n anul 1920 Parlamentul Romniei aproba o lege inspirata si promovata de istoricul

Nicolae Iorga (1871-1940) si de arheologul Vasile Prvan (1882-1927) - care prevedea

crearea de academii romne n strainatate: Scoala romna de la Fontenay aux Roses la
Paris si Scoala Romna la Roma. Scopul lor era perfectionarea tinerilor romni n
domeniul stiintelor umaniste (filologie clasica si moderna, istorie si arheologie), al artelor
plastice si arhitecturii. La 8 iulie 1921 Guvernatorul Romei punea la dispozitia Romniei
un teren n Valle Giulia n scopul construirii unei cladiri destinate exclusiv ridicarii unei
Academii Romne de Istorie, Arheologie si Arte Frumoase. Scoala si-a nceput
activitatea n data de 1 noiembrie 1922 ntr-un sediu provizoriu n Via Emilio de Cavalieri
11. Sediul actual, inaugurat n ianuarie 1933, a fost ridicat sub conducerea arhitectului
Petre Antonescu, costurile lucrarii fiind sustinute de Banca Nationala a Romniei. La
acea dat British School functiona deja ntr-un palat vecin, iar academiile straine aparute
n deceniile urmatoare au transformat, pe drept cuvnt, Valle Giulia ntr-o Valle a
Academiilor.
n ntreaga perioada 1922 - 1947 la Scoala Romna au fost trimisi de universitatile din
Bucuresti, Cluj si Iasi (iar pna n 1940 si de universitatea din Cernauti) cei mai buni
licentiati din domeniile arheologiei, istoriei, filologiei, artelor frumoase si arhitecturii.
Bursele erau acordate de Ministerul Instructiunii publice de la Bucuresti, iar Academia
Romna exercita patronajul asupra activitatii stiintifice a Scolii. Circa 170 de tineri romni
au beneficiat de stagiul la Scoala Romna/Accademia di Romania din Roma, devenind
ulterior personalitati cunoscute n Romnia si n strainatate.

ntemeietorului Scolii si primului sau director, Vasile Prvan (1922-1927), i-au urmat la conducerea Accademiei di Romania G.G. Mateescu (1927-
1929), Emil Panaitescu (1929-1940), Dumitru Gazdaru (1940-1941) si Scarlat Lambrino (1941-1947).n 1923 a fost publicat primul volum din
anuarul Scolii (Ephemeris Dacoromana), care reunea studii de istorie, arheologie, istoria artei si arhitectura, filologie clasica si moderna, istoria
literaturii - studii semnate de membrii Scolii. Pna n 1945 s-au publicat zece volume ale acestui anuar. Din 1925 a fost lansata o noua publicatie -
Diplomatarium Italicum, care prezenta colectii de documente privind istoria si cultura romnilor culese din bibliotecile si din arhivele italiene
(patru volume publicate pna n 1939). Periodic se organizau expozitii de arta plastica si de arhitectura ale bursierilor. Biblioteca Scolii ajunsese
la peste 13.000 volume n preajma celui de-al doilea razboi mondial. Printre cei care au conferentiat la Accademia di Romania au fost Th. Ashby,
Chr. Huelsen, Jrme Carcopino, mile Mle, Giulio Quirino Giglioli, Adolfo Venturi, Cesare de Lollis, Vittorio Rossi, L. Curtius, Ettore Pais,
Roberto Paribeni, R. Bianchi-Bandinelli, A. Maiuri. n 1945 Accademia di Romania a fost unul din membrii fondatori ai Uniunii Internationale a
Institutelor de Arheologie, Istorie si Istoria Artei din Roma.

n 1947 autoritatile romne au hotart nchiderea institutiei. ntre 1947 si 1969 Accademia a ramas nchisa, cladirea degradndu-se treptat. n
1969, n perioada dezghetului relatiilor dintre Romnia comunista si Occident, n sediul Accademiei s-a deschis Biblioteca Romna de la
Roma condusa, initial, de italienistul Alexandru Balaci.

Abia n anul 1990, dupa caderea regimului totalitar de la Bucuresti, institutia si-a schimbat din nou statutul, redevenind Accademia di Romania
din Roma. Directorii care s-au succedat - Zoe Dumitrescu Busulenga (1991-1997), Marian Papahagi (1997-1999), Dan Eugen Pineta (2001-
2008) au readus, treptat, institutia la menirea ei initiala. Din 1999 se acorda bursele Vasile Prvan n domeniile traditionale de specializare
post-universitare sau post-doctorale. n anul 2000 s-a reluat publicarea anuarului Ephemeris Dacoromana, iar n 2005 Accademia di Romania a
fost reprimita n Uniunea Internationala a Institutelor de Arheologie, Istorie si Istoria Artei din Roma. Dupa nfiintarea, n 2003, a Institutului Cultural
Romn, Accademia di Romania a preluat si sarcinile specifice unui institut cultural romnesc n strainatate.

Accademia di Romania si desfasoara activitatea n baza Acordului Cultural dintre guvernul romn si guvernul italian. Gestiunea Accademiei este
ncredintata Ministerului Afacerilor Externe al Romniei, activitatile sale stiintifice fiind coordonate de Academia Romna si Ministerul
Educatiei de la Bucuresti, iar cele culturale de catre Institutul Cultural Romn.