INVENTARUL DE PERSONALITATE FREIBURG` \

F.P.I.

I. PRINCIPII GENERALE PRIVIND INVESTIGAREA PERSONALITII

Metodologia de investigare a personalitii prezint multe diferene fa de alte

niveluri ale psihismului n general, specificitate raportat la existena a peste 50 de definiii
ale personalitii i a identificrii a mii de termeni care o definesc (G. W. ALLPORT i H. S.
ODBERT gsesc peste 18.000 de termeni n limba englez). De aceea, se impune o
sistematizare, iar caracteristicile exhaustive ale acestei abordri sunt greu de respectat.
Probele prin care se realizeaz investigarea personalitii (n ansamblu, att la
normali, ct i n cadrul bolii) sunt extrem de polimorfe, alctuite dup criterii care pun
accentul pe individualitate; din aceasta decurge dificultatea cuantificrii rezultatelor
obinute, pentru a nu mai sublinia nota de subiectivitate prezent aproape n orice
ncercare de investigare.
a) Metode subiective de investigare - n care subiectul, pentru a fi cunoscut, este
pus s vorbeasc despre sine. n prezent, psihologii consimt c personalitatea (mcar
anumite faete) se poate investiga i cunoate cu ajutorul anamnezei, chestionarelor i a
scalelor de apreciere.
b) Metode obiective de investigare cu ajutorul crora se urmrete cunoaterea
direct a comportamentului subiectului, a diferitelor lui reacii perceptibile. Pentru mai mult
obiectivitate n cunoaterea personalitii umane, a conduitelor i activitii, psihologii i
medicii au apelat frecvent, n ultimele decenii, la o serie de nregistrri i msurtori
psihofiziologice. n abordarea structurii complexe a sistemului de personalitate, aceste date
sunt recoltate, n special (realiznd o not de mai mare individualitate), n condiii care
provoac un conflict ori o situaie emoional reprezentativ, caracteristic psihic generic
uman sau personal. Aceste date, uneori doar, crmpeie, cteodat definitorii pentru
comportamentul uman sunt recoltate cu ajutorul electroencefalografiei (EEG),
electromiografiei (EMG), electrocardio-grafiei (EKG) etc., fiind rezultatul prelucrrii
reflexului psiho-galvanic ori al modificrilor electrice cerebrale, musculare etc.
c) Metodele proiective de investigare - sunt constituite din totalitatea tehnicilor
prin care subiectului i se solicit rspunsuri fa de stimuli nestructurai, pe care acesta va
tinde s-i interpreteze prin prisma propriilor trsturi de personalitate. n general,
rspunsurile subiectului sunt n funcie de sensul sugerat de stimul, de strile prin care el
trece. De asemenea, ele sunt influenate de particularitile personalitii subiectului, de
nivel de cultur i educaie, nivel de aspiraie, motivaie, imagine de sine etc.
Pentru o nelegere ct mai profund i pentru raiuni de ordin metodologic trebuie
s menionm c aspectele obiective i subiective din structura psihicului uman se
nterptrund, astfel c aceast ncercare de clasificare, mai sus prezentat conine
elemente eclectice, dei este mult utilizat.

II. TESTELE DE PERSONALITATE

1. Principii generale

Testele de personalitate sunt ca instrumentare, obiective i structur, de mai multe

feluri. Ca obiective, sunt uni sau bidimensionale i multidimensionale. Coninutul lor se
refer, tematic mai ales, la o serie de probleme complexe, cum ar fi: adaptarea, structurile
formative i de prim ordin ale intereselor, implicaia latent a atitudinilor n comportamente
i mentalitate (dorinele i aspiraiile legate de atitudini i de interese), temperamentul cu
activismul su specific i caracterul n care se condenseaz structuri evaluative i controlul
personal al conduitelor, gradul lor de moralitate i adaptare la cerinele vieii i la condiiile
existeniale.

1
 O alt caracteristic a testelor de personalitate se refer la faptul c unele sunt
analitice, mai ales cnd se refer la o singur caracteristic de personalitate (sau la dou
sau trei). n astfel de cazuri, itemii testului ptrund n profunzime i sunt saturaii n toate
caracteristicile poteniale ale structurii de personalitate implicat n analiz diagnostic.
n genere, testele de personalitate se pstreaz n dosarul psihologic i/sau n
baterii de teste implicate, mai ales n testele legate de ruta profesional, colar i social.
Acest procedeu (al construirii de baterii de teste) s-a nscut,de asemenea, din necesitate.
Fr ndoial, latent orice persoan tie c dac se duce ntr-o pdure sau staiune
balnear, sau ntr-o excursie ntr-o alt ar, cu un grup de persoane, acestea vor exprima
o mare diversitate de opinii. Altceva va observa n situaiile descrise, un biolog, un medic,
un arhitect, un sociolog, un psiholog, dar i un economist, nc din primele ore. n esen,
aceasta nseamn c profesiile genereaz un cmp de interese de prim i permanent
atracie. n acest context, s-a nscut i necesitatea de a construi baterii de teste i
necesitatea de a implica n aceste baterii diferite teste de personalitate, dup necesiti i
mai ales nevoia de a crea, prin testul respectiv, o provocare legat de domeniul i
structurile existeniale ce-I sunt mai mult active subiectului n fiecare zi i n fiecare clip.
Fiecare test sau baterie de teste folosite, fac din psihologul care le folosete un
specialist potenial, care ncepe s intuiasc aspectele importante ale testului i bateriei,
sistemul de liage efectuat n baterie i n interpretrile date i sugerate i ncepe, apoi, s
intuiasc i aspectele fragile ale testului sau bateriei. Atunci devine de fapt specialist.

2. Clasificarea testelor de personalitate

O clasificare pe categorii a testelor de personalitatear fi:

a) teste de adaptare:
- testul R.S. Woodworth P.D.S.;
- chestionarul Cornell Index;
- chestionarul de personalitate al lui Thurstone;
- testul de raionamente morale (MCS) al lui Anthony Klay;
- Chestionarul lui C. Rogers (Money Problem Check List);
b) teste de atitudini i aspiraii, dorine, idealuri:
- scala intervalelor aparent egale de aptitudini a lui L. Thurstone i E. Chave;
- scala Guttman L.;
- scala de atitudini a lui O. Klineberg;
- scala Alain Sarton;
- scala de atitudini Bogardus;
- testul de aspiraii Dembo.
c) teste de interese (vocaionale i profesionale):
- chestionarul de interese profesionale al lui J. Fonteigne;
- chestionarul vocaional Strong;
- chestionarul Edwards.
d) teste temperamentale i de caracter (moralitate):
d.1. chestionare de temperament:
- tipologia lui Corman;
- tipologia lui I.P. Pavlov;
- tipologia lui C.G. Jung.
d.2. chestionare i teste de personalitate multidimensionale:
- testul factorial al lui R.B. Cattell;
- chestionarul de temperament J.P. Guilford i W.S. Zimmermann;
- inventarul E.P.K.;
- testul de personalitate California C.P.I.;
- inventarul multifazic de personalitate Minnesota;
- testul de personalitate al lui Eysenk;
- chestionarul de personalitate Freiburg.
2
 3. Atitudinea subiecilor n faa testelor de personalitate

n genere, n faa testelor de personalitate (excluznd cele proiective), subiecii au o

atitudine mai deosebit, care se manifest prin a se prezenta cam cum cred c ar dori cel
ce-i investigheaz. Acest fenomen intr n categoria aa-numitului efect de faad. n mod
general, nseamn ncercarea de a se prezenta ntr-o lumin favorabil. Aceast conduit
are cel puin trei nuane.
Prima, de a se manifesta aa cum, n genere, ar trebui s fie.
A doua manifestare ar fi s par c este la fel cu cei de vrsta lui.
n al treilea rnd, ar vrea s par aa cum este vzut pozitiv o persoan cu statutul
su. n aceste cazuri, se manifest efectul de bun reputaie. Acest efect se deosebete de
cellalt, deja descris, prin faptul c la toi itemii testului, subiectul d rspunsuri la fel de
bune. Nu numai c informaiile date de el sunt puine, dar prin ele se adun prezentarea de
caracteristici mai accentuate sau mai puin accentuate pe care ar putea s le aib.
O alt categorie de subieci dau rspunsuri prin care vor s atrag atenia. Acesta
este rspunsul de originalitate. Efectul de originalitate se exprim ceva mai rar dect
celelalte, i mai mult la adolesceni. n fine, exist i efectul de convenien, care se
exprim prin rspunsuri ce ar trebui s existe la o personalitate model din categoria testat
i care este activ n viziunea experilor i a oricrei autoriti.

III. CHESTIONARUL DE PERSONALITATE FREIBURG F.P.I.

FPI este un chestionar multifazic de personalitate elaborat de J. Fahrenberg, H.

Selg, R. Hampel i este construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul
extras din nosologia psihiatric, ce se poate utiliza att in domeniul clinic, ct i n cel
neclinic.
FPI conine 212 itemi, grupai n nou scale, la care, pentru a obine o imagine
global a personalitii celui investigat, autorii au mai adaugat nc trei scale. Chestionarul
se administreaza in grup sau individual, fara limita de timp (de obicei, completarea
chestionarului dureaza in jur de 30-40 de minute). Chestionarul se administreaza
persoanelor cu un nivel de educatie si dezvoltare intelectuala medie, capabile sa surprinda
semnificatia itemilor. Pentru corectarea fiselor de raspuns se utilizeaza un set de grile sau
calculatorul.
Continututl intrebarilor chestionarului se refera la stari si comportamente, la atitudini,
obiceiuri si acuze corporale.
Constructia FPI-ului are la baza studiul factorial al itemilor si gruparea lor in cei noua
factori care descriu dimensiunile de personalitate care intra in componenta chestionarului.
Interpretarea chestionarului presupune utilizarea criteriilor comportamentale care explica
cei doi poli ai fiecarei scari si care sunt redate in manualul testului. In plus, pe baza
studiului intercorelatiilor dintre scalele chestionarului, s-au stabilit anumite relatii intre ele,
fapt ce permite o interpretare mai nuantata.

1. Sistemul de etalonare i trasare a profilului

Cand se lucreaza cu un test psihologic sau cu un chestionar, se impune operarea cu

standarde locale. Autorii testului opereaza cu doua tipuri de standarde, in stanine, sau in
noua clase normalizate si cote T. Manualul original al testului contine etaloane pentru toate
formele chestionarului, separat pentru populatia feminina si masculina. Este prezentat si un
etalon general pentru ambele populatii. Se lucreaza insa mai frecvent cu etalonul in
stanine, separat pentru populatia feminina si masculina. Etalonarea in noua clase
normalizate este un sistem foarte precis de repartizare a claselor, proportional cu curba lui
Gauss. Intr-un astfel de etalon, media se situeaza la nivelul clasei a 5 a, intre clasele 4 si 6
fiind cuprinsa 54% din populatie aceasta fiind zona in care oscileaza comportamentul

3
normal mediu. Orice abatere de la aceasta zona este interpretata ca tendinta (clasele 2-3;
7-8) sau ca nota dominanta specifica (clasele 1 si 9).
Dupa centralizarea itemilor cu ajutorul grilelor de control, adica dupa ce chestionarul
este corectat si s-au obtinut cotele brute, acestea se raporteaza la etalon, marcandu-se pe
foaia de profil punctul (clasa) in care se incadreaza subiectul respectiv. Unirea punctelor
duce la obtinerea profilului psihologic care trebuie interpretat.

2. Consideraii generale

Pentru a efectua o investigatie cu FPI-ul, este necesar chestionarul, formularul de

raspunsuri pentru efectuarea unui examen izolat, corectia si constituirea profilului final fiind
facilitate de existenta a 12 grile (cate una pentru fiecare variabila a chestionarului) si a
baremelor prezentate. Pentru un examen colectiv, pe o populatie mare, se recomanda
utilizarea prelucrarii la calculator a datelor, profilul final fiind obtinut pe terminala
computerului. Pentru aceasta este necesara completarea unei fise de raspuns speciala
pentru calculator.

3. Instruciuni de aplicare a inventarului de personalitate FREIBURG

Instructiunile de aplicare se afla scrise pe prima pagina a chestionarului FPI. Dupa

itemi urmeaza, pe ultima pagina, instructiunea: Va rugam verificati inca o data daca ati
raspuns la toate intrebarile.

4. Indicaii de folosire a testului

Testul poate fi aplicat individual sau in grup. Psihologul care aplica testul trebuie sa
ramana cat se poate de pasiv pe parcursul aplicarii testului, exceptand impartirea si
strangerea formularelor, deoarece, toate instructiunile sunt date in scris. Trebuie sa se
asigure o situatie de testare adecvata, iar in cazul grupurilor, sa se impiedice orice
colaborare. Trebuie asigurata atitudinea pozitiva a subiectilor fata de examinare. Vor fi
evitate expresii precum: chestionar, test, deoarece acestea pot induce o atitudine de
scepticism. La toate intrebarile puse de subiecti in ceea ce priveste importanta declaratiilor
si a intentiilor investigatiei se va raspunde in spiritul indicatiilor mai sus mentionate. In mod
frecvent se reproseaza: raspunsurile au un caracter prea general tip de raspuns: va
rugam sa vizati acel tip de raspuns care vi se potriveste cel mai bine.
In caz de rezistenta pasiva, este bine ca cel care aplica testul sa nu insiste, ci sa
accepte ca itemul respectiv sa ramana fara raspuns.
Durata testului va fi intre 20 si 50 de minute, fara a se impune subiectilor vreo
limitare de timp. Se indica examinatorului ca, in cazul aplicarii colective, sa comunice
informatii privind ritmul mediu de rezolvare. De exemplu: Vad ca majoritatea dintre dvs au
ajuns la pagina 4. Cine nu a reusit inca, este rugat sa nu se mai gandeasca asa de mult la
fiecare punct si sa bifeze, de fiecare data raspunsul cat de cat potrivit.
Intrebarile privind caracteristicile de statut incheie testul; in cazul in care psihologul
are nevoie de informatii suplimentare in acest sens, se va avea o discutie suplimentara cu
subiectul.

5. Valorificarea testului

Practic, se recomanda doua procedee: valorificarea cu grile si valorificarea

automata cu programul FPI pentru computer. Inainte de valorificare, insa se recomanda
totusi sa se verifice inca o data daca chestionarul este rezolvat complet. Numarul de
raspunsuri care lipsesc, ca si comentariile scrise care pot sa apara, sa fie notate separat.
In cazul unor asemenea anomalii nu se recomanda valorificarea si interpretarea in
continuare a testului.
4
 6. Valorificarea cu grile

Sunt necesare 12 grile, cate una pentru fiecare scala FPI. se aseaza fiecare grila pe
pagina de raspuns a testului care urmeaza sa fie valorificat. Ca semne de aplicare servesc
cuvintele DA si NU. Atunci cand decupajul grile coincide cu raspunsul dat de subiect se
coteaza cu un punct. In cazul in care acestea nu coincid, se noteaza cu zero.
Se noteaza numarul punctelor de pe fiecare grila FPI. Pentru aceasta se poate
folosi locul special consacrat din Foaia de valorificare. In continuare, se schimba grila
tinandu-se cont de semnele de aplicare peste pagina FPI. Acest procedeu se continua si
se repeta cu toate grilele pana ce prima pagina a FPI-ului este valorificata in intregme.
Punctele celor 12 scale ce se obtin pe fiecare grila se noteaza pe formularul de valorificare.
Norme: din ratiuni practice si a dependentei anumitor scale FPI de particularitatile
de sex si de varsta ale subiectilor, se recomanda ca valorile brute FPI individuale sa fie
transformate in valori standard FPI. valorile brute individuale FPI pot fi transformate in
stanine. Scala de stanine, in noua trepte de orientare, este suficienta pentru diagnosticul
practic de test. Valorile standard trebuie considerate drept norme care vor fi folosite la
analize si calcule ulterioare.

6.1. Interpretarea testului

Din punct de vedere psihologic, valorile de test FPI numai atunci cand motivatia de
test a subiectului, cat si situatia de testare si valorificarea, nu dau loc la situatii ambigue.
Inainte de interpretarea diferentiata, trebuie verificat statistic daca valoarea
individuala de test se departeaza cumva considerabil de valoarea statistic preconizata.
Valoarea preconizata, este in acest caz, egala cu valoarea medie a fractiunii probei etalon
de care apartine subiectul.
In cazul in care se cunosc valorile de recunoastere a populatiilor de referinta
speciale atunci valoarea de aspectatie este egala cu valoarea medie a acestei populatii de
referinta. La convertirea valorilor brute in valori standard, valoarea de expectatie pe scala
stanine 5 se afla pe scala T50. cu ajutorul coeficientului de reliabilitate si a erorii standard a
masuratorii se poate determina intervalul de incredere a unei valori de test. Intre aceste
limite de incredere este situata, cu probabilitatea de eroare respectiva adevarata valoare
de test a subiectului. Aceste limite de incredere sunt relativ largi si ele caracterizeaza
incertitudinea unei valori individuale de test.
Totusi, trebuie tinut seama de faptul ca, in cazul diagnosticului practic de
personalitate, se risca o probabilitate de eroare de 5%. O interpretare de test critica nu are
voie sa ignore limitele de incredere ale valorilor de test. Problema interpretabilitatii unei
valori individuale de test trebuie pusa si sub aspectul trebuintelor de raspuns (de
rezolvare), in special a optimului social. Scala FPI 9 poate fi considerata ca scala de
control, iar toate scalele cu valori evident scazute pot fi ignorate. Ca linie directoare s-ar
putea stabili ca o valoare (stanine) de 1 sau 2 in scala FPI 9 sa constituie criteriul ca testul
sa nu fie interpretat deoarece subiectul nu este sincer.

6.2. Trasarea profilului

Este o actiune simpla: dupa ce chestionarul este corectat si s-au obtinut cotele
brute, acestea se raporteaza la etalon, marcandu-se pe foaia de profil punctul (clasa) in
care se incadreaza subiectul in cauza. Unirea punctelor duce la obtinerea profilului
psihologic care trebuie interpretat.
Atunci cand se lucreaza cu FPI-ul ne putem astepta in mod normal, la urmatoarea
configuratie a profilului:
Scala FPI 1 (nervozitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI
3, 4, 8, N si cu cote mici la FPI M.
Scala FPI 2 (agresivitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI
4, 7, 9, E si M.
5
 Scala FPI 3 (depresie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 1,
4, 7, 8, 9 si cote mici la FPI M.
Scala FPI 4 (excitabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI
1, 2, 3, 7 si N.
Scala FPI 5 (sociabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI
E si cote mici pe scala FPI 8.
Scala FPI 6 (calm): apare ca fiind o scala independenta, ea nu coreleaza cu nici una
dintre celelalte scale.
Scala FPI 7 (dominare): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 2,
3, 4, N.
Scala FPI 8 (inhibitie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 1, 3,
N si cote mici la FPI 5, M.
Scala FPI 9 (sinceritate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 2,
3, N.
Scala FPI N (labilitate emotionala): cotele mari sunt asociate cu cote similare la
scalele: FPI 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9 si cote mici la FPI M.
Scala FPI M (masculinitate): cotele mari sunt asociate cu cote mici la la scalele: FPI
1, 3, 8 si N.
Este necesar ca aceste date sa fie utilizate in interpretatrea profilului oricarui
subiect, deoarece reflecta structura functionala a scalelor din componenta chestionarului,
asa cum a rezultat ea din adaptarea la mediul socio-cultural romanesc. Informatiile asupra
validitatii chestionarului FPI se pot suplimenta cu date obtinute prin interpretarea corelatiilor
cu variabilele altor chestionare, ca de exemplu CPI.

6.3. Descrierea scalelor FPI

Descrierea porneste de la continutul itemilor si reda fidel trasaturile psihologice si
nuantele acestora. Scalele standard ale FPI au denumirile de: scala FPI 1, FPI 2 etc.
Denumirile adaugate in paranteza (nervozitate, agresivitate etc) si perechile de notiuni (ex:
tulburat psihosomatic netulburat psihosomatic) sunt denumiri auxiliare care incearca sa
dea un numitor comun modelului de itemi, acestea putand fi intelese ca moduri de
etichetare foarte stricte.
Scala FPI 1 : (nervozitate; tulburat psihosomatic-netulburat psihosomatic) se
compune din 34 de itemi, dintre care unul este polarizat negativ.
Valoarea mare de testare: semnifica tendinta spre acuze somatice, afectiuni de
ordin vegetativ (circulatie, respiratie, tulburari motorii). Un scor ridicat la FPI 1 indica un
subiect cu disconfort psihosomatic(tulburari de somn, dureri si stari generale proaste,
fatigabilitate si fenomene de epuizare, neliniste, iritabilitate, metereopatie), cu o somatizare
puternica a afectelor (starile de iritatie afectiva sunt insotite de tulburari vegetative si
musculare intense).
Valoarea mica de testare: subiectul in cauza nu acuza, sau prezinta tulburari minore
psihosomatice, rezonanta afectiva scazuta cu concomitente somatice normale. La femei,
media statistica de testare este mai mare decat la barbati (se inregistreaza scoruri mai
ridicate). Valorile de testare mari in FPI 1 (r =0,40) coreleaza puternic cu FPI 3
(depresivitate), FPI 8 (retinere) si FPI 4 (irascibilitate).
Interpretarea acestor dimensiuni ca nervozitate, trebuie sa accentueze caracterul
subiectiv al tulburarilor psihosomatice relatate. Aceasta nervozitate poate fi o caracteristica
de personalitate obisnuita sau consecinta unei boli organice.
Scala FPI 2: (agresivitate; agresiv-spontan; imatur emotional-negativ; neagresiv-
nestapanit) cuprinde 26 de itemi, dintre care doi negativi.
Valoarea mare de testare: subiectul poate comite spontan acte de agresiune
corporala, verbala sau imaginara. Reactioneaza afectiv fata de obiecte si animale. In
relatiile cu oamenii are un comportament impulsiv (uneori agresiv), poate fi sadic, se
bucura de raul altuia, face glume grosolane sau lipsite de sens si se amuza la glumele
puerile. Este in general nestapanit, nelinistit, cu o pregnanta nevoie de schimbari, sete de
6
aventura, tendinta spre exaltare (bucurie exacerbata). Reprezinta tabloul imaturitatii
emotionale.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta tendinte de agresiune spontana
minime, stapanire de sine, comportare stabila si constienta, care-i confera trasaturi de om
extrem de linistit.
FPI 2 este independent de gradul de cultura, de numarul de locuitori ai comunitatii,
de sex, dar nu si de varsta. Subiectii tineri prezinta valorile cele mai ridicate, pe cand cei in
varsta, in special femeile in varsta prezinta valorile cele mai scazute. Valorile FPI 2
coreleaza pozitiv puternic cu valorile mari ale scalei FPI 9 (franchete, sinceritate), FPI 3
(depresie) si FPI 4 (irascibilitate).
Prin agresivitate nu trebuie sa intelegem ca valorile de testare mari denota neaparat
manifestari agresive. Din cauza interdependentei relativstranse cu scala FPI 9 (franchete)
se pot exprima prin valorile mari starea de dispozitie (disponibilitate-pregatire), slabiciunile
personale, afectele si, in mod special, tendintele agresive.
Scala FPI 3: (depresie indispus, nesigur de sine - multumit, sigur de sine)
cuprinde 28 de itemi, dintre care unul polarizat negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul are stari de indispozitie sau prezinta fluctuanta
mare in dispozitii, prevaland insa starile depresive, tensionate, pesimiste. Asadar, individul
este in general prost-dispus, fara vitalitate, epuizat, in parte iritabil, nemultumit, ursuz. Se
mai caracterizeaza prin anxietate, sentimentul de pericol nedefinit, amenintator, singuratate
, sentiment de apatie si de gol launtric, putere de concentrare redusa ; dus pe ganduri,
adesea inutile, viseaza cu ochii deschisi; complexe de inferioritate adanc inradacinate, are
vesnic probleme, mediteaza mult, apeleaza la autoagresiuni, are de multe ori sentimentul
de culpa, de insuficienta (insatisfactie generala), isi face singur reprosuri.
Valoarea mica de testare: subiectul are odispozitie echilibrata, este mai degraba
pozitiv si relaxat, optimist, are putine griji; raport emotional bun cu ceilalti, capacitate de
concentrare, siguranta de sine se simte in stare sa-si croiasca singur drum in viata si e
multumit de soarta.
Valoarea scalei de testare la FPI 3 este independenta de varsta, instructie scolara
(grad de cultura), numar de locuitoridin localitatea in care domiciliaza si de sex. Valorile
mari de test la FPI 3 sunt legate de valorile mari de la FPI 1 (nervozitate), FPI 2
(agresivitate), FPI 4 (emotivitate), FPI 8 (inhibitie) si FPI 9 (fire deschisa).
Scala FPI 4: (emotivitate iritabil, usor frustrat calm, apatic) se compune din 20
itemi, dintre care unul este polarizat negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta stari de iritabilitate, este tensionat,
susceptibil si emotiv, are toleranta redusa la frustrare (se simte deranjat, tulburat chiar de
dificultati banale) este nerabdator si nelinistit. Devine usor irascibil si furios, apoi agresiv,
amenintator (vorbe necugetate), actiuni de afect, afecte violente, este putin inhibat in
afecte.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta stari de impulsivitate si spontaneitate
redusa, este calm, eventual apatic, sec si flegmatic in sine insusi, stapanit emotional si
care poate fi incarcat, rabdator, are o toleranta mare la frustrare.
Valoarea mare la testul FPI 4 nu depinde de sex, varsta, instructie si nr de locuitori.
Valori maxime la FPI 4 sunt legate de valori maxime la FPI 3 (depresii), FPI 2
(agresivitate), FPI 1 (nervozitate), FPI 7 (tendinta de dominare) si FPI 9 (fire deschisa).
Scala FPI 5: (sociabilitate, sociabil, vioi nesociabil, retras) cuprinde 28 de itemi,
dintre care 16 sunt polarizati negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta dorinta si tendinta de a stabili noi
contacte, este sociabil, leaga repede prietenii si are un cerc mare de cunostiinte; are
voiciune, este intreprinzator, activ, comunicativ, vorbaret si prompt la replica.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o dorinta redusa de contact si se
multumeste cu propria persoana, evita contacte in anumite imprejurari, prefera sa fie
singur, are un cerc redus de cunostinte, intra greu in relatii cu alte persoane (putin

7
comunicativ), ciudat, retras, in anumite situatii teapan, distant, atitudine rezervata in
raport cu alte persoane, putin intreprinzator, mai degraba taciturn.
Valoarea mare la testul FPI 5 nu depinde de sex, varsta, grad de cultura sau
numarul de locuitori ai domiciliului subiectului. Valori maxime la FPI 5 sunt legate de valori
minime la FPI 8 (inhibitie), aflandu-se in corelatie negativa mare.
Aceasta dimensiune interpretata drept caracter sociabilnu poate fi considerata la
nivelul scalei FPI 8 fiindca aici tema principala o constituie dorinta si nevoia de a stabili
contacte, in timp ce FPI 8 testeaza capacitatea de a stabili contacte si capacitatea de a
actiona.
Scala FPI 6: (caracter calm, cu sange rece, incredere in sine, bine dispus iritabil,
ezitant) cuprinde 20 de itemi, nici unul nu este polarizat negativ.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta iritabilitate, poate fi deceptionat si
suparat usor, este susceptibil si descurajat, ia lucrurile prea in serios, se simte usor
deranjat si pus intr-o situatie penibila, este ingrijorat, ezita, prefera sa astepte, nu-i plac
hotararile si actiunile impulsive, este pesimist si descurajat in anumite situatii.
Valoarea mare de testare: subiectul are incredere in sine, nu se abate din drumul
sau, nu poate fi enervat usor, in anumite conditii este rabdator, darz si neclintit; buna
dispozitie, optimism; nu-i plac disputele agresive. Este energic si ii place sa actioneze
repede si eficient.
Valoarea de testare la FPI 6 nu depinde de varsta, grad de cultura sau numarul
locuitorilor, depinde insa de sex. Valorile maxime din FPI 6 sunt in legatura cu valorile
negative la FPI 8.
Scala FPI 7: (tendinta de dominare, reactiv, agresiv, stie sa se impuna fire care
cedeaza, ponderat) cuprinde 20 de itemi, dintre care unul este polarizat negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta acte de agresiune reactiv fizice,
verbale sau imaginare, stie sa-si impuna interesul propriu, conceptia egocentrica, atitudine
de suspiciune si neincredere fata de ceilalti. Tinde spre o gandire autoritara, conformista.
Este agresiv in limita formelor de convietuire in societate conventionale. Caracteristicile
sale sunt: agresivitate reactiva, vina si pedeapsa, judecati morale conventionale.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta tact si atitudine ponderata, este
intelegator si maleabil, ii repugna comportarea agresiv militareasca, are o atitudine
toleranta, mai degraba increzatoare, judecati morale diferentiate.
Valoarea de testare a lui FPI 7 nu depinde de varsta si de numarul locuitorilor, este
insa dependenta de sex si de gradul de cultura. Barbatii si subiectii care nu au decat
scoala elementara prezinta valori ridicate. Valorile mari la FPI 7 sunt in legatura cu valorile
mari de la FPI 4 (emotivitate).
Scala FPI 8: (inhibitie; inhibat, in tensiune degajat, capabil de contacte) cuprinde
20 de itemi, dintre care 5 sunt polarizati negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta timiditate, este stingher, inhibat in
contact cu alte persoane, mai ales in colectivitate si in anumite situatii, incapabil de
contact, sau cu un comportament anormal in situatii de contact; cu trac si neplaceri fizice
inaintea anumitor ocazii sau emotii (neliniste, tremuraturi, i se inmoaie genunchii, paloare
sau roseata, se balbaie, are tulburari digestive), putere de actiune redusa, este nesigur in
luarea unor hotarari, nu este dispus sa lupte pentru realizarea celor propuse, este fricos si
foarte iritat cand se stie observat.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta dezinvoltura, este sigur pe sine,
increzator in propriile puteri, independent de alte persoane, actioneaza hotarat si este
capabil de contacte, prezinta putine fenomene fizice, datorate tensiunii psihice. Are o
participare fizica redusa la afect, disponibilitate pentru actiune, capabil de abnegatie,
dispus sa experimenteze, intreprinzator.
Valoarea testului FPI 8 nu depinde de varsta si grad de cultura, dar este influentata
de sex. Femeile prezinta valori mai mari. Valorile mari de testare la FPI 8 sunt in legatura
cu valorile mari de la FPI 3 (depresie) si FPI 1 (nervozitate) si sunt legate de valori minime
la FPI 5 (caracter sociabil) si FPI 6 (caracter calm).
8
 Scala FPI 9 (fire deschisa, autocritic fire inchisa, fara simt autocritic)
Valoarea mare de testare: subiectul recunoaste micislabiciuni si defecte pe care le
are, probabil fiecare. Autocritic, are in anumite imprejurari o atitudine dezinvolta.
Valoarea mica de testare: subiectul tine sa disimuleze mici slabiciuni si defecte, vrea
sa produca o impresie buna; este lipsit de sinceritate si de spirit autocritic, in anumite
situatii manifesta o atitudine de automultumire, sau o atitudine inchistata.
Valoarea testului FPI 9 nu depinde de gradul de cultura, dar depinde de sex si mai
ales de varsta subiectului. Tinerii prezinta in acest caz valori mai scazute. Valoarea mare
de testare la FPI 9 este legata de valori mari obtinute la FPI 2 (agresivitate), FPI 3
(depresie) si FPI 4 (emotivitate). Se poate presupune ca valori extreme de testare la FPI 9
duc la o denaturare a informatiei.

6.4. Descrierea scalelor suplimentare

Scala FPI E: (extraversiune- introversiune) cuprinde 34 de itemi, dintre care 5
polarizati negativ. Itemii provin din cinci scale FPI, mai ales din FPI 5 si FPI 2.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta sociabilitate, nevoie de contact, cauta
si este capabil de a stabili contacte, leaga usor prietenii, este degajat, vioi, impulsiv,
vorbaret, ii plac variatia si divertismentul; activitate si emotivitate; intreprinzator, domina, da
tonul, este capabil sa impuna; in anumite situatii este nestapanit (excitabil).
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta nesociabilitate, prefera sa fie singur,
leaga greu prietenii, se multumeste cu sine insusi, are nevoie redusa de contact; calm si
rezervat, putin intreprinzator, constant (egal), stapanit, pasiv, putin comunicativ, evita sa fie
in centrul atentiei, vrea sa fie lasat in pace.
Valoarea de testare la FPI E nu depinde desex, de gradul de cultura sau de numarul
locuitorilor, depinde in schimb de varsta. Subiectii tineri au valori ridicate fata de cei
varstnici. Valorile de testare FPI E si FPI N nu depind statistic si empiric unele de celelalte,
ele se afla insa intr-o dependenta matematica din cauza valorificarii duble de itemi.
Scala FPI N: (labilitate emotionala stabilitate emotionala) cuprinde 24 de itemi,
dintre care trei sunt polarizati negativ. Itemii provin din patru scale FPI, mai ales din FPI 3
si FPI 4.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta indispozitie, sau dispozitie labila,
preponderent depresiv, trist, apasat, lipsit de vlaga, prost dispus, iritabilitate; usor de lezat,
violent, susceptibil, morocanos, usor agitat, suparacios, mereu in tensiune; meditari inutile,
dus pe ganduri, atentie usor de distras, viseaza cu ochii deschisi, are griji, sentimente de
vinovatie, dificultati de contact, se simte adesea gresit inteles si nedreptatit, in anumite
imprejurari este apatic.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o dispozitie stabila si echilibrata, pozitiv,
degajat, bine dispus, stapanit, rabdator, calm, linistit; siguranta de sine, putine griji sau
sentimente de culpabilitate, capacitate de concentrare, netulburat emotional.
Valoarea de testare la FPI N nu depinde de varsta, grad de cultura, numarul
locuitorilor, sex. Valorile FPI N si FPI E nu sunt matematic sau statistic dependente. Valorile
de testare mari la FPI N se afla in legatura vadita cu valorile minime la FPI M
(masculinitate).
Scala FPI M: (masculinitate feminitate) cuprinde 26 de itemi, dintre care 14 sunt
polarizati negativ. Itemii provin din 7 scale FPI, mai ales din FPI 1 si FPI 8.
Valoarea mare de testare: subiectul se impune activ in anumite situatii, constient de
sine, intreprinzator, optimist, gata de a actiona, dispozitie echilibrata, putine neplaceri
fizice, fara trac sau tulburari psihosomatice generale.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o atitudine de rezerva, timid, in anumite
situatii inhibat, abatut, usor descurajat si dezamagit, putin optimist, neincredere in sine,
neplaceri fizice, tulburari psihosomatice generale, in special pulsul neregulat, ameteli,
maini si picioare reci, constipatie, sensibilitate la lumina si zgomot, genunchi moi la emotii
si neliniste fizica, trac, adeseori obosit, epuizat, sensibil la schimbarile atmosferice.

9
 Valoarea de testare la FPI M nu depinde de varsta, gradul de cultura si numarul
locuitorilor, dar depinde de sex. Barbatii au valori mai ridicate decat femeile. FPI M depinde
matematic de FPI E dar nu depinde matematic de FPI N. Exista o legatura empirica intre
FPI M si FPI N (labilitate emotionala). Valori ridicate la FPI M determina valori scazute la
FPI N.

6.5. Grila cu itemii de corecie la scalele FPI

Scala FPI 1: (nervozitate; tulburat psihosomatic-netulburat psihosomatic) 34 itemi
DA: 8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79, 80, 81, 104,
110, 112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197.
NU: 91.
Scala FPI 2: (agresivitate; agresiv-spontan; imatur emotional-negativ; neagresiv-
nestapanit) 26 itemi
DA: 18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 96, 95, 114, 123, 128, 139, 145, 165, 169,
171, 182, 192, 208, 212.
NU: 119, 185.
Scala FPI 3: (depresie indispus, nesigur de sine - multumit, sigur de sine) 28 itemi
DA: 6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140, 147, 152, 157,
158, 164, 177, 187, 189, 193, 205, 206.
NU: 178.
Scala FPI 4: (emotivitate iritabil, usor frustrat calm, apatic) 20 de itemi
DA: 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162, 163, 175, 191, 194, 200,
203, 210.
NU: 61.
Scala FPI 5: (sociabilitate, sociabil, vioi nesociabil, retras) 28 itemi
DA: 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199.
NU: 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 180, 188, 211.
Scala FPI 6: (caracter calm, cu sange rece, incredere in sine, bine dispus iritabil,
ezitant) 20 itemi
DA: 4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204,
207, 209.
NU: *
Scala FPI 7: (tendinta de dominare, reactiv, agresiv, stie sa se impuna fire care
cedeaza, ponderat) 20 itemi
DA: 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115, 131, 150, 161, 183, 184.
NU: 5.
Scala FPI 8: (inhibitie; inhibat, in tensiune degajat, capabil de contacte) 20 itemi
DA: 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 202.
NU: 65, 86, 90, 124, 129.
Scala FPI 9 (fire deschisa, autocritic fire inchisa, fara simt autocritic) 14 itemi
DA: 12, 47, 66, 83, , 97, 101, 169, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195.
NU: *
Scala FPI E: (extraversiune- introversiune) 34 itemi
DA: 25, 34, 57, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123, 139, 165, 172, 181, 199.
NU: 3, 20, 26, 117, 134, 142.
Scala FPI N: (labilitate emotionala stabilitate emotionala) 24 itemi
DA: 30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 158, 163, 164, 168,
175, 189, 194, 200.
NU: 61, 99, 106.
Scala FPI M: (masculinitate feminitate) 26 itemi
DA: 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198,207.
NU: 9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 147, 148, 151, 196, 197.

10
Nr.
Note in stanine scala F.P.I Barbati 15-30 ani
Crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 E N M
0 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1
2 2 1 2 1 1 2 1 2
3 3 2 2 2 1 1 3 2 1 1 2
4 3 3 2 3 1 2 3 3 2 1 3
5 4 3 3 4 2 2 4 3 2 2 3
6 4 3 3 4 2 3 4 4 2 3 3 1
7 4 4 3 5 3 3 4 4 2 3 4 1
8 5 4 4 5 3 4 5 5 3 3 4 1
9 5 5 4 5 3 4 5 5 3 4 4 2
10 5 5 4 5 3 5 5 5 4 4 4 2
11 6 6 4 6 4 5 6 6 5 4 5 3
12 6 6 5 6 4 5 6 6 6 5 5 3
13 6 6 5 6 5 6 7 7 7 5 5 4
14 6 6 5 7 5 6 7 7 9 5 6 5
15 7 7 6 7 5 7 8 8 6 6 5
16 7 7 6 7 5 7 8 9 6 7 6
17 7 7 6 8 6 8 9 9 7 8 6
18 8 8 6 8 6 9 9 9 7 8 7
19 8 8 7 9 6 9 9 9 8 9 7
20 8 9 7 9 7 8 9 8
21 8 9 7 7 9 9 8
22 8 9 8 8 9 9
23 9 9 8 8 9 9
24 9 9 8
25 9 9 9
26 9 9 9
27
28
29
30

11
Nr.
Note in stanine scala F.P.I Barbati 31-50 ani
Crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 E N M
0 1 1 1 1 1
1 1 2 2 1 1 1 1
2 2 3 2 2 1 1 1 2 1 1 2
3 3 4 3 3 1 1 1 3 1 1 2
4 3 4 3 3 1 2 3 3 2 2 3 1
5 4 5 4 4 2 2 4 4 3 3 3 1
6 4 5 4 4 2 2 4 4 3 3 4 1
7 5 6 4 4 2 3 5 5 3 4 4 1
8 5 6 5 5 3 3 5 5 4 4 4 2
9 5 6 5 5 3 4 6 6 5 4 5 2
10 5 7 5 6 3 4 6 6 5 5 5 2
11 6 7 6 6 4 5 6 6 6 5 5 3
12 6 7 6 6 4 5 7 7 7 5 6 4
13 6 7 6 7 4 6 7 7 8 6 6 4
14 6 8 6 7 5 6 7 7 9 6 6 5
15 7 8 6 7 5 7 8 8 7 7 5
16 7 9 7 8 5 7 9 8 7 7 8
17 7 9 7 9 6 8 9 9 7 8 6
18 7 9 7 9 6 9 9 9 8 8 7
19 8 9 8 9 6 9 9 8 7
20 8 8 6 9 8 8
21 8 8 7 9 9 9
22 9 8 8 9 9
23 9 9 8 9
24 9 9 9
25 9 9 9
26 9 9 9
27 9 9
28 9
29
30

12
Nr.
Note in stanine scala F.P.I Barbati peste 51 ani
Crt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 E N M
0 1 1 1 1 1 1 1
1 1 2 1 1 1 2 1
2 2 3 2 2 1 1 2 1 1 2
3 3 4 3 3 1 2 3 1 1 3
4 3 5 3 3 1 2 3 4 2 2 3
5 4 6 4 4 2 2 3 4 3 2 3 1
6 4 6 4 4 2 3 4 5 3 3 4 1
7 5 7 5 4 3 3 4 5 4 3 4 1
8 5 7 5 4 3 4 5 6 4 4 4 1
9 5 7 5 5 3 4 6 6 5 4 5 2
10 5 7 5 5 4 4 6 6 6 4 5 2
11 6 8 5 5 4 4 6 7 6 5 5 3
12 6 8 6 6 4 4 7 7 7 5 6 3
13 6 9 6 6 5 5 8 8 8 6 6 4
14 6 9 6 6 5 5 8 8 9 6 6 4
15 6 6 7 6 6 8 9 7 6 5
16 7 7 7 6 7 9 9 7 7 5
17 7 7 8 6 7 9 9 7 7 6
18 7 7 8 6 8 9 8 7 6
19 7 7 9 7 8 8 8 7
20 8 8 9 7 9 9 8 7
21 8 8 7 9 9 8
22 8 8 8 9 9
23 8 8 8 9 9
24 8 9 9 9
25 8 9 9
26 8 9
27 9 9
28 9
29 9
30

13
Nr
Note in stanine scala F.P.I Femei 15-30 ani
Crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 E N M
0 1 1 1
1 1 1 1 1 1
2 1 2 1 1 1 2 1 1 1
3 2 3 1 2 2 3 1 1 1 1 1
4 2 3 2 3 1 2 4 2 1 2 1 2
5 2 4 3 3 1 3 4 2 1 2 2 2
6 3 4 3 4 2 3 5 3 2 3 3 3
7 3 5 3 4 2 4 5 3 3 3 3 3
8 3 5 4 4 3 4 6 4 4 3 3 4
9 4 6 4 5 3 5 6 4 4 4 4 5
10 4 6 4 5 4 5 7 4 5 4 4 5
11 4 6 4 5 4 6 7 5 5 5 5 6
12 5 7 5 6 4 6 8 6 6 5 5 6
13 5 7 5 6 5 7 8 6 7 5 5 6
14 5 7 5 6 5 7 9 6 9 6 5 7
15 6 8 5 7 5 8 9 7 6 6 7
16 6 8 6 7 5 8 9 7 7 6 8
17 6 8 6 8 6 9 7 8 6 8
18 6 8 6 8 6 9 8 8 7 9
19 7 9 6 9 7 9 9 9 7 9
20 7 7 7 9 7 9
21 7 7 7 9 8 9
22 7 7 8 9 9
23 8 8 8 9
24 8 8 9 9
25 8 8 9
26 8 9 9
27 8 9
28 9
29 9
30 9
31 9

14
Nr.
Note in stanine scala F.P.I Femei 31-50 ani
Crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 E N M
0 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 2 1 1 1
2 1 3 1 1 1 1 3 1 1 1 1 1
3 1 4 2 2 1 2 3 2 1 2 1 2
4 1 5 2 2 2 2 4 2 2 2 2 3
5 2 5 3 3 2 3 4 3 3 3 3 3
6 2 6 3 3 2 3 5 3 3 3 3 4
7 3 6 4 4 3 4 5 4 4 4 3 4
8 3 7 4 4 3 4 6 4 5 4 4 5
9 3 7 4 4 4 5 6 4 5 4 4 5
10 4 8 4 5 4 5 7 4 6 5 4 6
11 4 8 5 5 4 5 7 5 7 5 5 6
12 4 9 5 5 4 6 8 5 8 6 5 7
13 4 9 5 6 5 6 8 6 9 6 5 7
14 5 9 5 6 5 7 9 6 9 6 6 7
15 5 9 6 7 5 7 9 6 7 6 8
16 5 9 6 7 6 8 7 7 6 8
17 6 9 6 8 6 8 8 8 6 9
18 6 6 8 6 9 9 8 7 9
19 6 7 9 6 9 9 9 7 9
20 7 7 9 7 9 9 8
21 7 7 7 9 9
22 7 8 8 9
23 7 9 8
24 7 9 9
25 8 9 9
26 8
27 8
28 9
29 9
30 9
31 9
32 9

15
Nr.
Note in stanine scala F.P.I Femei peste 51 ani
Crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 E N M
0 1 1 1
1 1 3 1 1 1 1 1
2 1 4 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1
3 2 5 1 2 2 1 3 1 2 2 1 2
4 2 5 2 3 2 2 4 2 3 3 2 2
5 2 6 2 3 2 3 4 3 3 3 3 3
6 2 7 3 4 3 3 5 3 4 4 3 4
7 3 7 3 4 3 4 5 4 5 4 3 4
8 3 8 4 4 4 4 6 4 5 5 4 5
9 3 8 4 5 4 5 6 4 6 5 4 5
10 4 8 4 5 4 5 7 5 6 5 4 6
11 4 9 5 5 5 5 7 5 7 6 5 6
12 4 9 5 6 5 6 8 5 8 6 5 6
13 4 9 5 6 5 6 8 6 9 7 5 7
14 5 5 6 6 6 9 6 9 7 6 7
15 5 6 7 6 7 9 7 7 6 8
16 5 6 7 6 8 7 8 6 8
17 5 6 8 6 9 8 9 7 9
18 6 6 9 7 9 8 9 7 9
19 6 7 9 7 9 9 7
20 7 7 9 8 9 9 8
21 7 8 8 8
22 7 8 9 9
23 7 8 9 9
24 8 8 9
25 8 8
26 8 9
27 8 9
28 8
29 8
30 9
31 9
32 9
33 9

16
FOAIA DE VALORIFICARE Forma total Data

F.P.I. Procent
Semiforma A - B

4 7 12 17 20 17 12 7 4
Valoarea Valoarea
Scara 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Stamine
brut standard
Nervozitate
nederanjat
FPI 1 deranjat (tulburat) 54% psihosomatic
psihosomatic

Agresivitate
neagresiv
FPI 2 agresiv spontan stpnit
necopt emoional

Depresivitate
mulumit
FPI 3 dispoziie proast sigur pe sine
nesigur pe sine

Excitabilitate
linitit
FPI 4 excitabil insensibil
uor frustrat

Sociabilitate
nesociabil
FPI 5 sociabil reinut
vioi

Calm iritabil
FPI 6 cu ncredere n sine ovitor
bine dispus (ezitnd)

tolerant
Tendin dominare
moderat
FPI 7 agresiv reactiv a se (cumptat,
impune
domolit)

neforat
Reinere
(natural)
FPI 8 reinut capabil de
ncordat
contact

Caracter deschis
nchis
FPI 9 (franchee, loialitate) necritic
deschis autocritic

Extraversiune
FPI E extravertit introvertit

Labilitate emoional emoional

FPI N emoional labil stabil

Masculinitate auto-
FPI M autocaracterizare caracterizare
tipic masculin tipic feminin

54 %
SUBIECT Sex Vrst Psiholog

Nume, Prenume: ..

Funcia: .

Locul de munc: .

17
Studii i calificare: ..
ETALONUL GENERAL

F.P.I.

NIVELUL NSUIRILOR DE PERSONALITATE

SCALA
Foarte Foarte
Sczut Mijlociu Ridicat
sczut ridicat
I II III IV V VI VII VIII IX

FPI 1

FPI 2

FPI 3

FPI 4

FPI 5

FPI 6

FPI 7

FPI 8

FPI 9

FPI E

FPI N

FPI M

18
 INVENTARUL DE PERSONALITATE FREIBURG

F.P.I.
INSTRUCIUNI F.P.I.:
Vei gsi n paginile urmtoare o serie de afirmaii asupra anumitor forme de
comportament, atitudini, interese. Putei raspunde la fiecare fie cu DA, fie cu NU,
ncercuind varianta de rspuns pe care o preferai pe foaia de rtspuns.
Nu exist rspunsuri bune sau proaste, pentru ca fiecare om are dreptul la opinii
personale. Rspundei, v rugam, aa cum se potrivete cel mai bine felului
dumneavoastra de a fi.
Atenie, v rugm, la urmtoarele puncte:
1. Nu reflectai mai nti care raspuns ar putea sa fac cea mai bun impresie,
ci raspundei aa cum este valabil pentru dvs. Multe ntrebri vor parea foarte personale,
iar raspunsurile dvs sunt absolut confideniale.
2. Nu reflectai timp ndelungat asupra unei ntrebari, ci dai raspunsul care v
vine n minte imediat.
3. Bifai rapunsul pe care l socotii cel mai potrivit n cazul dvs.

19
 NTREBRI F.P.I.

1. Am citit indicatiile si sunt gata sa raspund sincer la fiecare ntrebare. DA NU

2. Ies seara cu placere la plimbare. DA NU
3. Leg prietenii cu dificultate. DA NU
4. ntotdeauna sunt bine dispus. DA NU
5. Ripostez daca cineva ma loveste. DA NU
6. Am adesea vise pe care nu le uit cu usurinta. DA NU
7. Daca vreau sa fac cunostinta cu cineva mi vine greu sa gasesc tema de
DA NU
conversatie potrivita.
8. Am frecvent dureri de cap. DA NU
9. De multe ori inima mea bate mai repede, pare ca se opreste sau bate
DA NU
neregulat.
10. Uneori, simt bataile inmii pna sus n gt. DA NU
11. mi pierd repede calmul, dar ma linistesc tot att de repede. DA NU
12. Uneori rd la o gluma indecenta. DA NU
13. Daca vreau sa aflu ceva caut mai curnd ntr-o carte dect sa ntreb pe
DA NU
cineva.
14. Chiar daca sunt mpreuna cu altii, ma simt adesea singur. DA NU
15. Ma nrosesc, sau palesc usor. DA NU
16. Simt de multe ori ca mi vjie urechile. DA NU
17. Pot sa ma nfurii uneori att de tare nct mi vine sa sparg ceva. DA NU
18. Sincer vorbind mi face uneori placere sa chinui pe altii. DA NU
19. Ma simt jenat daca lumea ma priveste insistent pe strada sau ntr-un
DA NU
magazin.
20. Nu particip cu placere la reuniuni mari (petreceri, festivitati publice). DA NU
21. n situatii de stres simt de multe ori o pulsatie puternica n artere. DA NU
22. Am de multe ori ntepaturi n piept. DA NU
23. Dac cineva mi-a fcut o nedreptate, i doresc o pedeaps usturtoare. DA NU
24. Cred c trebuie s se rsplteasc rul cu binele, i eu acionez n acest
DA NU
sens.
25. Am fcut de multe ori, numai din plcere, ceva periculos. DA NU
26. Sunt mai ntreprinztor dect cei mai muli cunoscui de-ai mei. DA NU
27. mi vine uor ameeal i vd negru naintea ochilor, dac m ridic brusc
DA NU
din poziia culcat.
28. Dac cineva din cercul meu de prieteni este jignit, atunci am grij ca,
DA NU
mpreun cu ceilali prieteni s-l pedepsim pe cel vinovat.
29. Un cine care nu ascult, merit s fie btut. DA NU
30. Visez adesea cu ochii deschii, peste zi. DA NU
31. M simt uneori cuprins de valuri de cldur in mod inexplicabil. DA NU
32. Cu oamenii care se poart mai prietenos dect m atept, m port
DA NU
prudent.
33. Dac trebuie s recurg la fora fizic pentru a apra dreptul meu, aa
DA NU
fac.
34. Pot s nveselesc repede o companie plicticoas. DA NU
35. M fstcesc uor. DA NU
36. Nu m supr dac alii critic ceva legat de persoana sau de munca
DA NU
mea.
37. Chiar pe vreme cald mi simt minile i piciorele reci. DA NU
38. Am frecvent furnicturi, nepturi n brae i picioare, sau m simt slbit
DA NU
(din punct de vedere al forei).
39. ntre alte persoane i mine exist frecvent deosebiri de preri. DA NU
40. n relaiile cu alte pesoane sunt nendemnatic. DA NU
20
41. De multe ori m simt nefericit, fr un motiv clar. DA NU
42. Simt nevoia s trag aer n piept n situaiile enervante. DA NU
43. Am de multe ori sentimentul c a avea un nod n gt. DA NU
44. Dac m nfurii mi descarc nervii cu plcere n activiti fizice, ca btutul
DA NU
covoarelor, de exemplu.
45. n copilrie am chinuit cu plcere pe alii, ca de exemplu, rsucirea
DA NU
braelor, trasul de pr etc.
46. Din cnd n cnd mi pierd rbdarea i devin furios. DA NU
47. Cteodat sunt plin de energie, iar alteori, nu m pot hotr s fac ceva
DA NU
constructiv.
48. Simt de multe ori c nu am aer suficient, fr s fi svrit o munc
DA NU
grea.
49. Am de multe ori sentimentul de sufocare, mai ales n situaii stresante. DA NU
50. Cnd mi se face o nedreptate, mi imaginez ct de ru ar trebui s le
DA NU
mearg celor care mi-au fcut ru.
51. Dac m enervez o musc, nu sunt mulumit dect dup ce am prins-o. DA NU
52.Am cteodat un sentiment de neparticipare i de gol interior. DA NU
53. Ezit s intru singur ntr-o ncpere n care sunt deja adunai mai muli
DA NU
oameni care se cunosc.
54. mi simt frecvent gura uscat. DA NU
55. Am comis multe erori n via. DA NU
56.Am de multe ori sentimentul c alii rd de mine. DA NU
57. mi fac plcere sarcinile care cer aciune rapid. DA NU
58. M simt aproape tot timpul nfometat. DA NU
59. Am ntlnit oameni care m-au enervat att de mult nct s-a ajuns la
DA NU
btaie.
60. Dac privesc napoi, la cte am ntmpinat, nu sunt mulumit cu soarta
DA NU
mea.
61. n general sunt linitit i greu de enervat. DA NU
62. ntre oameni amuzani m pot manifesta natural i fr greutate. DA NU
63. Am frecvent lips de poft de mncare. DA NU
64. n copilrie mi plcea s aud c un alt copil a luat btaie de la prini
DA NU
sau de la profesori.
65. De obicei pot s m hotrsc repede i iau hotrri bune. DA NU
66. Nu spun ntotdeauna adevrul. DA NU
67. Am un stomac sensibil (dureri gastrice, senzaie de greu n stomac sau
DA NU
de apsare).
68. Simt cteodat atta ur pentru cineva, nct i doresc moartea. DA NU
69. Un cal care nu trage bine trebuie s simt biciul. DA NU
70. Deviza mea este: Nu te ncrede niciodat n strini. DA NU
71. n privina trecutului nu-mi fac probleme. DA NU
72. Mai degrab sunt un om fricos. DA NU
73. n cltorii mai degrab privesc peisajul, dect s vorbesc cu cei care
DA NU
m nsoesc.
74. Dac odat ceva merge prost acest lucru nu m afecteaz prea tare. DA NU
75. Nu pot gsi motive ntemeiate care s m determine s bat pe cineva. DA NU
76. Aproape n fiecare sptmn ntlnesc pe cineva pe care nu pot s-l
DA NU
sufr.
77. Fac multe lucruri pe care apoi le regret. DA NU
78. Unui om care mi-a fcut o rutate i doresc o pedeaps usturtoare. DA NU
79. Am frecvent senzaia de grea sau de vrsturi. DA NU
80. M simt frecvent balonat la stomac. DA NU
81. Sufr frecvent de constipaie. DA NU
21
82. Dac cineva a fcut ceva ru prietenului meu, sunt alturi de el pentru a-
DA NU
i plti cu aceeai moned.
83. De multe ori am ntrziat la o ntlnire sau la coal. DA NU
84. Am chinut, sincer vorbind, multe animale. DA NU
85. Dac ntlnesc n mod neateptat un prieten vechi, mi vine s-l strng
DA NU
n brae.
86. Dac la cantin (restaurant) mi se servete mncare proast, a face
DA NU
reclamaie.
87. n situaii de stres sau de enervare apare nevoia de a merge la toalet. DA NU
88. Cteodat sunt posomort fr a ti cu adevrat de ce. DA NU
89.Adesea sunt stul de toate. DA NU
90. Eu acionez repede si sigur. DA NU
91. Cnd merg s m culc, adorm de regul n cteva minute. DA NU
92. Dac cineva ip la mine, ip i eu la fel. DA NU
93. mi face plcere s scot n relief greelile altora. DA NU
94. De obicei nu pot s-mi stpnesc pornirile de a-i face pe alii s sufere. DA NU
95. mi imaginez uneori c adeversarilor mei li se ntmpl ceva ru. DA NU
96. Dac suntem mai muli, m cuprinde adesea plcerea pentru ieiri
DA NU
grosolane, vulgare.
97. Uneori spun cte o minciun. DA NU
98. Am participat activ la organizarea unui grup (de orice fel). DA NU
99. Exist puine lucruri care s m irite sau s m supere. DA NU
100. Privesc de multe ori de o parte i de alta a strzii, pentru a evita
DA NU
ntlnirea cu cineva.
101. Din cnd n cnd m dau mare (fac pe grozavul). DA NU
102. Sunt o fire destul de vioaie. DA NU
103. M ndoiesc cteodat dac oamenii cu care vorbesc sunt cu adevrat
DA NU
interesai de ceea ce am de spus.
104. Cteodat, n situaii de stres mi apar pete roii pe fa sau pe gt. DA NU
105. Cnd sunt ntr-adevr furios, m aflu n situaia de a lovi pe cineva. DA NU
106. Dac cineva m tratez urt, nu m enerveaz acest lucru i nu sunt
DA NU
suprat n continuare.
107. mi vine greu s susin o prere diferit de cea a cunoscuilor mei. DA NU
108. M enerveaz uneori eventualitatea de a avea ghinion. DA NU
109. Nu pot s sufr multe persoane pe care le cunosc. DA NU
110. Corpul meu se poate destinde (relaxa) rareori cu totul. DA NU
111. Se ntmpl ca n anumite situaii s m blbi puin. DA NU
112. Minile mele tremur adesea (de exemplu la aprinderea unei igri, sau
DA NU
la folosirea unei ceti).
113. De multe ori am gnduri de care ar trebui s m ruinez. DA NU
114. Nu tiu de ce, dar cteodat a vrea s distrug ceva (dorina de a face
DA NU
ceva ndri).
115. M lintete de multe ori vestea c oamenilor antipatici mie le merge
DA NU
ru.
116. Adesea mi mic minile i piciorele agitat, dac sunt nelinitit. DA NU
117. mi place mai mult s practic un hobby (activitate plcut pentru mine n
DA NU
timpul liber) dect s fiu ntr-o societate vesel.
118. Fac parte din categoria oamenilor care iau, n general, lucrurile uor. DA NU
119. De cele mai multe ori mi vine uor s m concentrez la munca mea. DA NU
120. Nu m-ar stnjeni cu nimic s rog oamenii s doneze bani sau bunuri
DA NU
pentru un scop bun.
121. Comportarea mea este, de cele mai multe ori mai bun n societate
DA NU
dect acas.
22
122. mi scap des observaii sau aprecieri pe care ar fi fost mai bine s nu
DA NU
le spun.
123. A practica cu plcere o profesiune care ar aduce cu sine mult variaie
DA NU
i cltorii, chiar dac aceasta ar nsemna mai mult nesiguran.
124. Dac m-am comportat nendemnatic (stngaci) ntr-o societate, pot s
DA NU
uit repede, aceasta nu o pun la inim.
125. Am doar civa prieteni buni, despre care pot spune cu adevrat acest
DA NU
lucru.
126. Uneori am ticuri nervoase involuntare (tresriri, micri involuntare). DA NU
127. n anumite momente, sau chiar n general, sunt sensibil la lumin i
zgomot, astfel nct lumina puternic, sau culorile tari, sau anumite zgomote DA NU
puternice mi dau o senzaie dureroas fizic.
128. Dup o petrecere, am adesea dorina de a supra, mpreun cu
DA NU
prietenii mei pe ali oameni.
129. Cred c a putea deveni un vntor pasionat. DA NU
130. Dac te gndeti la ntreaga suferin de pe pmnt, ntr-adevr poi
DA NU
s-i doreti s nu te fi nscut.
131. Cine m insult i-a fcut rost de o palm. DA NU
132. Micile necazuri, sau tulburri nu m scot din srite. DA NU
133. Dac sunt furios, spun lucruri necuviincioase. DA NU
134. n societate, sau la festiviti publice stau mai degrab n planul
DA NU
secund.
135. n prezena unor oameni nsemnai, superiori mie, devin uor jenat. DA NU
136. Adesea nu pot s-mi stpnesc suprarea, mnia, furia. DA NU
137. Nu-mi place dac oamenii m privesc n timp ce muncesc. DA NU
138. Adesea visez, peste zi, la lucruri pe care nu le pot realiza. DA NU
139. A locui cu mai mult plcere ntr-un ora mare, agitat, dect ntr-un sat
DA NU
linistit.
140. Cteodat mi fac extrem de multe griji pentru ceva care, n realitate nu
DA NU
este att de important.
141. De multe ori amn ceva ce ar trebui fcut imediat. DA NU
142. Nu este felul meu s spun glume i ntmplri amuzante (bancuri,
DA NU
anecdote).
143. Tresar uor dac ceva se mica repede sau dac cineva mi se
DA NU
adreseaz n mod neateptat.
144. ncep s tremur dac sunt speriat, suprat, enervat; sau mi se nmoaie
DA NU
genunchii.
145. mi face plcere s decapitez flori cu un b. DA NU
146. Greutile zilnice mi tulbur adesea linitea. DA NU
147. Exist momente n care sunt cu totul trist, mhnit, deprimat. DA NU
148. n faa unor ntmplri neateptate simt c mi arde faa i am nelinte
DA NU
corporal.
149. Fac parte, din pcate, din categoria oamenilor care se nfurie uor. DA NU
150. Am aparinut nainte unui grup solidar n orice situaie. DA NU
151. mi vine greu s vorbesc, sau s susin o lucrare n faa unui grup mare
DA NU
de oameni.
152. Dipoziia mea se schimb frecvent. DA NU
153.Obosesc mai repede dect ceilali oameni. DA NU
154. M resimt organic dac m supr sau m necjesc foarte tare. DA NU
155. mi pierd uor calmul dac sunt provocat. DA NU
156. Prefer s acionez, dect s-mi furesc planuri. DA NU
157. Sunt adesea incomodat de gnduri inutile, care mi trec frecvent prin
DA NU
cap.
23
158.Cu adevrat, familia i cunoscuii mei m neleg greu. DA NU
159. Eu am dificulti s adorm i nu am un somn profund. DA NU
160.Organismul meu are nevoie de mai mult de 8 ore de somn pentru a se
DA NU
reface.
161. Sunt attea lucruri pentru care trebuie s te necjeti! DA NU
162. Proferez adesea ameninri la care nu m gndesc serios, de fapt. DA NU
163. Spun frecvent lucruri negndite pe care le regret apoi. DA NU
164. M gndesc mult la viaa mea de pn acum. DA NU
165. Fac cu plcere o glum nevinovat altor persoane. DA NU
166. De cele mai multe ori privesc cu ncredere n viitor. DA NU
167. Chiar dac toi urzesc mpotriva mea, privesc cu ncredere n viitor. DA NU
168. Cteodat sunt posac (mbufnat, ursuz) i ru dispus. DA NU
169. Visez destul de des. DA NU
170. Dimineaa, dup trezire, m simt de multe ori nc un timp, obosit,
DA NU
zdrobit, drmat.
171. mi bat joc cu plcere de ali oameni. DA NU
172. Am aproape ntotdeuna un rspuns potrivit situaiei. DA NU
173. Chiar dac ceva m scoate tare din srite, m lintesc de cele mai
DA NU
multe ori repede.
174. n aciuni colective preiau cu plcere conducerea. DA NU
175. Adesea m enerveaz pre repede cineva. DA NU
176. Nu m ntlnesc cu plcere cu oameni pe care nc nu-i cunosc prea
DA NU
bine.
177. Adesea sunt aa de ru dispus nct nu vreau s tiu de nimeni. DA NU
178. M simt pregtit pentru via i greutile ei. DA NU
179. Fiind copil, am umblat cteodat pe furi la borcanul cu dulcea. DA NU
180. Mi-e greu s ctig ali oameni de partea mea. DA NU
181. M consider mai degrab vorbre. DA NU
182. Uneori mi place s jignesc oameni pe care i iubesc. DA NU
183. Mai bine s zdrobeti cuiva nasul, dect s fii fricos. DA NU
184. mi fierbe sngele n vine dac m pclete cineva. DA NU
185. Am nclinaie ctre o mare continciozitate. DA NU
186. mi place ca ali oameni s cunoasc opinia mea. DA NU
187. Uneori, fr motive ntemeiate, am sentimentul unui pericol iminent. DA NU
188. Am tendina s nu vorbesc cu oamenii, pn cnd acetia nu mi se
DA NU
adreseaz.
189. Adesea m pierd n gndurile mele. DA NU
190. Uneori simt bucurie la paguba altora. DA NU
191. Adesea ma necjesc prea repede din cuza altora. DA NU
192. Vorbesc cteodat despre lucruri din care nu neleg nimic. DA NU
193. Simt adesea c nu duc un mod de via corect. DA NU
194. M simt adesea ca un butoi cu pulbere gata s explodeze. DA NU
195. Manierele i obiceiurile mele de comportare n timpul mesei, acas,
DA NU
sunt mai puin ngrijite dect n societate.
196. M simt adesea ostenit, extenuat. DA NU
197. Organismul meu reacioneaz fr echivoc la schimbrile de clim sau
DA NU
temperatur.
198. Eu trec rar prin stri de apsare, deprimare, nefericire. DA NU
199. mi face atta plcere s vorbesc cu ali oameni, nct folosesc orice
DA NU
ocazie pentru a vorbi cu o persoan strin, necunoscut.
200. Sentimentele mele sunt uor de jignit. DA NU
201. Dimineaa, cnd m scol, sunt ntr-o dispoziie foarte bun, care m DA NU

24
face s cnt sau s fluier.
202. La hotrri importante m simt nesigur, chiar dup un timp lung de
DA NU
gndire.
203. Am tendina ca, la o disput, s vorbesc mai tare dect de obicei. DA NU
204. Nu m afecteaz dac se rde de mine. DA NU
205. Cred uneori c nu sunt bun de nimic. DA NU
206. M nelinitete ce ar putea s cread alii despre mine. DA NU
207. Trec destul de uor peste decepii. DA NU
208. mi muc des buzele, sau mi rod unghiile degetelor. DA NU
209. Mai bine cedez dect s m cert din aceast cauz. DA NU
210. mi amintesc c am fost odat att de furios, nct am luat primul obiect
DA NU
la ndemn i l-am spart sau l-am rupt.
211. M simt cel mai fericit atunci cnd sunt singur. DA NU
212. Cteodat mi este ntr-adevr dor de o emoie. DA NU

25
 INVENTARUL DE PERSONALITATE FREIBURG

F.P.I.
FILA DE RSPUNS

1. DA NU 43. DA NU 85. DA NU 127. DA NU 169. DA NU

2. DA NU 44. DA NU 86. DA NU 128. DA NU 170. DA NU
3. DA NU 45. DA NU 87. DA NU 129. DA NU 171. DA NU
4. DA NU 46. DA NU 88. DA NU 130. DA NU 172. DA NU
5. DA NU 47. DA NU 89. DA NU 131. DA NU 173. DA NU
6. DA NU 48. DA NU 90. DA NU 132. DA NU 174. DA NU
7. DA NU 49. DA NU 91. DA NU 133. DA NU 175. DA NU
8. DA NU 50. DA NU 92. DA NU 134. DA NU 176. DA NU
9. DA NU 51. DA NU 93. DA NU 135. DA NU 177. DA NU
10. DA NU 52. DA NU 94. DA NU 136. DA NU 178. DA NU
11. DA NU 53. DA NU 95. DA NU 137. DA NU 179. DA NU
12. DA NU 54. DA NU 96. DA NU 138. DA NU 180. DA NU
13. DA NU 55. DA NU 97. DA NU 139. DA NU 181. DA NU
14. DA NU 56. DA NU 98. DA NU 140. DA NU 182. DA NU
15. DA NU 57. DA NU 99. DA NU 141. DA NU 183. DA NU
16. DA NU 58. DA NU 100. DA NU 142. DA NU 184. DA NU
17. DA NU 59. DA NU 101. DA NU 143. DA NU 185. DA NU
18. DA NU 60 DA NU 102. DA NU 144. DA NU 186. DA NU
19. DA NU 61. DA NU 103. DA NU 145. DA NU 187. DA NU
20. DA NU 62. DA NU 104. DA NU 146. DA NU 188. DA NU
21. DA NU 63. DA NU 105. DA NU 147. DA NU 189. DA NU
22. DA NU 64. DA NU 106. DA NU 148. DA NU 190. DA NU
23. DA NU 65. DA NU 107. DA NU 149. DA NU 191. DA NU
24. DA NU 66. DA NU 108. DA NU 150. DA NU 192. DA NU
25. DA NU 67. DA NU 109. DA NU 151. DA NU 193. DA NU
26. DA NU 68. DA NU 110. DA NU 152. DA NU 194. DA NU
26. DA NU 69. DA NU 111. DA NU 153. DA NU 195. DA NU
28. DA NU 70. DA NU 112. DA NU 154. DA NU 196. DA NU
29. DA NU 71. DA NU 113. DA NU 155. DA NU 197. DA NU
30. DA NU 72. DA NU 114. DA NU 156. DA NU 198. DA NU
31. DA NU 73. DA NU 115. DA NU 157. DA NU 199. DA NU
32. DA NU 74. DA NU 116. DA NU 158. DA NU 200. DA NU
33. DA NU 75. DA NU 117. DA NU 159. DA NU 201. DA NU
34. DA NU 76. DA NU 118. DA NU 160 DA NU 202. DA NU
35. DA NU 77. DA NU 119. DA NU 161. DA NU 203. DA NU
36. DA NU 78. DA NU 120. DA NU 162. DA NU 204. DA NU
37. DA NU 79. DA NU 121. DA NU 163. DA NU 205. DA NU
38. DA NU 80. DA NU 122. DA NU 164. DA NU 206. DA NU
39. DA NU 81. DA NU 123. DA NU 165. DA NU 207. DA NU
40. DA NU 82. DA NU 124. DA NU 166. DA NU 208. DA NU
41. DA NU 83. DA NU 125. DA NU 167. DA NU 209. DA NU
42. DA NU 84. DA NU 126. DA NU 168. DA NU 210. DA NU
211. DA NU
212. DA NU

NUMELE I PRENUMELE ..

26