Sunteți pe pagina 1din 5

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Calculatoare Informatic si Microelectronic

Departamentul Ingineria Software i Automatic

RAPORT
Lucrare de laborator Nr. 5

la AMSI

TEMA: Realizarea diagramelor de stare

A efectuat: st.gr.SI-151
Cucu Dumitru

A verificat: lec.superior
Sava Nina

Chiinu 2017
Scopul lucrrii: Studierea elementelor de baza ale diagramei starilor (notiunea de stare simpla , starea
compusa, tranzitie intre stari, substari concurente, disjuncte si depuse).

Sarcina lucrrii: Realizarea a 4-5 diagrame de stare pentru ,,Organaserul pentru studeni.

Diagrama de stare - distribuie un mod de modelare variat a strilor n care un obiect se poate afla.
n timp ce diagrma claselor arat imaginea static a claselor i relaiilor dintre ele, diagrama de stare
este utilizat la modelarea comportamentului dinamic al sistemului. Aceste tipuri de diagrame sunt
folosite extensiv n construirea sistemelor n timp-real. Rational Rose poate chiar genera codul ntreg
pentru un sistem n timp-real din diagramele de stare. diagram de stare arat comportamentul unui
obiect.
Condiia din paranteze ptrate se numete condiie de gard i controleaz cnd o tranziie poate sau
nu poate avea loc.De asemenea sunt dou stri speciale - starea nceput i starea sfirit.
Diagrama de stare se creaz numai pentru clase complexe. ns multe proiecte nu au nevoie de
astfel de diagrame.Diagramele de stare sunt create doar pentru documentare.
Stri: Sunt definite ca mulimi de setri i valori care separ sistemul n dou ipostaze spaio-temporale.
Fiecare sistem trece printr-o serie de schimbri de stare. Exemple de stri sunt: starea iniial, cea final sau
strile de eroare. Cele mai multe stri depind de domeniul problemei. Strile sunt asociate cu obiectele
sistemului. Un eveniment declaneaz o tranziie de stare care poate conduce la ndeplinirea unei aciuni de
ctre sistem.

Diagrame:
Figura 1 Diagrama strilor cu operaii posibile la deschiderea aplicaiei
n figura 1 sunt reprezentate posibilile operaii de efectuat de utilizator la deschiderea aplicaiei.
Utilizatorul poate allege s vizualizeze taskurile sau poate introduce un task nou. Dup afiarea taskurilor
se poate de sters sau de editat un task. Dup introducerea unui task nou sau editarea unui existent acesta se
salveaz.

Figura 2 Diagrama strilor Introducera unui tasc nou


n figura 2 este prezentat procesul de introducere a unui task nou. De nti se introduce taskul
(denumirea), apoi se introduce descrierea, dup care se introduce tipul de task: opional sau obligatoriu.
Dup care se introduce timpul alocat taskului. Dac timpul setat este liber, atunci taskul se salveaz. Dac
timpul e ocupat de alt task cu o pondere mai mic atunci timpul su este mutat, i n timpul eliberat este
scris taskul curent. Dac timpul e ocupat de un task cu prioritate mai mare sau egal cu taskul curent, atunci
se cere rentroducerea timpului pentru taskul curent.
Figura 3 Editarea unui tasc

n figura 3 este reprezentat diagrama dup care are loc editarea unui task existent. Se ncepe cu
editarea numelui, apoi, editarea descrieirii, dup care modificarea tipului. Dup care se editeaz timpul
alocat taskului. Dac timpul setat este liber, atunci taskul se salveaz. Dac timpul e ocupat de alt task cu o
pondere mai mic atunci timpul su este mutat, i n timpul eliberat este scris taskul curent. Dac timpul e
ocupat de un task cu prioritate mai mare sau egal cu taskul curent, atunci se cere rentroducerea timpului
pentru taskul curent.

Figura 4 Operatia de amintire a task-ului


In figura 4 este reprezentata diagrama de stare care ne permite sa alegem task-urile pe care dorim
ca Organiserul sa ne aminteasca la ora dorita despre ele.

Concluzie
In aceasta lucrare de laborator am avut deprinderi practice in realizarea diagramelor de stare. Am
aprofundat cunostintele in limbajul UML si in folosirea instrumentului Enterprise Architect.