O faptura noua! de AUR. espre Luther se pot spune multe lucruri, inclusiv nega- tive, ca despre fiecare dintre slujitorii lui Dumnezeu, de altfel. A fost un om cu bune $i rele, care a avut ins’ curajul, spre deosebire de multi altii, de a sta de partea adevarului Prin studierea asidua a Cuvantului a ajuns aproape de Dumnezeu, a des coperit si inteles ade contemporanilor sai, s-a bucurat de cilauzirea Cerului, rispunzind ne condiionat chemarii divine. Nua dat inapoi, nu s-a temut, aga cum bine re marca serva Domnului: Neclintit ca o stanca a stat Luther, in timp ce valurile cele mai furioase ale puterii lumesti loveau asupra lui fird si-i facd vreun rau. Simpla putere a cuvintelor lui, atitudinea sa neinfri cati, ochii calmi si graitori si fermita- tea neschimbatoare exprimata in fie care cuvnt si fapti au facut o impresie profunda asupra adundirii, Era evident 4 nu putea fi determinat si se supund mandatului Romei, nici prin promisi uni, nici prin ameningar." Ce deosebire este intre Luther si uni lideri (asa-zis crestini) din peri- oada comunista, care cu. nongalanta scuzau compromisul, spunand: Ce era si fac? Am semnat (pentru binele bi- sericii, bineinfeles). De cealalti parte, a celor neclintiti in credina, Luther spunea: Nu semnez! Ce o fi, om vedea dupa. Dumnezeu si-mi ajute! identificm nevoia! Nevoia cea mai mare pe care 0 are lumea este aceea de barbati — bar Dati care si nu se lase cumparafi sau vanduti, barbafi care si fie cinstifi si credinciosi in adancul sufletului lor, barbafi care si nu se teama si spund pacatului pe nume, barbafi a ciror constiinga este la fel de bine orientata citre datorie, precum este acul busolei catre pol, barbati care vor lua pozitie neclintit’ pentru adevar, chiar daca s-ar pribusi cerur Auzim, ce-i drept nu prea des, despre oameni, unii cu o situatie material precar’, care returneaz diferite bunuri gisite, obiecte sau bani, negindindu-se vreo clipa sa-si insuseasca un bun care nu le aparti- ne, Cata lume, ar spune Esop (filozof grec), daca ar fi contemoran cu noi, si niciun OM La olimpiada din 1928, de la Am- sterdam, scrimerul Lucien Gaudin SAPTAMANA DE RUGACIUNE VINERI i-a spus arbitrului, care tocmai ho- tirdse reluarea ultimului asalt, pe motiv ca lovitura sportivului italian Giulio Gaudini nu fusese concluden ta: ,Am fost atins!”, Franfa pierzand astfel medalia de aur in concursul pe echipe. ,De ce n-ai ticut?” i-au re- prosat colegii. Pentru ca’, a raspuns Lucien, ,desi arbitrul nu vizuse, eu am stiut si n-as fi putut sa trdiesc cu asta” Din nefericire, in ultimul timp sunt din ce in ce mai putini cei care pun adevarul mai presus de oric inaintea intereselor personale sau de grup. $i nu vorbesc de cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu! Da, desi pare surprinzitor, vorbesc despre noi, cei care ne numim (pe drept, de altfel, din perspectiva invayiturii) adevara tii urmasi ai lui Hristos. Ce-ar fi, de dragul Lui, si facem impreuna cativa pasi spre normalitate, asa cum este ea in Hristos, pentru a fi fapturi noi. Sau, am putea numi pasii acestia teze pe care Luther le-ar adresa crestinului modern. Oricum, important este si accepfi ca mesajul este si pentru tine. Fii sincer cu tine insuti Cel mai edificator test al nasterii din nou, dovada schimbarii launtric il constituie, fara doar si poate, testul sinceritati. Fi, in primul rind, sincer cu tine insuti! Dispozitia de a-fi recu- noaste greselile,limitele, si de anu te minti cd lucrurile incorecte din viata ta au o justificare acceptabild ar trebui si fie parte integranti din compor- tamentul oricdrui crestin convertit. »Nimeni’, spune Pavel, si nu aiba despre sine o parere mai inalta decit se cuvine, ci sa aiba simfiri cumpata te...” (Romani 12:3 up). Poate prea mult timp am fost in competitie cu ceilalti, si asta ne-a facut orgoliosi si necinstifi, Privind la oameni si ra- portindu-ne la ei, am invafat si ne ascundem, sa ne bucurém in secretDaca este cineva in Hristos, este o faptura noua. de micile pliceri ale omului firese, gi asta ne-a facut duplicitari. E timpul sa privim doar la Hristos! Fit mereu in competitie cu tine insuti si castiga fiecare zi batilii pe campul de lupta al sfingirii, cu omul firesc! Fii onest cu ceilalti! Prea des, de data aceasta, ne lovim la tot pasul de vorbele frumoase, dar nesincere, de complezenfa, cu care ne alintam unii pe alii, Avem un discurs diferit, spunem noi diplomatic, in realitate de multe ori ipocrit, fata de cea ce gindim sau credem cu ade- virat despre interlocutorul nostru. O astfel de atitudine, pacifist’, va lisa nerezolvat fondul problemei si nu va indeparta cauzele, ale ciror efec- te se vor pastra, transformandu-le in vegnice generatoare de tensiuni mocnite, care, in final, vor distruge relafile. Curajul de a spune adevarul intotdeauna, indiferent de implicati, cu riscul de a pierde pe termen scurt aprecieri sau foloase, i-a caracterizat de-a lungul timpului pe adevaratii reprezentanti ai lui Hristos si ar tre- bui si ne defineasca si pe noi. lata ce trebuie sa faceti: Fiecare si spund aproapelui siu adevarul; judecati in portile voastre dupa adevar si in ve- derea pacii” (Zaharia 8:16). Si nu uita porunca: Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insu. E timpul si iertam gi sd fim iertati! Si iubim, sa acceptim, sa daruim, sa trim frumos cain tim- pul zilei, ,ca unii care am vazut noi insine, cu ochii nostri, marirea Lui” (2 Petru 1:16 wp). Fii credincios in lucrurile mici! Cred ci e timpul sa fim credin- ciosi si in lucrurile mici (mici, doar in mintea noastra), care definesc cu adevarat caracterul unui om. Toate care se vad sunt importante: Saba- tul, zecimea, misiunea, inchinarea, spunea Domnul Isus, dar nu lisati ca Curierul Adventist ‘octombrie 2017 —2 CORINTENI 5:17 timpul s& treaca fard ca interiorul si fie schimbat. Aici, cred eu, avem de castigat 0 batilie. Nu exist posibili- tatea compensiiii, daci cumva vre- unul dintre noi are vreo speranta de felul acesta. Fiti duymani ai mediocritatii spirituale! Lucrati si traiti ca pentru Domnul, invatand de la El blandetea, smerenia, modestia si excelenta caracterulu. Singura speranta este si riménem Tanga Acela care nu a facut nici cel mai mic compromis, care nu a fugit de suferina. Prin studiu si rugicit- ne, prin devotiune constanta, sa fim aproape de Dumnezeu gi si rimanem in El, Sa lasim vesnicia s4 inunde via- {a noastra zilnica si si crestem in sfin- {enie, la fiecare pas al credinfei, prin Duhul Sfint Om nou in Hristos! »Dar voi n-afi invafat aga pe Hris- tos; daci, cel putin, L-afi ascultat gi daca, potrivit adevarului care este in Isus, afi fost invatati cu privire la felul vostru de viata din trecut, si va dez- bracati de omul cel vechi care se stri- ca dupa pofiele ingelatoare gi s& va in- noiti in dubul minfii voastre gi si vi imbracafi in omul cel nou, ficut dupa chipul lui Dumnezeu, de o neprihani: re io sfinfenie pe care le da adevarul” (Efeseni 4:20-24), De-a lungul istoriei pamantului, Dumnezeu a avut sia pregitit slu- jitori integri, neinfricayi, puternici, ‘oameni care si nu faci compromis, nici rabat de la principiile Sale. Dar parci niciodati nu a fost o vrem« care astfel de oameni sa fie din ce in ce mai greu de gisit. Intr-o societate in care compro- misul este cheia pentru putere ~ pen- trua te ridica mai sus, pentru o viata mai comoda si indestulata -, acesta poate lua diferite forme, avand mul- te fete ascunse: fie ca e vorba de ma- nipulare, de ascunderea adevarului, de a inchide ochii cind se intimpli vreo nedreptate, de a nu recunoaste cnd gresesti, de a te minti si pe tine sufi cd stai bine, de a nu deranja pe cineva atunci cand trebuie sa spui lu- crurilor pe nume, oricare din ele in interes propriu. Nu e nevoie si furi, sd ingeli sau sa minfi flagrant; aceste mici compromisuri produc aceleasi efecte, aceleasi consecinte dezastru- coase: 0 minte care nu mai deosebeste binele de riu, ochi bolnavi, care vid doar prin ceata. Ii datoram lui Dumnezeu 0 4a schimbati! Triim finalul istoriei acestui pamant, dar nu ne ridicdm la inaltimea vremurilor! Hotararea de a rimane in Hristos ar trebui si fie pt oritatea noastra, a urmagilor Lui. Si cerem Domnului si deschida cerul sis reverse Duhul Sfint peste noi gi peste biserica Sa. E timpul sa fim au- tentici, crestini veritabili, asemenea oamenilor lui Dumnezeu, purtitori de stindard, si si scriem impreuna cu E] ultima pagina a istoriei acestui p’- ‘mant — cu viata noastra, daca e nevo- ie. E timpul si ridicdm ochii din colb si si privim la Cel care vine, Singurul care ofera vesnicial m len G. White, Itria mdntuii . 348 2 Ellen G. White, ducati p. 57 INTREBARI PENTRU Ce Insearmna pentru tine s8 fiom ou in Hristos? Ce forme ingelatoare ar putea lua compromisul,ca si fie acceptat? Ce lucruri mici nu ar trebui s8 lipseasca din viata ta de credinta?SAPTAMANA DE RUGACIUN SABAT DIMINEATA Eee Cuvantul lui Dumnezeu, fundamentul credintei noastre ree icul alai aducea la prima rar obisnuit: erau prezenti membri ai clerului, trecatori curiosi si oameni cu lopeti. Un singur lucru lipsea: sicriul cu trupul celui decedat. pr funerara iesita d omun Cand alaiul a intrat in cimitirul Bisericii Parohiale ,Sfinta Maria” din Lutterworth (Anglia), in aer plutea un iz de frenezie si de razbunare. In sfar- sit, John Wycliffe, marele eretic, avea si-si primeasca pedeapsa meritata, la 43 de ani de la inmormantarea sa! Cand au ajuns la mormantul siu, ‘oamenii s-au apucat imediat si dea pamantul la o parte si au spat adanc pana cind lopetile au dat de lemn. Dupa ce au deschis sicriul, mainile profanatoare au luat osemintele lui Wycliffe din locul lor de odihna si le-au aruncat in foc Nereusind si-1 execute in timpul vietii, papalitatea era hotarata si-si aduca planul la implinire macar dupa moartea sa. Dupi arderea oseminte- lor, prelatii au luat cu satisfactie ce- hhusa gi au aruncat-o in raul Swift din apropiere, crezand ca izbutiser’ astfel C. WILSON s& steargit fird urma amintirea refor- matorului De ce atita ura? De ce atata venin? Pentru ci John Wycliffe indrizni: se si il sfideze pe papi, indriznise si predice contra calugarilor paraziti si, mai grav, indraznise si traduca Biblia din latina in engleza, pundnd Sfantul Cuvant al lui Dumnezeu la dispozitia poporului, in limba lor natala. Preotii, episcopii si papa insusi stiau ca lumi na din Cuvantul lui Dumnezeu avea si imprastie bezna care fi menfinea la putere pe ei si sistemul lor corupt. sInsiarderea osemintelor unui asemenea om nu i-a putut distruge influenta’, scria secole mai tarziu te ologul si istoricul George Townsend. .Cum spunea John Foxe in cartea sa despre martiri: «Desi -au exhumat, i-au ars osemintele gi i-au aruncat ce- nusa in rau, Cuvantul lui Dumnezeu siadevarul invagaturi lui, cu roadele si izbinda aduse de ele, n-au putut si le ard; ele au rimas vii pana astizi»”! Wycliffe a scipat de flacari pana dupa moartea sa, dar multi alii dup el au fost arsi pe rug, au fost decapi tati, au fost inecafi ~ au fost marti- rizafi din cauza loialititii lor fafa de Dumnezeu gi fat de Cuvantul Sau. Biblia la indemana p ului Efortul de a pune Biblia la dispo zitia oamenilor, in limba vorbita de «i, a fost dus mai departe de alti. In 1522, la doui sute de ani de la nas terea lui Wycliffe, Martin Luther, cel ‘mai cunoscut reformator, a publicat traducerea sa in german a Noului Testament. In 1534, a apirut prima sa traducere completa a Bibliei, care a fost primita cu bucurie de oamenii de rind vorbitori de germana. Insi autoritatile nu le-au impartasit bucu- ria: ,In zadar s-a apelat la autoritati le civile si religioase pentru a zdrobi erezia. In zadar s-a recurs la inchi soare, tortura, foc si sabie. In ciuda faptului ca mii de credinciosi si-au si- gilat credinga cu sangele lor, lucrarea a avansat. Persecutia a servit doar la raspandirea adevarului”? In perioada in care Martin Luther punea Cuvantul lui Dumnezeu la dis pozitia germanilor de rand, William Tyndale cilca pe urmele lui Wycliffe, ocupindu-se de o noua traducere a Bibliei in limba engleza. Spre deose- bire de Wycliffe, care tradusese dupa un text latin, el a pornit de la textul original ebraic si grecesc. Intrucat lu- crarea sa nu a fost agreata in Anglia, Tyndale a fugit in Germania, iar in 1525 a fost tiparit Noul Testament in traducer primul Nou Testa. ment tradus in engleza din originalul In scurt timp, traducerea sa a fost adusi clandestin in Anglia, starnind bucuria poporului, dar si ostilitatea autoritatilor. In 1535, in timp ce se ocupa de traducerea Vechiului Testa ment, Tyndale a fost tradat. A facut 500 de zile de inchisoare, dupa care a fost martirizat ~ strangulat cu lan turi si ars pe rug. Prietenii de incre- dere i-au dus lucrarea la bun sfarsit gi, la cafiva ani dupa moartea sa, a fost publicata traducerea complet a Bibliei.Acum este timpul sa ne formdm o credinta, o convingere sio incredere totald in Cuvantul lui Dumnezeu. Pasiunea reformatorilor Ce i-a determinat pe oamenii acestia si sfideze suferinfa si chiar moartea pentru a pune Cuvantul lui Dumnezeu la dispozitia poporului Dorinta fierbinte ca poporul si cu- noasca adevarul lui Dumnezeu. In ‘momentul in care au deschis ochii gi au vazut adevirul Bibliei, oamenii au observat contradictiile dintre Cuvan- tul lui Dumnezeu si invagaturile pre- otilor. Adevarul avea si-i elibereze de sub domnia fricii instaurate de insti- tutia bisericii.? Ellen White a impartigit pasiu- nea reformatorilor pentru facilitarea accesului liber la Scripturi: Bibl nu a fost data doar pentru slujitori altarului si pentru oamenii inva scria ea. ,Fiecare barbat, femeie si copil ar trebui si citeasci. personal Scripturile. Nu astepta si fi-o citeas- ca pastorul! Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu pentru tine. Saracul are tot atata nevoie de ea ca si bogatul, cel neinvafat ca si cel invafat. lar Hristos a facut acest Cuvant atat de clar, incat nimeni nu are de ce si se poticneasca atunci cdnd il citeste”* Gratie principiilor _protestante de interpretare literala a Bibliei si de interpretare a Bibliei cu Biblia, ma- joritatea adevarurilor noastre funda- ‘mentale ~ Sabatul, starea mortilor, sanctuarul si judecata de cercetare = au fost stabilite pana la organizarea oficiald a Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, in anul 1863. Ellen White descrie astfel meto- da folosita pentru stabilirea acestor adeviruri: ,Fratele [Hiram] Edson sialfi, care au fost niste persoane in- teligente, nobile si corecte, s-au aflat printre aceia care, dupa trecerea datei din 1844, au cercetat adevarul ca pe o ‘comoara ascunsi. Eu am participat la adunairi cu ei, am studiat impreuna gi ne-am rugat staruitor. Adesea am ri- 6 | Curierul Adventist ‘octombrie 2017 ‘mas pand tarziu noaptea gi, uneori, pe parcursul intregii nopti, ragindu-ne pentru lumina si studiind Cuvantul Frafii acestia s-au adunat din nou si din nou pentru a studia Biblia, ca si-i cunoasca semnificatia si si fie preg’- tifi si o prezinte cu putere”> Un ochi critic Astizi, unii se opun principiului de interpretare literal a Bibliei. In opinia lor, ea ar trebui privita cu ochi critic, pentru a discerne ce parti din Cuvantul lui Dumnezeu au semni- ficatie pentru noi, cei din secolul al XXElea. In loc si compare text cu text, ei decid ce este si ce nu este rele- vant in functie de ce le dicteaza inte- lepciunea umana, Una dintre principalele contro- verse cu care ne confruntém ca ad- ventisti de ziua a saptea este cea refe- ritoare la autoritatea Bibli Sa nu uitam ca Scripturile sunt singura noastra aparare si si a sisi promovam metoda de interpre- tare istorico-biblica, permifandu-i Bibliei si se interpreteze singura, in- vatitura peste invapitur’, porunci peste porunca! Si ludm seama la urmitorul sfat despre acceptarea Bibliei asa cum es- te: De la cei care fl urmeaza, Dum- nezeu cere mai mult decat isi dau sea- ‘ma mulji, Daca nu vrem si ne clidim speranfele pentru cer pe o temelie falsi, trebuie si acceptim Biblia aga cum este si si credem ci Domnul spune exact ce scrie in ea.”® Metode de studiere a Bibliei Biserica Adventist de Ziua a Sap- tea a publicat un document ofic despre metodele de studiere a Bibl ei, Documentul a fost votat de citre Comitetul Executiv al Conferint ‘Generale cu ocazia Consiliului Anual de la Rio de Janeiro (Brazilia) si ,se adreseazi tuturor membrilor Bise- ricii Adventiste de Ziua a Saptea, cu scopul de a le oferi cateva principii ciliuzitoare in vederea studierii Bi- bliei” El explica faptul c& exist doua metode de abordare a Scripturii ‘Metoda istorico-critici minimi- zeazit nevoia de credinti in Dumne- zeu si de ascultare de poruncile Sale. Mai mult, ea plaseaza in penumbra elementul divin al Bibliei, care are statut de carte inspirat’ (de aici si uunitatea ei), si subestimeaza sau in- terpreteaza eronat profetiile apoca- liptice si pasajele escatologice ale Bibliei. De aceea, fi indemnam pe ad- ventisti si evite utilizarea procedeu- lui deductiv asociat metodei istorico- critice. In loc de aceasta, noi considerim cA este util si promovim principiile de studiu al Bibliei care sunt confor- me cu invafiturile ei, care pastreaza unitatea ei i care pleaca de la premi sa ci Biblia este Cuvantul lui Dumne- zeu, Acest tip de abordare ne va con- duce la o experienta satisficatoare gi adecvati cu Dumnezeu.’ Dumnezeu ne-a incredinfat man- datul de aparatori ai Cuvantului Sau, pentru ci el s-a dovedit a fi adevarat si pentru ci el schimba viafa oameni- lor. Oamenii in general cred c& totul este relativ, dar se ingala! Exist’ re- alititi absolute gi ele pot fi gisite in Cuvantul lui Dumnezeu, la care ni se cere o aderare completa. Timp pentru Cuvantul lui Dumnezeu ‘Trim in perioada laodiceeana, in care crestinismul este caracterizat de superficialitate. Diavolul va incerca si ne distragi atentia de la Biblie si de la adevar. El va recurge la toate metode- le posibile ~ recreerea, materialele au- dio-vizuale, divertismentul, munca, muzica, dezacordurile si conflicteleIntr-o vreme cand rein Proce est ed ear reant Seen eros creme eee ractiunea Sa cu ee Bena cus interne, ereziile, dezbinarea familii- lor, problemele financiare ~ ca si nu ne mai luim timp pentru Cuvantul lui Dumnezeu. A sosit timpul sa includem studiul Bibliei in programul nostru zilnic! Bi blia este vitala pentru noi deoarece ne asazi fat’ in fafa cu Domnul Hristos. Ea ne invata ca mantuirea este posibi 18 doar prin bizuirea completa pe El. Eane vorbeste despre viafa si moartea Sa, despre invierea Sa, despre lucrarea Sa pentru noi in Locul Preasfant din sanctuarul ceresc. Ne aduce aminte c& Sabatul este sigiliul Sau special si legimantul Siu cu poporul care pi- zeste poruncile Sale. Ea ne intareste convingerea si speranga in revenirea apropiata si literala a Rascumparato- rului nostru, Ea ne ajuta si stim ca fi slujim unui Dumnezeu care nu ne va abandona la greu sia cirui biserica va triumfa asupra atacurilor Diavolului Este timpul si ne formam o cre. dinta, 0 convingere si o incredere to: tala in Cuvantul lui Dumnezeu. $tim ca va veni timpul cand nu ne vom mai putea baza pe simfuri, cand ne va fi prezentati ,amagirea cea mai pu- ternica, aproape convingatoare”®, cal- culata si ingele, daca va fi cu putin, chiar $i pe cei alesi” (Matei 24:24) A sosit timpul! Vine furtuna. Este timpul si cla- dim pe temelia solida a Cuvantului lui Dumnezeu. Isus Insusi ne arata cum si ne pregitim: ,De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele sile face il voi asemana cu un om cu judecati care si-a zidit casa pe stan ca. A dat ploaia, au venit suvoaicle, au suflat vanturile si au batut in casa aceea, dar ea nu s-a prabusit, pentru ca avea temelia zidita pe stinca” (Ma tei 7:24,25), Credinfa si convingerile noastre trebuie clidite pe Cuvantul nepieritor al lui Dumnezeu. Biblia, pastrata si pecetluita cu singele martirilor cre- dinciogi, transcende timpul si cultu- ra, Este Cuvintul Dumnezeului viu si, prin cAlauzirea Duhului Sfant, pu- tem gisi rispunsurile atat de necesare astizil a Life of the Martyrologis and he Work, vl. 3, p96. Monuments Ellen G. White, Tragedia veacurilor, ed. 2011 159, ® William Tyndale pe hitp//greatsitecom timeline-english-bible-history will bm Ellen G. White, Manuscrisul ‘yndale 2,7 feb. 1901 *Bllen G. White, Soli ales, cartea 1, ed. 2012, pis * Ellen G, White, Marturi pentru biserica ol. 5, ed. 2016, 145 “Methods of Bible Study; htps//wwwad ventstorgen/nformation/oficial statements o-imethods-ofbible-study "Ellen G, White, Tage p53, a veacuilr, ed 2011, meditatie si discutie Ce semnificatie istorica are arderea ‘osemintelor lui Wycliffe? Cum ne putem imbunatati metodele de studiu al Bible} Pentru a obtine mai multe benefici? Ce inseamné ci,vinefurtuna"? Cum ne pregatim pentru ea? Curierul AdventistAMANA DE RUGACIUNE SABAT DUPA-AMIAZA réim in vremea_ sfarsitului i Semnele timpului, care se im plinesc cu rapiditate, decla Ta ci venirea lui Hristos este foarte aproape. Zilele pe care le triim sunt solemne si importante. Duhul lui Dumnezeu este retras de pe pamant treptat, dar sigur. Plagile si judecatile deja au inceput sa cada asupra acelo- ra care dispretuiesc harul lui Dumne zeu, Nenorocirile care au loc pe uscat si pe mare, tulburirile din societate, vestile de rizboi nu prevestese nimic bun. Ele anticipeaz evenimente imi nente, de cea mai mare intensitate.”! Guvernatorul statului Florida, Rick Scott, cu citeva ore inainte ca uraganul Irma si loveasci statul american, a ficut un ultim apel ca. tre locuitorii care pri de evacuare (potrivit The G dian): Trebuie si plecati - nu diseara, nu intr-o ora, ci chiar acum. Aceasta este cea mai catastrofald furtuna pe care a vazut-o vreodata statul.” Peste 6 mili oane de persoane din statele Florida si Georgia primisera ordin de evacua. re, »Aceasta este ultima du yeavoas- tra sansi sd luati o decizie corect’’ le-a transmis guvernatorul ‘$i multi au fost gata. Gata sa ple ce, gata si lase case, terenuri si alte lucruri agonisite o viata intreaga, fara s& se uite in urma, ca sofia lui Lot. Au lisat si au plecat. In acest timp al isto- riei stim ca harul este aproape si fie inchis si trebuie ca pregitirea noastra sa ne ajute si luim deciziile potrivite. SEvanlns! peace lenKer! pentru a doua venire ARD CALUGAR' La o siptimana distanta, in Ro- mania, in comunitatea Labirint din Bucuresti, simbati dupa-amiazi_ a fost un program special. Brasov Mi hai, pastor in comunitatea Labirint si responsabil de proiect, si echipa lui de 12 voluntari au povestit experientel prin care, cu ajutorul lui Dumnezeu, au trecut cu bine timp de o siptima. na in Irak, Au adus si dous fami refugiati din Bucuresti, care au intrat cu acea ocazie pentru prima data in: ide tr-o biserica cresting, In timpul programului a fost pre- zentat planul de sustinere, impreund cu ADRA, a spitalului adventist din Irak, singurul spital pentru refugi afi din nordul Irakului (este la 20 de kilometri de Mosul si deserveste 100 000 de refugiatis pentru mai mul te informatii, vezi site-ul ADRA — http://adra.ro/stiri/sustine-si-tu-pri mul-spital-de-refugiati.htm!). Dupa ce programul s-a terminat 0 sora care se apropie de 90 de ani s-a dus la pastor dorind sa discute des- pre cele prezentate gata si doneze 12 000 de lei pentru spitalul din Irak. I-a dat numarul de La spus ci este telefon si adresa, spundndu-i ca il ag teapta a doua zi in viziti. Pastorul s-a gindit ca sora, fiind in varsta, a cam incurcat cifrele. ,Poate ci a vrut si spuna 1 200 de lei.” Oricum, darul era important si bine-venit. A doua zi a plecat la adresa pri mita intrebandu-se despre ce suma era vorba, Dupi ce i-a povestit timp de o ori despre perioada interbelica si despre comunism, sora i-a adus un plic si a rugat si numere banii Erau, aga cum se gandise, 1 200 de lei. Inainte de plecare, cu o tresirire sora .Era sa uit. Trebuie si aduc si celilalt plic?” inci 12 800 de lei. In total, 14 000 de lei, gata sa fie oferiti pentru proiect. Insi partea si mai in teresanta acum urmeazi, O femeie modesti, care triieste din pensie, de spuse:De aceea, si voi fiti gata; caci Fiul omului va veni in ceasul in care nu va ganditi. unde s& aibi o suma asa de mare pe care si o doneze pentru un proiect de care aude acum prima data? A venit explicatia. De la o vreme, cind mer- ge la magazin si faci cumparaturile si ajunge la casi si pliteascd, vine cineva din spate si fi spune casierei: »Plitesc eu pentru mamaie” I-a fost rusine si s-a gindit sa schimbe ma- gazinul. Dar scena s-a repetat. Acum s-a obignuit, iar sumele economisite astfel le pune deoparte pentru Dum- nezeu, Asa s-a strins 0 mare parte din suma donata. Ce inseamné si fii gata? Sa stringi fn fiecare zi ceea ce pare si fie in plus. Sa strangi acum pentru o perioada cind trebuie si oferi. Poate c& altci- neva s-ar fi gindit 8 cheltuiascé mai mult, Insi aceasta sora a vazut oportu- nitatea de a-si strange o comoara in cer. Petru Lucrarea Domnului Hristos se apropia de sfarsit. Cina special de Picioarele lui Petru fusese- 14 spalate. El si ceilalti apostoli, cu exceptia lui Iuda, fuseserd declarati curai. Acesta este contextul in care este Ricuti declaratia: ,Doamne, (...) cu Tine sunt gata si merg chiar si in temnita gi la moarte” (Luca 22:33). Si, dupa toate aparentele, aga trebu- ia si fie. Ins& Isus i-a rispuns: ,Petre, spun e& nu va canta astizi cocogul pang te vei lepida de trei ori ca nu ‘Ma cunosti” (v. 34). Ce contrast! Pe- tru spune ca este gata, iar Isus ii spu- ne ci in aceeasi 21 se va lepada de El de tret ori. ucenici Mater 24:44 Petru a fost ling Domnul Isus. A stat sia invajat dela EL. A facut lucra- re misionara. A avut rezultate mari. A declarat in fata celorlalti ca este gata. Sina fost aga. Nu esti gata pen- tru ca te-ai hotarat si faci o declaratie. Nu esti gata pentru cé lucrezi pentru Hristos. Nu esti gata pentru c& ai unele rezultate. Nu esti gata pentru ci te-ai hotirat sa vrei sd fi gata. »Cnd Petru spunea c’-L va urma pe Domnul siu chiar si la inchisoa- re si la moarte, asa se si gandea si faci; dar el nu se cunostea pe sine. In ascunzigurile inimii lui erau ele- mente de riutate, pe care impreju- rarile urmau si le scoata in evident? Daca el nu-si didea seama de peri- colul in care se afla, lucrurile acestea puteau si-l duci la ruina vegnica. Mantuitorul a vazut in el o iubire de sine si 0 siguranta care urmau si copleseasca pina si iubirea pentru Hristos. In experienta lui se mani- festaserd multi slibiciune, multe pacate neristignite, un duh de ne- pasare, un temperament nesfin{it si © intrare necugetata in ispita. Aver- tismentele pline de gravitate ale Iui Hristos erau o invitatie la cercetarea inimii?? ‘Cand privim la sfarsitul vietii lui Petru vedem un alt om. ,Ucenicul odinioara atat de nepregatit s& vada crucea a considerat cA este 0 bucu- rie si-si dea viata pentru Evanghelie, simfind numai ci, pentru el, care-L tigiduise pe Domnul, era o onoare prea mare si moar in acelasi fel in care murise Invatatorul siu?? Isus este Vita Care este secretul? Cum poti sa fii gata? Ce a infeles Petru si ce schimbat in viata lui? Secretul gi sim in invataturile pe care Domnul Hristos le-a dat ucenicilor in seara aceea in drum spre Ghetsemani, la poalele Muntelui Maslinilor. «Eu sunt Vita, voi sunteti mldi- tele», a zis Hristos citre ucenici. Cu toate ci avea si fie despartit de ei, unirea spiritual cu El rimanea ne- schimbata. Legitura care este intre lita si vita, a zis El, reprezinta le- giturile voastre cu Mine. Altoiul este infipt in vita cea vie si apoi creste in tulpina, legindu-se fibra cu fibra si nervurd cu nervura. Viafa vitei devi- ne viata mliditei. Tot asa si sufletul care era mort in nelegiuiri si pacate primeste viata prin legatura cu Hris- tos. Legitura cu El se face prin cre- dinfa in El ca Mantuitor personal. Pacitosul ii uneste slibiciunea cu taria lui Hristos, goliciunea sa cu pli- natatea lui Hristos, nimicnicia sa cu puterea dainuitoare a lui Hristos. El are gindul lui Hristos. Natura ome- neasci a lui Hristos a atins natura noastra omeneasca si natura noastra omeneasc& a atins divinitatea. In fe- lul acesta, cu ajutorul Duhului Sfint, omul ajunge si primeasci natura dumnezeiasca. El este primit in Cel Preaiubit. ‘Aceasta unire cu Hristos, odata realizata, trebuie pastrata. Hristos a zis: «Ramanefi in Mine, si Eu voi ri- ‘mane in voi. Dupa cum mladifa nu poate aduce rod de la sine, daca nu Himane in vif, tot aga nici voi nu Curierul Adventist ‘octombrie 2017 9puteti aduce rod daci nu ramaneti in Mine.» Aceasta nu este o atingere tamplatoare si nici o legaturi din cand in cind. Mlidita ajunge parte integranta din viti. Revarsarea de vviati, tarie gi putere de rodire de la radacina la ramuri nu este impiedi- cata de nimic si curge neintrerupt. Desparfita de vita, mladita nu poate sd triasca. Nici voi, azis lisus, nu pu- teti trai despartiti de Mine. Viata pe care ati primit-o de la Mine nu poate fi pastrata decat printr-o legiturs ne- intrerupta. Fard Mine nu puteti birui niciun pacat gi nu puteti sa vi impo- triviti niciunei ispite. «Ramaneti in Mine, si Eu ve mane in voi» A rimane in Hristos inseamna a primi fird incetare Du- hul Lui sia trai o viata de supunere fara rezerve in slujba Lui. Canalul de legitura intre om si Dumnezeu tre- buie sa fie deschis continu. Dupa cum mlidita trage neintrerupt seva din vita-de-vie, tot astfel si noi trebu- Ziua Portilor Deschise De Tene @ 20% reducere* "a Porton ee ie si ne prindem de Isus si sa primim de la El, prin credinta, taria si desi- vargirea Lui de caracter”* Afigata Domnul Hristos, in parabola celor zece fecioare, prezinta cinci fecioare care aveau untdelemn de rezerva. Cand a venit mirele, ,cele ce erau gata au in- trat cu el in odaia de nunta sis-a incuiat usa” (Matei 25:10). Au strans untde: Jemn de rezerva si acum erau gata. Intr-o alta ocazie, Domnul Hri tos le indreapta ucenicilor atentia spre cei care erau gata si la care ei ru se gindiser’. ,Ridicati-va ochii gi priviti holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceris” (Ioan 4:35). Harul pe care Cerul ni-a acordat a fost platit asa de scump. Tot Cerul este interesat de salvarea noastra. Acceptarea harului in viata noastra ne va transforma, ne v-a schimba si ne va ajuta si fim gata pentru mare: le eveniment al revenirii Domnului Hristos. Cici harul este puterea lui Dumnezeu. TBllen G. White, Marturif penta biserea, vol. 9, p15, 2 len G, White, Vagal lsu, 2008, p. 642. > Ellen G. White, ducati, 2012, p. 80, 4 Ellen G. White, Via li lisus, 2008, p. 644, 645, INTREBARI PENTRU Ce inseamné s8 fi gata? Ceeste cercetarea de sine? Care sunt rezultatele, daca esti in vit (loan 15:12-13,17)? 10 | Curierul Adventist ‘octombrie 2017Aci cunoastetiharul Dom- nului nostru Isus Hristos. El, macar ci era bogat, S-a ficut sirac pentru voi, pentru ca, prin si- cia Lui, voi si va imbogatiti” (2 Co- rinteni 8:9). Daca veti intreba pe cineva care a fost scanteia care a aprins focul Reformei in Germania - iar de aici 4 cuprins intreaga Europa $i l-a de- terminat pe Martin Luther si afigeze cele 95 de teze pe usa bisericii din Wittenberg - rispunsul imediat ar putea fi: banii, Era o perioada in care bani dominau nu doar viata social si economic’, ci si pe cea religioasa. In aceasta Saptimana de Rugiciu- ne redescoperim cel mai pretios as- pect al existentei si al mantuirii noas- tre: harul nemeritat al lui Dumnezeu siroadele pe care acesta le produce in viata credinciosilor. Conceptul de har domina intrea- ga Biblie. Totus, atunci cand vorbim despre acest dar pretios al lui Dumne- eu, gindul ni se duce imediat la Pavel. 2 Corinteni 8:9 cuprinde unul dintre cele mai profunde ginduri despre ha- rul lui Dumnezeu exprimate de apos- tol. S¥ nu uitim insi contextul in care Pavel transmite acest adevir. Dou ca- pitole din cea de-a doua epistola catre cei din Corint sunt dedicate stringe- rii de ajutoare pentru credinciosii din Terusalim. Intregul paragraf prezinta proiectul unui dar special initiat si or- ganizat de citre Pavel; totusi, nu intal- him in niciunul dintre aceste versete cuvantul bani, desi cu tofii cunoastem i darul a fost exprimat tocmai in acest ‘mod. In schimb, un alt cuvant domina cele dous capitole: cuvantul har. Datorité harului lui Dumnezeu, isericile din Macedonia pot parti- cipa la aceasta stringere de ajutoare, pot dirui de bunavoie, cu bucurie, dupa puterea lor i chiar peste pute- rile lor” (2 Corinteni 8:3). Pentru apostolul Pavel, funda- mentul diruirii dupa voia lui Dum- nezeu nu poate fi altceva decat harul Sau, De aceea, el nu este preocupat in primul rand de marimea darului, ci de roadele harului lui Dumnezeu, manifestate in viafa credinciosilor. Ei erau gata si daruiasc pentru ci bucuria “harului lui Dumnezeu a umplut inimile lor. Macedonenii au vazut in iubirea lui Dumnezeu $i in harul manifestat la Golgota pe ade- varatul Daruitor gi voiau s8-si expri- ‘me recunostinfa. Pentru ei, daruirea nu era un mijloc pentru aarita cat de mult fac ei pentru Dumnezeu, ci cat de mult a facut Dumnezeu pentru ei. Acelasi adevar il exprima i scrii- toarea Ellen White: ,Dragostea expri- ‘mata la Calvar trebuie reafirmati, reconsiderata si rispinditi in toate bisericile noastre. Vom face noi tot ce putem pentru a da fort principilor pe care Hristos le-a adus in aceasta lume? ‘Vom lupta pentru a initia si pentru a ficientiza actiunile de binefacere care sunt necesare acum, fird intarziere? Stand in fafa crucii si vizdndu-L pe Prinul cerului murind pentru voi, pute{is& va inchideti inima gis spu- neti: Nu, nu am nimic de oferit?”! Siptimana de Rugiciune cons tuie 0 ocazie unica, in care Biserica din intreaga lume este adunati in jurul aceluiasi mesaj, iar inchinarea capati valenje noi prin rugiciunile {naltate si experientele traite. Mesa- jul din acest an ne indreapta priviri- le spre Golgota, locul unde harul lui Dumnezeu s-a revarsat asupra intre- gii omeniri din abundenfé, iar acest har continua si aduca roade pentru vesnicie. La Golgota, Isus Hristos a devenit sirac, nu a beneficiat de pro- priul Siu har, pentru ca in acest mod si ne imbogieasci pe noi. Un mod practic de exprimare a recunostinfei fata de bogitia harului Sau este si artim acest lucru tocmai acum, ur- ‘mand exemplul celor din Macedonia. Darul Saptimanii de Rugiciune a fost introdus pentru prima oari in anul 1922, in timpul recesiunii eco- nomice, sia constituit un dar mondial pentru sustinerea misionarilor din in- treaga lume. Lipsa mijloacelor finan are punea in pericol menfinerea lor in campurile misionare. Dupa aproape 0 ‘uta de ani de la acel eveniment, Bise- rica Adventist’ mondialé continua si rispindeasci Evanghelia in intreaga lume, iar darul din aceasta saptimana are rolul de a susfine aceasta lucrare. La inceput a fost un dar al sacrifi- ciului, asemenea darului oferit de cre- dinciosii din Macedonia. Credem ca a sosit din nou timpul ca acest dar si nu fie doar unul obisnuit, ci unul cu totul special, unul al sacrificiului, pentru ca in acest mod sa poata aria spre mare- le sacrificiu de la Golgota. Prin darul adunat de la credincio- i veniti dintre neamuri, un dar uni- versal, Pavel dorea sa intareasca uni- tatea bisericii, si-i apropie pe cei din Terusalim de cei ce erau mai departe, nu doar geografic, dar si cultural. Avem un mesaj comun in aceasti ‘Saptimana de Rugiciune, dar si un dar global, care sustine misiunea mondia- 1a, si prin darul nostru suntem uniti in ¢efortul ca Evanghelia si ajungi la fieca- re popor, grup etnic sau limba. Credinciosii din Macedonia au dorit, |-au rugat pe apostolul Pavel cu mari stdruinfe” si nu fie exclusi de la acest privilegiu. Astizi nu ne exclude nimeni, doar noi singuri ne putem refine. Fie ca exemplul celor din Macedonia, curajul reformatori- Jor gi sacrificiul pionierilor adventisti si ne inspire la dorinja de a mani- festa harul lui Dumnezeu prin darul oferit. In acest mod, binecuvantarea Jui Dumnezeu nu intarzie si coboare asupra bisericii Sale, aga cum s-a in- tamplat siin vechime: ,Si Dumnezeu poate si va umple cu orice har, pen- tru ca, avand totdeauna in toate lu- crurile din destul, s& prisositiin orice fapta buna” (2 Corinteni 9:8). = "Ellen G. White, Slur privind administrarca eesti a viet. 16. Toan Cimpian Tatar, directorul depar- tamentelor Publicati, Spiritul Profetic 3i Administrarea Crestina a Vietii, Di- viziunea Intereuropeana (EUD) Curierul Adventist ‘octombrie 2017 W7 DUMINIC reformator de-al lui Martin Luther si un iubitor al pacii si al consensului, a fost intrebat odata de prietenii lui de ce fi era atat de devo. tat lui Luther, un om mare, dar care putea fi uneori indaratnic, autoritar sinepoliticos. Melanchthon, el insusi tun mare invafat din perioada Refor: mei, a réspuns simplu si concis — De la el am aflat Evanghelia! Prin influenta lui Luther sia Re- Evanghelia” a revenit la in ceputul erei moderne in centrul cre- dinfei crestine. Conform apostolului Pavel, ea este mesajul prin care lu p= Melanchthon, un coleg formei, creaz ,puterea lui Dumnezeu” ,pen tru mantuirea fieciruia care crede’ (Romani 1:16). Definitia aceasta oferita de apos tol confine cinci termeni de o impor. tanta deosebita: ngheli Cuvantul_,Evanghelie” inseamna este buna’, ,stire imbucuritoare’, smesaj de victorie’ Ea este ,Evan- ghelia lui Dumnezeu” (Romani 1:1) pentru ca vine de la El si este despre El. Dar este si ,Evanghelia lui Hris tos’ (Romani 15:19), pentru ca este vestea despre misiunea, jertfa si moar- tea ispasitoare a lui Isus din Nazaret, Mesia cel divin, in locul omului. De asemenea, ea vorbeste despre victoria Sa asupra mori, despre mijlocirea Sa inaintea lui Dumnezeu pentru popo- rul Sau care trdieste inca si se lupta in lumea aceasta, dar si despre revenirea Sa viitoare pentru a-$i incheia hucra: rea, Evanghelia confine vestea conso- latoare ci, dupa mantuir Cunoasterea Evangheliei intr-o lume nemantuiti, Hristos Se va {ntoarce ca sa schimbe lumea intreaga. Evanghelia ne oferi solutia la © problemi umana_fundamentala: »Pentru pacatul si mizeria pamantu: lui, Evanghelia este singurul antidot”™ ut i Dumnezeu Evanghelia poseda putere creatoare pentru cd este Cuvantul lui Dumnezeu. Cuvintele oamenilor nu defin putere creatoare. Ele sunt in general ,vorbe goale’ Insi atunci cind Dumnezeu rosteste un cuvént, ceea ce porunceste ia fling. Cand rosteste vestea buna, ori cine crede primeste mantuirea Mantuirea nu are loc ca urmare a speculatiei filosofice, a teoremelor sau infelepciunii objinute din carti Tebavirea omului de nefericirea adus de vinovatie si de scurtimea viefii nu are loc prin pledoaria umana, ci prin actiunea divina si prin achitarea di vind. Are loc in urma unui ,minunat negot"?, in urma unui schimb sau a unei inlocuiri uimitoare. La cruce, ,Dumnezeu... in Hris tos (2 Corinteni 5:19) a facut schimb de locuri cu omenirea. El a lu pra Sa judecata care ar fi trebuit exe cutata in dreptul pacitosului: ,Jude- catorul, judecat in locul nostru.”? A luat asupra Sa pedeapsa noastra si ne oferi neprihinirea Sa (versetul 21); S-a ficcut slab si ne oferd puterea Sa (2 Corinteni 12:9); S-a facut sirac pentru noi si ne oferi abundenta Sa (2 Corinteni 8:9); a dat slava pe mi- zerie, a dat bucuria pe suferinga si a dat chipul lui Dumnezeu pe chipul de rob (Filipeni 2:7) pentru ca noi, care nu avem ,nimic’, si stépanim toate lucrurile” (2 Corinteni 6:10).4 Vestea extraordinara a Evangheliei nu este valabila numai pentru o anu mit nafiune, pentru cei de un anumit sex sau de un anumit statut social, ci este valabili pentru fiecare om.De la el am aflat Evanghelia! In urma experienfei din Damase, apostolul Pavel, care se putea liuda cu descendenfa sa iudaica si cu nepriha- nirea sa fariseica (Filipeni 3:4-6), s-a imprietenit cu popoarele pagine, din care ficeau parte mulfi crestini, Ei rau ybucuria si cununa’ sa (Filipeni 4:1). Pentru el, suferinfa si moar- tea Domnului Hristos ,pentru toti” (1 Timotei 2:6) elimina orice preju- deciti etnice, sociale si de gen (Ga- lateni 3:26-28). Evanghelia darima toate barierele si aduce la existent’ o comunitate supranationala. In Hristos, oameni diferiti, prove- niti din medii diverse, cu 0 educatie si cu o experienta de viat’ diferite, formeazi familia Dei’, familia lui Dumnezeu: ,Hristos sfairima zidurile despirtitoare, prejudecatile nationale care ti deosebesc pe oameni si vestes- te iubire pentru toati familia ome- neasci”* Toti oamenii devin ,copii ai lui Dumnezeu”, Domnul Hristos rea- lizeaza aceasta unire in plan orizon- tal, dar realizeaz si conexiunea pe verticala: uneste omenirea cu Dum- nezeu prin moartea Sa mantuitoare. Cum anume? credinta in Hristos Cand vorbeste despre credinta, Pa- vel nu se refera la o presupunere, sau 0 ipoteza, nici la asentimentul fafa de © anume declaratie. In Scripturd (la data aceea, Vechiul Testament) a cre- de inseamni ,a se prinde ferm de..., apuca, a fi credincios”® In Noul Tes- tament, a crede inseamni a avea incre- dere, afi credincios. Noi primim min- tuirea (iertarea de pacate, acceptarea —PHILIPP MELANCHTHON de citre Dumnezeu, innoirea vietii si riscumpirarea finala) prin increderea in promisiunea mantuirii facute de Domnul Hristos, atasindu-ne_ferm de ea si rimanand credinciosi pani la sfargit. Cea ce-i mantuieste pe cei ri, sau pacatosi, mu sunt performanfele lor religioase (faptele), ci increderea lor in Dumnezeul care ii declara ne- prihanifi in Hristos (Romani 4:5). In- dreptiirea pacitosilor, cu alte cuvinte declararea lor ca fiind drepfi inaintea tronului milei al lui Dumnezeu, are loc doar prin credinta, fara faptele Le- gli Galateni 2:16). Biserica socotea ci pistrase bine aceasta Evanghelie de-a lungul seco- lelor si cd o interpreta corespunzitor. Multi credeau ci-l injelegeau bine pe Pavel, dar pierdusera din vedere esen- {a mesajului siu. Un fel de ,neprihani- re nevinovata prin fapte’” ajunsese si domine crestinatatea si transformase propovaduirea apostolica despre har intr-o religie subtila a faptelor. Sub in- fluenta legalismului sinagogilor, a in- vataturilor eleniste despre virtute si a dreptului roman, achitarea pacatosu- in har a fost substituita cu o ,caz- ensabili, in care ciutitorii rnu stiau niciodati daca f- ccusera suficient pentru a merita man- tuirea. Existau unele voci discordante, dar fie nu au reusit si se faca bine infe- lese, fie au fost ignorate. Apoi a venit mareata descoperire a mesajului apostolic prin Reforma din secolul al XVI-lea, cand cuvintele lui Pavel: ,Cel neprihanit va trai prin credinta” (Romani 1:17) au inceput sa rispandeasca iarasi lumina si cind crestinatatea a devenit inca o data con- stienta cd ,singura slava a crestinilor se giseste doar in Isus Hristos’? m "Bllen G. White, Divina vindecare, ed. 201 p24 2 Martin Luther, Lthers Schrifen: Weimar Editi- ‘on (Stuttgart: Metzler, 2003), vol 7, p 25. ® Karl Barth, Church Dogmatic (Edinburgh: ‘TAT Clark, 2008), vol. Va, p. 211 * Horst Poblmann, Abriss der Dogmatik(Giter sh: Gatersioher Verlag, 1975), p. 185. 5 Ellen G. White, Vagal liss, ed. 2015, p * Rolf Luther, Neutstamentiches Worterbuch (Hamburg: Furche Verlag, 1963), p. 95 Barth, p. 523, ‘Tertullian, De paenitentia, 6 " Martin Luther LthersSchrifien: Weimar Edit 1 (Stuttgart: Metle, 2004), vol. 13, p. 570. Ree an Ce schimbaria produs Evanghelia. in viaga ta? Cum le putem ardta celor cu 0 gandire stintfica nevoia lor dup’ Evanghelie? Ceefect are mesajul indreptatirl doar prin credinta pentru sufletul tau? Ce element al Evangheliei le atrage atentia tinerilor si adultilor asupra importantei credintei crestine? Curierul Adventist ‘octombrie 2017 13SAPTAMANA DE RUGACIUNE ectrin ndreptaiidoaprin rul Reformei”.! Cand a inteles promisiunea uimitoare a indreptatirii Picdtosului prin increderea in Hris: tos cel ristignit, reformatorul Martin Luther s-a simtit ca si cum ar fi intrat in paradis! In anii cand fusese calugir, preot si profesor de teologie, el se strdui: se sa infeleaga afirmatia lui Pavel: ,In ea (Evanghelie] se descopera drep- tatea lui Dumnezeu” (Romani 1:17; edifia Dumitru Cornilescu revizuita, EDCR). Gandurile lui au gravitat zi si noapte in jurul acestei afirmati Si, dupa cum povesteste chiar el, ura expresia ,dreptatea lui Dumnezeu’ pentru c& o interpreta filosofic, potri vit parinfilor si invatatilor bisericii, in sensul de dreptate pe care Dumnezeu © cere, dar pe care picitosii nu 0 pot genera si, ca atare, cad sub judecata ui Dumnezeu. irea din In 1545, cu un an inainte de moartea sa, fostul calugar augusti nian si reformatorul de mai tarziu, a rememorat inci o dati punctul de turnura al viefii, credinfei si practicit sale, Acela fusese momentul in care a inceput si injeleagi ci ,dreptatea lui Dumnezeu” nu este 0 cerinta, ci un dar; este dreptatea pasiva pe care Dumnezeu i-o atribuie oricui crede in Hristos. Potrivit relatarii sale, el si-a dat seama de acest fapt in chilia din turnul Manastirii Negre din Wit tenberg: ,Duhul Sfant mi-a descope rit Scripturile in acel turn”? »lzbaveste-ma in dreptatea Ta’ (Psalmii 31:1). In Vechiul Testament, dreptatea lui Dumnezeu apirea deja emeiul mantuirii noastre ca dreptate care ii salveazi pe pici- tosi. Avram, la primirea fgiduinei cu privire la descendentii sai (Gene za 15:5), nu era un ,supraom’s ci un picitos ca noi tofi. Ela crezut igi duinfa lui Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a socotit lucrul acesta ca neprihani- re (versetul 6). Aceasta inseamna ci Dumnezeu I-a considerat pe Avraam drept pentru ci a crezut. Dup’ cum ccel rit” in Biblie nu este echivalen. tul ateului din lumea moderna, ci in seamna cel pacatos” in sens general (Psalmii 1:1; Proverbele 11:31), tot la fel ,cel neprihanit” nu este ,cel fara prihan’’, ci cel care are credinta (vezi Habacuc 2:4). Aceasta i-a permis apostolului Pavel si afirme ca si sub vechiul legimant oamenii erau soco titi neprihaniti prin credinja, nu prin fapte (Romani 4:6-8). Numai Dum nezeu poate socoti un om neprihanit »Domnul, [este] Neprihanirea noas- tra? (Ieremia 23:6). In Biblie, dreptatea este un ter- men religios, nu unul moral sau po- litic. Oamenii care respecti legile sta tale si guvernamentale, care urmeaza regula legii, nu sunt o raritate in lu mea aceasta. Insi omul care pretin de a fi drept inaintea lui Dumnezeu cade prada unei erori fatale, intrucit iata ce spune psalmistul in Vechiul Testament: ,Niciun om viu nu este fari prihana” inaintea lui Dumnezeu (Psalmii 143:2), Cine doreste si devina drept ina intea lui Dumnezeu a dreptatea lui Dumnezeu. ea cere psalmistul: ,,Tzbaveste-mi Scapi-ma in dreptatea Ta” (Psalmii 31:3; 71:2). Dreptatea aceasta este in primul rand o dreptate riscumpara toare, este mantuire, nu dreptate pu nitiva. Din perspectiva Noului ment, aceasta inseamna ci Dumne- zeul care Isi asuma vina si judecata meritata de lumea pacétoasa (Ioan 1:29) pliteste pentru aceasta vin prin judecata care Il condamna la moartea pe cruce pe Fiul Sau drept si fara pa e nevoie de De ace Testa:Dintr-odata am simtit ca m-am ndscut din nou sica am intrat in paradis prin portile deschise. cat, Datorita acestei jertfe, El poate si-i ierte pe cei nedrepti, si-i accepte sisi genereze in ei o noua gandire gio noua viata si si le dea speranta intr-0 lume noua si dreapta (2 Petru 3:13). Doar cei care resping acest dar vor cidea sub condamnare pentru fari- delegile pe care le-au comis personal (Evrei 10:29,30). N-au cunoscut lntrucat [israelitii] n-au cunoscut dreptatea lui Dumnezeu” (Romani 10:3; EDCR), profetii din Vechiul Tes- tament au susfinut clar ci nevoia de mintuire a omului nu poate fi supli- nit’ prin virtutea proprie (Isaia 64:5). Pentru a fi mantuit, omul are nevoie de dreptatea lui Dumnezeu ~ de ier- tarea Sa si de acceptarea Sa plina de indurare. Adevarul acesta si-a pierdut claritatea in secolele de dupa incheie~ rea perioadei veterotestamentare. in acea perioada, invataturile ora- le menite a interpreta textele biblice au ajuns si fie considerate echi Jentul Cuvantului descoperit al. lui Dumnezeu. Fundamentul credintei il constituia Scriptura plus traditia orald. Legea, Tora, a fost suplimen- tata cu multe instructiuni de aplicare a ei, unele dintre ele ajungand chiar si 0 substituie (Matei 15:1-6) si sa 0 altereze (Romani 9:31,32). Invaatura care trebuia si dea viafa s-a transfor- ‘mat in calea citre mantuire. Concep- tia aceasta gresiti a condus la forma- lism religios (Matei 23:23) si chiar la arogant’ religioas’ (Luca 18:9-14) printre fariseii din vremea lui Isus. ‘Totusi cunostinfa despre necesita- tea harului lui Dumnezeu nu a dispi- rut complet, dupa cum putem obser va in scrierile apocrife ale Vechiului Testament. Ins accentul cidea din ce in ce mai mult pe valoarea faptelor —Martin LuTHER personale, care se credea ca ispigeau picatele' si ci obtineau merite inain- tea lui Dumnezeu.> Viafa devenea astfel un ,jug de robie’, iar tinta fariseilor era .s impresioneze neincetat pe tofi cu ev- lavia lor’, era ,proslivirea proprie’, crezind ci ,neprihnirea lor le didea dreptul si intre in cer”® Oamenii pierduti si Dumnezeul iubitor Isus a combatut aceasta invapitur’ despre mantuire cu un nu” clar. Ela avut sia prezentat o conceptie despre Dumnezeu gi despre om fundamen- tal diferita. El a sondat natura uma- na mai profund decat oricare dintre contemporanii Sai. Omul din inima caruia ies ,gindurile rele” (Matei 15:19) nu este absolut deloc in stare si faca fapte bune inaintea lui Dum- nezeu. El are nevoie de 0 conve radicala si de credinga in Evanghelie (Marcu 1:15). lar odata devenifi uce- nici, trebuie si rimanem permanent in relafie cu Dumnezeu, pentru ci {inaintea Sa suntem intotdeauna ,si- raci in duh” (Matei 5:3). Faptele pe care le facem atunci cind Tl urmam. pe Isus nu ne confera niciun merit, ci reprezinti rodul natural al ramanerii in prezenfa Sa (Luca 17:10). Dumnezeu, Tatal nostru milostiv, fi iubeste fard incetare pe copii Sai pierdutis El il iarta de fiecare data pe cel penitent i il primeste inapoi cu bucurie (Luca 15:20-24). Noi, uce- nicii Sai, am fost chemati sa lucrim. Dar rasplata pe care o primim pen- tru eforturile noastre nu este 0 dato- rie pe care o putem cere sau pretinde de la El, fiindca El ne da intotdeauna ‘mai multe lucruri bune decat suntem. demni sa primim (Matei 20:15). Ras- plata pe care ne-o di Dumnezeu nu reprezinta achitarea unei datorii, ci un dar in plus pe care ni-l ofera in bunatatea Sa. Martin Luther a avut un avantaj fata de oponentii si: el a ajuns si cu- noascd acest adevar si, mai mult, si il puna in practica. In urma multor lupte cu sine, cu teologia timpului sau si cu susfinatorii ei, el a infeles care trebuie si fie experienta fundamenta- lia crestinului: ,Dreptatea inseamna si-L recunosti pe Hristos” “Wilhelm Dantine, Die Gerechimachung des Gotlosen (Munich! Christan Kaiser Verlag, 1959), p. 248 2 Martin Luther, Tischreden, 3, 32326. > Baruch 219,27. Tobit 129, HLL. Strack P.Billeock, Kommentar zum [Newer Testament aus Talmud wd Midrasch (Munich: Beck, 1961), vo. IV/1, p. 491. Ellen G. White, Via lui sus, 2015, pp. 164, 261,351, 523. 7 Martin Luther, Lathers Schrfen: Weimar Bit. ‘on (Stuttgart: Meter 2005), vo. 31/1 p. 438. eo aa Care este diferenta dintre concep- tia populara despre dreptate si conceptia biblica despre,dreptatea lui Dumnezeu"? De ce este mai important drepta- tea lui Dumnezeu decat dreptatea lumii? Cum le putem explica acest ueru contemporanilor nostri fie ei tineri sau adulti? Prin ce se deosebea concept lui Isus despre Dumnezeu si despre ‘om de conceptia contemporanilor Sai? Prince se deosebeste de con- ‘eptia contemporanilor nostri? Curierul Adventist ‘octombrie 2017 15A redinja singura ne indrept feste, ins credinta nu ramane Xi dingurt Dupa mirturia cutezitoare dati de Martin Luther inaintea imparatu: lui, printilor si teologilor pe 18 aprilie 1521, cand a refuzat si retracteze, cei din anturajul spaniol al imparatului au strigat Ta foc cu elt Luther a ridicat bratele gia strigat — Am trecut prin foc, am trecut prin foc! Tati ci toate lucrurile s-au facut noi” (2 Corinteni 5:17). ‘Acest_eveniment din istoria Reformei ne ofera o ilustratie practica a indreptatirii prin credinfa Luther nu a fost achitat, dar a rimas ferm si curajos inaintea instanjei. $i noi putem sta fermi inaintea scau- nului de judecata al lui Dumnezeu si putem fi achitaji pe temeiul lucrarii lui Hristos de mantuire. Prin credin {a ne-am infitigat deja la judecata personala siam trecut ,din moarte la Viafa’ (Ioan 5:24) Intre judecifile oamenilor si ju- decata lui Dumnezeu exista totusi 0 mare diferent: judecitorul uman nu poate decit si achite, pe cand Judeca torul divin este capabil sa creeze din nou. Achitarea oferiti de Dumnezeu este o judecata creatoare, care trans forma omul firesc intr-un om spirit al: credinciosului i se face dupa cre- dinga lui! Odata indreptajit, el duce © viata dreapta. Amandoua aspectele luate impreuna insemnau pentru re- formator ,,indreptatire in sensul de: plin al cuvantului dramatic Neprihanirea: o chestiune jeeerer aor! GIA acme ay MCC UE ae Noi numim astazi aceste doua as- pecte ,indreptatire” (iertarea pacate lor) si, respectiy, ,sfingire” (infrang. rea pacatelor). Ellen White afirma ci viafa crestinului trebuie si fie 0 viata nde credinfa, de victorie, de bucurie in Dumnezeu”? Crestinul intra in mod miraculos intr-o viata noua.’ Prin credinta, Il primim pe Isus si ne supunem domniei divine. Hristos si Duhul Sfant ne dau o viata spiritu: ala dinamica. Viafa aceasta reprezinta rodul si dovada mantuirii primite. Ea este trait pentru slava lui Dumne- zeu si pentru binele altora, deoarece credinfa este, in definitia reformato: rului, ,o lucrare a lui Dumnezeu in noi, care ne transforma si ne permite s ne nastem din nou din Dumnezeu (loan 1:13) Credinta pune capat vietii ve chiului Adam si ne schimba inima, curajul, gandirea si toate capacitati le, aducdnd impreuna cu ea Duhul Sfint. Credinfa are in ea ceva viu, activ, puternic, astfel incat ne este im- posibil si nu facem binele tot timpul. ntrebarea De asemenea, nu se pune daca trebuie savarsite fapte bune, cici inainte si fie pusa intrebarea, credin {a sivarsit deja binele si continua si il sivargeasca™ sTot asa si noi si trdim o viata noua’ (Romani 6:4). Viafa aceasta noua este o conse: cinfi a mantuirii primite prin cre dinga si este necesari pentru credi bilitatea crestinului. In lucrarea Sa de mantuire, Dumnezeu nu urmareste numai iertarea, ci si transformarea. Daci indreptitirea inaintea ui Dumnezeu are loc in momentul in ca- re ne punem credinfa in Isus, sfingirea este un proces care dureaza toatd viata. Procesul acesta incepe odati cu instala- rea lui Hristos ca Domn al vietii noas- tre, El reprezinta, cum declara Luther, sinceputul noii creati!® Du dreptieste pe credinciosi in fata Legii Hristos fi face in stare sa traiasca, prin Duhul Sfant, o via zilnici de evlavie.Viata crestinului trebuie sé fie o viata de credinta, de victorie, de bucurie in Dumnezeu. Dumnezeu actioneaz aga cum a actionat samariteanul milos, care I-a salvat pe iudeul jefuit si batut. Dupa cum samariteanul nu a stat pe gin- duri daca si-i ofere ajutor, tot la fel Dumnezeu nu eziti si-i iubeasca pe cei care trdiesc departe de El (Romani 5:8). Dorinta Sa suprema este sa-i sal- veze (versetul 10). $i dup cum sama- riteanul a ficut tot ce era necesar sia plitit tot ce a fost nevoie pentru decarea celui ranit, tot la fel ,Dum- nezeu... in Hristos” a ficut si a plat totul ca noi si putem fi impacati cu El sisi devenim oameni noi in El (vezi 2 Corinteni 5:17,19,21). Dar, la fel ca victima, si pacatogii au nevoie de timp ca sa se vindece. Ei au nevoie si creasca (2 Petru 3:18). Desi au fost iertafi si au pasit intr-o viafa nous, pacatul continua si existe {n ei (Romani 7:17) gi in preajma lor (1 Toan 5:19). Prin lucrarea Duhului Sfant, pa- catul nu mai domneste in viata cres- tinilor, Pacatul este finut in frau (Ga- lateni 5:16). Dar credinciosii nu sunt scutiti de lupta cu pacatul (versetul 13). Noi suntem chemafi si iesim vi toriogi in lupta aceasta (1 Ioan 2:1) sisi fim constienti ci Dumnezeu nu ne iartd o singura data, ci ne iarta de fiecare data cind regretam fapta (ver- setul 1; Evrei 7:25). Luther a explicat foarte interesant tensiunea aceasta dintre a fi drept inaintea lui Dumnezeu si a lupta cu pacatul din lume. Sfinirea are loc progresiv si se va incheia in ziua jude- iii: .Viaga aceasta nu inseamna si fii pios, ci si devii pios, nu inseamna si i snatos, ci si devii sinatos, nu in- seamni si fii ci si devii, nu este odih- ni, ci activitate, Nu am ajuns inca —ELLEN G. WHITE acolo, dar suntem pe drumul catre acolo. Nu s-a spus si s-a cut totul, ci totul este pe cale si se intample si este in curs de implinire. Nu este scopul, ci calea”® Voia lui Dumnezeu este si fim zi dupa zi mai sfingi”?” Idei similare gisim in scrierile lui Ellen White: Sfinfirea este ,lucrarea... ‘unei vieti intregi”; este 0 experienfi de o viafa intreagi. Lupta cu pacatul este ,0 lucrare zilnica’, dar ,credinta” da ,victorie” chiar daca lupta noastra cu picatul nu se sfargeste niciodata cat trdim pe pamantul acesta.® Dragostea se vede din fapte »Credinta care lucreaza prin dra- goste” (Galateni 5:6). Noi sustinem cd atat neprihanirea pe care o declara Dumnezeu, cat gi viafa noua pe care o traim noi depind de credinja in Hristos. Pentru apos- tolul Pavel, credinja aceasta se mani- fest prin dragoste, iar dragostea se dovedeste prin actiune. Pentru a explica ce primesc cre- si indreptatirea a fost compa- rati cu o bancnota de 100 de dolari pe care o ofera un tata baiatului sau. Biaiatul nu trebuie sa o pastreze pen- tru sine, ci si o schimbe in bancnote ‘mai mici si si facd bine cu ele: aceasta este sfintirea. Sau cum explica Luther: »De ce si nu fac, deci, fara nicio re- zerva, cu bucurie, din toati inima gi cu rivna, pentru un asemenea Tati care m-a coplesit cu aceste bogitii nepretuite ale Sale, tot ce stiu ca pla- ce si cd este bine primit in ochii Sai? De aceea, ma voi darui aproapelui ‘meu cum ma daruiesc lui Hristos, asa cum Hristos mi S-a daruit mie; si nu voi face in viata aceasta decat ceea ce voi considera ca este necesar, benefic si infelept pentru aproapele meu, de vreme ce, prin credinfa, am din bel- sug din toate lucrurile in Hristos”” * Paul Althaus, Die Theologle Martin Lathers (Gitersioh: Gtersloher Verlag, 1975), p 205, Ellen G. White, Tragedia veacurilor, ed. 2011, p92. ® Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Elit- om (Stttgart: Metzler, 2006), val. 39/1, p98. “Cita preluat din Heinrich Bornkamm, Luthers Vorreden zur Bibel (Frankfurt pe Main: Insel Verlag, 1983), . 182. 5 Luther p. 83. © Martin Luther, Luthers Scriften: Weimar Edit: ‘om (Stuttgart: Metzler, 2003), vo. 7, . 337. * Martin Luther, Luthers Scriftem: Weimar Bit: ‘om (Stuttgart: Metzler, 2006), vo. 40, p. 355, "Ellen G. White, Fapteleaposolior, ed. 2014, p. 4413; Sol penta tneret ed, 2003, p. 102; Trage dia veacurior ed, 2011, p. 387. ° First Principle of Reformation or The 95 The sesand the Three Primary Works of Dr. Martin Luther, ed. Henry Wace and C. A. Buchheim (Londra: John Murray 1883), p. 127 hr aa Ce dar ne ofera Dumnezeu prin indreptatire si, respectiv, prin sfintire? Ce telatie existaintre sfintire gi lipsa pacatului? In ce const sfintirea in viata zilnicd acrestinulul? Sfintirea nu este cauza mantu dar este dovada necesara a el. Discutati. Curierul Adventist ‘octombrie 2017ieyabnatelts lui Dumnezeu, o imagine a caracterului Sau Faptele bune s nd era caracterizata de o religiozi- tate efervescent. Oamenii erau in marea lor majoritate piosi si credin- ciosi bisericii. Doar ca pietatea lor era in general canalizata gresit. Lucrul acesta este recunoscut chiar gi de isto riografia catolica: ,Rugiciunea, vi si invataturile erau foarte departe de Scriptura si de idealul apostolic” Viata religioasa era marcata frec- vent de formalism si de rutina. In Co- logne (Germania), de exemplu, erau oficiate zilnic liturghii cu sutele, dar nu se ficea nici macar o rugiciune fn limba locala, iar educatia tineri Jor era neglijata complet. Oamenii s imbulzeau in manastiri pentru pros peritate pimanteasci si spiritual La data aceea, Germania avea 0 po. pulatie estimativa de 20 de milioane de locuitori, dintre care 1,5 milioane erau preoti si calugiri. Credinciosii nu erau incurajafi si citeasca Sfintele Scripturi, ci si faci pelerinaje (ca de exemplu pelerinajul la ,Sfintul Ves E preajma Reformei, lumea cresti TMM Tage a mint al lui Hristos” din Tréves, Ger mania) sau si admire numeroasele colectii de moaste. Frederick Inge leptul, elector de Saxonia, suveranul care domnea in regiunea unde traia Luther, detinea o colectie de peste 19 000 de astfel de moaste,? printre care fin din ieslea lui Isus’, ,o crean- gi din rugul aprins” si ,picaturi din laptele Maicii Domnului’. Autentici- tatea acestor obiecte nu era niciodata pusa sub semnul intrebarii Conflictul legat de indulgente Porunca Ini Isus de a face fapte bune (Matei 5:16) a fost distorsionat {ntr-un mod complet strain de Evan- ghelie. Cand ii ierta pe oameni de pa- cate (Marcu 2:5; loan 8:11), Isus nu-i incirca cu o pedeapsa suplimentari, ciii lisa sa plece in pace. Teologii me dievali au transformat insa indurarea Sa intr-un sistem complex de canoa: ne, orientat citre fapte. Se spunea ci stergerea vinii putea fi objinuta de la preot in timpul spovedaniei, dar ci SAPTAMANA DE RUGACIUNE MIERCURI erau totusi necesare anumite fapte care si compenseze pacatul (exista, din fericire, posibilitatea scutirii de faptele de penitent’). Aga a apirut doctrina indulgentelor: idea iertarii pedepselor vremelnice meritate pen tru pacat, Incepnd din Evul Mediu, indulgenfele puteau fi cumparate si pentru mori care se spunea ci erau in purgatoriu. In afari de perioada de dupa Reforma, cand vanzarea de indulgente a fost sistata, doctrina ro- mano-catolica a indulgenjelor a con- tinuat si existe pana astazi.? Reforma a apirut din cauza con- troversei pe tema legitimitatii aces- tor fapte de penitenta sia vanzarii de indulgente. Avand nevoie de fonduri pentru construirea Bazilicii ,Sfantul Petru” din Roma, papii din vremea aceea au promovat indulgenjele. A in- ceput si ia amploare astfel o afacere scandaloasa”, scrie istoricul Bisericii Catolice, Joseph Lortz. Un predicator proeminent al indulgentelor era pre otul dominican Johann Tetz promitea credinciosilor urmatoarele: oln clipa in care aurul risund in cutie, sufletul salvat se urca imediat in rai”? Aceasta a starnit mania tandrului profesor de teologie Martin Luther, din Wittenberg. Intr-o scrisoare citre arhiepiscopul Albrecht de Mainz, el a protestat fata de aceasta denaturare a doctrinei crestine: ,Hristos nu a po runcit nicdieri propovaduirea indul: gentelor, ci a staruit pe propovadui- rea Evangheliei”® Conform spuselor _prietenului sau, Philipp Melanchthon, Luther a scris aceste randuri pe 31 octombrie 1517 sia batut in cuie pe poarta Bi- sericii Castel din Wittenberg (Ger- mania) cele 95 de teze referitoare la indulgente si la faptele de penitenga. ‘octombrie 20 19