1.

Metabolism bacterian = totalitatea proceselor biochimice intracelulare prin caresubstratul

nutritiv e transf. in energie si constituenti celulari. E de 2 tipuri: energetic si de sinteza.
Metab de sinteza= prin care se asigura sinteza componentelor bacteriene si se realizeaza prin reactii
anabolice si catabolice. Sau = suma proceselor metabolice ce concura la procurarea de materiale
convertibile in energie si componente celulare, necesare cresterii si multiplicarii bacteriene. In fct.
De modul de procurare, bacteriile pot fi: autotrofe, heterotrofe, paratrofe.

2. Populatia care rezulta prin diviziunea unei bacterii creste in progresie geometrica cu ratia 2.
Timpul necesar pt dublarea populatiei = timp de dedublare sau de generatie. Dinamica reala e
caracterizata printr-o curba cu 4 faze: faza de lag primele 4 ore (faza de acomodare a germenilor la
noile conditii), faza de multiplicare exponentiala sau logaritmica 2-3 ore (crestere rapida a nr. de
bacterii), faza stationara 2-3 zile ( nr de bcterii ramane constant) si faza de declin 2-3 luni
(moartea maoritatii bacteriilor, apar sporii).

3. Tehnici de sterilizare:
Prin caldura uscata: incalzirea la rosu, flambarea, incinerarea
Prin aer cald: etuva (poupinelul)
Prin caldura umeda: la peste 100*C : autoclavul,
Pasteurizarea = sterilizare partiala (doar a formelor vegetative)
Tindalizarea la temp sub 100*C
Filtrarea = trecerea unui fluid printr-un corp poros
Prin radiatii UV (lampi germicide)
Radiatii gamma si X
Microunde
Ultrasunete

4. Autoclave peste 100*C: vaporii de apa saturati realizeaza:

115*C corespunde la 0,5 121*C coresp. la 1 atm,
atm 134*C coresp. la 2 atm

5. Pasteurizare sub 100*C = sterilizare partiala, se distrug numai formele vegetative:

65*C 30 min.,
80-90*C 1-2 min.,
91-95*C cateva secunde
 Scaderea temp se face brusc. (E folosit la sterilizarea laptelui. )

31. HIV SIDA. HIV = virusul imunodeficientei umane (fam Retroviridae, subfam.
Lentivirinae). Sunt virusuri ARN. HIV I + II = agenti etiologici ai SIDA. Virusul are diametru de
100nm., monocatenar, genom ARN, cu 3 categ de gene: majore,reglatoare, accesorii. Capsida
forma cilindrica sau trunchi de con. Reverstranscriptaza e cea mai imp. enzima (capab. sa transf.
ARN in AND proviral). Hiv patrunde in celulele cu receptori CD4 la suprafata, decapsidarea - in
citoplasma. Patrunderea virusului in organism: mucoasa uro-genitala, rectala sau orala prin
contact sexual, perinatal (mama-fat), parenteral (injectii, tatuaje, transfuzii). HIV e sensibil la
caldura umeda = se inactiveaza la121*C in 15 min, e distrus dupa 10 h la 60*C sau fierbere 20
min sau caldura uscata 180*C 2 h. E rezistent la radiatii UV. pH optim de dezvoltare = 7,1; e
distrus de pH extreme: sub 5 sau peste 10. Subst chimice care-l distrug: derivate din clor, iod
10%, alcool etilic 70%, peroxid de hidrogen 6% - 30 min.
Patogenie: infect. macrofagele si limfocitele T activate, diseminarea pe cale sanguina, la cateva
zile replicarea in sist. limfatic e masiva. Rasp. imun apare la cateva sapt: cresc limfocitele T
CD8, apar anticorpi seroneutralizanti. Trecerea de la forma asimptom. la forma manifesta clinic
in 2- 10 ani.
Clasificare infectie HIV in fct de criterii: clinice (stadiu A,B,C), imunologice (sub 14% din
totalul de limfocite = SIDA).

32. Bact. Gram (-) peretele celular e mai subtire de 100 A, pana la 20% peptidoglican si
fara acid teichoic. Membrana ext mai groasa decat stratul de peptidoglican, e compusa din
lipoproteine si glicoproteine si contine antigenul O caracteristic. Indepartarea peretelui = liza
bacteriana. Rolul: asigura forma, rezistenta, in diviziunea bacteriei, e sediul antigenelor, a unor
receptori pt atasarea altor celule, a unor prot. plasmatice sau a unor factori de patogenitate sau rol
in fixarea unor virusuri.

33. Clasif bact. dupa mod de procurare subst nutritive:

Autotrofe isi sintetizeaza metabolitii esentiali din surse anorganice folosin azotul si
carbonul (bact. saprofite),
Heterotrofe traiesc pe seama gazdelor vii, de la care iau subst. necesare si isi sintetiz
singure metabolitii (bact. patogene, comensale),
Paratrofe nu-si sintetiz singure metabolitii; se dezv. doar intracel (Rickettsia prowazeki)

34. Bacteriofagul = virus adaptat parazitarii celulelor bacteriene, cu struct morfologica

complexa, format din: cap si coada. Capul ; lung de 100 nm, diam de 60 nm, genomul e ADN
viral cu 5-hidroximetilcitozina in loc de citozina, forma icosaedrica. AND e inconj de
capsida =invelis proteic form. din capsomere. Coada form doar din proteine, contine: cilindru
axial, teaca cozii, gulerul cozii, placa bazala cu crosete (atasate de colturile ei) de care se prind
filamentele cozii.

35. Factorii umoral de actiune sistemica a apararii aniinflamatorii specifice:

Properdina din sange
Enzime lizozomale (ex: fosfataze acide)
Proteine de aza acuta(ex: prot C reactiva)
Sistem interferon (= o familie de glicoprot.)
 Sistem complement (sintetizate de macrofage, ficat, splina, epiteliu intestinal)

37. Teste patogenitate pt. stafilo. Patogeni:

Teste in vitro: test de pigmentogeneza, t. hemolizei, t. coagulaze (pe lama coagulaza
legata si in tuburi coagulaza libera), t. fibrinolizinei, t. evidentierii catalazei cu peroxid de
hidrogen 30%, t. fosfatazei, 97% elaboreaza coagulaza,
Teste in vivo: administrarea toxinei stafilococice i.d. la iepure evidentiaza actiunea
dermonecrotica, test Dolman admin. la pisoi tanar (in 15 20 min. -agitatie, varsaturi,
diaree, somnolenta, la 24-48 h revenire la normal)

38. Crestere gen Proteus pe medii cu si fara inhibitie: cresc usor pe medii simple, optim la
34-37*C, 18-24h. Sunt aerobi, facultativ anaerobi. Tulbura uniform bulionul, formand val de
suprafata, invadeaza rapid toate mediile solide simple gelozate 2%, aluri de cultura migreaza
concentric pana la marginea mediului de cultura sau pana la intalnirea cu valul migrator al altei
tulpini, in acest caz valul se opreste la 1-2 mm. distanta, intre ele trasandu-se o linie de
demarcatie (fenomenul Dienes) ce e folosit ca marker epidemiologic. Pe geloza inclinata
fenomen de catarare. Pe medii selective colonii S, lactozo negative cu centru negru, fara
fenomenul de migrare.

39. Clasif Mycobacterii in fct de pigmentatia coloniilor:

Grupa I Micobacterii fotocromogene culturile se dezv. la 37*C in intuneric si nu sunt
pigmentate. Daca-s expuse 30-60 min la lumina zilei sau la o sursa de 30W la o distanta
de 50 cm si apoi in intuneric 12-24 h, se pigmenteaza in galben sau portocaliu. Ex: M.
tuberculosis
Grupa II M. scotocromogene se dezv. la 37*C atat la intuneric cat si la lumina,
culturi pigmentate in galben portocaliu. Ex: M. scrofulaceum.
Grupa III M. necromogene. Ex: M. avium
Grupa IV M. cu crestere rapida colonii care apar sub forma S sau R dupa cateva
zile la 37*C; cromogenitate variabila, sunt conditionat patogene la om sau animale.

40. Exemple bacili anaerobi nesporulati:

Bacilii Gram negativi strict anaerobi sunt cuprinsi n familia Bacteroidaceae. Ei fac parte din
flora comensala a mucoasei respiratorii, a tractului digestiv si a tractului genital. Din cele 20 de
genuri, importante n patologia umana sunt genurile Bacteroides, Prevotella, Prophyromonas si
Fusobacterium. Speciile acestor genuri sunt implicate n etologia bolii periodontale.
Bacilii Gram pozitivi anaerobi nesporulati sunt bacili ramificati sau neramificati, izolati, in
lanturi sau palisade ori incrucisati: Propionibacterium: bacili corineformi, rar ramificati
si Eubacterium, Bifidobacterium, Actinomyces: bacili Gram pozitivi ramificati.
Actinomicetele sunt bacili gram pozitivi anaerobi, nesporulati care cresc sub forma de filamente.
Specia cel mai frecvent ntlnita n patologia umana este Actinomyces israelii.
La nivelul colonului: clostridiile, Bacteroidaceae, Peptococcaceae, Bifidium bacterium (la
sugari).

Pe scurt: Actinomyces, Bifidobacterium, Eubacterium, Mobiluncus, Propionibacterium Gram

pozitivi si Bacteroides, Prevotella, Porphyromonas si Fusobacterium Gram negativi.
 41. Clostridium tetani injectat la soarece, cobai sau iepure, produce paralizie spastica,
incepand cu membrul si pe partea pe care s-a injectat: membrul e fixat in extensie fortata, corpul
se curbeaza de aceeasi parte, ulterior survine generalizarea contracturilor, acesta fiind tetanosul
ascendent.

42. Celula eucariota /vs/ celula procariota vezi curs 1, pag. 1, tabelul.

43. Clasificare bacterii in fc.t de cili :

Imobile/ atriche: absenta cili, de obicei au capsula (ex: pneumococii, Cl. perfringens),
Mobile, care pot fi: - monotriche = un singur cil (ex: Virio),
- amfitriche: cate un cil la fiecare pol al celulei,
- lophotriche: cate un amoc de cili la unul sau ambele capete ale
celulei (ex: Helicobacter pylori),
- peritriche: cili pe toata suprafata celulei (ex: Proteus)

44. Caracteristici metabolism bacterian:

E unicelular (se desf. intr-o singura celula),
Necompartimentat (specific procariotelor lipsa organite citoplasmatice),
Teleonomic in timpulevolutiei au fost selectate acele cai metabolice si acele mecanisme
de reglare care sa-I asigure maxima eficienta,
Mare flexibilitate metabolica capacitate de adaptare la diverse conditii de mediu,
Mare intensitate multiplicare rapida, cu timp de generatie de 20 (celulele de mamifere
au timp de generatie de cel putin 24h).

45. Materialul genetic extracromozomial plasmidele si acizii ribonucleici ARN sub

forma de: ARNr continut in ribozomi, ARNt de transport si ARNm mesager.

46. Factori umorali cu actiune locala: Lizozimul = factor antipenerant; se gaseste in

saliva, lacrimi, tesuturi. Provoaca liza peretelui celular al bact. si Ig A secretor - blocheaza
unele particule virale inrudite antigenic (in mucoase).

Structura antigenului echerichia coli

Are o structura antigenic complexa legata de existent celor 3 antigene

- Dupa schema Kauffamann While, pe baza antigenilo au fost clasificate in :

o grupuri serologice ,,O (antigene somatice)
o Tipuri serologice H si K flagelare respectiv capsulare
O 166 serogrupuri K 98 serotipuri H 53 serotipuri

Antigenul solubil este endotoxina care este eliberata dupa eliberarea bacteriei.
 Caractere de cultura la genul Proteus
- Cresc usor pe medii de cultura, sunt germeni aerobi, facultative anaerobi cresc optim la 34-37 grade Celsius in 18-
24 h
- - tulbura uniform bulionul, form. un val la suprafata si invadeaza rapid toate mediile solide simple gelozate 2%
- din locul inocularii valuri successive de cultura migreaza concentric pana la marginea mediului sau pana la
intalnirea cu valul migrator al altei tulpini, in acest caz migrarile se opresc la 1-2 mm distanta intre ele lasandu-se
o linie de demarcatie (fenomenul Dienes) este folosit ca marker epidemiologic
- pe geloza inclinata insamantarea germenilor in lichidul de condensare determina un fenomen de catarare
- pe mediile selective coloniile sunt ,,S lactozo negative cu centrul negru si nu manifesta fenomenul de migrare
Poarta de intrare si bolile care le poate da leptospira
- leptospirele sunt patogene prin multiplicare si invasive
- produc boala leptospiroza care este o antropozoonoza
- calea de transmitere este cel mai adesea cutanata, mai ales la nivelul membrelor inferioare
- dupa ce au patruns in organism, intra in circulatia generala, pot strabate seroasele, de aceea uneori poate aparea
meningita leptospirotica
- pot sa apara hemoragii hepatice
- specia patogena ptr. oameni este Leptospira Icterohaemorrhagiae
Caracterele paraliziei in polio
- paralizie flasca, asimetrica
- afecteaza anumite grupe muscular lasand altele integer
- ROT (reflexe osteo tendinoase) initial hyperactive, apoi diminuate pana la disparitie
Formele clinice la poliomielita neparalitica
- Meningita poliomielitica este o meningita cu lichid clar, debuteaza cu febra, cefalee, stare generala alterata,
redoarea cefei, mialgii, hiperestezii, tulburari gastro-intestinale, greata, varsaturi, evolutia este favorabila

- Miopericardita este o afectiune de sine statatoare si are un prognostic bun.

Infectia cu H pylori
H pylori stabilizat in stomac poate coloniza o lunga perioada de timp, chiar toata viata, bacteria este capabila sa
reziste la fagocitoza si fata de apararea umorala locala Ig A si Ig G

Prezenta H pylori pe suprafata mucoasei gastrice se insoteste intotdeauna de un infiltrate inflamator (limfocite,
plasmocite, macrofage), cu aparitia gastritei tip B depistata prin examen histopatologic. Eradicarea terapautica a bacteriei
se insoteste intotdeauna de vindecarea procesului inflamator sau disparitia sa spontana fiind conditionata de instalarea
gastritei atrofice cu metaplazie intestinal ace determina disparitia receptorilor celulari

Descrierea mediului si conditiile de cultura ptr Haemophilus influenza

Habitat: parazit obligatoriu al omului, se localizeaza in arboreal respirator

Este agentul pathogen cu rol primar in meningita, sindromul obstructive laringian, artrita purulenta,
endocardita si cu rol secundar in gripa, bronsita, pneumonie
 Caractere de cultura: creste greu, coloniile apar dupa 48-72 ore, sunt mici, purulente. Se folosesc
medii cu sange deoarece au nevoie de factorii de crestere din sange:

- Factorul X (protoporfirina) termostabil , se poate obtine din liza hematiilor

- Factorul V (NAD) termolabil il putem lua din drojdia de bere si poate fi sintetizat de stafilococ
Medii de cultura ptr Leptospira
Se poate colora Giemsa foarte greu mai bine Fontano- Tribondeau cu nitrat de argint apar colorate maro pe fond bej.
Exemple de coci/bacilli anaerobi nesporulatiGram +/_
1. Coci anaerobi nesporulati Gram + 2. Coci anaerobi nesporulati Gram -
Fac parte din familia Peptococcaeceae, cele
mai importante genuri din aceasta familie Cele mai importante genuri sunt:
sunt
- Veillonella
- Peptostreptococcus - Acidominococcus
- Peptococcus - Megasphaera
Reprezinta flora indigena din gura, tract Se gasesc in cavitatea bucala, tract respirator si
intestinal, respirator, genital la femei intestinal

3. Bacili anaerobi nesporulati Gram +

Genuri importante sunt:
- Actinomyces: sunt bacterii gram + ramificati cu dimensiuni 10-50 micromm, grosime 1 micromm cu aspect
micelial si extremitati maciucate, imobili nesporulati, catalizo negative majoritatea speciilor, microaerofili sau strict
anaerobi, ataca zaharurile fermentative

- cresc dupa 48-72 ore microcolonii filamentoase cu aspect de paianjen

- bifidobacterium: sunt bacterii Gram + scurti cu capete frecvent bifurcate, cu extremitati maciucate sau spatulate,
se dispun in lanturi, in aggregate stelate, in V sau palisade imobili, nesporulati, catalizeaza neg , strict anaerobi

- eubacterium: sunt bacterii Gram + polimorfi de la formele cocobacilare pana la bacilli cu lungimi intermediare
fecvent bifurcat si umflati, izolati in perechi sau aglomerati, neramificati, imobili, nesporulati, catalizeaze neg, strict
anaerobi.

-Propionibacterium: sunt bacilli difteromorfi, bifizi sau ramificati, de 10-20 micromilimetri, ocazional cocoizi
imobili, nesporulati, catalizeaza + sau
o pe mediile lichide creste abundant iar pe mediile solide dezvolta colonii alb sidefii, hemolitice
o pe geloza sange produc H2S lichefiaza gelatin, produc indol
o Rezistent la metronidazol, sensibil la ampicilina, cefozolina, cloranfenicol, tetraciclina
o Poate da septicemia, endocardite, pleurezii

- mohluncus

4. Bacili anaerobi Gram

- Bacteroides
- Prevotella
- Porphyramonas
- Fusobacterium
- Se gasesc in cavitati natural, dar mai ales in tubul intestinal
- Sunt bacilli Gram - , pot fi cocobacili imobili, nesporulati, strict anaerobi, fermenteaza zaharurile cu producer de
gaz si acizi metabolitii finali sunt acidul acetic si succinic.
- Cresc pe medii de sange dupa 48 ore la 37 C in conditii de anaerobioza, dezvoltand colonii rotunde usor
convexe, cu margini regulate de 1-3 mm, lucioase umede, translucide sau semiopace, unele specii sunt hamolitice
- Rezistente la peniciline si cefalosporine dar sensibile la eritromicina, cloranfenicol, metronidazol.

Structura antigenic a hepatitei B

- Antigen de suprafata HBS
- Constituie invelisul extern al HBv si are o structura complexa lipoglicoproteica
- Apare in sangele bolnavilor dupa 4-6 saptamani de la infectie dispare dupa 3 luni de la debut
- Anticorpii anti-AgHBs
- Apar in convalescent si prezenta lor semnifica vindecarea bolii, apar si in urma vaccinarii antiVHB
- AgHBs este un indicator important de boala prin imunodifuzie in gel, contraimunelectroforeza laten, HAP,
ELISA, RIA, chemiluminiscenta
- AgHBe se deceleaza in sange prin ELISA, RIA
- AgHBc se izoleaza numai pe preparatele din tesut hepatic.

Fazele HIV
I. Stadiul A: perioada de incubatie este intre cateva zile pana la 3 luni cu anumite aspect clinice:
Infectie asimptomatica
Infectie acuta nespecicica ( sindrom retroviral insotit de febra, oboseala, faringita, eruptii macula-
papulare, artralgii), poate dura 2-3 saptamani remisiunea fiind complete
Aceasta perioada poate dura pana la 10 ani
II. Stadiul B: sunt cazurile cu infectie simptomatica dar lipsesc manifestarile clinice care apar in stadiul C

Manifestari clinice ptr stadiul B:

Stare febrile 38,5 gr cels, care persista mai mult de o luna

Sindrom diareic care persista mai mult de o luna

Candidoza orofaringiana sau vulvavaginala persistent sau recidivanta

Herpes zoster extins sau recidivant

Neuropatie periferica

Infectii pelvine sau tuboovariene

Listerioza

Inrautatirea unor marker de laborator, scaderea nr limfocite TCD4 la 500-200/mmcub

III. Stadiul C: corespunde stadiului final al infectiei cu HIV SIDA

Pacientul prezinta:
- Scadere mare in greutate - Febra persistent de etiologie neprecizata
 - Infectie cu germeni oportunisti - Manifestari neurologice

- Neoplasme in stadiile tardive

- Forma grava de manifestare a encefalopatiei HIV este dementa asociata cu SIDA, ASC (AIDS dementia complex)

- Manifestarile oportuniste apar cand limfocitele TCD4 scad la 200-50/mm cub

Enterobacterii definitie si caractere

Enterobacteria = Bacterie sporofit din flora intestinal care, prin nmulire, provoac diferite afeciuni.

C a r a c t e r e g e n e r a l e . B a c t e r i i l e d i n f a m i l i a E n t e r o b a c t e r i a c e a e p r e z i n t urmtoarele caractere
comune:

- sunt bacili sau cocobacili de 1 -3m lungime i 0 , 4 0 , 6 m g r o s i m e , -

- cu capetele rotunjite

- g r a m - n e g a t i v i , n e s p o r u l a i , majoritatea necapsulai, unii mobili alii imobili.

- C u l t i v p e m e d i i s i m p l e , fermenteaz glucoza i alte zaharuri cu sau fr producere de gaz i

toi reducnitraii n nitrii

Familia si subfamilia virus herpetic

FAMILIA HERPESVIRIDAE

Virusurile herpetice - ageni patogeni ai omului, primatelor i altor mamifere (porci, cai, vite), ai psrilor
(gini,curcani, etc), petilor i broatelor, reunind peste 100 de virusuri.

Clasificarea virusurilor herpetice de interes medical:

Subfamilia Alphaherpes virinaegenul Simplexvirus (HSV-1, HSV-2) genul Varicellovirus (VZV)

Subfamilia Betaherpes virinaegenul Cytomegalovirus (CMV ) genul Roseolovirus (HHV-6/7)

Subfamilia Gammaherpesvirinae genul Lymphocryptovirus (EBV) genul Rhadinovirus (HHV-8)

Analize de laborator ce sugereaza infectia Legionella pneumophila

In prezent, familia Legionellaceae cuprinde 41 de specii, cu 63 serogrupuri.
Au fost implicate in infectii la om, dintre acestea cele mai frecnte sunt:
- L. micdadei (agentul pneumoniei Pittsburgh),

- L. bozemanii,

- L. dumoffii,

- L. longbeachae.
Membrii familiei Legionellaceae sunt bacili gram-negativi aerobi, subtiri, care nu cresc pe mediile
microbiologice de rutina. Mediul folosit pentru a creste Legionella este agarul imbogatit cu extract de
drojdie si carbune tamponat (BCYE). Acest mediu imbogatit contine L-cisteina, care este un nutrient
esential pentru cresterea oricarui membru al genului. Aparitia culturilor pe mediul BCYE, expuse la
35-37C devine vizibila in 3-5 zile. L. micdadei si L. maceachernii produc colonii albastre pe mediile
BCYE ce contin coloranti pe baza de purpura de bromcresol si albastru de bromtimol, in timp ce alte
specii produc colonii rzi.

Testele traditionale biochimice nu sunt de ajutor in distingerea unei specii de Legionella de cealalta.
Identificarea la nil de gen se poate face prin determinarea profilului lipidic prin cromatografie gaz-
lichid si prin analiza ubichinonei. Testul de imunofluorescenta directa (DFA) poate identifica cu
certitudine un numar de specii individuale. in cazul L. pneumophila, lipopolizaharidele constituie un
component important al membranei externe, iar anticorpiidetectati la imunofluorescenta sunt indreptati
in principal impotriva lipopolizaharidului. Analizele genetice sunt considerate arbitrul ultim in
identificarea speciilor individuale, cel mai comun criteriu folosit fiind gradul de omologie al secntei
ADN. O proba de acid nucleic hibridizat, reactiva la ARN-ul ribozomal al Legionella, se poate folosi
cu un singur reactiv pentru a identifica in cateva ore un membru al genului.

Cand apare reimbolnavirea cu Rickettsia prowazeki.

Tifosul exantematic este o boala infectioasa, cunoscuta si sub denumirea de tifos epidemic,
tifos istoric, tifos petiseal sau reactia Weil-Felix. Tifosul exantematic (epidemic) este o boala
deosebit de contagioasa, epidemica; infectia este produsa de catre patogenul Rickettsia, patogen
transmis de catre paduche.
Paduchele de corp care transmite aceasta infectie, traieste in hainele infestate ; aparitia si
persistenta paduchilor de corp este favorizata de conditiile igienice precare. Patogenii care
declanseaza infectia sunt autoinoculati de catre gazda umana, in timpul manevrelor de scarpinarea ;
aceasta deoarece, in timpul pranzurilor sanguinolente, paduchele elimina materii fecale care sunt
infectate cu Rickettsia prowazeki.
De asemenea, patogenul Rickettsia prowazeki a putut fi izolat din prelevatele bioptice de la
nivelul ganglionilor limfatici, la pacienti care au suferit anumite interventii chirurgicale, si care au
prezentat in antecedente, tifos exantematic. Asadar, retinem faptul ca, patogenii de Rickettia pot
persista in organism in stare latenta, timp indelungat, acestia reactivandu-se in perioadele de
colaps ale sistemului imunitar.