Mimetismul

Mimetism nsuire dobndit de unele animale, de a avea

ori de a lua culoarea sau forma unor obiecte din mediul
nconjurtor (pentru a se confunda cu acestea i a nu fi
recunoscute de dumani)

Iepurele arctic prezinta un camuflaj sezonier. In nordul

indepartat, blana iepurelui, cu exceptia urechilor care au
varful negru, devine in intregime alba iarna, pentru a se
confunda cu zapada; in timpul lunilor de vara, capul si corpul
animalului sunt acoperite de o blana de culoare brun-cenusie,
la fel ca terenul si rocile, in timp ce picioarele raman albe.

Paianjenul-crab (Misumena) isi datoreaza numele perechii de

picioare anterioare mai lungi si obisnuintei de a se deplasa
lateral. Traieste pe flori si captureaza prin ambuscada
insectele, schimbandu-si culoarea in functie de mediu. Veninul
puternic ii permite paianjenului-crab sa vaneze insecte cu
dimensiuni mult mai mari decat ale sale.

Molia vierme-de-matase (Automeris) se confunda perfect cu

frunzele moarte. Cele doua pete negre in forma de ochi de pe
aripi sunt folosite pentru intimidarea si distragerea atentiei
pradatorilor. Aceasta specie de molie nu are gura si nu se
poate hrani, singura sa functie fiind aceea de reproducere

Sepia latimanus se foloseste de ochii sai bine dezvoltati pentru

a identifica pericolele, situatie in care isi poate modifica
instantaneu culoarea si textura pielii. Acest comportament este
utilizat si ca forma de comunicare sau pentru derutarea
victimelor.
Camuflajul este posibil gratie celulelor colorate din piele
(cromatofore). Sepia latimanus se hraneste cu creveti, pe care
ii vaneaza cu ajutorul a doua mici tentacule, ascunse intre cele
opt brate

Unele vieuitoare sunt specialiste n deghizare! A te deghiza

nu este un simplu joc pentru ele, ci o problema de viata si de
moarte.

Gndete acum la propria ta via! Dumnezeu te-a adus la

existen, (nu ai fost doar o greal de calcul a prinilor ti!),
te-ai dezvoltat fizic mintal, dar viaa e grea, nu e simplu s
trieti aici i acum! Avem nevoi reale, legitime, vitale care
trebuiesc mplinite!

Una din cauzele principale ale nevoi de identificare cu mediul

se ascunde sub replicile: aa fac toi, astea sunt
vremurile, trebuie s trim i noi, trebuie s te adaptezi
mediului, toat lumea face la fel putem ajunge s
dobndim nsuiri pe care Dumnezeu nu ni le poate tolera.

Sa ne gndim la Daniel si la prietenii sai. Erau robi in Babilon

si se aflau la masa mpratului.

Eu nu pot mnca aceste mncruri ce au fost nchinate

idolilor! O hotrre ferm i 10 zile iar rezultatele se vd!

Daniel 1
5. Imparatul le-a randuit pe fiecare zi o parte din bucatele de la masa lui si din
vinul de care bea el, vrand sa-i creasca timp de trei ani, dupa care aveau sa fie
in slujba imparatului.
6. Printre ei erau, dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Misael si Azaria.
8. Daniel s-a hotarat sa nu se spurce cu bucatele alese ale imparatului si cu
vinul pe care-l bea imparatul si a rugat pe capetenia famenilor dregatori sa nu-l
sileasca sa se spurce.
12. "Incearca pe robii tai zece zile si sa ni se dea de mancat zarzavaturi si apa
de baut;
13. sa te uiti apoi la fata noastra si la a celorlalti tineri care mananca din
bucatele imparatului si sa faci cu robii tai dupa cele ce vei vedea!"
14. El i-a ascultat in privinta aceasta si i-a incercat zece zile.
15. Dupa cele zece zile, ei erau mai bine la fata si mai grasi decat toti tinerii
care mancau din bucatele imparatului.
16. Ingrijitorul lua bucatele si vinul care le erau randuite si le dadea
zarzavaturi.

In anul 1951, psihologul Solomon Asch a realizat un

experiment cu rezultate socante. Ideea esentiala a
experimentului consta in testarea gradului de conformare pe
care fiecare din noi il detine intr-o masura mai mare sau mai
mica.

In acest exercitiu au fost testati mai multi studenti, fiecare din

ei trebuia sa intre intr-o incapere, in mijlocul careia se afla o
masa rotunda, la care erau asezati complicii, persoanele ce
aveau sa creeze deruta in mintea si comportamentul celui
testat.

Dupa o serie de situatii banale, de recunoastere a unor desene,

la care raspunsul tuturor a coincis, subiectii au primit o foaie,
pe care erau trasate 3 linii de dimensiuni vizibil diferite.
Intrebarea era care din ele avea cea mai mare lungime.
Studentul supus testului trebuia sa raspunda ultimul.

Toti complicii au facut o afirmatie evident gresita indicand

linia cea mai scurta. Oare ce se petrece ? Nu am inteles eu
cerinta ? Probabil ca acestea erau intrebarile pe care si le
punea fiecare participant.
Din cauza fricii de a fi altfel, de a nu fi considerat antipatic, de
a nu fi exclus din grup tinerii au raspuns in proportie de 40%
eronat, copiindu-i pe ceilalti, trezind astfel uimirea
organizatorilor care nu au prevazut un astfel de rezultat.

Curajul de a fi altfel e o calitate demna de luat in considerare.

De ce sa nu ne sustinem parerile, ideile atunci cand chiar
avem ceva de spus?

Dar n societatea actual s fii diferit te cost!

Exist muli oameni care nu doresc s fac parte din societate.

Unii fug de contopirea cu mulimea gri, deoarece au un suflet
fin i viseaz s fie diferii. Dar exist, de asemenea, o
mulime de oameni care doresc s devin parte a mulimii,
pentru c, n opinia lor, acest lucru are multe avantaje.

Pentru c ntr-adevr, este o poziie foarte confortabil: nu

trebuie s iei singur decizii, nu trebuie s contrazici i nici s
susii pe nimeni.

Mai mult dect att, un astfel de privilegiu dubios nu solicit

expunerea propriei opinii. Unii oameni cred c , dac vor
ncerca s fie diferii, o vor da n bar i vor fi blamai de
restul societii.

Adevrul este c pentru a prezenta un punct propriu de

vedere, este nevoie s creezi, s depui efort i mai ales s ai
anumite cunotine, trebuie s ai un anumit set de caliti
cu care nu se poate luda restul . Perseveren, munc grea,
abiliti de comunicare, gndirea creativ, sunt doar cteva
dintre calitile capabile s te disting din mulime.
Cum s nu fii ca toi ceilali? Cel mai adesea aceast
ntrebare i preocup pe oamenii care sunt capabili s perceap
realitatea n propriul lor mod. Ei sunt unici prin faptul c
gndesc complet n afara careului. Etichetele, care sunt de
obicei puse n societatea noastr nu au niciun sens pentru ei.
n plus, nu poi fi diferit, fr a depune un pic de efort.

Prima cale este de a rmne tu n orice situaie este s nu-i

copiezi pe alii. Dar mai nti trebuie s nelegi cine eti cu
adevrat. Doar aa vei fi capabil s-i menii individualitatea.
De asemenea, este foarte important s te iubeti i s te
respeci.
Dumnezeu a lasat poporului sau semne distinctive!

Nazireatul

Samson (Judectori 13,4.5); 4. Acum ia bine seama sa nu bei nici vin,

nici bautura tare si sa nu mananci nimic necurat.
5. Caci vei ramane insarcinata si vei naste un fiu. Briciul nu va trece peste
capul lui, pentru ca acest copil va fi inchinat lui Dumnezeu din pantecele
mamei lui; si el va incepe sa izbaveasca pe Israel din mana filistenilor."

Samuel (vezi la 1 Samuel 1,22),

22. Dar Ana nu s-a suit si a zis barbatului ei: "Cand voi intarca copilul il voi duce, ca
sa fie pus inaintea Domnului si sa ramana acolo pentru totdeauna."

Ioan Boteztorul.
Israeliilor le-au fost date semen distinctive n toate
domeniile vieii! (Inclusiv trupul lor purta un semn c sunt
diferii!)
De la naterea acestei biserici, s-au dat semne distinctive!
Pe msur ce ne apropiem de ncheierea timpului, delimitarea
dintre copiii luminii i copiii ntunericului va deveni din ce n
ce mai categoric.

Ei se vor deosebi tot mai mult. Special Testimony to the

Battle Creek Church (Ph.155), 1882, p. 3

Cnd Lot i-a avertizat pe membrii familiei sale despre

distrugerea Sodomei, ei nu au vrut s ia n considerare
cuvintele sale, ci l-au privit ca pe un entuziast fanatic.
Nimicirea care a venit i-a gsit nepregtii. La fel va fi i
atunci cnd va veni Hristos.
14. Lot a iesit si a vorbit cu ginerii sai, care luasera pe fetele lui: "Sculati-va", a
zis el, "iesiti din locul acesta; caci Domnul are sa nimiceasca cetatea." Dar
ginerii lui credeau ca glumeste.
15. Cand s-a crapat de ziua, ingerii au staruit de Lot, zicand: "Scoala-te, ia-ti
nevasta si cele doua fete, care se afla aici, ca sa nu pieri si tu in nelegiuirea
cetatii."
16. Si, fiindca Lot zabovea, barbatii aceia l-au apucat de mana, pe el, pe
nevasta sa si pe cele doua fete ale lui, caci Domnul voia sa-l crute; l-au scos si
l-au lasat afara din cetate.
17. Dupa ce i-au scos afara, unul din ei a zis: "Scapa-ti viata; sa nu te uiti
inapoi si sa nu te opresti in vreun loc din campie: scapa la munte, ca sa nu
pieri."

Poate, dea lungul timpului ai dobndit acea nsuire de a te

adapta mediului! Crezi poate c aceast nsuire i va
simplifica viaa! Te neli!

Sa privim la exemplul suprem - Isus - condamnat de toi dar

tot cerul era cu El!
Isaia 53
1. Cine a crezut in ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut bratul Domnului?
2. El a crescut inaintea Lui ca o odrasla slaba, ca un lastar care iese dintr-un
pamant uscat. N-avea nici frumusete, nici stralucire ca sa ne atraga privirile, si
infatisarea Lui n-avea nimic care sa ne placa.
3. Dispretuit si parasit de oameni, Om al durerii si obisnuit cu suferinta, era
asa de dispretuit, ca iti intorceai fata de la El, si noi nu L-am bagat in seama.
4. Totusi El suferintele noastre le-a purtat, si durerile noastre le-a luat asupra
Lui, si noi am crezut ca este pedepsit, lovit de Dumnezeu si smerit.
5. Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile
noastre. Pedeapsa care ne da pacea a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem
tamaduiti.

6. Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui, dar Domnul
a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor.
7. Cand a fost chinuit si asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l
duci la macelarie si ca o oaie muta inaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.
8. El a fost luat prin apasare si judecata. Dar cine din cei de pe vremea Lui a
crezut ca El fusese sters de pe pamantul celor vii si lovit de moarte pentru
pacatele poporului meu?
9. Groapa Lui a fost pusa intre cei rai, si mormantul Lui, la un loc cu cel bogat,
macar ca nu savarsise nicio nelegiuire si nu se gasise niciun viclesug in gura
Lui.
10. Domnul a gasit cu cale sa-L zdrobeasca prin suferinta Dar, dupa ce Isi va
da viata ca jertfa pentru pacat, va vedea o samanta de urmasi, va trai multe
zile, si lucrarea Domnului va propasi in mainile Lui.
11. Va vedea rodul muncii sufletului Lui si Se va inviora. Prin cunostinta Lui,
Robul Meu cel neprihanit va pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia lui
Dumnezeu si va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.
12. De aceea, Ii voi da partea Lui la un loc cu cei mari, si va imparti prada cu
cei puternici, pentru ca S-a dat pe Sine insusi la moarte si a fost pus in
numarul celor faradelege, pentru ca a purtat pacatele multora si S-a rugat
pentru cei vinovati.

Cum poate un crestin sa fie diferit si sa ramana asa?

Apostolul Pavel ofera cheia succesului:

1. Dumneavoastra si cu mine trebuie sa fim un exemplu n
vorbire i n purtare. Cuvintele pe care le folosim pot s
nale spiritual i s inspire sau pot s rneasc i s
jigneasc. n lumea de azi, auzim foarte des cuvinte de
blasfemie aproape oriunde ne aflm. Este dificil s
evitm s auzim cum numele Divinitii sunt folosite n
mod neglijent i necugetat. Comentariile vulgare par a fi
devenit un lucru obinuit n televiziune, filme, cri i
muzic. Remarcile defimtoare i limbajul plin de
mnie sunt folosite fr nicio jen. V invit s vorbim
unii cu alii cu dragoste i respect, pstrndu-ne
ntotdeauna limbajul curat i evitnd cuvinte sau
comentarii care ar rni sau jigni. M rog ca noi s urmm
exemplul Salvatorului, care a vorbit dnd dovad de
toleran i buntate de-a lungul slujirii Sale.

2. caritatea sau dragostea pur a lui Hristos3. Sunt

convins c n sfera noastr de influen exist oameni
singuri, bolnavi i care se simt descurajai. Avem prilejul
s-i ajutm i s-i ncurajm. Salvatorul a oferit speran
celor dezndjduii i trie celor slabi. El i-a vindecat pe
cei bolnavi, i-a fcut pe chiopi s mearg, pe orbi s
vad, pe surzi s aud. El i-a nviat chiar i pe mori. De-
a lungul ntregii Sale slujiri, El a oferit, cu dragoste,
sprijin oricui avea nevoie. Pe msur ce vom urma
exemplul Su, noi vom binecuvnta viei, inclusiv pe a
noastr.

3. trebuie s dm dovad de buntate, recunotin, iertare

i bunvoin. Prin aceste caliti, atitudinea noastr va
influena pozitiv vieile celor din jurul nostru.
 4. Trebuie sa fim un exemplu de credin, sa c ne ncredem
n Domnul i n cuvntul Su.. aceasta credinta va
influienta tot ceea ce facem.

n mijlocul confuziei din aceast generaie, al luptelor

din contiina noastr i al agitaiei din viaa zilnic,
credina nestrmutat devine o ancor n vieile noastre.
Amintii-v c ndoiala i credina nu pot exista n
aceeai minte, n acelai timp, pentru c una o va nltura
pe cealalt. Repet ceea ce am spus de multe ori c,
pentru a dobndi i a ne pstra credina de care avem
nevoie, este esenial s citim i s studiem scripturile i
s meditm cu privire la ele.

Comunicarea cu Tatl nostru Ceresc prin rugciune este

vital. Nu ne putem permite s neglijm aceste lucruri,
cci dumanul i otirile sale caut neobosit o crptur
n armura noastr, un declin n credina noastr.

5. n ultimul rnd trebuie sa avem o minte curata si un trup

curat. tim c trupul nostru este un templu care trebuie
tratat cu consideraie i respect.

Minile noastre trebuie s fie pline de gnduri nltoare

i nobile pentru ca Duhul Sfant sa poate locui in el, i
libere de acele lucruri care le-ar putea murdri. El a spus:
Ferice de cei cu inima curat, cci ei vor vedea pe
Dumnezeu6.

Pe msur ce reuim s fim pilde n vorbire, n purtare, n

dragoste, in bunatate, n credin, n curie, vom reui s fim
diferiti si anume sa luminam in intuneric , sa fim lumini
pentru lume.
.

Adesea, este dificil s fii diferit i s iei n eviden. Este

firesc s te temi de ceea ce ar putea gndi sau spune alii.
Cuvintele din Psalmi sunt ncurajatoare: Domnul este lumina
i mntuirea mea: de cine s m tem? Domnul este
sprijinitorul vieii mele: de cine s-mi fie fric? 7. Pe msur
ce l vom pune pe Hristos n centrul vieii noastre, temerile
noastre vor fi nlocuite de curajul convingerilor noastre.

Viaa nu este perfect pentru niciunul dintre noi i, uneori,

provocrile i dificultile cu care ne confruntm pot deveni
copleitoare, fcnd ca lumina noastr s scad. Totui, cu
ajutorul Tatlui nostru Ceresc putem lumina din nou in
intunericul lumii acesteia, pana cand ne va muta in casa din
cer unde vom locui cu El pe vecie!

Cnd urmm exemplul Salvatorului, avem ocazia s fim o

lumin n vieile altora.
Sunt multe lucruri nerezolvate n viaa noastr, neclare,
Doamne deschide-ne ochii ca s vedem i atunci cand te-am
vzut s Te iubim.