAntAri, le-
gate ca i predicile celelalte 4 cor.
3. Statul, Biserica si Scoala, de Sarmasgh Gza, trad. L
N. Pop. Carte premiatA de facultatea teologicA a universitatii din Bu-
dapesta. Cu o prefatA de Dr. E. DAianu. Pretul 1 cor. 50 fil.
4. Roadele milei Crestinesti, de Teod. CAmpianu Cu o pre-
fatA de Dr. E. DAianu. Volum de cuprins pedagogic moral,. elegant ti-
pArit, cu numAroase ilustratiuni. Pretul 3 cor.
5. 0 alegere de episcopi moldoveni In 1557-8, de N. lorga
- cu 2 ilustratiuni.. Pretul 10 fil.
6. Mama SfAntuldi Augustin de Episcopul Emil Bougaud
trad. de Salba. BrosuratA 3 cor.
7. Cartea Durerii de Em. Bougaud, .trad. lac. A. Nicolescu
Carte de mAngAiere retomandatA de consistorul din Blaj. BrosuratA
1 cor. 50 fil. LegatA frumos In pAnzA qi auritA 2 Cor, 50. .
www.digibuc.ro