Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
c) Cetenia european este un corolar al naionalitii unui stat membru, astfel conform
art. 17 din Tratatul de la Maastricht (fost art.8.1.TCE) este cetean al Uniunii Europene
orice persoan avnd cetenia unui stat membru. Rezult deci c dobndirea calitii de
cetean al Uniunii Europene depinde n mod esenial de deinerea calitii de cetean al
unui stat membru.
(b) dispun de suficiente resurse pentru ei i pentru membrii familiilor lor ct i asigurri
medicale complete n statul membru gazda. (art.7 alin.1. lit.b)
(c) sunt nscrisi ntr-o instituie privat sau public cu scopul principal de a urma studii,
inclusiv de formare profesionala i dein asigurri medicale complete n statul membru
gazd i asigura autoritatea nationala competenta, printr-o declaratie sau o alta procedura
echivalenta la propria alegere, ca poseda suficiente resurse pentru ei inii i pentru
membrii de familie (art.7 alin.1. lit.c).
Dreptul de edere pe o perioad mai mare de 3 luni se extinde asupra membrilor de
familie care nu au cetenia unui stat membru, n cazul n care nsoesc ori se altur
ceteanului Uniunii n statul membru gazda, cu condiia ca ceteanul Uniunii s
indeplineasca condiiile menionate pentru resortisant.
Cazuri ce nu afecteaz dreptul de edere al membrilor de familie ai ceteanul Uniunii pe
teritoriul statului membru gazd
A) Decesul sau plecarea cetaeanului Uniunii din statul membru gazda.
A.1.Decesul sau plecarea cetateanului Uniunii din statul membru gazda nu afecteaza dreptul
de edere al membrilor si de familie care au cetenia unui stat membru.
A.2. De asemenea decesul ceteanului Uniunii nu atrage dupa sine pierderea dreptului de
edere al membrilor sai de familie care nu au cetenia unui stat membru dac si-au avut
resedinta in statul membru gazda in calitate de membri de familie timp de cel putin un an
inainte de decesul cetateanului Uniunii.
A.3. Plecarea cetateanului Uniunii din statul membru gazda sau decesul acestuia nu atrage
pierderea dreptului de sedere pentru copiii sai sau pentru parintele care are custodia
acestor copii, indiferent de cetatenie, atat timp cat acestia isi au resedinta in statul membru
gazda si sunt inscrisi intr-o institutie de invatamant pentru a studia acolo, pana la
terminarea studiilor.
B) Divorul, anularea cstoriei ceteanului Uniunii.
n aceeai msur, divortul, anularea casatoriei cetateanului Uniunii nu afecteaza dreptul de
sedere al membrilor familiei sale care au cetatenia unui stat membru. Aceleai dispoziii se
aplic i membrilor familiei unui cetatean al Uniunii care nu sunt resortisanti ai unui stat
membru in cazurile in care:
(a) inainte de initierea procedurilor judiciare de divort, de anulare a casatoriei sau de
incetare a parteneriatului inregistrat, casatoria sau parteneriatul inregistrat a durat cel putin
trei ani, din care cel putin un an in statul membru gazda;
(b) prin acordul sotilor ori prin hotarare judecatoreasca, copiii cetateanului Uniunii au fost
incredintati sotului sau partenerului care nu are cetatenia unui stat membru;
(c) acest lucru este justificat de situatii deosebit de dificile, precum faptul de a fi fost victima
violentei in familie in perioada in care casatoria era n vigoare;
(d) prin acordul sotilor sau prin hotarare judecatoreasca, sotul ori partenerul care nu are
cetatenia unui stat membru are dreptul de vizitare a copilului minor, cu conditia ca instanta
judecatoreasca sa fi hotarat ca vizitele trebuie
sa aiba loc in statul membru gazda si atat timp cat sunt necesare.
7.4.dreptul de sedere permanenta(cazurile in care se dobandeste dreptul de sedere
permanenta inainte de implinirea celor 5 ani)
Dreptul de edere permanent n statul membru gazda se acord nainte de ncheierea unei
perioade nentrerupte de edere de cinci ani n cazurile n care:
(a) lucrtorul care desfoara o activitate salariat sau independena, in momentul in care
si-a incetat activitatea, a implinit varsta prevazuta de legislatia statului membru respectiv in
vederea pensionarii pentru limita de varsta, ori lucratorul care a incetat activitatea salariata
ca urmare a pensionarii anticipate, a lucrat in statul membru respectiv cel putin in cursul
ultimelor dousprezece luni precedente si si-a avut resedinta pe teritoriul acestuia pe o
perioada neintrerupta mai mare de trei ani.
(b) lucrtorul care desfoar o activitate salariat sau independent care, avandu-si
resedinta in statul membru gazda timp de cel putin doi ani, nceteaz s-i desfoare
activitatea din cauza unei incapaciti permanente de munc.
(c) lucrtorul care desfoara o activitate salariat sau independent care, dup trei ani de
munc i edere nentrerupt pe teritoriul statului membru gazd, desfoar o activitate
salariat sau independent pe teritoriul unui alt stat membru dar i pstreaz reedina pe
teritoriul statului membru gazd pe care se ntoarce, de obicei, n fiecare zi sau cel puin o
dat pe sptamn.
Indiferent de cetenie, membrii familiei unui lucrtor care desfoar o activitate
salariat sau independent care locuiesc mpreun cu acesta pe teritoriul statului
membru gazd au dreptul de edere permanent n statul membru respectiv, dac
lucrtorul care desfoar o activitate salariat sau independent a dobndit el insui
dreptul de edere permanent pe teritoriul acestui stat membru.
8.5.expulzarea
a) nainte de a fi interogate de poliie sau alt autoritate de aplicare a legii sau judiciar;
la desfurarea unei aciuni de anchetare sau de strngere de probe de ctre autoritile de
anchet sau de ctre alte autoriti competente,
b) n cazul n care au fost citate s se nfieze n faa unei instant e competente n materie
penal, n timp util nainte ca acestea s se nfieze n faa respectivei instane
17. Directiva 2016/343/UE
17.1.identificati textele Codului de Procedura Penala care reglementeaza prezumtia de
nevinovatie
In ceea ce priveste reglementarea interna, textul art.4 alin.1 din Codul de Procedura Penala,
care face referire la prezumtia de nevinovatie in sensul ca Orice persoana este considerata
nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva se
completeaza cu dispozitiile art.99 alin.2 care prevede ca Suspectul sau inculpatul
beneficiaza de prezumtia de nevinovatie , nefiind obligat sa isi dovedeasca nevinovatia , si
are dreptul de a nu contribui la propria acuzare.
Implicatiile publice ale prezumtiei de nevinovatie consta in faptul ca atta vreme ct
vinovia unei persoane suspectate sau acuzate nu a fost dovedit conform legii, declaraiile
fcute de autoritile publice, altele dect cele referitoare la vinovie, nu trebuie sa se
refere la persoana respectiv ca fiind vinovat.
17.2.sarcina probei in stabilirea vinovatiei (prevederi unionale si nationale)
In ceea ce priveste sarcina probei in stabilirea vinoviei persoanelor suspectate i acuzate,
aceasta revine organelor de urmrire penal, in limitele reglementate in prezent in
legislatiile statelor membre, astfel neaducandu-se atingere niciunei obligaii a procurorului
sau a instanei competente de a cuta att probe incriminatoare, ct i dezincriminatoare, i
nici dreptului aprrii de a prezenta probe n conformitate cu dreptul intern aplicabil. Mai
mult, art.6 alin.2 prevedere caorice dubiu cu privire la vinovie este n favoarea persoanei
suspectate sau acuzate, inclusiv atunci cnd instana evalueaz posibilitatea achitrii
persoanei respective.
Legislatia interna existenta la acest moment dat dispune in consens cu textul directivei,
astfel art.4 alin.2 din Codul de Procedura Penala prevede ca Dupa administrarea intregului
probatoriu, orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in
favoarea suspectului sau inculpatului.
17.3.garantarea dreptului de pastra tacerea (concept+reglementari nationale)
B). Dreptul de a pstra tcerea constituie un alt drept procesual recunoscut si garantat prin
norma unionala suspectului sau inculpatului. In concret, legiuitorul unional solicita statelor
membre ca prin normele de transpunere sa garanteze persoanelor suspectate i acuzate
dreptul de a pstra tcerea si de a nu se autoincrimina n legtur cu infraciunea de
svrirea creia sunt suspectate sau acuzate.
In prezent, Codul de procedura penala vine in intampinarea exigentelor unionale in materie,
astfel ca la categoria Principii generale regasim in art.10 alin.4 obligatia organelor
judiciare de a prezenta suspectului sau inculpatului garantiile procesuale de care dispune
Inainte de a fi ascultati, suspectului sau inculpatului trebuie sa li se puna in vedere ca au
dreptul de a nu face nici o declaratie. Retinem ca intru-cat legiuitorul nu face nici o
remarca vis a vis de stadiul procedurii penale in care acestuia i se aduce la cunostinta
dreptul de care beneficiaza in virtutea art.10 alin.4 suntem de parere ca s-a avut in vedere
functionarea acestei garantii procesuale cu privire la fiecare ascultare a suspectului sau
inculpatului, in toate etapele procesuale.
In completarea celor de mai sus, legiuitorul accentueaza beneficiul acestei garantii prin
art.83 lit.a care prevede la categoria drepturi procesuale ale suspectului sau inclupatului ca
In cursul procesului penal inculpatul are urmatoarele drepturi: a) dreptul de a nu da nici o
declaratie pe parcursul procesului penal, atragandu-i -se atentia ca daca refuza sa dea
declaratii nu va suferi nici o consecinta nefavorabila.....
Privitor la masura preventiva a retinerii art.209 alin.6 prevede ca Inainte de audiere,
organul de cercetare penala ori procurorul este obligat sa aduca la cunostinta suspectului
ori inculpatului ca are dreptul de a fi asistat de un avocat ales ori numit din oficiu si dreptul
de a nu face nici o declaratie, cu exceptia furnizarii de informatii referitoare la identitatea sa,
atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa
In ceea ce priveste luarea masurii preventive a arestarii inculpatului de catre judecatorul de
drepturi si libertati , ori de catre judecatorul de camera preliminara, art.255 alin.8 prevede
caInainte de a proceda la ascultarea inculpatului , judecatorul de drepturi si libertati ii
aduce la cunostinta infractiunea de care este acuzat si dreptul de a nu face nici o declaratie,
atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa.
18. Directiva 2010/64/UE
18.1.identificati categoriile de persoane si situatiile pentru care se acorda dreptul de
interpretare
n ceea ce privete dreptul la interpretare, articolul 2 din directiva prevede ca acesta este
acordat persoanelor suspectate sau acuzate:
1) care nu vorbesc sau nu neleg limba n care se desfoar procedura penal respective;
2) n cadrul procedurilor penale desfurate n faa autoritilor de urmrire penal i a celor
judiciare, inclusiv n cadrul interogatoriilor efectuate de poliie, n cadrul tuturor audierilor n
faa instanei i n cadrul oricror audieri intermediare necesare (art. 2 din directiv);
3) pentru comunicarea acestora cu avocaii lor, care are legtur direct cu interogatoriul i
cu audierile din cadrul procedurilor sau cu introducerea unei ci de atac sau a oricrei alte
cereri de natur procedural.
Dac este cazul, se pot folosi tehnologii de comunicare cum ar fi videoconferina, telefonul
sau internetul, cu excepia cazului n care prezena fizic a interpretului este necesar
pentru a garanta caracterul echitabil al procedurilor.
atunci cnd un copil aflat n stare de detenie ajunge la vrsta de 18 ani, se ofer
posibilitatea acestuia de a ramane n continuare separat de ali aduli deinui, atunci cnd
acest lucru este justificat si cand aceasta masura este compatibila cu interesul superior al
copilului care sunt deinut mpreun cu persoana adulta.