STUDIU DE CAZ

Radu are 8 ani si este elev in clasa a doua. Desi problemele de pronuntie au fost observate de parinti
inca de cand acesta era mic, ele au devenit mai evidente odata cu scolarizarea ( nu pronunta corect sunetele
r,s,, t,,j,l,b si face inversiune de silabe). Totodata au aparut dificultati de scriere si citire ,fapt care l- a adus
pe Radu in situatia de a fi foarte aproape de nepromovarea clasei a II a.Radu prezinta si probleme de
relationare neintelegand regulile scolare.Este agresiv fizic in relatia cu elevii si invatatoarea , raspunde
intrebat, utilizeaza un limbaj suburban, nu are notiunea timpului si uneori are perioade de mutism si
izolare.Datorita unor probleme la nastere Radu a suferit o pierdere de auz de 50 de decibeli si are strabism
convergent unilateral.

Pacientul prezenta tulburari de limbaj inca de mic, dar care s-au acutizat odata cu frecventarea
scolii.Are dislalie partiala prezentand rotacism (respectiv pararotacism)sigmatism
( parasigmatism),tetaism ( paratetaism) lambdacisms ( paralambdacism),betacism (parabetacism) Pe
parcurs au aparut disgrafia si dislexia, ceea ce a adus la rezultate nesatisfacatoare , fiind un elev
mediocru.Are si probleme de socializare avand tulburari de comportament, fiind agresiv cu colegii
si cu d-na invatatoare,prezinta retard verbal, nu are orientare temporala si prezinta si mutism electiv,
ceea ce duce la perioade de izolare.Are si hipoacuzie medie suferind o pierdere de auz de 50
decibeli la nastere si o tulburare de vedere: strabism convergent unilateral.

Hipoacuzia medie ,precum si strabismul convergent pot fi unele din cauzele care au dus la
tulburarile de limbaj si la tulburarile de comportament.Este absolut firesc sa se simta marginalizat
de catre colegi datorita deficientelor pe care le are. Se creeaza astfel un cerc vicios, el simtindu-se
frustrat si exteriorizandu-se prin agresivitate. Avand in vedere ca nu aude si nu vede bine ( mai ales
daca aceste deficiente nu sunt corectate prin purtare de aparat auditiv si ochelari) acest lucru
afecteaza cititul si limbajul.

Un semn important il reprezinta si mutismul electiv si perioadele de izolare.Mutismul electiv

reprezinta refuzul total sau partial a copilului de a comunica de a comunica cu unele persoane ,iar in
forme grave acest refuz se extinde asupra intregului mediu inconjurator sau asupra unor
situatii.Mutenia este temporara si poate dura de la cateva saptamani la ani de zile.Cauzalitate:
atitudini si metode gresite in educatia practicata de parinti sau de profesori care traumatizeaza
afectiv copilul (hiperseveritate, pedepse corporale, traumatizare psihica).Situatii dramatice, soc
emotional foarte puternic,stress, esecuri repetate, frustrari, mediu de trai impropriu. Copiii cu
mutism electiv, desi nu comunica,inteleg scrierea si nu manifesta deficiente de ordin intelectiv. Dar,
persistenta pe o lunga perioada de timp poate duce la ramaneri in urma pe linia dezvoltarii verbale si
a exprimarii logico-gramaticale.Daca mutismul se intinde prea mult in timp,fara sa se intervina, pot
apare perturbari intelectuale: ramaneri in urma la scoala,reducerea vocabularului (retard verbal).

Dislalia este o consecinta a tuturor spuse mai sus. Se caracterizeaza prin deformarea, omiterea,
substituirea, nlocuirea i inversarea sunetelor. n marea majoritate a dislaliilor sunt afectate numai

1
 consoanele i foarte rar vocalele. Sunetele care apar mai trziu n vorbirea copiilor vor fi mai des
afectate. Printre ultimele consoane care apar n vorbirea copiilor sunt uiertoarele (-j), vibrana
(r),africatele (c-g-) i siflantele (s-z).
Prin observaiile efectuate asupra evoluiei sunetelor vorbirii s-a ajuns la constatarea c
pronunarea unei consoane surde atrage dup sine i pronunarea perechii sale sonore. De exemplu, un s
bine consolidat faciliteaz apariia perechii sale sonore z; consoana faciliteaz apariia consoanei sonore j.
De asemenea s-a constatat c, dac consoana s este bine consolidat, atunci i (t+s) apare cu uurin.
n asemenea condiii consoanele africate sau compuse , c i g apar n mod spontan fr a necesita
efectuarea unor exerciii speciale.
n felul acesta orict de numeroase s-ar prea, dificultatea de formare a sunetelor, acestea se reduc
n realitate la pronunarea a trei consoane fundamentale r, s, .

PLAN DE SERVICII ( privind dislalia, disgrafia si dislexia)

Numele beneficiarului: Radu

Data si locul nasterii: 12.12.2000 (de ex)
Domiciliul: Str. Sarariei nr.34 ( de ex)
Scoala: Sc Speciala Pavelcu ( de ex)
Concluziile evaluarii complexe :
-din punct de vedere medical:
- hipoacuzie medie ( 50 decibeli)
-strabism congenital
-tulburari de comportament
-dezorientare temporala
- pe restul aparatelor, examenul clinic este normal
-din punct de vedere psihopedagogic
- dislalie partiala, cu rotacism (respectiv pararotacism)sigmatism ( parasigmatism),tetaism ( paratetaism)
lambdacisms ( paralambdacism),betacism (parabetacism)
- tulburari de comportament: agresivitate fata de cei din jur, frustrare
- mutism electiv si izolare ceea ce poate insemna atitudini si metode gresite in educatia practicata de parinti
sau de profesori care traumatizeaza afectiv copilul (hiperseveritate, pedepse corporale, traumatizare
psihica).Situatii dramatice, soc emotional foarte puternic,stress, esecuri repetate, frustrari, mediu de trai
impropriu.
- din punct de vedere al competentelor scolare:
- prezinta disgrafie si dislexie
-retard verbal
-din punct de vedere social
- nu socializeaza
-foloseste un limbaj suburban
-probleme de relationare
-agresivitate in cadrul anturajului

MSURI RECUPERATORII
- psihoterapie comportamental
- terapie logopedic
- educarea atentiei, marirea capacitatii de autocontrol comportamental si a conformarii la un set minim de
reguli in colectivitatea scolara
- stimularea cognitiva si stimularea comunicarii
- stimularea socializarii
- asigurarea climatului psiho-socio-afectiv securizant bazat pe satisfacerea trebuintelor fiziologice de baza

2
- corectarea deficitului de auz prin purtare de aparat auditiv si a celui de vedere prin purtare de ochelari
OBIECTIVELE PLANULUI DE SERVICII
O1: identificarea sunetelor, diferenierea sunetelor, formarea cuvintelor monosilabice i bisilabice; sa-si
imbunatateasca vorbirea/ vocabularul activ; sa-si educe auzul fonematic, atentia vizuala, verbala si analiza
auditiva prin exercitii fonetice si lexicale pentru diferentierea consoanelor, silabelor, fonemelor/ grafemelor,
exercitii simple de analiza si sinteza fonetica, realizate exlusiv pe baza materialului concret intuitiv
O2: ameliorarea disabilitilor lexice i grafice;
O3: educarea autocontrolului i a inhibiiei voluntare;
O4: cultivarea ncrederii n forele proprii.
O4:sa achizitioneze comportamente pozitive in grupul scolar, prin antrenarea in jocuri colective si in jocuri
de rol, cu asumare de responsabilitati specifice;
ACTIVITI REALIZATE DE MEMBRII ECHIPEI
PROFESOR PSIHOPEDAGOG:
- adaptarea programei la ariile curriculare citire-scriere-comunicare i matematic, respectnd traseul
individual de nvare i posibilitile cognitive ale elevului
- dirijarea nvrii n sarcini difereniate, gradate ca dificultate, dozate n timp;
- ctigarea ncrederii n forele proprii prin evidenierea progresului n achiziiile de cunoatere; aciuni de
socializare: vizite, plimbri,implicarea elevului n manifestri artistice.
PSIHOLOG:
- intervenie psihopedagogic focalizat pe nevoile specifice ale copilului i adaptate trsturilor
psihofiziologice, de temperament i personalitate;
- crearea unui climat afectiv pozitiv care s-i confere sentimentul de securitate i confort;
- identificarea unor persoane-reper pentru crearea unor modele comportamentale pozitive;
- terapie cognitiv-comportamental, artterapie, marionetoterapie, activiti ludice;
- utilizarea recompensei ca metod de cretere a motivaiei.
LOGOPED:
- exerciii generale pentru educarea respiraiei, auzului fonematic, memoriei, ateniei;
- exerciii pentru mbuntirea mobilitii aparatului fonoarticulator;
- exerciii pentru impostarea sunetelor;
- exerciii de corectare a sunetelor pronunate incorect;
- exerciii de analiz i sintez fonetic;
- activizarea i dezvoltarea vocabularului.
ASISTENT SOCIAL:
- dezvoltarea relaiilor cu familia natural i lrgit;
- dezvoltarea responsabilittilor afective, formarea i dezvoltarea aptitudinilor referitoare la luarea
decizilor;
- stimularea i antrenarea n activiti din cadrul comunitii;
- controlul comportamentelor.

ACTIVITI TERAPEUTICE SPECIFICE

ETAPE OBIECTIVE ACTIVITI I TEHNICI

TERAPEUTICE
1.EVALUARE - nivelul de nelegere a - Testarea vorbirii independente (testul
INIIAL vorbirii; Ozeretski)
- vorbirea independent; - Proba pntru determinarea nivelului de
- orientarea spaial i dezvoltare a limbajului, nelegerea unor
temporal; cuvinte familiare (R.Zazzo).
- lateralitate - Proba pentru schema corporal.
- orientarea n pagin; - Proba de orientare spaial i temporal.
- nivelul achiziiilor - Proba pentru evaluarea achiziiilor

3
 matematice matematice
2.EDUCAREA - dezvoltarea motorie - variante de mers i alergare
PSIHOMOTRICITII general - jocuri ritmico-metodice;
- exerciii pentru antrenarea motricitii
membrelor superioare i inferioare
-educarea expresivitii - exerciii de exprimare a unor stri
limbajului (verbal i sufleteti (bucurie, suprare, mirare etc.);
nonverbal) - jocuri de tipmim;
- dramatizri i scenete;
- jocuri de rol;
- educarea lateralitii - exerciii cu mna dominant: trasarea
unor micri ample pe tabl cu
buretele,pe asfalt cu creta, pe foi cu
penson sau creioane cerate.
- exerciii de dezvoltare a musculaturii
fine;
- coordonare motorie- - exerciii de aruncare i prindere a
general mingii;
- exerciii de lovire cu piciorul a mingii.
- jocuri pentru antrenarea diferitelor
segmente ale corpului
3.CAPACITATEA DE - pronunarea corect a -exerciii de analiz i sintez fonetic;
EXPRIMARE ORAL cuvintelor ; -lectura dup imagini;
- desprire corect n -citire de jetoane;
silabe a cuvintelor; -descrierea unor ilustraii folosind
- formarea de propoziii propoziii simple;
simple
4.CONCEPTUL DE - formarea de mulimi; - exerciii de punere in coresponden a
NUMR - formarea conceptului elementelor unor mulimi
de numr; - exerciii pentru formarea mulimilor
- scrierea cardinalului prin operare cu material concret;
corespunztor unei - exerciii de scriere a cifrelor 0-5;
mulimi (0-5)

4
PROGRAM TERAPEUTIC ADRESAT TULBURRILOR LEXICO-GRAFICE
DISLEXIA-DISGRAFIA

Etapele Scopul Bu Metode

terapiei activitilor Obiective generale get procedee
terapeutice timp
1.Etapa Diagnosticarea 1. Examinarea i evaluarea copilului Conversaia
preterap tulburrilor a) Diagnostic general: Explicaia
eutic lexico-grafice - nivelul de nelegere a vorbirii; Exerciiul
- pronunarea sunetelor; Observaia
- starea auzului, vzului, motricitii. Demonstraia
b) Diagnostic specific: Testul
- dezvoltarea i stabilirea psihomotricitii; Dictarea
- orientarea spaio-temporal;
- cunoaterea literelor, silabelor, sinteza lor n cuvnt,
propoziie;
- orientarea n spaiul paginii;
- tipuri de erori.
2. Diagnosticarea i ntocmirea fiei individuale de
terapie complex.
2. Etapa Dezvoltarea 1. Dezvoltarea motricitii generale, dirijarea i Exerciiul
de psihomotorie a coordonarea voluntar a segmentelor corpului
prelexie, copilului n 2. Dezvoltarea i coordonarea musculaturii fine
pregrafi vederea nsuirii implicate n actul grafic.
e rapide i corecte a 3. Coordonarea micare- respiraie- comand contra Exerciiul
actului lexico- timp n vederea educrii copilului pentru realizarea Desenul
grafic actului grafic la comand (ex. dictarea) Modelaj
4. Educarea motricitii fine a degetelor, a minii Decupaj
dominante n vederea executrii corecte a unor Exerciiul
sarcini cu caracter pregrafic. Jocul
nsuirea i 1. nvarea noiunilor legate de schema corporal didactic
aplicarea n proprie i a partenerului (n mod concret i n Explicaia
situaii diverse de situaii grafice), a noiunilor spaio-temporale; Exerciiul
nvare a 2. Dezvoltarea coordonrii oculomotorii, concentrarea Modelaj
noiunilor spaio- i stabilizarea ateniei pe sarcina de lucru ( in Decupaj
temporale, a colaborare cu medicul olftalmolog) Desen
lateralitii i
coordonrii
oculomotorii 1. Corectarea deprinderilor incorecte de pronunie a Exerciiul
Pregtirea sunetelor;( purtare de aparat auditiv ) Demonstraia
limbajului verbal 2. Dezvoltarea auzului fonematic, diferenierea
sunetelor cu punct de articulare apropiat. Conversaia
Formarea i 1.Operarea n cadrul exerciiilor cu conceptele de: Demonstraia
dezvoltarea - form geometric; Aplicaii
conduitelor - mrime; Diverse

5
 perceptiv-motrice - culoare; Jocul
- orientare spaio-temporal; didactic
- fond-form;
2. nsuirea i dezvoltarea capacitii de operare cu
3. Etapa noiunile de temporale, identificarea ordinii cronologice Analiza i
iniierii aprecierea duratei, intervalului, pauzei. sinteza
n actul Dezvoltarea 1. Formarea noiunii de suprafa plan linie, fonologic,
lexico capacitii de cmp vertical, cmp orizontal; Comparaia,
-grafic recunoatere i 2. Dezvoltarea abilitilor de scriere prin restrngerea Explicaia,
identificare a suprafeei de scris (coal de hrtie mare- caiet); Exerciiul
literelor 3. nsuirea, recunoaterea simbolurilor garfice,
coordonarea i corelarea fonem grafem.
1. Recunoaterea literei, citirea i reproducerea grafic
nsuirea i a acesteia prin exerciii diverse: scriere n aer, explicaia
reproducerea conturarea unei litere decupate, desenul cu pensula, exerciiul
grafic a literei analiza i sinteza prilor componente, indicarea demonsrtaia
prin scriere poziiei literei n cuvinte; jocul
motorie 2. Perfecionarea nsuirii grafo- fonetice a literelor. expilcaia
3. Discriminarea simbolurilor grafice, n scopul conversaia
evitrii confuziilor optice-auditive; povestirea
1. Dezvoltarea capacitii de analiz i sintez fono- lectura dup
Dezvoltarea grafic prin compunerea i descompunerea unor imagini
cmpului lexico- silabe directe-indirecte care s conin literele
grafic prin nsuite anterior;
introducerea 2. Recunoaterea unei silabe dintr-un ansamblu de explicaia
literei n silabe structuri asemntoare (car-rac, in-cor-rac) demonstraia
3. nsuirea diftongilor i triftongilor, diferenierea conversaia
prin analiz fonografic, recunoaterea lor n lectura dup
cuvinte imagini
Consolidarea i 1. nvarea, exersarea i formarea deprinderii de a analiza-
exersarea silabei forma cuvinte prin extinderea silabei, scrierea i sinteza literei
prin introducerea citirea lor;
n cuvnt 2. Recunoaterea unei silabe ntr-un cuvnt, scrierea,
citirea cuvintelor;
3. Desprirea cuvintelor n silabe, descompunerea,
recompunerea cuvntului, stabilirea numrului de
Perfecionarea silabe i a locului silabei n cuvnt;
scrierii i citirii 1. Exersarea permanent a scrierii, citirii cuvintelor Explicaia
cuvintelor de la simplu la complex cu respectarea tuturor Demonstraia
regulilor gramaticale (m nainte de p-b, Conversaia
deprirea n silabe, diftong, triftongi, scrierea Analiza
numelor proprii). Sinteza
2. nsuirea lexico-grafic a cuvintelor ntr-o Comparaia
succesiune a dificultilor (cuvinte monosilabice, Exerciiul
Perfecionarea bisilabice, trisilabice, cu respectarea structurii grafic
scris-cititului prin vocal-consonatice)

6
introducerea 1. Alctuirea, citirea, scrierea propoziiilor simple
cuvntului n pornind de la imagine, de la text.
propoziie 2. Copierea i dictarea propoziiilor simple cu Analiza
numrarea cuvintelor. Sinteza
3. Copierea, citirea propoziiilor scrise cu litere de Comparaia
tipar, mn. Exerciiul
Perfecionarea 4. Alctuirea de propoziii simple pornind de la Demonstraia
scris-cititului prin cuvinte date.
trecerea la etapa 5. Dezvoltarea propoziiei simple prin audiia unor
textului cuvinte, nct s rezulte uniti lexico-grafice Analiza
(propoziii complexe); Sinteza
1. Dezvoltarea abilitilor de citire-scriere a unor texte Comparaia
scurte utiliznd ca procedee copierea; Explicaia
2. Scrierea unor texte scurte dup dictare, citirea lor, Exerciiul
corectarea dup model, autoevaluarea; grafic
3. Scrierea i copmletarea unor texte din care lipsesc Demonstraia
anumite cuvinte;
4. Alctuirea unui text format din 3-4 propoziii pe
baza imaginilor cu respectarea regulilor gramaticale
i a scrisului logic.
5. Alctuirea unor texte scurte prin aranjarea unor
propoziii date de ctre logoped.
6. Alctuirea unui text prin aranjarea: cuvnt
propoziie text, curespectarea scrisului logic,
scrierea citirea corect a textului i explicarea lui.