Violena i traficul de fiine umane rmne o problem major cu care se confrunt ara noastr.

Astfel,
Moldova este una din rile de origine i de tranzit a traficului de fiine umane, iar rata de urmrire penal
a contraveniilor este foarte mic. Aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns experii ONU n
drepturile economice, sociale i culturale. Soluiile i observaiile Comitetului ONU pentru Drepturile
Economice, Sociale i Culturale au fost formulate n baza examinrii din mai 2011. ntr-o anex
complex sunt punctate mai multe probleme cu care se confrunt femeile n Republica Moldova.

Femeile - victime ale traficului de persoane

Retelele de trafic sunt tot mai des raspndite n Balcam, traficantii actionnd transfrontalier: de
exemplu, fete (femei) traficate n Albania au fost gasite n Africa de Sud. Traficul pentru exploatare
sexuala n scopun comerciale urmeaza aceleasi cai cu cele ale traficului drogunlor, armelor - genernd
profitun unase.

Traumele acestor victime-femei, traficate cu scopul de a fi exploatate sexual, isi au ongmea ntr-
un abuz mintal si fizic dm istoria lor de viata. De aceea, procesul de reintegrate si recuperare a lor este de
lunga durata, persoanele angrenate n acest proces urmaresc continuu cauzele traficului, istoria si fondul
personal al fiecarei femei traficate.

Cauzele ce i ajuta nsa pe traficanti sa isi atinga scopunle sunt generate de habitatul fiecarei
femei, educatia si pregatirea sociala, nevoile matenale si morale. De exemplu, o adolescenta traficata
argumenta motivatia pentru care a plecat dm Romnia: "Cnd m-am hotart sa parasesc Romnia, nu
exista mci o sansa'pentru mine aid. Aveam un copil de crescut, parintu mei tmi tot cereau bam, tatal
copilului plecase n Italia si nu se mai ntorsese. Am ncercat de multe on sa-mi gasesc de lucru, dar cine
sa ma angajeze fara o diploma de liceu si cu un copil care ma astepta acasa? Asa ca am crezut ca asta era
ultima mea sansa. Am plecat n Serbia cu ajutorul unui barbat si, n final, m-am trezit n Sarajevo."46

Vulnerabilitatea sociala sta la baza factonlor de nsc pentru fiecare femeie traficata, facton ce
include medn de familie abuzive, spnjin limitat, saracie, precum si visul oncarei femei de a avea un viitor
mai bun.

Aceasta problema o putem exemplifica pnn situatia a doua tinere suron, abuzate sexual de tatal
lor si care au fugit de acasa si au fost abordate de un "lider" al strazn, care a vrut sa le duca n Serbia, nsa
au fost salvate pentru moment pnn Centred de Consiliere al Orgamzatiei Salvati Copm -Romnia.47

Desi se afla n siguranta, isi continua scoala, exista momente n care isi doresc "sa-si ncerce
norocul" peste hotare.
Femeile sunt ademenite pnn promisium de castiguri importante, ncheie contracte de lucru n bar
(ca dansatoare, ammatoare, prostituate, on nu se specifica acest lucru).
Dm raportul unor victime-femei, s-a evidentiat faptul ca au fost transportate n grupun, au trecut
pe la mai multi intermediari si tan, au fost exammate medical si nu au stiut unde se afla. Ele erau obligate
sa se prostitueze n tarile de tranzit.48
O alta cauza ce are influenta asupra traficului de femei (facndu-le vulnerable) este influenza
mijloacelor mass-media, a tehnologiilor mformationale noi - lmagim nselatoare, degradante ale femen
 (de exemplu, banalizarea, vnzarea propnului trup, ce implica pierderea respectului de sine si a
demmtatii).49
Traficul de femei se efectueaza sub forma ofertelor de locun de munca sau sub acopenrea
agentnlor matrimomale pnn posta electronic! Female sunt recrutate pnn anuntun publicitare care le
"promit" o canera de dansatoare, lucrator hotelier, chelnente, baby sitter; nsa ajunse n tara de destinatie,
sunt deposedate de pasapoarte si silite sa devma sclave ale traficantilor.
'inainte de transportul n tara de destinatie, victima este stationata'ntr-o locatie stabilita de
recrutor, pna la crearea unui grup si perfectarea actelor de deplasare,'fund sub o stncta'supraveghere;
apoi sunt predate unor calauze pentru a trece "n siguranta" frontiera.
Transportul femeilor n scopul exploatarn sexuale se poate realiza si pnn consimtamntul
acestora, femeile parasmd tara cu viza tunstica; apoi se exercita violentele, lar femeile sunt'vndute altui
propnetar, li se rupe contractul de transport, li se lau pasapoartele i, m final, ele sunt fortate sa se
prostitueze.50

n plan local, dm statisticile Centrului Zonal de Combatere a Cnmei Orgamzate si Antidrog Iasi,
retinem ca n anul 2004 au fost tnmisi n judecata pentru savrsirea infractiunilor de trafic de persoane fi
de minori, prevazute si pedepsite de Legea nr. 678/2001, un numar de 30 de traficanti, nsa acestia au
actionat alatun de alti comculpati, savrsmd si alte mfractiuni n legatura strnsS cu traficul de persoane,
anume mfractiunile de fals privind identitatea,' fals n declaratu, lipsire de libertate, proxenetism, viol,
trecere' frauduloasa de frontiera.

Acesti mculpati s-au constituit n grupun orgamzate de trafic de "carne vie", au racolat tinere
pentru practicarea prostitutiei, transport si exploatarea lor sexuala.
Grupunle mfractionale au actionat pe difente rute: Romnia - Poloma, Romnia - Germania
(pentru exploatare sexuala), Olanda, Coreea de Sud, Serbia, Grecia.
Pentru reducerea nscunlor ca femeile sa accepte tentatnle ofente de traficanti, echipele de
consiliere deruleaza continuu programe de protectie si asistenta' sociala (art. 26 aim. 5'dm Legea nr.
678/2001).
Astfel, victimele pot fi cazate, la cerere, n centre de asistenta si protectie, pot beneficia de azil (n
conformitate cu dreptul international al refugiatilor), unde li' se asigura' conditii pentru lgiena personala,
hrana, eventual locumta sociale, unde pot fi nsotite si de copm mmon.
Important este faptul ca pnmirea victimelor n aceste centre nu este conditional de cooperarea lor
n procesul penal.

II.2. Masuri de protectie speciale

Prin dispozitiile Legn nr. 678/2001 legimtorul a mcnmmat fapta n pofida consimtamntulm
persoanei vatamate, cu aprecierea ca acesta este ntotdeauna unul viciat, ce nu ntruneste cerintele unui
consimtamnt valabil expnmat.

Legea prevede o procedura speciala privind investigarea si mstrumentarea cauzelor n care sunt
implicate victime minore ale traficului de fimte umane, cu obligatia efectuarri urmarirn penale de catre
procuror si cu instituirea unor masuri de protectie speciale refentoare la judecarea cauzelor privind
traficarea victimelor minore si a pornografiei infantile pnn derogare de la pnncipiul publicitatn. Ca atare,
potnvit dispozitiilor art. 24 dm actul normativ mentionat, "sedmtele de judecata [...] nu sunt publice",
putnd asista, conform almeatulm 2, partile, reprezentantii acestora, alte persoane a caror prezenta este
considerata necesara de catre mstanta.'

'Conform art. 26 aim. (4), "minorilor victime ale mfractiunilor prevazute de prezenta lege, li se
acorda protectie si asistenta sociala n raport cu vrsta lor".
Ca masun speciale de protectie, n acord cu legislate nationala si documentele Internationale n
matene, se impun a fi enumerate:
- caracterul nepublic al anchetei si al cercetani judecatoresti;

- asigurarea asistentei jundice, medicale si psihologice a victimei;

- ocrotirea identitatii si a vietii private a victimei;

- protectia fizica a victimei n cursul procesului;

- asigurarea mformarn victimei, dar si a potentiator victime si a cetatemlor n general cu pnvire la

dreptunle lor n asemenea situatu;
- cazarea temporara a victimelor, la cererea acestora, n centre de asistenta si protectie, nfiintate
pnn lege, cu asigurarea conditnlor necesare;
- dreptul la mformare asupra procedunlor jundice si administrative si dreptul la asistenta jundica
obligatone.

Cazul de asistenta jundica obligatone este altul dect eel prevazut de art. 173 aim. ultim C. proc.
pen., care prevede'ea asistenta jundica a partii vatamate, a partii civile sau a partii responsabile civilmente
poate fi dispusa de catre'mstanta de judecata cnd aceasta ar aprecia ca, dm anumite motive, vreuna dintre
parti nu isi poate asigura singura apararea.

n situatia prevazuta de art. 44 dm Legea nr. 678/2001 nu se mai impune o apreciere subiectiva
dm partea organelor judiciare cu pnvire la necesitatea asistentei jundice, ci mstituirea obligatone a
acesteia.

Dispozitnle Legn nr. 211/2004 mstituie si consilierea psihologica gratuita a victimelor traficului
de fimte umane', lar pnn dispozitnle Legii nr. 217/2003 pentru prevemrea si combaterea violentei n
familie' sunt stabilite si masun de spnjimre a victimelor pnn programe de recuperare a sanat&ii si
remsertie sociala, masun de protejare pnn pastrarea confidentialitatii si protectie psihologica n timpul
procesului penal.

Responsabilitatea mterventiei pentru asigurarea protejarn si recuperani victimelor traficului de

fimte umane nu poate fi asumata'n mod unilateral, numai de anumite categorn de investigatori sau
specialisti si doar n momente determinate ale mterventiei acestora. Drept urmare, se impune folosirea
unor echipe multidisciplmare, formate dm politist, magistrat, psiholog, asistent social, medic, n cadrul
carora sa opereze o divizare a sarcimlor ji o buna comumcare si coordonare a efortunlor. Componentii
acestor echipe trebuie sa beneficieze de o formare continua si multidisciplmara, sa participe periodic la
module de pregatire.

Toate interventiile persoanelor ce compun echipe multidisciplmare trebuie sa porneasca de la

pnncipiul mteresului superior al copilului, n cadrul unui dialog deschis si constructiv cu victima si
persoanele de refennta pentru aceasta, fara discnmmare pe cntern religioase, etmce sau sexuale si cu
deplina respectare a confidentialitatii mformatiilor. Scopul final al acestei cooperan n echipa consta, n
ceea ce o pnveste pe victima lnfractiunii de 'trafic de persoane, n asigurarea recuperani acesteia si a
remtegrani n familie si n comunitate.
Prmcipalul obstacol n lupta contra traficului de fimte umane l constitute lipsa unei legislatii
adecvate si specifice, astfel nct pnma norma specifica si lzvorul celorlalte l constituie adoptarea sau
amendarea legislatiei n domeniu si realizarea acordului deplin cu documentele Internationale. Ca atare,
amendarea legilor existente, controalele administrative si conditionarea acordani licentelor pentru
anumite afacen (agentii matnmoniale, agentii de recrutare a fortei de munca, agentii de'tunsm etc.) sunt
actmni ce se nscnu pe lima cream normelor de protectie specifice, n forma lor de debut.

'in ciclul traficului, ce nu poate fi ntrerupt fara a se acorda atentie deosebita dreptunlor si nevoilor
celor traficati, se impune nfnntarea de centre sigure si adecvate pentru victime, cu acces la servicn
sanitare si de asistenta dm partea autoritatilor.

Cu titlu de exemplu', n cadrul Centrului'de asistenta si protectie a victimelor, n cursul anului

2004 au fost asistate 30 de victime ale traficului de persoane dm judetele Iasi si Vaslui, servicnle ofente
viznd, conform rapoartelor ntocmite, urmatoarele aspecte:

- asistenta psihologica pnn consiliere mdividuala si de grup, consiliere n situatu de enza;

- asistenta sociala - anchete sociale, activitati de reintegrate sociala, medierea relatnlor cu familia,
pentru'remsertia scolara, urmarea de cursun de calificare;
- asistenta jundica pnn consiliere legislativa si medien n relatnle cu parchetul si instanta de

judecata, reprezentarea n mstanta;

- asistenta medicala;
- activitati educationale, administrative si de recreare.

Partenenatul dintre Centrul de asistenta si protectie a victimelor traficului de persoane predat n

luna martie 2005 Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi si Centrul de Zonal
pentru Combaterea Cnmei Orgamzate si Antidrog Iasi, Inspectoratul Judetean de Politie Iasi, Parchetul de
pe lnga Tnbunalul Iasi, Inspectoratul Judetean de Politie Vaslui - Serviciul de'pentru Combaterea Cnmei
Orgamzate si Antidrog, Consiliul Judetean Iasi si,' nu n ultimul rnd, magistrate mstantelor lesene a
contnbuit la obtinerea de rezultate notabile n campama regionala de prevemre'a traficu'lui de fimte
umane. Scopul urmarit, avnd drept obiectiv cresterea mvelului de mformare si constientizare a populatiei
dm Moldova asupra traficului de fimte umane, a fost n mare masura atins pnn pnmirea de 4475 apelun,
difuzarea de matenale de mformare (afise, foi volante, brosun, spotun radio si video), lar activitatile
desfasurate n colaborare cu ONG-un, cu participarea de voluntan dm tara, converg spre dimmua'rea
numarului mfractiunilor de trafic de fimte umane, de trafic de copn, n scopul exploatam sexuale si pnn
munca.

Necesitatea acordarii de compensatii adecvate victimelor traficului de persoane

Victime ale violam dreptunlor omului, persoanele traficate au dreptul de a pnmi compensatii
adecvate, necesitnd asistenta matenala si jundica, n acest sens.
 Aceste compensatii trebuie pnvite ca remedn, adica asemanatoare unor posibilitati pentru a
fi reabilitate complet, lar acordarea acestor remedii presupune existenta si derularea unor proceduri
speciale (penale, civile, administrative).

n acest sens, legislate adoptata trebuie sa fie eficienta, pnvmd dreptul victimelor traficului de a
ncepe actiuni mpotriva t'raficantilor, pnvmd confiscarea mstrumentelor traficului, actele legate de aceste
instrumente si, atunci cnd este posibil, aceste mstrumente confiscate ar trebui folosite n beneficiul
victimei sau pentru stabilirea unui fond de compensatii pentru aceste victime.
Aceste aspecte le regasim sub forma de pnncipn, n Raportul naltului Comisar ONU pentru
dreptunle omului, catre Consiliul Economic si Social, nsa nu le regasim n mci un mod n legislatia
noastra actuala, n materia protectiei victimelor.
Legea nr. 211 dm 27 mai 200456 prevede si include procedura de acordare de catre stat a
compensatnlor financiare doar pentru victimele altor categorn de mfractiuni, excluzndu-le pe cele ale
traficului de persoane.

Deoarece tnbunalele penale se ocupa de procedunle de judecata fata de traficanti, este necesara
asigurarea cadrului legislativ adecvat pentru ca victimele sa isi ndrepte reclam'atiile catre tnbunalele
civile - competente a le acorda daune compensatorn.

n situatia victimelor aflate n alte tan dect ale lor (de exemplu, n tan de destinatie), acestora -
pnn proceduri'speciale - trebuie sa li se acorde un permis temporar de sedere, care'sa le permita timpul
necesar de a depune martune, evitndu-se astfel pencolul de a le "pierde" pnn expulzare.

Revemnd la situatia jundica a victimelor, reglementata n legislatia noastra actuala, se impune,

deci, a se extinde cadrul legislativ cu particulantati distincte si concordante cu reglementarile
Internationale, n matena compensatiilor ce trebuie acordate victimelor traficului de persoane.
Aceasta necesitate denva tocmai dm respectarea tuturor dreptunlor si garantiilor procesuale si
ale persoanelor traficate, nu numai ale traficantilor.
Realitatea poate fi alta

Poate ca ai decis deja sa accepti o slujba in strainatate, sau poate doresti sa cauti una.

Nu trece cu vederea faptul ca:

Traficul de persoane exista si poti deveni si tu victima acestuia!

Iata cateva sfaturi utile:

Acceptarea unei oferte de munca de la persoane fizice este un lucru

extrem de riscant, chiar daca acestea par bine intentionate, sunt cunostinte sau asa-zisi prieteni ai tai! Nu
poti sa stii niciodata daca acel loc de munca exista intr-adevar si cine sunt "prietenii" prietenilor tai!

Acceptand o slujba "la negru", consimti implicit sa renunti la dreptul tau de a fi remunerat conform
muncii depuse, la dreptul tau de a fi egal cu ceilalti!

In cazul in care inchei un contract cu o firma si acel contract este redactat intr-o limba straina, tradu mai
intai contractul astfel incat sa-l poti citi cu atentie (si daca ai posibilitatea, cere si parerea unui jurist).

Verifica daca firma care iti ofera de lucru este inregistrata la

Inspectoratul Teritorial de Munca in raza caruia isi are sediul, si daca are ca obiect de activitate
intermedierile de locuri de munca.
Comunica rudelor/prietenilor adresa firmei la care urmeaza sa lucrezi.
Solicita numarul de telefon al firmei si cere cuiva sa te sune acolo dupa un timp.

Lasa rudelor tale copii dupa toate actele cu care pleci!

Incearca sa inveti limba si sa aflii legislatia tarii unde te pregatesti sa pleci, telefonul si adresa Ambasadei
/Consulatului Romaniei din acea tara. Nu uita, oricand ai nevoie de ajutor, poti apela la Ambasada
Romaniei sau la organizatiile umanitare din acea tara!

Nu da nimanui si sub nici un motiv pasaportul! (in afara de autoritatile

statului - roman sau strain - abilitate sa opereze cu acte oficiale si de identitate). Daca ti se propune sa
pleci peste hotare cu acte false, esti in pericol!

Pastreaza copii ale tuturor actelor tale, necesare calatoriei, in locuri diferite in bagajul tau.

Informeaza-te la ambasadele straine din Romania cu privire la conditiile de munca din tara respectiva: Ce
tip de viza trebuie? Cat timp dureaza obtinerea ei? Care este procedeul de obtinere si pretul vizei? Daca
ti-a fost promis un tip de serviciu, intreaba ce tip de viza iti trebuie pentru acel serviciu? Cat timp e valida
viza respectiva? etc.

Iata numerele de telefon ale unor ambasade/consulate ale tarilor straine in Romania:

Australia 021/3209826

Austria 021/2103593

Belgia 021/2102968

Bulgaria 021/3120073

Canada 021/2229845

Franta 021/3120217

Germania 021/2312021

Grecia 021/2125688

Israel 021/3300149

Italia 021/2232424

Japonia 021/2100790

Marea Britanie 021/2017300

Spania 021/2301739

Turcia 021/2100279

Slovacia 021/3126822

Ungaria 021/3120073

Telefoanele ambasadelor sunt deseori ocupate. Te rugam sa ai rabdare si sa insisti

pana vei obtine toate datele necesare.