Analiza mediului de marketing

MEDIUL EXTERN DE MARKETING

Elemente ale macromediului PARC FANTASTIC

Mediul demografic

Structura populatiei pe grupe de vrsta influenteaza volumul de recreere, alegerea

locului de destinatie, a perioadei deplasarii, a mijloacelor de transport utilizate si a tipului de
recreere. Statisticile arata ca n ultimii ani a crescut ponderea grupei de vrsta cuprinsa ntre 40 si
65 de ani. Aceasta se explica prin mbtrnirea populaiei i existenta timpului liber.
Structura pe grupe de vrsta influenteaza balanta timpului de ocupare a parcurilor de
recreere. Grupa vrstnica asigura ocuparea acestora n perioadele extrasezonale, cnd si preturile
sunt mai mici. Adultii si tineretul (elevi si studenti) participa la activitatile de recreere n timpul
concediilor de odihna si n perioada vacantelor sau sesiunilor, cnd sunt solicitate spaiile verzi.
innd cont de gradul de mobilitate al populatiei tinere si de dorinta de cunoastere, este necesara
crearea unor conditii optime de practicare a relaxrii. n acelasi sens, trebuie adaptate i
nfrumuseate spaiile verzi.
Organizarea transportului se face diferentiat pe grupe de vrsta. O atentie deosebita se
acorda transportului si serviciilor oferite grupei vrstnice, dornica de mai mult confort. Tot mai
multi vrstnici, prefera transportul cu autoturisme sau cu microbuze (10-20 locuri).
Structura profesionala a persoanelor care se relaxeaz constituie un factor semnificativ
pentru tipurile de relaxare:
se obesrva o participare mai mare a celor cu studii superioare (profesori, medici, ingineri
etc.) si cu studii medii, dect a celor ce presteaza o munca fizica (muncitori necalificati,
agricultori)
dorinta spre relaxare este n raport cu veniturile obtinute de familie;
calatoria depinde de locul si rolul ocupat n ramurile de activitate, de durata timpului de
relaxare i de repartiia acestora n timpul unui an calendaristic.
n privina relaxrii apar doua extreme: dorinta spre relaxare ajunge la nivel maxim la
liberii profesionisti si intelectuali (75-80%), si cote minime la populatia agricola (5-10%).
Structura profesionala a populatiei influenteaza adaptarea fizionomiei unei
asezari/localiti la cerintele ei specifice, si invers, anumite tipuri de dotari atrag anumite grupe
profesionale si sociale de turisti.

Mediul tehnologic

1
 Progresul tehnic, care ne-a fcut viaa mai comod, este i principalul duman al
sntii fizice i psihice. Amploarea fenomenului internet a dus la deteriorarea relatiilor sociale
i crearea unei lumi virtuale.
Consecina este c majoritatea celor care i transpun viaa pe Internet nu mai tiu s
interacioneze cu oamenii din viaa real. n plus, studiile arat c realitatea virtual ne amenin
imaginaia i ne inhib tririle afective.
Parcul Fantastic ofera transpunerea in realitate a viselor oferite de tehnologie, de la
relaii interumane pn la utilizarea celei mai noi tehnologii pentru cercetare i dezvoltare n
domeniul horticulturii. Diversitatea soiurilor, posibilitatea de asistare i urmrire a tehnologiei de
creere a unor soiuri de trandafiri i plante agtoare constituie material didactic att pentru
studenii Universitii de Stiine Agronomice i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad ct
i pentru orice pasionat de horticultur.

Mediul socio-cultural
Din factorii sociali decurge raportul dintre timpul productiv si neproductiv al omului.
Cresterea timpului neproductiv ofera sanse practicarii relaxrii. Timpul neproductiv poate fi
constrns si util.
Timpul neproductiv constrns se consuma cu activitati cotidiene: circulatie, activitati
casnice, cumparaturi etc.
Timpul neproducitv util se consuma pentru: pregatire profesionala (cursuri, biblioteci,
pregatire individuala etc.); ridicarea nivelului de cultura generala (citit literatura, ascultat muzica,
vizitarea unei expozitii); activitati sportive si de recreere (plimbari prin parcuri, alergari,
gimnastica, tenis etc.); activitati destinate manifestarilor sociale (ntruniri), culturale (teatru,
cinema).
Din punct de vedere social, timpul liber este supus cerintelor si conditiilor unei perioade
istorice. Repartitia timpului liber n cursul unui an este importanta pentru delimitarea tipurilor de
recreere i a modului de amenajare al teritoriului.
Timpul liber apare n urmatoarele perioade:
n timpul saptamnii (dupa orele de munca);
la sfrsitul saptamnii (week-end);
n sarbatorile legale;
n perioada concediilor anuale si a vacantelor.
n functie de durata timpului liber utilizat pentru recreere, apar trei categorii principale:
*Recreerea ocazional, din timpul saptamnii, dupa orele de munca. Se practica la
distanta mica sau la imediata apropiere.
*Recreere la sfrsitul saptamnii, cu durata de pna la 2 zile. n functie de mijloacele de
transport folosite, se desfasoara la distante diferite de locul de resedinta. Perfectionarea
mijloacelor de transport si a rutelor atrag tot mai multi turisti, cu posibilitati financiare la
distante mai mari.
*Turismul de recreere si ngrijirea sanatatii se desfasoara n perioada concediilor si a
vacantelor anuale, cu o durata mai mare si la orice distanta.

2
 Cunoasterea acestor aspecte reprezinta o conditie determinata pentru dezvoltarea
mijloacelor de recreere. Cresterea timpului liber va duce la conservarea sanatatii populatiei, la
sporirea gradului de cultura si de educatie.
S-a putut observa, studiind comportamentul concurenei (Gradina Botanica), o cretere a
numrului de clieni (vizitatori) n perioada nfloririi trandafirilor. Conform observaiilor,
vizitatorii se pot cataloga n:
- Studeni care prefer s nvee simind mirosul mbietor al flortilor
- Cupluri de ndrgostii care savureaz o plimbare romantic
- Persoane peste 60 de ani care prefer locurile umbrite dar cu deschidere spre peisajul
floral
- Prini/ bunici care ncearc s induc simul frumosului copiilor/nepoilor prin mini
lecii pedagogice privind diverse flori sau culori
Se poate observa c motivatiile pentru recreere sunt diferite:
motivatii sociale, dorina de evadare din peisajul obinuit, de cunoatere a altor
oameni si grupuri sociale, nevoia de a se convinge singur de ceea ce aude sau citeste,
nevoia de a imita pe alii, aspiraia la cultura etc.
motivaii familiale: nevoia membrilor familiei de a fi mpreuna n alte peisaje
dect cele cotidiene, nevoia de a participa la educarea copiilor, relaxarea de rigorile
vietii familiale zilnice care devine uneori constrictiva;
motivatii personale:nevoia de a iesi din automatismul cotidian, de a practica alte
activitati, recreative (plimbari, sport), de restabilire a echilibrului nervos. Exista, de
asemenea, nevoia de a scapa de presiuni (familiale sau colective), de cunoastere si
aspiratie spre realizarea personala.

Mediul economic

Transformarea necesitatii de recreere n realitate depinde de resursele financiare ale

populatiei, n conditiile existentei timpului liber. Astfel, factorul economic se impune n geneza
modului de recreere prin veniturile reale si cresterea duratei concediilor platite. Partea din
veniturile personale (familiale) ramas la dispoziia fiecrui membru al societii dup achitarea
cheltuielilor curente (locuin, hran, mbrcminte, taxe i impozite, transport etc) poate fi luat
n seama pentru practicarea recreerii pe masura puterii lor de cumprare (n funcie de crize,
inflatie etc)
Participarea persoanelor la acitvitatea de recreere se difereniaz dup venitul pe
locuitor din fiecare ar i dup categoria social din care fac parte.
Tipul si formele de recreere depind de mrimea venitului. Persoanele cu venituri mari
practica recreerea de lung durat i la distane mari, cu mijloace de transport rapide i

3
confortabile. Persoanele cu venituri mici particip la recreerea de scurt durat, la distan scurt
i pe ct posibil la utilizarea unor servicii ieftine.
Dupa estimarile Institutului Naional de Statistica pentru anul 2011, castigul salarial
mediu nominal net este de 1424 lei.
Venitul national influenteaza fenomenul de recreere, prin furnizarea mijloacelor
necesare populatiei pentru practicarea lui, prin stimularea investitiilor, prin dezvoltarea unei baze
tehnico-materiale proprii.

Mediul politic

Mediul trebuie judecat prim prisma ideoligiilor i practicilor politice, dar si prin situaii
conjuncturale favorabile (pace si ntelegere ntre state) sau nefavorabile (rzboaie, conflicte
armate, tensiuni internaionale).
Politica economica a statelor influeneaz modul de recreere direct prin: liberalizarea
circulaei persoanelor i simplificarea formalitilor de trecere a frontierelor de stat, prin
formalitile de eliberare a vizelor turistice, prin faciliti bancare (unificarea monedelor) i
vamale.
Situaiile de instabilitaete politic, recesiunile economice, crizele (energetice,
alimentare, de ap) determin restrngerea ariei activitatilor de recreere si intensitatea acestui
fenomen.
Stabilitatea politica este foarte importanta, ca si masurile de securitate.

Obiectivele pe care si le propune Parcul Fantastic sunt:

1. Cresterea semnificativa a numrului de turiti strini n zon

2. Crearea unei imagini pozitive a Iaului ca destinaie pentru turismul horticol.

3. Abordarea pro-activa a investitorilor straini prin realizarea unei oferte de proiecte

si propuneri concrete de investitii care s diversifice serviciile parcului.

4. Oferirea unor servicii profesionale de asistenta, pe durata si ulterior realizarii

cercetrilor n domeniul horticol.

Mediul natural
Petrecerea timpului liber a devenit o preocupare din ce n ce mai mare a omului modern,
dornic s evadeze din cadrul artificial al oraului ctre mediul linitit i odihnitor pe care l
confer natura.

4
 Aproape toate zonele cu mult vegetaie, situate n apropierea centrelor populate, sunt
asaltate de numeroi doritori de relaxare la sfrit de saptamn. Dorina omului de a petrece
timpul liber n natur a devenit din ce n ce mai puternic. Natura ncepe s patrund din ce n ce
mai mult n viaa noastr; ea nlocuiete universul de beton i sticl al marilor orae.Omul simte
nevoia s evadeze din condiiile lui obinuite de via, s uite de stresul cotidian. Nevoia de
relaxare i de contemplare a naturii face parte din viaa omului, este o nevoie absolut, ca nevoia
de aer, de alimente etc.
Cel mai important lucru este educaia ecologic n scopul devoltrii spiritului civic,
conducnd la formarea unei contiine i a unei gndiri ecologice despre natur. Rezultatul
educaiei ecologice va trebui s fie o comportare atent, corect i responsabil fa de natur.
Din punctul de vedere al afacerii, mediul natural intervine n activitatea producerii
materialului sditor ct i a dezvoltrii bussines-ului prin creterea i ntreinerea vegetaiei
parcului. O analiza completa a acestei componente a macromediului devine cruciala n stabilirea
celor mai adecvate surse de aprovizionare att n termeni de cost cat si de calitate (rezisten la
frig i la duntori).
Preocuparea pentru utilizarea de tehnologii nepoluante a luat amploare n ultimii ani,
fiind investite substantiale resurse financiare n directia modernizarii si reconditionarii liniilor de
productie.
Responsabilitatea privind protectia mediului revine autoritatii centrale pentru protectia
mediului - Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si inspectoratelor sale teritoriale.
Activitatea de protectia mediului n Romnia este reglementata de Legea Protectiei Mediului
nr.137/1995 (republicata n anul 2000).

Elemente ale micromediului PARCULUI FANTASTIC

Compania (resurse i capabiliti).

Lista furnizorilor / poteniali parteneri se prezinta astfel:

Universitatea de Stiine Agronomice i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad;

Firme de distribuie material sditor din ar i din strintate
Firme distribuie mobilier parcuri
Agenia Judeean de Ocupare For de Munc
Agenii de turism
Firme furnizoare de recipiente din plastic de diferite capacitati pentru produsele
horticole;

5
 Buna desfasurare a actelor de piata presupune intercorelarea cu succes a activitatilor
societatii caracterizate de un grad nalt de eterogenitate. De aceea, alegerea prestatorilor de
servicii trebuie sa fie subordonata criteriilor de eficienta n materie de cost si calitate.

Lista de potentiali clienti:

Universitatea de Stiine Agronomice i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la

Brad(practica studentilor) ;
Firme de distribuie flori (florrii);
Firme organizare evenimente festive;
cabinete specializate de psihoterapie
Studeni care prefer s nvee simind mirosul mbietor al flortilor
Cupluri de ndrgostii care savureaz o plimbare romantic
Persoane peste 60 de ani care prefer locurile umbrite dar cu deschidere spre peisajul
floral
Prini/ bunici care ncearc s induc simul frumosului copiilor/nepoilor prin mini
lecii pedagogice privind diverse flori sau culori

Principalii furnizori de forta de munca sunt, datorita specificului activitatii BIOFARM,

urmatoarele institutii de nvatamnt superior:

o Universitatea de Stiine Agronomice i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad;

o Agenia Judeean de Ocupare a Forei de Munc;

o Agenii de pasare forta de munc;

Concurentii Parcului FANTASTIC

Gradina Botanic Iai care acoper o suprafat de aproximativ 100 de hectare fiind una
dintre cele mai mari din lume. Este organizat n urmtoarele sectoare
1. Seclorul Sistemic
2. Sectorul Flora i vegetaia Romniei
3. Sectorul Ornamental
4. Sectorul Dendrologic
5. Sectorul Flora Globului
6. Sectorul Biologic
7. Sectorul Plante Utilitare
8. Sectorul Complexul de Sere
9. Sectorul Rosariu
10. Sectorul Plante Memoriale

6
 11. Sectorul Recreativ
12. Sectorul Didactic - Experimental
Rozariul grdinii conine peste 600 de soiuri de trandafiri, rspndite pe o suprafa de
1,7 hectare. Datorit numrului mare de soiuri nobile, precum trandafirii remontani (Frau Karl
Druschki etc.), hibrizii Thea (La France 1867, White Christmas, Matterhorn, Mount Shasta,
J.F.Kennedy, Mme. Caroline Testout, Mary Maryweather, Diamond Jubilee, Peer Gynt, Caprice,
Sutter's Gold, Kardinal, Crimson Glory, Erotika, Ernest H. Morse, Eminence, Mainzer
Fastnacht etc.), dar i soiuri de trandafiri pitici, semiurctori i urctori colecia prezent aici este
unic n Romnia a fost recunoscut de ctre The World Federation of Rose Societies.
n colecie sunt incluse i soiuri de trandafiri create n Romnia: Luchian, Foc de Tabr i Rosa
bunda.

Organismele publice

Principalele organisme sub a caror incidenta intra activitatea BIOFARM sunt:

o asociatiile profesionale nfiintate de catre producatorii de medicamente pentru a-si putea

apara interesele, lund astfel nastere:

Asociatia Romna a Producatorilor de Medicamente si

Asociatia Romna a Producatorilor Internationali de Medicamente

o mediile de informare n masa: posturi de televiziune si de radio, presa scrisa (n special

revistele specializate Farmacist, Info Medica, Orizonturi Medicale, Viata Medicala
Romneasca, British Medical Journal, dar si reviste care contin n structura editoriala
sectiuni de sanatate: SANA, Formula AS, Olivia, Ioana, etc.) Internetul capata o
importanta din ce n ce mai mare n spectrul media exista pagini Web specializate n
domeniile farmaceutic si medical: www.farmaline.ro, www.farma.ro,
www.naturaplant.ro, www.ed-medicala.ro, etc; trebuie considerata de asemenea, influenta
pe care o au portalurile romnesti n directionarea utilizatorului catre adresele
companiilor, Internetul intervenind astfel ca un mediu ieftin, dar eficient pentru
promovarea companiei si a produselor acesteia.
o marele public receptioneaza mesajele companiei prin intermediul mass-media.
Componenta acestui element de micromediu este data de totalitatea segmentelor carora
compania li se poate adresa, mpartindu-se astfel n consumatori efectivi, potentiali si
nonconsumatori. n functie de pozitia lor fata de produsele companiei, sunt elaborate
strategii de comunicatie potrivite fiecarui segment.

MEDIUL INTERN DE MARKETING

Resursele materiale

Resursele materiale reprezinta suportul fizic al activitatii oricarui producator. Generatoare

de valoare, atunci cnd nglobeaza un grad nalt tehnologic, baza materiala poate diferentia
competitorii pe o piata dinamica, asa cum este cea a produselor farmaceutice.

7
 n conditiile impuse de Ministerul Sanatatii, de implementare a normelor GMP, s-a impus
ca obligatorie evaluarea bazei materiale existente si nlocuirea acesteia, acolo unde a fost cazul,
pentru a fi conforma cu cerintele normelor de buna practica de fabricatie.

n prezent, BIOFARM detine trei linii de productie operative astfel:

o linia de capsule gelatinoase moi (engl. soft gels) singura din Romnia;

o linia de lichide are cea mai mare capacitate din Romnia, BIOFARM
pozitionndu-se ca lider pe piata siropurilor si solutiilor;

o linia de tablete filmate.

Terenul, privit ca factor de productie, intervine ca baza de desfasurare a activitatii, pe el

fiind amplasate cladirile companiei (cladirea administrativa, si cele de productie si depozitare).
BIOFARM are sediul n Str. Logofat Tautu Nr. 99.

Resursele umane

Marii producatori ai pietei farmaceutice s-au vazut nevoiti a opera restructurari ale fortei
de munca, datorita implementarii treptate a normelor GMP. La baza deciziei de reducere a
personalului a stat pe de o parte, cresterea gradului de automatizare a liniilor de productie, iar pe
de cealalta parte, rationalizarea costurilor aferente factorului uman (implementarea GMP
presupunnd semnificative eforturi financiare).

Specificul activitatii BIOFARM impune apelarea la un personal calificat, care sa

corespunda cerintelor n continua schimbare ce intervin n procesul productiei de medicamente,
specializarea angajatilor constituindu-se ntr-un factor determinant al calitatii produselor oferite
de organizatie si, implicit, al succesului acesteia pe piata de referinta.

BIOFARM are, n prezent un numar de 395 de angajati, dintre care

o 125 de angajati (32%) personal administrativ;

o 270 de angajati (64%) personal productiv.

La nivel organizatoric, BIOFARM are constituite departamentele traditionale specifice

fiecarui agent economic aflat n calitate de producator: de personal, financiar-contabil, de
marketing si vnzari, de aprovizionare, de IT, de managementul calitatii, de cercetare-
dezvoltare, de protectia muncii.

La nivel operativ, de o importanta cruciala sunt laboratoarele locul de testare a

formulele medicamentoase. De asemenea, desfasurarea tuturor proceselor ce intervin n cadrul
productiei necesita o atenta organizare si coordonare, astfel nct o buna pregatire a personalului
direct implicat se impune ca o conditie absolut necesara. Nu trebuie neglijata nici importanta
angajatilor cu rol de supraveghere, ntretinere si reparatie a echipamentelor de productie.

Resursele financiare

Pe data de 15 iulie, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor S.C.

BIOFARM S.A. a luat hotarrea de majorarea a capitalului social. Valoarea totala cu care a fost
majorat capitalul social este de 217.815.086.000 lei. Noul capital social este n valoare de
277.114.008.000 lei, integral subscris si varsat, din care 269.087.001.660 lei si 945.466 USD.

8
 Majorarea capitalului social s-a facut cu:

- rezervele constituite din profitul net aferent anilor 1997, 1998,1999 repartizat pentru
modernizarea societatii, n valoare totala de 14.574.406.219 lei;

- profitul net nerepartizat aferent anilor 2001, 2002, 2003, n valoare totala de
203.240.679.781 lei.

Evolutia situatiei financiare a BIOFARM

Tabel 3 Principalele date din contul de profit si pierdere Sursa: Contul de

profit si pierdere al
31.12.2003 30.06.2004 31.12.2004 BIOFARM 2002,
Cifra de afaceri 208.546.709 120.308.900 234.546.432

Venituri totale 227.014.033 127.442.976 235.485.535

Cheltuieli totale 199.208.128 100.830.790 204.447.791

Profitul brut 27.805.905 26.612.185 31.037.744

Profitul net 21.826.219 20.659.774 22.903.098

2003 -mii lei-

n 2004, BIOFARM S.A. a nregistrat o cifra de afaceri de 234 miliarde lei, n crestere cu
doar 12,46% (26 miliarde lei) fata de anul anterior, ceea ce, la o rata a inflatiei de 14,1% anul
trecut, releva o scadere, n termeni reali, de 1,64%. Cifra de afaceri prevazuta pe 2003, de 240
miliarde lei, a fost realizata n proportie de 97,5%. Administratorii companiei motiveaza evolutia
modesta a cifrei de afaceri prin influenta nefasta a concurentei manifestata la nivelul pietei, n
special la licitatiile electronice organizate de catre unitatile spitalicesti, ceea ce a impus reducerea
preturilor pentru o parte din produsele licitate, n vederea adjudecarii unui volum sporit de
contracte.

Profitul brut a nregistrat o evolutie asemanatoare cifrei de afaceri, cu o crestere de

11,62% (3,2 miliarde lei), ceea ce n termeni reali se traduce printr-o diminuare de 2,48%.
Estimarile privind profitul brut au fost realizate n proportie de 92%.

Veniturile din exploatare au fost de 233 miliarde lei si reprezinta 99% din veniturile
totale. Aceste venituri au corespondent n partea de cheltuieli de exploatare valori de 197
miliarde lei, fapt ce a condus la nregistrarea unui profit din exploatare de 35 miliarde lei, cu 2
miliarde lei n crestere fata de anul 2002.

Veniturile financiare nregistrate n anul 2004 au fost de 2,51 miliarde lei, ponderea
principala avnd-o veniturile din diferente de curs valutar, aferente creantelor si obligatiilor n
valuta nregistrate n cursul acestui exercitiu financiar.

Pentru profitul brut nregistrat la finele anului 2003, conform reglementarilor fiscale
aplicabile acestui exercitiu s-a nregistrat un impozit pe profit de 8,13 miliarde lei, ceea ce a
condus la evidentierea unui rezultat net de 22,9 miliarde lei, n crestere cu 4,93 miliarde lei fata
de 2002 (ceea ce reprezinta o scadere de 9,17% n termeni reali, la o rata a inflatiei de 14,1%).

Aspecte pozitive- Mediul intern

Experienta de 80 de ani a BIOFARM n fabricarea de produse medicamentoase

9
 Gradul nalt de acoperire a pietei
Raportul calitate-pret avantajos
nglobarea de tehnologii superioare
Pozitia de lider pe piata siropurilor si solutiilor
Exclusivitate n producerea de capsule gelationoase

Mediul extern

o Potentialul ridicat al pietei

o Deschiderea pietelor externe odata cu implementarea GMP

o ncurajarea de catre stat a ntreprinderilor romnesti prin acordarea unor facilitati

Preocupari ale Guvernului pentru relansarea reformei n domeniul Sanatatii.

10