METROLOGIA PRESIUNII

1. Noiuni generale

Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importani care caracterizeaz starea unui
fluid. Ea se definete ca fiind raportul dintre fora cu care un fluid acioneaz asupra unei suprafee
i aria acesteia. ntr-un punct al fluidului considerat ca mediu continuu, presiunea este
independent de orientarea suprafeei pe care se exercit, avnd aceeai valoare in toate direciile.
Suprafeele orizontale sunt plane de presiune statica egal. n cazul fluidelor nchise ntr-un
recipient, presiunea este independent de forma geometric a acestuia.
n interiorul fluidelor fiecare strat servete drept suport pentru toate straturile de deasupra lui. n
cazul lichidelor presiunea determinat de aceste straturi poart denumirea de presiune hidrostatic.
Gazele fiind compresibile, aciunea dintre straturile care le compun face ca densitatea sa fie cu att
mai mare cu ct stratul este plasat mai jos. Prin urmare i presiunea static a gazului va crete n
acelai sens. n practic, ntruct densitatea gazelor este foarte mica n comparaie cu cea a
lichidelor, se poate considera c presiunea gazelor dintr-un recipient este aceeai n orice punct al
acestuia.

n natura i n instalaiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni:

a) presiunea atmosferic pa. Presiunea exercitat de nveliul gazos care nconjoar globul
terestru poart denumirea de presiune atmosferic sau presiune barometric. Aceasta
variaz cu: altitudinea (datorita greutii aerului), cu starea vremii (data de deplasarea
maselor de aer atmosferic) i cu poziia geografic de pe globul terestru. Variaia densitii
aerului funcie de presiune a condus la necesitatea de a stabili o presiune de referin numit
presiune normal, aceasta fiind presiunea corespunztoare nivelului mrii la latitudinea de
45o i temperatura de 0oC i care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa;
b) presiunea absolut pa. Presiunea absolut reprezint presiunea unui fluid considerat fa
de zero absolut de presiune. Este presiunea care se utilizeaz n toate relaiile termotehnice;
c) suprapresiunea ps. Cnd n instalaiile tehnice presiunea absolut este mai mare dect
presiunea atmosferic, diferena dintre acestea poart denumirea de suprapresiune sau
presiune manometric;
d) depresiune pv. Cnd n instalaiile tehnice presiunea absolut este mai mica dect presiunea
atmosferica, diferena dintre acestea poarta numele de depresiune, subpresiune, vacuum
sau presiune vacuummetrica. Vidul, exprimat in procente din presiunea atmosferic, este:

[%]
Suprapresiunea si depresiunea, fiind exprimate in raport cu presiunea atmosferica, se mai numesc
si presiuni relative.
Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura de mai jos, relatiile de legatura
dintre acestea fiind urmatoarele:

Schema domeniilor de msurare a

presiunilor

i. n cazul suprapresiunilor:
pa= pb + ps
ii. n cazul depresiunilor:
pa=pb pv
e) presiunea static pst. Presiunea static reprezint presiunea care se exercit pe suprafaa
plan de separare dintre doua mase de fluid aflate in micare;
f) presiunea totala ptot . Dac ntr-un curent de fluid se introduce un obstacol viteza fluidului
devine zero iar ntreaga energie cinetica specifica a fluidului se manifest sub forma de
presiune. Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare) poart denumirea de presiune
total;
g) presiunea dinamic pdin. Presiunea dinamic se definete c diferena dintre presiunea
total i cea static dintr-o seciune transversal printr-un curent de fluid.
pdin=ptot- pst

2. Descrierea aparatelor de msurat presiunea

a) Aparate cu lichid

Avnd o construcie simpla, aparatele cu lichid se utilizeaz pe scara larg pentru msurarea
presiunilor. Principiul de funcionare se bazeaz pe legea fundamental a hidrostaticii,
comparndu-se presiunea de msurat cu presiunea hidrostatic a unei coloane de lichid (mercur,
apa, alcool etilic etc.). Se utilizeaz pentru msurarea suprapresiunilor (manometre), depresiunilor
(vacuummetre), suprapresiunilor si depresiunilor (manovacuummetre) si diferenelor de presiune
(manometre difereniale).
 Aparate cu tub U. Constructiv, sunt cele mai simple aparate fiind compuse
dintr-un suport rigid 1 pe care sunt fixate cele doua brae ale tubului din
sticla 2 i scara gradat 3.

Manometru cu tub n U

Aparate cu rezervor si tub vertical. Acestea nltura inconvenientul care

apare la aparatele cu tub U datorita necesitaii a doua citiri, dificulti care
cresc mai ales cnd presiunea variaz. Principial, aceste aparate sunt
construite la fel ca cele de tip U, unul dintre tuburi fiind ns nlocuit cu un
rezervor de seciune mult mai mare dect seciunea celuilalt tub.

Moduri de utilizare a Manometru cu rezervor si tub

tubului U. vertical.
 Aparate cu rezervor si tub inclinat. Aceste aparate, numite si
micromanometre, se utilizeaza pentru masurarea presiunilor sau a
depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor coloana de apa.Spre deosebire
de aparatele cu rezervor si tub vertical, la aceste aparate tubul este inclinat
fata de orizontala cu un unghi a putindu-se obtine deplasari mari ale
lichidului manometric in tub la presiuni reduse.

Micromanometru cu tub inclinat.

Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul 3 care se afl n
comunicaie cu tubul din sticla 4. Tubul se poate roti in plan vertical prin intermediul bucei 5,
poziia acestuia fiind fixata pe sectorul circular 1 cu ajutorul unei armaturi si a unei tije 6. Cu
ajutorul uruburilor 7 si 8 si a nivelelor 9 si 10 se realizeaz reglarea la zero a aparatului.

b) Aparate cu element elastic

Aparatele cu element elastic de msurare au o rspndire larg n cele mai diverse ramuri ale
tehnicii avnd un domeniu foarte ntins de msurare, de la presiuni de ordinul milimetrilor coloana
de apa pn la mai mult de 10.000 bar. Sunt in acelai timp robuste, construcia elementului de
msurare precum si manipularea fiind simpl, iar precizia satisfctoare. Elementul elastic poate
fi de tip tub Bourdon (simplu, dublu curbat, elicoidal, spiralat etc.), membrana, capsula sau burduf.
 Principiul de funcionare al acestor aparate se
bazeaz pe deformarea elastica sub aciunea
suprapresiunii asupra suprafeei active a unui
element de msurare. Majoritatea acestor aparate
au elementul elastic de tip tub Bourdon .
Suprapresiunea determina deplasarea captului
liber al tubului 1 transmind micarea prin
intermediul unei tije 2 si a unui sistem dinat 3 la
un ac indicator 4 care se deplaseaz in fata unei
scri gradate 5.

c) Aparate cu piston i greuti

Aparatele cu piston i greuti se utilizeaz n special ca aparate etalon datorit

performanelor deosebite ale acestora. Principiul de funcionare se bazeaz pe legea lui
Pascal, presiunea lichidului manometric din interiorul cilindrului 1 fiind echilibrata de
presiunea data de piesele calibrate 2, care se aeaz pe talerul 3 al pistonului 4.

Manometru cu piston.