DUMITRU CEACANICA Insemnarile unui criminalist EDITURA MILITARA, BUCURESTI, 1980CCOPERTA : STi BOGDAN PREFATA Pentru mine, lectura unei citi polifiste in- ‘seamna trecerea de la o climi intrmalta cu o vitezd earaeteristica acestui sfirgit de secol. O arte polifista bund © 0 noapte pierdula fasci- ant, Nervii omului modern, suprasolicitayi de aventura zilnied, mai mult sau mai putin cap- livantd, iitafi, “zdruncinati, Intinsi, rascolifi, ‘tinjese permanent dupa un strop de ricoare, dupa un petec de umbra inmiresmaté, dupa o ‘clipa_de odihna pe cave medicina o prescrie fctiva, probabil conform principiulul e& lumea nu trebuie sf se oprensea din drum nici un Singur minut si daeh tolusi se opreste cit ai sparge sub limba unul din sutele de hapuri menile s8-ti linisteasea gindurile sau jumatate din orele de somn, atunct si faca bine si-si ixpeaseabocaneli sau sisi -maseze circell Plingem dupa insule trandafirsi,scaldate de ze- Tai, dar captusim perefit veacului cu ofel. $8 credem e& ne faurim un destin in care contem- platia va juea rolul unei farfurii vechiatir~ hate pe pereiele unui colectionar bizar? Nu, hhotaeit nu |. Sintem un. veae indrimet, atit in bine elt si in rau. De aici un lanj intreg de poradoxui, Isté unul : cind nervii ni se string {ghem, cei mai multi apeldrh — fifi atengi ! — Iafo caste cu getiane vertiginoasé, cu suspans, fichurmae! ufultoare de tual ete, Ey da rel, up leat ardcese, sce! cul pe cul ae Seoate al omulul eare-si drege mahonureala, E Ssetea noastnd Ge a frit simultan dowd sa fai mute viel. Pe aceasta fnclinatie, conside- Fatt de uni! ugraticd sau cel putin eludat, de Pie ling nervil sting eur sufletul Incordat st Sssunares (aid, a. iuat nastere.urisa in- Sustrie «cir poitiste. Sent negre, violete, galbene ; rommne de grossA, romane de spiona) | ime si senate de felevigune cu comisart in- feligenti si ctiminall diabolld. Personajele din Geni au ‘eipatat identitate precisa. in minien Shllonnelor de eititor! — ves! Ia Londra muzeul I Sherlock Holmes, iar in Belgia statula Tui Maigiel Vrsrr-snu nu vrem, dir cei mai mull Wee erature politsta face parte inegrantd Gin via(a noasts lar eceea, eu toful aparte, Gare se bareaal pe documentul strict autentc, be foptul tall, vine se demonsireze adev- Ful vochi ef vinta posed ‘cca, mai fastuoass ITinginetie, ed mu pone #1 egalata de nich un ant. Treen alist ale colonellui Dunit Gexcaiea se consttuie into care, Gupt singe mea, pint aa ub In erat, SU's Glattiate Bat ait fof cine este Duml- SORSSREY) TE vecimal mea de mash sf al ‘Mos soniton (1 nu bes nicodata mai mult de Gouk ‘pehare) cares ascultém ulmif, povestlle Bhuvice lorena, el mind cu vorbo, dea valma, Frohotijur, plese atinge de Yuigere, selntel de Ftetenfeepave, palate crengi de soar, ca Sidemonctreze, de fecare det, ct finga uman, fatunen, Baral im ep, Set ot oprate Et Gbegatie # de multe ori eu eroism de cei Se sraarehinot viata luptet impotriva infrac- floslomulus a vitsta cind alli cop, dorese Er devind marinas, aviatorl, explorator, pare Suuis spune Ceacaniea, eu na visam sf devin \ ecit detectiv si nimie altceva". © voeatie cde rein i s-a daruit, sbieligent si cu patima, timp fe aproape treizeel de ani. A intrat in acest r&z~ bot fara trangee, eu batalit palpitante, dar si cu alunecdri spre piel, alaturi de comisarul Tom Sules, ucis in Plata Palatulul la B -noiembrie iss" Creseut de partidul comunist, prin ani Dumitru Ceacanica a ajuns un fel de personaj Jegendar al milifiel noastre, contestat de unit, Yaudat sau admirat de alfi, dar mereu prezent acolo unde situajia era mai grea, Mindria lal Taimine una: aceea de a fi stat neclintit tn Siujba logalitaji socialiste. Perfect eunoseator al. criminalistic, al psihologiei judiciare si chiar al, medicinet legate, Dumitru Ceacanica a rezolvat in sarin. sa péste 1000 de cazurt din acest potop, cunoseinasT guvive Hazlitt atbia Tul tragic#, d& la iveald aceasta carte in Gaze nt pie te id noranty sabia ie tiul ca taluaje pe brafele crimel, si indriimeste sere ‘Carter € Sena ot smolts Tor cu gravitate, cu lumini de lagi (Ca inchelere, aceste cuvinfe care-1 definese total pe Dumitru Ceacanica : .,S8 nu eread® cineva cd in activitates mea de’ofifer judiciar fam obfinut numai succese. Am avut sf destule secur! Pot spune, la sfirgit de carieré, c& am fudit o viata dominata de surprize si neprevazut, Interesantd i atractiva, gi de aceea marturisese cu toala convingerea ¢@, de-ar fi so iau de la Snceput, tot ofifer judielar mas face" Fénug NeaguLa vivsla cin alti copii dovese sf devind mer explovatori, parasutistt (dar ce copil orit-o mesetie senzitionala. din cele care i-au imp» rat imaginatia dint) eu no visam s& devin decit deee- fiv-si-mimie altceva, $i visam asta in mod canscevent, réminind Tidel visulUi meu inital, pe care mi bam treat nieledata dest aveam in fala ochilor modelele allor’me- seri. in timp.ce pentru meseria visaté n-aveam la indenvina hict nul... $8 fe fost asta presimiven une! vocati. ssa cum imi place sf ered tmneort? SR fh gvut ed 0 five ral fventuroasa ? Dav may aventuroass mi se’ pare existenta de marinar sau de explorator {in legaturd eu optiunea mea fundamentala. ered c8 fost vorba de 0 anime. struetura temperamental’ Am fost, sint si am rimas un om al ordinel, al dreplatii sal adevirului, Ceca ce. presimfeam in tod obscur, copil find, er poate faptul ca eroul pe cave vroiam si-{ reali- zez— detectivul — este un om care ereeara, ordoneasa Si organizenza coea co, gratie lui, va deveni adevacul Dar acest evou nu se limiteaza numai laa releva adevarul, Gel aclioneazs si pentru reallzarea lui. Broul meu este un intereesor, un intermediar care restabileste inlze fom si lumea inconjurétoare echiibrul psihologic’ pe care ‘misterul,injustifia sau raul i rupseserd. Daca ap fi trait In alfe timpuri ag fl fost poate un ca valer de epopee,.dar cum am trait in epoca modemnd mt 9rai puteam fi membry al unut ordin cavalerese ei al unet vagiministratl: poliia, fn loc slau parte la uri, a tre BU aa ma lifter ao anchetd; in Toe 98 pornese la Tupi Impoitiva unel entitatl metafizice abstracte — Raul — am Unmit o realitate socialé personelizata — Crima. "Aveam in mine ceva de fustijiar st de luptator, dé acess am crerut att de statornte tn visul copilatiet dint, de acee am urmoliit tenace sé-l realizez in intreaga mea Hei dup tees de ani de'neintweruptactivitate dust in sha taut ideal ce pentru mine a rdmas meteu acelasi, Tad ittore echit amin spre treeut..Spre trecuttl care Nprevintd sensul existenfel mele, profesia pe care am iu Bip ai cu care se confunda insasi viaja mea. Caci aceasta face corp comun cu activitatea mea profesional, se conto- pese incltformeazd un singur tot ‘Ovice cariera are un Incepul. $i cayiera mea de polit a aout ded un debut, Am intal fn polite dupa eliberarea din somata, inpimavare aula 1648, MA recorandase sorghe Istrate, un comunist ilegalist, si Constantin Ni- Gheorehe a nit cave in can wrome Indep Spetfunetia de chesiot al Sectorulul de politie I Galben. Gu sprginal Jor arn fort inewdrat comisar ajutor in politia eer ta aectia 1, din centrul Capitalel, Micam putut $ekepiin visu tn conde In care, dupé realizarea actulul seepee a 23 August, clasa muncitoare in frunte cu sefal sau e inceput aa transforme treptat vechiul apavat Bevstat, care na mal corespundea noti situs social SGufice’a tir, Aga anv inisat in polite. Era-o pesioada Brea Balan se diden pe doug frontur, atft pentru sidvi- {fren valulul de infractuni ce se declansase in ani tulbuct Be dupa rizboi, cit st impotriva acelor vechi cadre poli fenettostilenoli orindut . ‘Lupta impotriva infractorilor Imbr&iea aspecte complexe, pe care nui le prevazusem sf care ne ingreunau considerabil Efccina ;pe atune! abia ne initiam fn tinele cximinalistici Jn eondifile amintite, nob, cei trimisi de partid si Iucram in polifie, rebuia sf yfurkm* meseria de Ia virstnit, eich imulfi distre acestia ‘ne priveaur fie cu meineredere, fle de-a dzeptul eu ostilitate. 0 Scan scurs ant muti... Cind stau si ms gindese, aproape eA num! vine si cred cit de repede au gbural. Desi am frecut In rezerva, consider totugi ca ma aflu thea in plind aetivitate. Si acum am multe ireburt de feu. Mina pleut {ntotdeauna sf muncese. Tint dau Insa perfect de. bine seama ci va ven! sl clipa cind, Incet-ncet, va trebul sf smi retrag, si las locul altora, mat tiner, Spun aceasta Go mult regret, dar nam ce face. Legile fit sint la fel de implacabile fat& de toll oamenii. Cu toate c& Im este foette greu, totusl, incep parc sh md obisnulese cu gindul c& trebule st mi despart de 0 activitate pe care am indrigit-o ew ardoare, de care mam fegat ca davulre sl pesione, cateia iam consacrat. tele eel de ani din vit ‘Ajuns la capil leeturli acestor pagini, n-as vrea ca cititorul = creada ed in activitatea mea am obfinut numat Sccese, Dimpotriva, as putea spune el viata ofiferului de miltie judieiaré reprerinta un sir neintrerupt de- suc ese 8 epech, flind dominata de surprize si de neprevazut, Ponte ed de accea este atit de interesanta si-atractiva ‘Marlurfsese cu toata convingerea e& daca ar fi s-0 tau ds Ta inceput, tot offer fudielar vas face ‘Miva permite ea, dupl trel decenti de eforturt si strl= ddanit asidue pe linia combate eriminalilsi, 8 adresez tuturor cadrelor tinere un indemn calegial si un sft tové- Fisese, din care sf infeleagé cf dae in timp de rzbol, pe toate frontutile, se mai infinese 2lle si nopti de acal- Inie, de armistiti, pe frontul nostru, al rizboiulu.impo- ‘rive criminalltati, nu ne putem astepta la momente: Jiniste. Razbolul_ nostra ate x eantinut | ne fflam subarme™ in tot Yimpul serviciulur si in viata. de toate allele, De aces, se core fim permanent la datorie ! ‘Revenind la epoca de Incepul fmt amintesc c8 not, cel, finer, trebuia' a introducem in activitsles nonsted un Suflu nou, cerut de insisi calltatea noastri de comunisti, interpretind si aplicind lege existente im spirit de clas, in interesul dorfelor progresiste. E ceca ce m-am straduit si fac, cu prilejul anchetarli prisaulut meu enz.. ‘Bra pein 1045, Un general In Teoeivl, proptietarul w Jusoase locuinfe, a reclamat le camlsariaful nostru furtul lunel mici eantith(! de alimente, Vinovatul, un student fa Latrept aflat in gaadA Ja reclamant, a fost imediat arestat. ‘Acuzatual si-a recunoseut vina, dar In aparare a invocat faptul c@ foamea il impinseSe Ja furt. Ce se intimplase de fapt ? Studentul ew pricina ocupa o camer& mobilata tn lo- ‘euinfa generalului. Era complet lipsit de mijloace ma- teriale : rude care sf-] ajute nu avea. asa cl nu platise de citeva luni niei chivia. Cit despre mineare, sii nu mat vorbim. in preajma examenelor, studentul invitase Ia el acast yn coleg pentru a invita impreuna. $I fati-i .tocind” la Dreptid vaman, flaminzi, in timp ce pe veranda de lings ‘eamera unde ge aflau le ficea cu Ochiul o bucata de slanina, Desi chiar manualu) pe care-l invatauscei doi confines ‘oprelisti privind Insusirea unui bun strain, tinerii mu at revistat tentafiel ; prea tare fi chinuia foames. Si atunci s-au hotarit, dar cum si treaed Ia actiumne ? ‘Noaptea’ tisziu, studentul gazda a sdrit pe fereasted sin aint 9 bucatd de slanind, in timp ce complicele siu, inarmat eu o forfecuts, s-a furisat la ,locul erimet", cu gindul sf steargd urmele si s&-1 deniteze pe pagubas Gum ? Ciupind din slanina cu foarfeca si facind mai multe giurele pentru a da impresia c& furtul fusese faptuit de. asirele, ‘Amo fi avut un caz de ,crim& perfecti daca nar fi in tervenit neprevéizutul in insisi persoana domnului general. ‘Acosta, chinuit de insomnie tocmai in noaplea cu pricina, f iesit sf faci 0 plimbare pe veranda. Tar acolo ia sur prins in flagrant. delict pe coi doi faptasi, pe care ia feat de guler si i-a ndus la comisariatul sectiet 1, ou slinind cu tot. 235 Tnformat telefonic de cele intimplate si dornic s& fie pe plac generalului pe care il cunostea, comisarul sef a ge Ja aceasta infimplare mi aflam intr-un ora din nordul aril. Era aproape de miezul nopfii si intrasem tntr-un restaurant s& manine, prima mea mas din acea zi in care fusesem foarte ocupat. La o mass vecind se aflau doi bar- ~ bafi si doud femei, dintre care una deosebit de frumoasa im! atrasese atenfia dupce o privisem In treacat, Spre surprinderea mea, femeia a inceput sii mi priveasca, la rindu-i, insistent de data aceasta. M-am facut e& mu vad ; nu. era’ timpul s1 momentul sf schimb ochiade cu femei straine intr-un restaurant. La un moment dat, unul din Darbatii ese aflau la masa femeii se ridica gi se apropie de masa mea, dindu-mi fiori Ie gindul cl, observind schimbul de priviri, venea simi ceard poate socoteald... Dar se apropia zimbind. Ajungind in dreptul meu, se re= pezi-la mine si m& imbrafis8. ,.Bu sint hoful de slénind pe care, acum cineisprezece ani, I-aticliberat". 13Ma bucur* — am réspuns eu uyurat, vetraind inte-o clipé noaptea petrecuta in subsolul stefiel I de polifie din Bucuresti ‘Va mulfumesc din suflet, Dacd n-ali fi procedat asa tune, as fi infundat pusearia pentru.o bueaties de slanind Si vinga mea ar fi luat poate un alt curs" L-am intrebat cu ce se cup sl mi-a vispuins c& judecator. Si aflajl — a continuat el. — ca eu insu ‘am fost im situatia s&. va urmez exemplul. fnts-un. proces in fave lipsa perieolulu social ora evident’, ara hotarit achi- tarea inculpatului, un tindr ce avea cam aceessi virsté ca si mine acum cincisprozece ani, $i m-am gindit cu re- eunostin(d a dumneavoasira ‘Avesta a fost primul caz din perioada debutului mex profesional. El a ficut sa fiu caracterizat drept un sent ‘mental, un blajin care nu avea ce cauta in politic. Dar in ‘anil care au trecut de alunel am anchetal mii de infrac~ tori de foate categorille, eave si-au primit pedeapsa uve nit, Fata de elementele antigociale n-am procedat nict- data blind, Dimpotziva, am eonsiderat c& adevarata ome- nie consti in reprimarea firs erutare a celor ee acjioneaza Impotviva umanitati ‘Nu implinisem ined stagiul de un an 9l gindurile mele zburau spre eazuri mati, senzafionale, insd nu se prezeata nici unul. Deaeamdata In schimb se’ ofereau suficiente Ocazii pentru deprinderea acelei ealititt fir. de care nu ppoti reusi in aceasté profesie : flerul. Tali un eaz aparent minor. Mi sa eerut, pe atunei, s8 ‘descopiy urgent pe autorit furtulul unel caaiititi Insemnate de matase, folosita 1 ormamentarea tnor sali, TLeam tugat pe geful sectici de tn Arta decorativa’, care se ocupase de pregatires sililor ‘respective, smi ‘jute in stabilinea datelor ce ma interesau. in legatura eu salariafii care avusesera tangenfii cu Iucrares. I-am st geval chiar $8 serveasci drept exemplu subalternilor si fare urmau 88 prezinte aminuntele necesare pentru. veri- Hicaren antecedentelor penale — astiel ineit acestia sam se. simta Iezati moral. Dar acest cerere am Hcut-o si In ideea de a realiza o exigenta verificare a tuturor persoa- nelor care se aflaseri'la locul inéractiunii, “ie Cazul euselta un deosebit interes si reclama-o urgent reuoivave. Desi nu se uzita, in asemenea situati, fixaren tuna lamen pentru descoperirea infractorilor, primisem Gispozitii ca in cadrul urmitoarelor 46 de ore’, afacerea* Seal gasensca solufia, Trebuia, deci, ca cercetarea s& nu-yi inirerupa carsul miei chiar in timpul nopfil."Atit eu oft Si seful sectiei de la Arta decorativa care purtam ras punderea rezolvitil edzului, la orele 24, ne aflam Inca in Birowl meu. In timpul discutiilor ce Je puriam, am. sesizal pe fata Tui o reacjie nefireasca pentru un om cumsecade Simicam propus s& verific dacd nu cumva autorul furtulul era chiar el. In consecin{é, fara sini dau de banuit, a trimis spre verificare si impresiunile sale digitale. Dupa clteva zeci de minute, clad figele de cazler mi-au fost aduse de bunul meu prieten si experimentatul criminalist Vasile Moise. suspiciunile incepeatr si primeasc& contur : omul din fata mea avea antecedente. Pentra linistea mea sufle- teased Iam deranjet din somn si pe seful serviciului_de Chestoral Tura Constantin Ta seul Gp Br ‘misem 3i eonfirmaréa celui mai competent criminalist. ‘Mi-am pistrat cumpatu) pina la-sosirea soferului Bo- dea de Ia autoturismul de servicia, pe care il chemasem ca sé am un martor eind aveam si-l interoghez pe banuit. —'Nu va supliraji — i-am spus eu, preflicindu-ma ci vreau si indeplinese doar o simpla formalitate — dumnea- voastré ati avut cumva vreun proces penal ? — Nuuu! — sa mirat el, Pai altfel cur credetf et ag {i putut ocupa 9 asemenea funcfie ? Ca si nu fac o gafa, am mai privit inci o dal cu atenjie fisa si fotografia primite de Ja cartoteca : omul feu aceleagi trisaturi si cu acelasi nume era cunoscut ca autor al unui fur — culmea, tot de matase ! Cum iam arktat celui in cauzé figa, n-a mal fost in stare decit sf se tinguie ca un las. Pink la ziui mitasea a {fost predaté institutiel pigubage... Eu, ins8, Incercam pri- ‘mul sentiment al satisfactiei profesionale care... mai tiraia avea si mi elibereze de complexele anilor de debut, ‘Nu dupa mult timp, In 1946, mi s-a oferit prilejul si factionez sin ,cazul P*, una din eele dintii crime la anche- area cireia am participat. Afacerea luase proportiile gi caracterul unei infractiuni deosebite. O femeie de servicit 8descoperise cadavrul sofiel doctorului Petre, care murise Sugrumata, Niel o usm, niet un indiciu eare si ducd spre © pista! Primele investiga(ii mu fusesera defel conclu- Gente: neeanturindw-se mobilul, nu se putea determina niet mediul tn sinul eSruia trebuiau efectuate primele ve- fifieisi si eereetiti, $i totus, dupa un timp, un indiciu a aparut : se pare c& doctorul manifestase 0 varecare afec~ liune fafa de o findra slujnicd din casi. Ba chiar ziarul Bucurestean .Momentul® Iansase zvonul ch medicul si-ar fi suprimat sotia pentru @ se putea combina” cu slujniea ‘Studenjii Mibail Zissu si Valentin Sava, care aflaserd despre solutia daté de mine in cazul color doi studenti hhoti de slénina", m-au informat c@ portarul unui cmin Studentese manifesiase o atiiudine suspecta la aparitia ziaruhi §} c& acel portar ju era altul decit tratele true ‘moasei slujnice. Cu acest rile} mi-am dat seama ci cet oi studenfi pe eare-i pusesem in libertate imi ficuserd 0 frumoasa almosfera tn rindul colegilor lor. Ma bucuram deci de simpatia acestora. Apirea oare posibilitatea unéi recolvari a eazulul ? Verificarile complexe pe care le-am intreprins mi-au’ eferit sufieiente dovezi de vinovatie. In Limpul eereettslor, portarul @ marturisit. cd: luase holitirea So suprime pe Sofia doctorului, instigat fiind chiar de acesta din umd, pentru a-i pregali astfel sux ‘rorll sale posibilitatea unei esstori fericte. Prin tNimiferea in judecaté a doctorului si a celor dot frail, .cazul P* sica gisit rezolvarea cuvenita, ‘Una din imprejurale in cate aveem s4 ma aflu, in ace~ easi pevioada, mi-a ajutat si ea s8 capat ineredere in posi- bilitatile mele de ami contura irasiturfle de caracter specifice profesiel de polifist. [ata si acest moment, Tinea inainte de erearea milifiei, luasem parte Ia o serie de actiuni judiciare importante pentru depistaren Siu prinderea in flagrant a unor infractori periculosi, reusind 88 ctunose bine pe o parte dintre acestia si, la rindul meu, s8 fit cunoscut de ei. Dovezi ale acestel cunoasteri reciproce erau, mai ales, ameninjatile la telefon sau prin serisori anonithe, ca si aluzille unor arestafi. Incepusem 8 mA obisnuiese cu asemenea ,.nesaje" si num puneam problema el mi s-ar putea Inilmpla ceva, Aceasta pind intro seat 16 ' Ma aflam int-un cartier ménginag al Bucuvestiulul Eea tirziu si strazile rimdsesera pustil. fn acele timpuri, gl mai ales prin asemenea locur', era riscant 38 cireuli de nul singur. In plus, sa Intimplat sd mf aflu chiar in tartierul inde organizasem, cu clteva seri mai inainte, o descindere pentru capturarea unui infractor. Stiam foarte bine e acesia mai avea compliei dispusi si-l razbune. ‘in timp ce ma gindeam la toate acestea, am recunoscut inte-un grup de T—8 indivizi adanati in jurul unui felinar pe eitiva dintve prietenii celui arestat. In aceeast clips mi-am dat seama A si ei ma recunoscusefa si ca se pregi- eau de ratuiala, "Ar fi fost simplu daca mi-as fi pus nadejdea in pist mizind pe efectul unui avertisment surprica, Dar, ca de obicei cind nu plecam in actiuni organizate, nu puriam arma la mine | Este usor de presupus ce ar fi urmat dacé Si cei din fafa mea ar fi cunoscut acest amanunt. As fi Resineer eu mine Instimi dae n-as marturisi c& am simfit falunel pentru priina, daté ce inseamna-teama. Totusi. pu meam pierdut cu firea si am cdutat pe loc o iesive din impas, recurgind Ja erearea unui moment psihologic svat SERS eo cee GonuAUt” Gemma cata ge ev snr traversat strada indreptindu-ma glont eitre grup, cu ifinile in buzunar, Surprinsi de gestul meu — raportul de forfe era de 1 la 8 i — indivizii s-au impréstiat.. ‘Am pleeat mai depsrte, mindru c& reusisem si-i domin” prin prezenta de spirit, prin tact si abilitate, cea ce mi-a fntacit 31 mai mult increderea in posibilitatea de orientare in situati difieile. ‘La seurt timp insi dupa indrazneata mea atitudine fat@ de cei doi studenti ,infractor(", continuau ined diseutiile: Daed a facut, un'asemenea gest de curaj, nui Ira facut Giateo te miri ce orientare politica sau umanism. ei doar pentru ef el insusi duce o viata de sarantoc.. de infometat ! ‘Manined 1a cantina numai ciorba de cartof!, arpacas sau, in alle bune, macaroane.” ‘Era un adevir... Dealtéel, tofi politistii comunisti ser- vveau masa Ia eantini, Cu salariile ce oseilau in jurul Tioanelor nu puteam face fai, in vremea aceea, decit min- ind la cantina Prefecturii polifiei si lecuind ‘intr-o piv nif sau intr-o edmAruja de serviciy din subsolul vreunei ‘ ”clair Hainele ve primeam de la ,economatul® oflingat de Seiad aslarigtior noyts, InGorupubilt met tovardgl Seiets eomunige), care tebulon Sh ind pep attudini- irate te yeahs poi, evade Il Guth vee eitpslnes | Nol reugeam af ne. meningm Intransi- rae eda faptull ca etam plata tnr-o lume vielatt seus spas cu recrudescentele gi sechelele vechl soict Gonnuan sd Sucre aide span, fe im pra Sentinuar Sfreutaitor sla. permanentclor tentatil, Daci Infante re nu ecoperent elt cheltulelile pentra Pilati cneSres de mete, negustort gt afacrisii duces brane je edesta, Delyugu, luxul exorbitant gi ural Soccnluatsevatatoven dseepan dtr vata Tor 91-4 accenlastiyg pol sf nu relev ch asda, neste deloe grew Bite ment incoruptibil in aecast’ nobild muned fate Senta prior ant de dupa rbot, tune eram pus fn Btn sepa — anus po ae Sore n¢ giseum gn, nol cel chemall af ficem Drdine cae eee dreplatenaplrind legile une tinere sciett Sea inept de berate s eglitate nu plicenu © AiSatstorfon para, scrolls thanfor | De 'sint remuri de triste amintire, de multe ori i foc cits Settee pe strada Vasile Conta undesmi pot {ecedee in: mumaral 20, egarsoniera” de tn subsolul cu Tevet on, Aveam acola 1 lernele de foc, plasate In- ‘ru et iar eal iblfrs Zit, d ne, ee ee ge propeltaralul. Rogoina mera covarl ; pat eee ocheia ransformals destul de rudimentar, 18° © esi Memprumutasem de la o unitate lita in schimi- Pictu at dovea! de mind, Lemnele despre care am amintit per ataa despicate, eupau un mare spat si pentru 20 jclanjo emeliea'le-am acoperit cu coli albe de hire Baste in pionese. Casi mu pliesese, renunt sh continu Gn deserierea restului de mobili. Ajunsesem comistr 5, Grin anul 1946, stot au-ml venise tmpul s6primesc 0 Ermer tai omeneased. Il invidlam pe comisaral Jon Vi- duve care era veein, ns Toeula intro eameri de sex Sielu, in blocal eu numnéral 51, tot din strada_ Vasile Conta jo camera mai arstoasf, cu parchet pe Jos, d8r 18 neincdpatoare, Imi aminiese c& mai mulji colegi, printre care Ton, Dragénescu, Ion Vaduva, Coca Maxim, Elena Lepidatu, Gheorghe Rusescu si alfi, au hotérit si facem: revelionui in pivnifa mea, pentru ed se detasa de celelalte locuinfe prin dimensiunile ei desi, In acea vreme, eta de necomparat cu apartamentele confortable ale subor- @onatilor nostri. Mulfi ani, dupa aceéa, ne aminteam plcere de sarbatorirsa noului an 1946, cind toll venisers cu contribufia lor nu humai in sérécéeloasele alimente, i si in diverse piese de mobilier, tacimuri si mai toate ccelelalte, De multe ori fliceam haz de situatia in care ne aflam, Noi, cei nevoiasi, lipsifi de bunurile strict necess permanente privatiuni, eram mind ea ni se ineredin{ase Greptul de-a priva de libertate — atunci cind incalea: Tegea — pe cel care-si petveceau revelionul cu sampante, fazani, caviar $1 pocher pe cocosei (monede de aur)! Atit colegiior cit 31 mie ne placea s4 fim salutatt revérentios de toli negustorii din sector si mai firaiu din toata Capitala Salutul lor exprima respectul amestecat eu anxietatea generate de incorupiibilitates noastr#, de moralitaten dv care ne bucuram ! Mal toti afaceristi 3, in general, cei din mediul interlop ne etichetasera drept coreetitudini palo- logice sau ,comunisti fanaticl*. Bi tot sperasera eA, pe per- cursul anifor, vom ceda ; c& hu vom putea vezista mult ‘timp neajunsurilor materiale, dar se ingelasera ama t Nu pot trece cu vederea 9 amprenta cu totul speciala pe care anil de atunci au pus-o asupra activitatil noastre, Mica fost dat sf intilnesc atunci o situatie cu totul de- osebita : in rindul agenfilor s-au strecurat si unli intrae~ tori ca Feredieru, Cairo, Voinescu gl alfi,, Unii au fost demascati, alfif s-au impuseat reeiproe, in wma eontflie- felor generate de imparfirea pradei ; ‘noapiea comiteau infeactiuni si in timpul zilei se erijau in agenti de politic Noaptea holi, ziua gentlemen... Dup& arestare, Feredieru a fost identificat de etre agentii polifiel democrate ca autor al spaugerli casei de bani din incinta unui peniten- lar, faptd saviryitd chiar in. perioada detenfiei sale acolo, Detinutul se remarcase; dealtfel, in mediul interlop ea in- {fractor de talie internationals, 9 eDar pe masuré ce influenta forfelor demoerate in poli jie se intirea, se reali2a o selecfionare tot mai corespun~ Sxtosre a éadrelor, cazusi precum: cele relatate mai sus Gevenind tot mai rare, ping la completa disparitie, Dupi Gevam funetionat ‘rei’ ani in cadrul_ diverselor sectil, de polite, am fost promovat sef al brigézii volante din Pre- Fectura polifiei — finctie dintre cele mai dificile, deoarece fitularul ei era supus unor tentajil_ permanente. In acest post se perindasera inaintea mea nu mal putin de gase POmisari sefi si loti se lasasera corupli, terminindu-si ea Stora in avestul Prefeeturii | Dacd ceilaifi sefi izbuteau si Se menlind aproape un deceniu in post, cei eare conduceats Drigads volanta nu reuseau SB reziste tentafilor mai mult de 28 ani ‘Atributjunile brigéell constau in eombaterea furturilor in buzunare, in trenuri si magazine, a celor prin sistemul Grand ele, a ingeldclunilor sf prostitute, stiut flind e& Smumifi infsactori foloseau prostituatele rept, complici. hod din 1943, mA angajasem faf4 de propria-mi per~ soand 4 nu-mi patez niciodat constiinia si, totodata, 52 impun o conduita integra subordonatilor mel. Tn nova mea calitate a trebult.si-i conving pe infrac- ori si pe patronil caselor de toleranta cd voi fi intr-adevir Jeful unor incoruptibili. Subordonafii mei au fost pust in Sifuatla si opereze zilnie numeroase arestiri, preten{ile Sivscinde flind in raport cu inmullixea — constatata in Geen vreme — a furturilor din buzunare in holurile bin- ilor, in unitaile CLEC. ete. Theeredrile unora de a mA corupe au dat gres. Respin~ geam freeventele propuneri adresate prin intermedivl 205 flor eoteg! de liceu, al prietenilor ete. Aceasta atitudine ferma a dat roade : infractoril au inceput si se teaméi de corectitudinea noastea si am reusit sf formez cadre cu ua fpalt profil moral-profesional. Incepind din 1940 nu nual te tek mai fost corupt nicl un alt sef de briged’ — dupa fransferarea mea Intr-o altd functie— dar nu s-au mal vit cezusi de corupie nici in xindul subordonafiler. ‘oti colegii respecta anumite prineipil, conving! find ‘Ei erau stimulati sf lupte cu toatd convin~ gerea impotriva politgtilor necinstit, pornind de la con- Scptin e& in timp ce infractorulul — de regulé Tipsit de cea 20 ce pot acorda, uneorl, ci Sumstante alenusnte, nimie au poate atenu, ving si Fs undeces polistlui corupt. ‘Nict.o consideatie, deci, Bont cel care, dest benefciaed de 0 educalie sleasl He condi! optime de vial de respeetal marelui public, teadenaa nobiia misiune de a fiapirator devotat album filo vet calor mali iia un moment dat, in acen pesioadé nami furtuilor din bununave marca 0 simloare descresure. Eram sati~ Tite disrse tons de ascend ruse mai plingeau ef su fost jefuly de inteegu salariu pe Core ura Statue flier Dealt), chiar 9 parte inte {nfactori, hotsif sh se rentegreze in soeltate, ne aj in reprinarea,fostilor lor ycolegi= care eonsitutal inch si perio! social Bmnificativa a fost actianea fructuoesA din Gara de Nord, eave a.dus la cepistarea unui oumar Insemnat de Gelineventi, Fusesem informat.despie’ dats 3t ora ssi nul anumit tren sin care trebulay ah coboore vreo 25 de hott de buzunare, care se deplasaserd in diverse stafiuni pentvu a opera nestinghesii, necunosculi find do elie politia locali. In asemenea ocazil ei obisnuiau sd se in- Fneased tnteoun orag sau altul penis sarbatorirea sut- cesnluss s apol sit continue drumul spre Capital cu prada azupra lo ‘Conform planului nostra de actinne, vreo 40-de agent sau plasat pe peron, pe doua lini! pavalle, pntiu 2 putes Supraveghed ambele fun ale Keedruivagon. Echipe de Gai aveau ca cbjeciv in anumit-vagon un al g7up forma un cordon la iestea de pe peron Ta sosirea trenulut in Gara de Nord, sorpriza de ero- bete part in timp ce borfaslor mu le venea sf creads fh au edgut cu toll in curaé, agenfiefectuau perchezt, out -valize pline de obiccte s8 bani mesa, dat mat mult de lucra, Sittafie paradosalé © nu stinm cum sie ident fica, pe pagubasir dex it cunosteam pe holi | De oblce 5 inlimpla vicevers. Una tre inacios,cae ny sete ne dn be fie, nea desaral cf fm timp ce trenul se apropia de pe- i, Miguel dou cordomse de agent amish seer fit un soe. O sperangl fotust mijes poate in acelasl tren as- fi aflind vreo delegatie str&ini ?! Un ,.confrate” a replicat Insi ca o-astlel de delegatie nu ar fi fost intim- inetd in gard de Brigada volant&! TAlfi hofi spuneau cd au facut haz de necaz, amuzindu-t pared grandioasa primire. S-a comentat, de asemenca,.o imprejurare rar intilnita: unul din grap ia forat unui ‘oleg”, pe care nu-l cunastea, o valizl cu abjecte de va~ fuace. Cind hoful a controlat valiza a gisit buletinul de identitate al pigubasului, recunoscind in persoana acestuia pe un spargator de talie internationald. Culmea,. hoful Jefuit — care furase, la rindul su, valiza de Ia un cetd- jean strain! — ne-a' marturisit c&-l afectase atft de mult furtul valizei, incit a reelamat cazul la biroul de politie al tune! giri, zicindu-st ea, neflind recunoscut acolo, nu risea nimie. $i apoi ne-a povestit cit de indignat s-a simtit de faptul ef politia nu diduse de urma valizei, ca réspuns Ia solieitarea sa ‘Unul dintre eele mal senzationale furturi s-a petrecut Ja inceputul... eavierei mele, Sé-mi fie scuzata nerespec- tarea unel oareeare cronologii a cazurilor. Este vorba de pevioada cind ined funefionam la Cireumseripfia Ia de politie, unde intimpinam freevente greutsi in relatille de Servielu cu seful aceslei unititi. Comisaral ef, din vechea politie, riimas ined in activitate, nu veugea si-si schimbe haravul !.. Bl continua si-gi umple, zilnic, cosnita din sectoral particular eave ined domina pista Capitalei, sf plateasea gi... dupa eum era de asteptat, intra mereu fn Gifigullate cu mieul grup al comunistilor in. fruntea cirora ma aflam, Aveam si duc o vila grea bagi un fasemenea om | Era ameninjata chiar supravi fn aceasta profesie. Orice actiune as fi intreprins, ea se afla in atentia sefului care abia astepta si fac o greseala ! Cu toate acestea, am continuat s& ramin la datore. Asa dupa cum am amintity eram comisar ajutor. In- (muna din noptile de iarma ale anulvi 1948, in timp ce faceam de servieiu pe circumscriptie si discutam cu agen- tul Iie Flores, si el de servieiu cu mine, tocmal remarcam cx satisfactie acalmia care domnea in zona noastr’, Dimi- nneafa insi, pe elnd gardienli din posturile de pazd. gene- rald se retrdgeau, primim un xaport uluitor ; de la sediul 22 ‘Agentiel de transporturi aeriene LARES din bulevandut Magheru, fusese furala In timpul nopfii 0 cas de. bani fn care se aflau zeci de milioane de lei ! Senzalonale atx fost anumite aspecie ale modului de operare : voluminosul si masivul seif de fier fusese transportat’ pind Ia autoca- mionul din stradi, eeea ce presupunea cf aetionase an,nu- mis mare de persoan. Un alt element straniu il constituia faplul cf infractoril operaserd noapten, la doar 10—15, metri distan{a de postul de pazi permanent al gardienilor de pe bulevardul Magheru, colt cu strazile Batistei si ‘Aristide Briand, Revizorul de gardieni formulase o ipote2d care si ex- plice Iucrurile. Dat fiindes gardienii patrulau pe tot traseul, Infractorii nu ar fi putut opera decit in decursul unuin din intervalele de 18 minute cind gardienii isi executau ~patrularea, ° Evenimentul a stirnit furtunoase comentarii in presa ‘vremii, care didea un vot de blam polifiei $i nu uila sé mentioneze c& infracioril, dupa ce au tliat gratille de fier ccare dublaw uja localului, nuvs-au sfilt 88 lase in urma lor Juminile aprinse, ba chiar si birnele de lemn folosite pentru incarearea in autocamion a impozante case de fier. i toale acestea se petrecusera in plin centrul Capitalel, Fara ca nimeni si fi observat, cova, sf fi schitat cel mai mie gest de reristenlt. VE daft seoma lt de straniu parea Evenimentul, cum era si firesc, a pus in migeare si efec- tivele polifiel judiclare din cadrul Prefecturii Capitalel, Alit eu, eit si agentul care fusese de serviciu Impreung ‘eu mine in noapiea aceea de pomind, eram chestiona(i si Fschestionaji de comisarl cu experien{a, Suprarea §i proasta noastré stare sufleteasc& erau agravate de hirjuiala acestor interogatorii, Tot ce raportam noi pares (Si pe rept cuvint) total neverosimil, Tréiam un sentiment de neliniste, ne simjeam ingrijorafi pentru eA ne consi: deram réspunzitori de cele intimplate si mai ales ne sim- jeam vinova{i pentru of nu inspectasem posturile de pazi in timpul nopfi, aga cum ne era datoria. In scurt timp dup furt, am obfinut noi informatil 1e~ gate de eveniment: pe malul lacului Floreasea fusese ‘ 23asia cara ce tier. spartd cu tirnaeopul, bineinteles deva~ flznta si wbadidonata de infraetor Conlverind cu coh din. politis judiciar®, ne-am_fixat supra unor ipateze care "vi2au pe anumitt spargatert Eunuceuti prin indvazneaia lor deovebita, Pavalel cu ae- fhunile-celor gin Prefectura de poblie, eu diseutam eazul tu gardienii din postu! Maghert, reeomandindv-le 68 ne presinie adevarata situatie. Presapuneam, ba aveam chise Eonvingeres ed gerdienti aveau cunostinté. despre unele fapte legate de furt, dar te tdinuiat, tmoratt find de Infraclori. Toate. stridaniile mele n-au dus la-niei dh reaulat, gardienii sustinind ef spargatorii au putut opera Goar in’ absenja lor, pe eind se aflau in patrulare spre postal veein. Tn urma’investigatilor intreprinse in_mediul infrac- torilor versati, ne-au patvenit Unele informatii care sem- mala e& intre Tudose, fost campion de cielism si eumnati | (anil _dintre ei eu antecedente.penale) avasesera. loc in ultimul timp certuri soldate cu smenintarl. Aceste date Sou eorelat cu informatit despre anumite cheltuieh exa- erate ale celor vizati. In acelagi timp, colegit de la Pre- fectura.poliied verificaa pe toli spirgator proprictari Ge autocamioane sai pe cei care aveau rude saferi pe fautocamioane, Suspiciunile impotriva grupului evescusera din ziva eind wevifieiile de cazier s-au conjugal cu alle date. Sea aflat asifel e& unul dintve cumnati, ost infractor, era proprie~ farul unui autoogmion | Alte investigatii au dus la des- coperivea altoi indie, ineit pas eu pas ne apropiam de Seenodamint. Chematiin fata organelor de cercetare. si psi fo fata tnor dover, infractori banuiti de noi ca autor Ni furtulu) sau recunoseut fapta, punindu-ne in situalia Geareeupera o iavemnata sumé din babii urath ‘Cazul pares deci solufionat gi deplin inchs. Totusi ade- vvicatul deznoddmint bia uma, si el ne-a pus in Tala Unulscenaiu veal care ar face SA paleasea de invidie pe cenaristl de filme pobifiste. ‘Asada se elucidase cazul misterioaset dispariti a casel de bani de Ia sediul companiei aeriene...In timp ce poli- fist din centrala sébatoreau suecesul, nol, eal de la sec~ fia T de politie, in raza efela se sivirsse infractiunea, 24 nol col ndpistulli si blamati pentru negiijenta noastra, entra faptul c& nu confrolasem postul din paza de oapte, ne gindeam ca nu se gasise totus! rispunsul la 0 fntrebare : cum a fost posibil ca un asemienea furt 38 se petreacd in plin centrul Capitalei, la citiva metri doar ‘de un post de pazé ? Ne gindeam's& Intreprindem 0 an- ‘chet pe cont propriu, Ne obsedau suspiciunile eare planau agupra gardienilor, comportares lor bizard, neverosimilul din deelaratiile lor. Ce era de facut? Nu ne riminea aliceva decit si-i interagitn chiar pe infractori In noaptea banchetului, In eare participa un numir sestrins de politist, noi, .ucenicli*, ne-am strecurat fn la~ Ginntul arestulu Byevecfur Ne pregitisem cael, prin exer cue cana. uti un tgrogatona SSupeven St ste), Inorelon oor ate nee avi tain tori, care, dupa pa Ferea noastrd, nu mai aveau ce pierde. Noi ins aveam ‘multe de cistigal. in special puteam invata cite cova des pre Saihclgie urea Ty dose nant nora Tosa Snare suena] deneooun ups primele ore de anchetd infactorli au facut, fie~ care in parte, mérturisisi identice, punindu-ne in’ fata ‘unor faple nemaiintflnite si care explicau bizareritle ivite ‘eu prilejul analizej initiale. Ce se intimplase in seara aceea ? Spre stupefactia noastrd am aflat ed insisl gar- ienii din postul de pazs partieipasera la sAvirsirea spar~ gerll, indivect, desigur, si fra bund-stiingé, of numai da- {oriti ignoranjei si lipsei lor de vigilenta Tafraciorli. opriseri autocamionul in fafa agentiet LARES, la 15 metri de postul de pags, neferindu-se de Tu- minile puternice de pe bulevard. Cu ustensile potvivite au Torjat capid sistemul de Inchideve al grilajulut de fier si, patrunzind in interiorul cladii, au aprins in mod osten” taliv toate Himpile ! Diseutau cu voce tave despre mutarz si lucrau cu dezinvoltura oamenilor cinstiti, Tudose seful grupului, poza in chip de director al agentied, purtind in acest scop 0 servielé si un costum foarte elegant. EL era cel care dinja operatia de ,mutaré", dind personal bali- Sati cums finese Braye de Teta spate camlonth Pe cind ,.muncitorii incercau far succese sA urce casa de bani tragind cu fringhii speciale, ,domnul ditector* a soli- 25cilat concursul... gardienilor care asistau pasivi. In. timp fe infractorit se manifesta: galigiosi, strigind si opinta du-se, li s-au alsturat si cel doi gardieni, care, cu mi nile for, at ajutat la uccarea selfului in camion ! Din cele declarate de -Tudose reieyea ca oamenti lui abia se, Stipineau sé nu izbuenessea in hohote, Totul se petrecea doar in plin central Capitalei ! ‘Nu ne-am considerat misiunea Incheiata pind cind nam obtinut confirmarea faptelor ¢1 din partea celor doi gardieni. Cind acestia au aflat a doua zi c& ,directorul* fusese chiar seful grupului de infractori, s-au temut s& raporieze adevirata situatie. O atitudine corectd a acestora ar fi putut sane furnizeze semnalmentele infractorilor, lupurind si grabind identificarea lor... Evenimentele se suecedau cu intens’ freeven{a ; cram lipsit astiel de vagazul de a mA pregiti corespunaitor| pentru acest permanent rlzboi. Simleam insd atasamentul| rescind fata de munca pe care mi-o alesesem si depu- hneam eforturl mart si pot realiza 0 cunoastere cit mail complet. i In perloada anilor ‘48 lucram, aga cum am. amitit. in} cadrul Direetiei judiciare, intr colectiv condus de ches-| on, Copotsiu, pe eare fl secondam. Atit et cif Carol Deleanu ne simeam onorafi de alegerea facuta| Ge repulatul ehestor. Cind ne incredinfa misiuni, mai di- fielle, el, cu finuta lui morali, manifesta'un optimism pe} cere ni-i transmitea si nous, Cu timpul, Snsofindu-l cu} eonseoventa, din diseipoll ajunseserm si-i fim adjunct far mai firziu sici urmam, pe rind, la conducerea directiei. Revenind la anii $8, vremurile erau Incd aspre, deose- bit de grele. Politia noastré democrata avea de facut fatal nor imprejurari difiele, ocazionate de cresterea fenome-| nuliiinfractional, Anil tulburi de dupa razboi_favori-| zaseré aparifia gangsterismulul, a atacurilor banditesti ct mind armatd sustinute cu mijloace tehniee moderne (arms ‘automate, automobile etc) ‘Arme se géseau pe toate drumurile dupa razboi, aveau toc confruntati pe Vial si pe moarte intre orinduirea de moctat-populara si fosiele clase dominante, deposedate d putere, care nu se impficau cu noua situafie. Nu de pu 26 TT fine ori infracfiunile 2ige de dvept comun aveau ascunse implicafii politice, care le agravau caracterul de perieu- Toaitate socialé. Noli infractori nu mai apartineaw pegret profesionale (care, indeobste, figura In fisierul politiei). Grau necunoseufi organclor de politie, confruntate acum eu dificultatea sporita de a nu avea nici un punet de reper ce ar fi ajulat la identificarea faptasilor. Se stie cA orice infractor are ,marea" sau ,stilul” siu caracteristic in care jlucreszi o perioada de timp si, de asemenea, ,specialle Tates* sa: hot de buzware, spargator de case de bani ete. ‘Odata comisd infractiunea se poate analiza ,stilul" in care sa operat $i de aici se pot face unele conjectursri utile, fare in cele din uma duc la identifienrea fuptagului. Dar te te faci cind esti confrantat cu imprejurari inedite, care nna se inseria in nick 9 serie" cunoseut 7 Tats de ce, in primele infractiuni de acest fet, comise de faptasi nepro- fesionisti, f6r8 treeat infractional cunoscut, fara. cazier, am inregistrat esecuri. A fost nevole ca datele problemel Si Fie puse ined 0 data pentru a le injelege mai bine si pentru a rezolva in sfirsit misterul. Dar mai bine lism 58 vorbeased fapiele. Casierul Pereeptiel a Vi-a fiseala, din strada Delea Veche, transports, Ia anumife termene, zeci de milioane Iei pentru a-i depune la sediul Administratiel financiare. De fiecare daté clad se ffceau depunerile, casierul Incdrea ‘bani im aceessi servieta tip .burduf* si, bineinteles, era jnsofit de un gardian inarmat eare-iasigura paza, Se folosea mereu acelasi itinerar, drumul cel mat scurt intre Perceptie si Administratia financiard. ‘Transportuil se efec~ tua pe jos, procedeu nu prea recomandabil, Era intr-o dimineati, pe la orele opt si jumatate, cind ccasierul si gardianal de paz’ parésisera sediul perceptiet i se angajasera pe o strada linigtit, aflata pe itinerarul lor obignuit. Strada nu era deosebit de animal (se evita din principiu strazile prea aglomerate), dar miei total pus tie : cifiva eetijeni circulau mai mult sau mai putin gr- bifi spre treburile lor. ‘Nimeni nu i-a bagat in seama pe cei doi nécunoseuti, care ned de la fesirea casierului din sediul perceptiei !-aut urmait Indeaproape. Pareau si ef dot oameni pagnici, care ar HoIntimplator mengenu in aceensi diveetie, Casierub si gar Gianul mergeau alaturt tieuti, preoeupati si ajunga et mai tepede Ta destinatie, s8 se despovareze’ de raspunderea {ia un moment dat, pe strada linstita intra tp viteat 9 matind neagra, care opreste cu scrtit de {rine in eltiva melt? in fata los. Ca la un semnal, urmbritorii din spate Scot pistoalele si se reped asupra casierului st gardianvlui, oborindu-i eu loviturk Im cap aplicate cu toeul pistoaletor Cei doi cad fn nesimtive, plini de singe. Unul din agresori se repede la gardianul edgut sii scoate inchizatorul armel, Scena s-a petrecut fulgerator, inainte ea trecatoril ppoaid da seama de ce s-a intimplat. Din masina stafionata fn fat coboara trei indivizi care, facindt-g Joe prin grupul de .spectatori", cer $8 Ti se fack drum, declarind ca sint poliist, Grupul se desface, falsii-politisi se apropie de Tocul agvestunt, jar woul din el smulge servieta ex ba din wina easieralul e&zut. Dup& care, sub amenintarea pi foalclor, tof cine! se ured In masina care demareaza In gonna. Pind si se desnieliceased mavtori, masina disp’ Fuse dupa primul colt. in urma telefoanelor primite ta sediul Pi echipa ‘noastea — condusa de comisarul-set Carol De- Teantr — sa deplasat imediat la focul faptel. Din rela mavtorilor am putat reconstitul in mare cum sau petrect Thera am retinat fale tacull Inti agresionen ‘urmaritorilon. apot interventia.indivizlor flail, in_ma- psinks Bvident“sr-astr-qvalth faceau_ parte din “aéGeast sp Bina ovate tor fusese.sinronzat pete ¢ eee eee ea ees ee Rint p acting De ee sea re ee en ee tan de cena te Coe Ori. Amb er de"spectacoful singeros al agresioni- net andl di fori ocultai de experimental detectil Stan Stafun st Selexe Ton nu nee putut furs aménunte utile despre J semmnimentcle infractoriln. Toate teatite lor cra fat~ A ernie st miet una din declaatli nu coineidea. Niment 4 nu vetinuse tesstuctle bandiilos, vista, detalii vest- Tementare tare st ne poaté aja, Sub imperial socul pro- & Wocat de scena violets In care astaserd, mario mu 3 4 putentt oferi decit relatii subjective, cel mai adesea in le- ‘patturd cu propria lor reactie emotionala, ceea ce, desigun, wr in cen ce pri- ‘une putea fi de nici un folos, Nici ma 28 29‘© lupta corp Ia corp, soldat cu eiteva vinatai de toatd Frumusefea, In dceasta confruntare temerarii mei colegl, Deleanu, Amiza s Stan Stefan, iql pusesera realmente viaja. in pericol, Sigur el, daca ar fi folosit,pistoalele, | Sar fi descureat mult mai usor, dar trebuiau evitate panica si eventualele accidente. ‘Primele cereetari au avut un caracter dinamic, dictat de necesitatea dé a captuta in cel mai seurt timp si pe ‘eelalfi trei infractori. Actiunea a reugit si toata banda a fost arestata. S-a recuperat intreaga sumi furetd, admi- | MiStrindurse probe sl pentru alte deliele, ca port legal Ue mma, trafic de stupefiante etc, O serie Intreaga de Gtemente nesau:ineredingat cl banda capturata. faptuise sem de ia sPereeptie’- Intr-adevi, modul de operare| Fasese carecum asemaniiar, in ambele cazuri Duda ac- fons cuvindrdzneald, in chiar timpul alle, era. vorba [otun numar de eine! persoane si de flecare data de un Stitotuniny, Ceretile enau aiuto aff 2, ssa Sane intvactor! savirgise. st prima tibirle. Surpriza Srv ave eva fost oferiis odata cu determinaréa identi-| Safi Infractorllor. Balrinul care conducea masina, pro- ‘retaval acestela, era un inginer pensionar, cunoscut pen-| Buractivate dtgmanoast fata de regimul dembcrat- SQpular Seful bandel era un fost maior de aviate, dest Poh din aemata eu un ann arma, Cel de al treilea bandit aa di doat negustor, ar ullimll dol erau niste intractri fecidivigh Din’ deelaratille acestora a relesit ci autor Somali organizatori au fost primi trl, cu alle cuvint| Gemsoane eave nu apartindserd mediuiul_infractional, i aerrge cum spuneau ei “lumii bune", fapt care nit i-a Impiedical se dedea la’ fele", vidindu-si astfel dup- Indnia lor fafa de segimmul jstiie! sociale ‘Dung un asemenea succes ne-ar fi fost gl nou bineve} itd aaah ml consistent, dar bucitarul get al canlinel Toustre, ce se_afla, pe vremea ‘aceea, in Localul fostulul aoa Modern gi atualul Berlin", se obiqnuise 3 reslauratojerine moreld cind ne’servea ‘cite doué port aE Ccaroene ‘De fieeare dala, faa de cel care cereal oe wea favoure, gigentul artist culinar — un tip de Her acjasth ron o singurd intrebare : Aft confiseat ceva au Sau brliamte cave sd intre la buget, pentru a ajunge si 2” ol fn siluatia de-a obfine ease fn blocusi artoase sf cu Confort?" Dealtel tt nol fl obiqniiserdm eu acest yn fav", peat el de elle ofl descopeream elte un geamantan de bijuterit aur, dadeam un seurt por, punire aint, thipublle finind seama ef munca nosatch are un caracer secret Ca prim rerulfat al succes nostra ne potoeara foummes, macaroanele find’ conistente. rai ales stone! Gind le’ mineam eu pine, chiar in nfara eichelelaristo- crate Mat tira, a Geneva, unde aveam sf particip In seu nea Ilea‘a Confesintel O1N'U, cu pile nor rece, la Sipe Tarcsom invita a webu si feflexele formate dea lungul anilor cind mineam pine sl in cele din urm,seusiserim sf-1convingem pe bucdtar ca ne intoateem tot dinkro mistune impotent pent Ghet rerolvare fasese neoesnr sl rabatm de Fosse. dot die, .Da, ne-a apse, o ah VA servese corespunaitor” Re- fleciise mult prin analogie ex alte cazu si, tnind seama Ge scopul social al miaiunii noastre, el apreciese gi de scensta dt o& azn avut cove mente ‘Bu treet ani sin de ml inten restaurant de min surprine de intervenjia unis ospitar eave, in simp cermi preainiA 0 ferfurie cu spaghete milaneze, mi se adzeseazd : Bueitaral sof vi oferd spaghete in porte 4ubla, pretinaind cd vA cunoaste gustuile.." Sigur ch lumat 6 cordial gf impresionants intrevedere, ln Toeul lui de munca, in bueblivia unde se adunase o parte din per sonalul de servilu-ce se minuna de legiturle de prictenie Aintre batsinul lor bucdtar gl un colonel de male Nu definitivaseraim ined dosarul tilharilor din ,.umes bbuna* si, fot in 1948, ne-am confruntat cu un eaz nemai- {ntilnit_in criminalitates noastré.. Pe vremea aceea, vecinafatea Bucurestiului exista penitenciarul Platiresti, destinat aproape in exclusivitate hojilor de buzunare, es- crocilor si prostituatelor, Ine din acea vreme in peniten- Ghar se Instuse prinepil reeducritIntractrlor pein 7 a eforturi s8 scap’ de “ae ele ‘vase Cazul Ia dare mA refer @ debutut cu un banal furt din poseta. ‘Dupa ce victima ne-a prezentat o reclame, | sa pus Ja cisporifie, cenform uzanfei, albumul fotografie a rect dlivistilor care aveau tin mod de operare asemandtor. M-am bbucurat. cind pigubasa, fara nici o ezitare. a indieat foto~ grafia ce purta’ nulmarul 87, precizind cal cunostea pe faptas datorita unor caractevistiei iziono! ‘A urmat consullares registrulul de evidenta, care trebuia si ne fumnizeze numele infractorului, datele de stare civila, domiciliul si situatia juridica, Rezultatul a fost eu totul neasteptat : cel vizat figura ca incarcerat i penitenciarul Plataresti inca din toamna anului expirat ! Despre acest caz Isl amintea si agentul Hordseu, care electuase cercetarile, ‘Desi am sugerat reclamantei cA facuse 0 confuzie, aceasta sustinea cd individul din fotografie era autorul Turtului si ca atare insista si-] cAulém la domiciliu, In cele din urma m-am Hsat convins, admifind eventualita~ tea unei evadéri — desi in aceasta ipoted. ar fi trebuit SA fim Instiinfafi pentru declangarea urmarivii in intreaga ard. Abia dupa ce nici descinderea la domiciliu nea dat rezultate, am reusit so conving pe reclamanta se Inselase. Tntr-tina din zilele urmatoare, cind agentii s-au Inapoiat intro patrulare, mi s-a raportet ed Intr-o aglomeratie fa fost surprins .numbrul 87° cérind un biden cu petrol Evenimentul a stirnit agitatie gi neliniste in rindul cole gilor, Cum ajunsese definutul in stare de libertate, tard va noi s& eunoastem acest Iucru? In urma unei cerce- ati minutioase, s-a putut constata c& el purta asupra sa tn bilet de voie semnat de insusi directorul inchisorii, ‘aseminator cu acelea folosite de ostasii in termen Definutul fusese... jnvoit pentru cinci zile, perioads fn care trebuia si faci vost de o anumité cantitate d= petrol si de o frumugicé suma de bani. Totodata, a facut mirturisiri si cu privire Ia alte numeroase Invoiri ale de~ finufilor perieulosi, care operau in toati linistea, fara ri cul vreunor banuiell, deoarece figurau... in evidenta pe~ nitenclarului ! 2 ‘Am informat conducerea Prefect politi despre sur- prinzdicnvele fapte descoperite #8 crept wtmare, sub con- ‘ucerea reputatulus direstor Bogdan Nicolae, s-a_desehis o-anchet® speciala care i viza pe tof salar # gardlentt Penitenciarului, Colegii et era vevoltatt de atitudines acestor su praveghetori" al definufilor: gradul lor de deseompurere Trovala ne slirbea pared si noua din prestigiul pe care abla {1 cistigaserim, ct prejul unor mari efortur, “Un cag ageminstor nu'era cunoseut in analele ustiiel ainte de a Intra Ty ACTIN TNPOTIVEeelor eorupti 2 eeior eave frau de Ta intractony a trebutt 38 supor Tusinea des rediscua ‘plingeres. eu. reclamanta. caved Feeunoscuse iniial pe ,87". Ca si ne reabilitam in fa eh hesanstradait sii gatim bsmurie furete, Desi iam pr Zenlat scuze.n-am relatatintregul agever. Trebuia 2 Prestigul Institue) pe care 0 iubesm. AM libat’s a Injelenga ch ne-am fi flat in fa nei caz izolst de evar dave, neraportat la timp. Pentru reusita acini are trebuia's& duc a demascae vea intregit administra a. penitenciaruli any iat mie suri de pistrare a celul mai deplin secret, Uma si Iniye- prindem ceea.ce sar fi pulut denum ,Operetiunea de la Iniezal nop ‘Brigada noastrA fusese dotala cu armament si hrand pentru doud alle sl dous opti de aetivitate. continua, Reva insoft, atuncl, si secretarul direciel — comfsarui Mihail Nisipeana, remnaseet prin. voloavea. lui spiritual sensibilitate wi corectitadine. fn prima noapte s-a aetionat Simmultan penta sohimbaven tutaror santinelelor Patran= ind in penitenciar, im schimbat si eclelalte posturt din interior, duph care sa. procedat Ia. arestarea Intregulul personal. In final a fost svestat inavsi directoru, In domi Giliul efvuia s-au-descoperit zeci de ceasun, bijuteri st 0 sumé de bani ce mu putea fl justfieata. Timp de dou! aile, in ineinta penitenciarului au fost cercetaft ait sala- afi necinsifi lt 9f deyinafis, eave au flout mastusisicile euvenite in fala probelor de netagadult: Apo, cel vinovati au fost trimisi in judecat, fiecare invinuit primindust pedeapsx meritata 3Asanarea acesfui teren nociv ne~a insuflat noi forte pentru munca noastré, Bram bucurosi ei de acum inainte ‘ou vom mal bate pasul pe loc, si cA nu vom mai fi pug in situatia ea eforturile noastre, in confruntarea cu inamicul, ‘i se iroseased, Sl cind te gindestl cA infractorii prin, strdaniile noasire fusesers pusi in libertate de eatre asa~ zisii eolegi din administratia penitenciarulut | Ta 1948—1049, pevioadé imediat urmétoare unui mare furt in dauna Minjsterului Agriculturil, criminalitates Jsi mentinea Inca o frecven{a alarmanté. Dupa elucidarea uimor eazuri de risunet, nu trecusera multe zile de activi- fate obignuita si, din nou, milifia s-a vizut confruntaté cu un val de infractiuni grave comise pe diferite gosele la intrarea in Bucuresti, Modul de operare indraznet, cu procedee brutale si forme de sadism, conjugat cu de- pozifille unor martori pprivind vestimentatia agresorilor, eau condus la concluzia c& asasinit faeeau parte din Findul unor recidivigti seminomazi. Grupul cefor trei tithari seminomazi sémnala\i opera intre orele 45 dimineata, cind {4ranii din comunele li- mitrofe veneau cu cdrujele spre Bucuresti pentru- av vinde produsele in piaja Oborulu, Cei trei si agteptau victimele la intrarea in oray si, dupa ce Je jefuiau de bapt si alimente, impuscau mortal fntreaga familie, cali, dup’ care camuflau eérufa in cimp pol... pregiteau alte asasinate. intr-unul din eazuri, un martor complet 1i bilitatea de a Interveni ne-a relatat frei figani inarmati cu pistoale automate au aparut in drum, iesind din sanjurile soselei, si au oprit 0 carla in care se aflau o fetifa de zece ani si périntii acesteia. Sub amenintarea cu pistol, ei au lat o infima suma de bani si o traista cu alimente, Apoi, cu toate ca nu exista iscul de a fi surpringi sau a fi recunoscuti ulterior de ‘ietime, intruclt actionau maseafi, au incereat un ,diver= Usment* gl au inceput o asa-zisd intrecere ge tir, impus- ind mortal Intreaga familie, in timp ec eail au rupto speriati la goand spre ora." Inainte chiar ca martorut 4 ajunga in Bucuresti. populatia din Obor, unde cait adusesera. singuri carta 'ransformats in mod tragic In car mortuar, a anuntat milifia, de post 1a mumai 20 de ile dupa acest cuz ast fost, sees ‘telefon cf inginerul ‘Traian din. Bucuresti, ‘trezit Ein'soma de un zgomot in curtea. plsapilor, a ieysh din fash gf fost tmpugeat mortal In peagul ust ‘Operativitatea cu care ne-am deplasat Ja Jocuinga’ atacata a fost risplatita cu prefioasele date pe care ni Je-au furnizat anumiti martori, Astfel, am aflat din pri- mele minute ci hoti de. gaini fuseserd trel seminomazi Siam obfinut semnalmentele celui care avusese rolul de Sasigura, de la poa¥ld, retragerea complicilor. Cunoscind modul de operare al bandifilor si luind in considerare si pavticulauitatile fizionomice mai sus-amin- tite, am ajuns la indentificarea celui care a tras asups lnginerulai : era vorba de F. Genariu, despre eare sllam eA obignuia si-1 insofeascé, la comiterea unor tiharli pe tatal sat Filon si pe fiorosul Carol Edvessy, care te Porizase cu ani in sma satele din Ardeal. Aceasta. cate gorie de infractori prezenta un deosebit pericol social {find oricind dispusl s& omoare pentru o nimica toaia si uneori chiar fra nici un motiv ! ‘Am emis ipoteza cd acelasi grup ar fi comis si cele- ralie asasinate fa care m-am referit inainte, Pentru aceasta pledau mai multe elemente : numarul infractorilor ; vesti- entafia si modul de a actiona ; semnalmentele care coin- ‘Gdeau cu cele ale unuia dintre that. ‘Am fieut parte din echipa de urmérite cofdust de maioril Ton Conotoiu si Vasile Firea — ambii eu o pres- figioasd activitate — fmpreuna cu temeratit ofiferi Carol Deleanu, Dumitru Butaru, Leonard Gruia, Stan Stefan, Jon Alexe gi'N. Sterian, Noi dispuneam de clini de ur rire si de alte mijloace, precum si de_cel mai_eficient armament; moralul, Actionam , animiafi_ de eresteares dsringd de acl captura, chiar cul riseul vic pons Horosit criminal "Asasinarea ingineruluf avusese toc diminesta le _o:a 17, si in noaptea accleiagt zile dol infractori au fost su:- pringt de not si raniti superficial, in urma unui schimb de focuri. Prima actiune sa soldat cu prinderea Iui F. Gens crlu, autorul ultimului asasinat, Criminalul a fost fm- ‘puseat, in mod deliberat, in picioare ; ceilali doi au reu- 5 Be 3sit ins si dispar, Despre periculosul tilhar Carol Bavessy cunosteam ea avea brajul sting rénit si am presupus e& va firnevoit siia legatura cu mama sa, care pistra muni {ia si l-ar putea ingriji. Trebuia deci si folosim imprejus Nirile critice tn eare se aflaw cel dol infractori si si con {num urmarirea lor, divizindu-ne forfele pentru declan- sarea tinor ac{iuni pe mai multe fronturi, Aveam in vedere diversi gazduitori din fara. pe eare-i binuiam a fi in legi- turf cu cei doi. Bineinjeles, prima sursi de informare a fost chiar F. Genariu, impotriva earuia se emisese si_un mandat de arestare. Discutille cu.el pareau dificile, Gin- Jn_prinderea propsiului difi-va, el af tre Jul tat, Bllon | pe de-alit She-condaminat Te ioe ‘buif sf Tolosim Tacoma Diupace's-alr Tormat Wel colective, dou au plecat in nordul fai, iar cel de-al treilen — din care ficeam parte eu, Impreuntd cu maiorul Vasile Firea, locotenentul ‘Leo- hard Gruia si locotenentul Dumitru. Butarw — a actionat {in Bucuresti pentru prinderea Tui Pilon, Urmativea celor Vinovati pentru valu de asasinate a intrat, dee}, tn ultima fea in timp ce alfi dot ofifest fdceau investigatii pentru prinderea ui Carol Edvessy prin earsicrul Giulesti-Sirbi, Leonard Gruia si cu mine am trait momente eritice la © nunia figineasel, Ia care ne-am_autolnvitet, folosind undfe pretexte furnizate de insusi Genarju, Dupé miezul noptii ne-am prefdeut la fel de befi ca si ceilalti nuntast si astfel-am-obtinut uncle date, evadevarat incomplete, ‘Apoi_s-a ivit o~imprejurare favorabila: impreuna cu lun numar restrins de invitaji am fost trimisi la o locuinga vecind pentru a aduce.o eantitate de vin, Acolo, dupa emofii si unele ezitéri, am hotieit si folosim efectul sur prizei trigind focuri de arma de intimidare, desi. stiam 84 actlunea ne-ar fi putut fi fatala. Cind colegul ‘meu, invocind un pretext oarecare, i eonducea la masin’ pe cel de la care scontam s& ne completim informaiile, eu am tras mai multe rafale de automat si — sub amenin- jatea armei — Fram sechestrat pe ceilalfi cinei nuntagi Snte-o magazie. Apol sm pleeat spre comandamentul mi- lifiel cu ostaticul® nostru, Dupa ce lam lasat acolo, %6 ne-am Sndreplat spra.tocuinja unde presupuneam efi va Inge Filon De regull, el sosea ln geada aleasi in zor Ha est sehimba domicile In feeare 12 oFe, pentru a Scipa de urmavie "Postil capeand il fixasem in cash : unul éintre nol se ascunsese dupa usé, £0 plstolul gala pentru tragere, iar Celalait ip pod. lingdeapactl case diden in camera ree pectiva, Duph dowd ore de ajtepiere sea feut apart Social care, desi iomsmat, mea putut face fafa atoeulut hontru din ambele par rafala de focus de la usa podue Tubsisomavea din pate lu obligat s& eaptuleze {Tecbuie sh mistunisese ct nie dupa ce Iam dezarmat nea seizut,Traiem momente de Incordare dir’ si bututia cel de wl dollea ecco, gonind futmasing spre sedi nostru, unde aveam sf aflam ce Se antnplase in itil stadia cari ae Des saforul conducea eu vitesdexeesiva, veygeam_ sk contempitm,stada, cu animatia eh coldiand Incercam Cm sentiment de omnipotent, de pared tooid suflarea tmenenscd sari aflat sub provectia oat: pe treedtor Aingiam eu poivirea fare si le putem povestt despre ele Taiimplate, despre cele ce veulzasem [pentru a5igu- Saree init or Duphincarcerarea infinétorului a dispéret si. starea noastia de suforie. Asa se ini le tre la fecare suctes deosebit, soe ps PeeCorios era faptul of toemai infraetorul_impuyeat ta Dbeatul sting nu Tusese ined prins. Presupurlind cA va hnevoit sA primeasea ingrijiri medicale, am transmis 9 eixeulara tuturor unitatilor sunitare din tard, Citeva zile sau sours fara vreun rezultat, Maiorul Vasile Firea, eriminalist de prestigiu, cu reale cali, vemareat $i printi-o memorie uimitoare, a objinut o va~ Tovoasé informatie in sensul c& Bdvessy s-ar deplasa pe- iodie pe soseaua Giulesti la gazda unui student in medi cing, care-l pansa gi-i administra antibiotice, Nu e nevoi ‘si uimintese c@, pe masura ce se efectuau srestiri, cevce- tavile in legatuea eu colelalte asasinate, inclusiv acela chvuia irau ed + welime cel trei ocupanti al cérufei ine atrate in Bucuresti, 1a Obor, isi urmau cursul, objinindu-se miirturisiri sl probe materiale de vinovatie. Pentra ca epilogul acestei macabre afaceri sf ia sfirsit ne mai lipsea o piesa” 1a dosar : ,coana mare* — cum 0 numeau infractorii —, mama fiorosului asasin si ,gestio- nara" armamentului, lam inting si el o cursé, in'eare 8 cAzut. Obfinuserém de-acum .,tacimul complet si In cea de-a doua nunté... De dats aceasta n-am putut ‘respecta fntocmai uzanta legala ca batrina sa lie perchezitionata "corporal — tot de eatre 0 femele. Cunoseind ci ea pistra si purta munitia asupra ei, am purces noi insine la perchezitionare, dezbricind-o de’ vreo sase fuste, in interiorul eapora am gist, atlmind, mai multe pungi cu sute de cartuse 51 un pistol ‘Ancheta condusa de maiorii Firca si Copotoiu, care se bucurau si de autoritatea necesarf in vindul jafractorilor nomaziy-a reclatiiat limp 51 efortun deosebile = ers vorba de zeci de crime si tilhavit | Dupa epulzarea ultimelor edt de atac s-a pronuntat si sentinta definitiva — eondamnarea Ja moarte. ‘Anchetarea inritflor infractori fusese fructuoasd, in gensul efi ei ne-au oferit si informatii importante despre fapiele altor nomazi care au putut fi depistati pe pareursul activitatil noastre. Dupa aceste arestari In Findul celor mai periculosi tilhari si criminali, s-a facut simfita deseresterea criminalititil atft_ in Capitala cit si prin imprejurimi, Apueaseram i noi 0 perioadé mai Ii- nigtit — fara a fi handicapati de avalanga evenimentelor ~ Teind ne puteam concentra mai pe indelete asupra Unul az, intoemind dosare complete cu cave ne putear minds in ‘fatGprocurorilor si judecdtarilar. Cei care, am fost angrena{i in aceasti ancheta ne-am bucurat de un real sprijin —in relevarea probelor — prin expertze preidtle faeute de teputatul enim -dr-Constantin ‘Tural, seful laboratorulul si eazierului din acea vreme. Noi, cifva elevi ai sai, am continuat, pina nu de mult folosim metodele, A condus pina in ultima vreme $1 Taboratorul_de eriminalistica din eadvul”Insttutulul de smeflicina legal Tn prezent, penstonar-s“ei perspective de longeviv, continua si-si educa aportul... in mod volun= 8 Miliia popular fusese tnflinfat in ianuarie 1949. politist democraji primisera grade militare. Eu fur Zesem incadrat locotenent, far subordonatif, in raport de Yechime si pregitire seolard, primiserd grade de sub- often. Plutonierul major Adrian Hordseu de remarcase printio deosebitd pregatire profesionala sl deagoste fata de munca, Impreuna ea el @! grupa sa am obfinut nume- foase si feumoase emulate, fm timpul record de 24 de ore am identifict pe autorul furtului unet sume tsemnate, ‘ietima fiind un gestionar cave transporta bani din avutul bstese. In evidenfele noastre a figurat si cazul unei bande organizate care, pentru mai multa operativitate, se deplasa cu autoturismll prin diferite locality din fara ‘Uh caz aparent fish sanse de rezolvare a fost cel al nal iplomat tin, cule Tn Gara dé Nord i se fate jortofelul ca pagaportal si un document foarte importan Prevum sl o summa de bani in valuta. Afecerea prezenta Eificultat deosebite, cumoseind ef infractoritobignuiau SH distruga actul de identitate, cu atit mai mult in cazul de fala, dupa ce autorul a afl, ulterior, cine fasese vic~ fima, Conducerea Ministerului de Externe se interesa gi a de mersul lavestigajillor. Tmporlania.misiunii ere, deci, mare tn joe se afla sf prestigiul farii noastre. Cum Giplomatul nu urma sf slea mult, era necesar si acfionam umaximum de operativitate, Usor de zis, dar eum ? Dupa prelungite reflec{ii unele acfluni de amploare tm mediul infractorlor recidivigt, am hotlrit sicl viiter, {n peniteneirul Vacdret,pe un infactor pe care anche; fase cindva si_care rémdsese!impresionat de_corect- fdineds-eotiporlamentulul-meu_fala_de el- Preceptele Unanismelat ql ale TegalltNBi nu he Ing4dUiaw sf folosim fn anchela nui numal constringerea fief, dar nicl pe tea morald si chiar falsele promisiunt, Cu toate acesten, ind ft cerusemn infractorulul sé-si recunoascd toate fap~ tele Siviiyite, fi promisesem el vol aves grijé de fies sa care era eleva sf care de asemenca nu trebuia s& afle 2fatal ei era ain infractor, ei doar onocabilul functionar pe eave-l cunostea ea. Constient c& oarecum gresisem, Ehigr prin. aceasta peviferica si inofensiva promisiune, fam finut foarte mult sd-mi respect cuvintul dat. In cz contrar misas fi pierdut autoritatea fafa de subordonatii edrora le-am interzis astfel de atitudini. Nu ne era permis si facem_promisiuni pe cars, I putea. In- eplini, dar. odata fdeute, ele trebulau vespectate. Asadar, pe vremiea aceen, m-am ingriit ca fetel st nu ‘lipseaset Pechizitele seclare si nick micile nevol materiale, mai ales c& se dovedise a fi o eleva eminenta. Fusesem convins, Geci, e& detinutul Iuase cumostinté de atitudinea mea co recta — realizalté chiar eu riscul de a fi etichetat gresit. ‘Am cerut ,vorbilor™ si am avut o scurta discutie cu ef cu privire ia cazul pe care trebuia si-l rezolv de urgenta. Tram lsat mai inti impresia ca prezenfa mea la peni- fenciar fusese reclamata de necesitatea rezolvarii altor sareinj, prile} cu care I-am vizitat si pe el, oferindu-t at oul pachete de tiga Dupa ce sca gindit un timp, m-a rugat si-i facilitez sofiei sale o vizita la ,vorbitor*. Zis si facut, Nu stiu ce au suisotit atunei cei dol, eu ce mesaj. pentru iumea interlopa a Bucurestivlui a’ plecat Temela ‘si prin ce modaliigte misterioasa a ajuns acest mesa], — doat in citeva ore — la ureches celor vizati, cei detinutul na avea cum s& stie din penitenciar cine era vinovat de furtul din afara. Fapt este ed a doua 2 fm primit un telefon anonim, prin.care eran anuntat $4 Hdi¢ corpul delict din cutia de scrisori de la domiciliut ‘Nu pot descrie entuziasmul cind, tntr-adevar, am gisit documentele in locul amintit, Bineinjeles, nu le-am resti- {uit pind ce in prealabil nu am pus sA se cerceteze urmele digitale, chiar incomplete, in ideea de-a nu ma priva de posibiliiatee si a unei eventuale identificéri-a_autoruls ‘La scurt timp, desi infractorul fusese identificat, n-am procedat la arestarea lui pentru acest furt, oi am orgar gato supraveghere continui, reugindu-se astfel surprin- dderea in flagrant delict intr-un alt ultim furt pe care-t 40 Si, iata cA, Ia seurt timp, ne solicits un alt eax destul de Vil comentat. Peimavaia anulut 1949, Casiera Agentiei de votaj din icalea Victovie! sesizearé lipse unei insemnate sume de Dani si pe loc cade vietima unui soe psihic, Furtul se feonsumase intr-tn interval de numai elnca 60 de secunde = Shia se umblase 1a banit agezali pe unul ain ratturile din Spatele ghigeulu s.. au si displrut. ‘Alara a delerminat blocarea iesvilor, iar panica ine enia a intverupt pentru un timp activitsiea, cei din con faucerea agentiel Inceveind s@ desfasoare 0 asa-zisa prima fercetare pin Ia sosirea organelor de molife, seontind ei autorul ‘va fi rapid descoperit' toemai ca urmare a operativitatil lor ‘Desi politgti cu experienta a putiu ani de activitate, not debutam, de data aceasta, ea ofitert ai militiel prosspai finfiinjate. Am ineeput anchcla condueind 0 eehipa ain fare faceau' paste Constantin Sloicescu si Adrian Horaseu, colegi cu deasebite ealitatt moral-profesionale Misiunea noastra eva destul de eificlé, pentru ca gisiserim, ,sechestrat(” de-avalma in Tocaiul agentic, funetionaii "superior, femel insAreinate, bitrini... Unit olietau pevehenitia corporala cu prioritaie in raport et. mersul wenurilor. entry. noi cazui prezenta “caractersticinemaiintl= nite + in. phusy trebuin sa aetlonim cu vapidltate si. In acelast timp, dupa wn judicios.plan. Tot in decurs de. 60 ae secunde, vetrasi inti-un bindu. am analiza sl um ho- fusit ad-hoc eum si sefionim sf care sh fie sucvesiunea aperatiunilor. In prinul vind Urma st eliberam person rele sechestrate tn mod oarecum abuziv. Desi .abuzul™ uel facuseram noi, mu aveam dreptul cd profitim de scéasta imprejurare saw s-o pretungim. fie chiar si pentrt Dupt un tur de azote wap dar metcuoas te cere in revista a parsoaneler in eauzd, am procedat. ta Fidicares! restriction, tot! -celatenit reckpatindu-si liber- tates. ‘Aceasta hotdrre, culmea, fusese Junta f8r8 efectuaren perchesitilor corpotule, venuntind chiar si Ia elementara frasura legitimarilor! Procedeul nostra © reflectat 0 aTorma'civilizata: de comportament, nelipsit ins& de o doz de rise, Ne-am bizult insd pe aprecierea ci autorul nu} s-ar mai afla printre ect seehestrati, pe care ii inlétura, ‘sertim din categoria suspectilor printr-o rapid’ tere pe baza criteridoy: fisionomice, Amintese cA intreaga} ‘oastr’ echipa era formata din buni cunosedtor ai infrac-} ‘orllor din Capltala, Tn numai cinci minute au dispirut animatin si agita- ia din rindul calaviafilor. fn sald domnea. acum Tinigiea, jar noi deveniseram finta. admirafiei salariatilor si a celor Jalfi euriosi. Da, am fost nobili! Sentimentul ‘de teams} e& ne-ar ff segpat autorul, in cazul clnd acesta ar fi fos un infractor ineepdtor sau strain, deci de- nerecunoscut de citre membrii echipei noastre, era anibilat de simful rispunderii.profesionale, de satisfactia resimfita de a nul i pusl In situatia neplieuts de a perchezifiona si legitimal © masd de oameni nevinovati, Tn cea de-a doua fazi a cereetirilor am purtat doar unele discu{ii eu dou femei insdreinate, pentru o verifi sare completa, cunoscind ef, uneori, infractorii versaf ve foloseau de gravide tocmai,fllnded ele ieseau cu usu Sind din sfera suspiciunilor. Tot in cursul acclelast ail ‘au fost verificafi, in mod discret, anumifi salaria{i pentra} a se detecia eventualcle antecedente penale. Concomitent reflectam si asupra recidivigiilor cu moduri de actiune} cit de eft asemanatoare, Timp de zece ile s-au studiat Si dosarele de cazier ale vechilor infractori care operat} Jn holurile béncilor, schimbind cu abilitate servieta depu-| natorilor in timp ce acesta igi completa cuvenitul for+ mular. In finalul acestui spectacol se inseria scena cing} victima, care trebula si depund bani la ghigeul respectiv, seotea din servieta pachetele pline cu pietricele. In eluda aejiunilor Intreprinse in. mediul interlop, nu| se Intrezdreau sansele rezolvérii acestui caz, care devenisel eunoseut In Capitals, Lipsa totala a urmelor materiale] de la locul faptei, loc ce fusese freeventat de numeroase| ‘alte persoane, ne-a obligat sA recimgem 1a verificarea| femeilor usoare in compania cirora presupuneam ci val fi tentat infractorul si cheltuiascd din bani furati. Din| temerea inside a nu se actiona cu superficislitate tn] aceste ciutaei, am cerut si sprijinul competentului nostru| 2 csleg, Florian Lupu, sef al secjiel ,Vieli sociale” si jurist Ge frunte al direcfiei, Nu dupa mult timp sosise 9f ziua find eram In misuré si raporiim sefilor nostri od ne spropiem de rezolvarea cazului. Intr-adevar,primisem rea ct fosta ‘coneubini a lul Lepadatu Petre — un in- Fraclor de tiie internationala care fugise in Italia incé din anul 1046 — ar fi primit de la acesta 200000 lei in benenote noi, comisionar* fiind, probabil, un infractor allan anuime gosit la Bucuresti pentru a opera aici ne~ slingherit, necunoscut fiind de militia noas ‘Se contura Jpoteza eA ambii infractori au incheiat un pact de alian{2", fiecare operind in fara celuilalt — unde ‘Au putea fi reeunoscut cu usurinja — obligindu-se ins SH ajute cu bani familia ,alistulut” sau, in moneda {ari respective. Fiind vorba de un infractor de talie internafionalA, pivea putin probabil cé-I vom prinde in flagrant delict, Gricum, pentra urmérire erau necesare semnalmentele care puieau facilita realizarea ,portretului vorbit" a ziva urmitoare am oblinut noi date In sustinerea ipotezel cé autorul Zurtului din Calea Victoriet era toemat Strainul, Cerusem si se stabileasca cu rigurozitale ziua in feere i se inminase banii concubinei ul Lepadatu. In as- feptarea rezultatului acestei verificdri, resimteam emotii puternice, Daci s-ar £1 dovedit c& necunosculul « predat banit inaintea sivirsirii marelui furt din Calea Victoriei, far fi nérult frumossa. gi judicioasa noastra ipoteza, Ne-ar fi pldcut ca succesiunea evenimentelor si fle Insi alte. ca actul de ,filantrople” fata de femeie si se fi con Sumat in orice zi, dar numai dupd date furtulul din-Calea Vietoriei In cele din urma, investigatiile au confirmat val bilitatea primel ipoteze, jar pentru 0 verificare supli- mentar’ a fost interogata si concubina infractorulul, care 2 declarat e& inminarea banilor ar ff avut loc lao data tlterioara mavelui furi pe care] anchetam. Deci, tonte une, Cu toate insistenjele noastre, n-a fost insé posibil £4 aflim numele necunoscutilul gia trebuit s& ne mul- jumim doar cu semnalmente despre autenticitatea cirora hu ne puteam pronunta. Totodati martora a sustinut cc odaté cu inminarea banilor, strainul nu i-a dat nick a© altd explicate in afara aceleia cd ajutorul a fost teimis din Tala La perchezitia domicliad au fost. gisite fotografi, sevisoi si veder! din continual cérorn resulta e& Lepa: data era cunoscut la Roma ca...om de afaceri si filan- trop ; ftcuse donait pentru un azide batrni s{-pentra tin institut de eereola | Agadar. ae pirea ef in jurul Iu Infuse strngen tot mat mul In continvarea, anchete, refinind si ipoteza unei de~ serieri sincere a semnaimentelor necwmoseutl, smn Jn cereal sa explontim. acest portret,aseullnd-o si pe ca Sle. Mai precis, am. rugato sisi renminteased.teiono- Aproplete elteva seconde Inaintea eomiterh fuse. tn timp ce ficeaefontant pentru a. reconsitut seeventele tritce, colega ef Incerca si-t aminteasea despre prezents Linu! barbat blond in apropicres ghiseul. Ba a eviden~ fiat si-un aspect aparent minor, sl-anume, cd bérbatul Hecuhoseut pusese mina pe capil ink coil Care cop? am intrebat na = Kecia cave admire reclamele colornte din veeint tater safturon Despre: acest fapt nu avuseserdm cunostintt, O pis noua se deschidea in fafa noasira! Am aflat, deci, €& Ia tra si secundele crtice le fata Toculul se afla 5i un copil Gesibre si colega el gi amintiers f expresia flostd de bint : tant, pot si ma wit Ia poze? Din acel moment nul mal vizuse nimenl, mai ales ed rick eapul nul ajungen pind Ta nivelul ghiseului ' Asadar, plecase nevbservat. Camm micul persona} fusese singurul fave se Invirlise Ia ofa H msl aproape de bani, ne-am fo frat © nou ipotesd, Pentru nol putea f suspectat si un tventual bot vin tiniatusi, eunossind e& in evidenia judicieré figurau mal multi copit at famililor dezorgani- date, care mi demult pSrisiverd unitajile de reeducare ‘Am obtinut descrieven cit mai fidela @ copii si, drept trmare, férd un preslabil Mudlu a) eartotecior esimina- Tstlce, re-am putut fia, cw ajutorul memarei lui Hovascu, asupra minoratut Radu “ Cum parinfil miculul suspect erau recidivisti, prezenta nejustificata a acestula la locul faptel nu mal putea fi puss pe seama unei simple epincidente. Iata de ce, direct Ge la agentie am pornit in goan& cu masina Ja locuinta fu pricina, Succes deplin! In urma descinderii sia cer- fetdllor ulleioare a fost recuperatio bund parte din bani furafi; restul fusese daruit de micul Radu unor rude. Tn carnetul meu am notat rmicul infractor.." marele furt sivisit de Asteptam un alt caz interesant. Nu ne tentau eele cit ferocitate, traumatizante pentru vietime si public, ci yafacerile” de un minim pericol social, dar ingenios.si- Hite, care ne punenu probleme "de fine sprit, je logic& si perspicacitate pentru prompta descoperire jautorilor. "Buletinul zilnie ‘de eveniménte ne indrepta Jnsé-atentia asupra celor mai dificile, restul riminind ia gareina celor de la cicumseriptille din intreg cuprinsul Cepitalei ‘Unul dintre eazusile din acea vreme a fost considera: de noi, pe atunci, drept afscerea oumarul unu", cu ade~ ‘varat ‘prioritara ‘pentru “motivele pe care le’ vol araia mai_ jos, ‘Cum s-au intimplat Iuerurile ? Locotenent-colonelul Nicolae Bogdan, adjunct al comandantului Milifiei Capi- ‘alel, primise instrcinaren sa acorde toatd atentia actiunil pentru identificarea si prindevea infractorilor In eazul furtului cutiel cu ace.pentru masini de cusut Singer“, spargere sivisita in inelnia Fabrleli de eonfeciit Bueu" esti. Conducerea ministerului nostra urmarea cu mult interes mersul cercetarilor, eunoseind ci pe o anumiti ‘durata de timp, fabrica, mille ef de muncitori nu-si mai puteau continua activitatea fara aceasta rezervi de ace importsta inca dinainte de rézboi, On, in acea perioada, repetarea unei asemenea operafii de import fiind impo sibila, valoarea pagubelor generate de furt lua proporfii remareabile. In urma primelor cercetiri au fost relevate unele aspecte care Indreptajeau eliminarea ipotezei ei autorul sar fivaflat in afara medjulul salariafilor. Constatarea a5‘c& pentru acest produs al infractiunii nu exista o pista | de desfacere a delerminat colectivul de ancheta si re{ind #1 Ipoteza unel actiunt de sabotaj economic. ‘A doua 2i am fost invitat,impreund cu Adrian Hordscu, 8 participam la o sedin{i chiar in cladirea intreprinds {n Sala unde se sAvirsise infracjiunea, Pusesera convocafi tofi salariati gi aseza{i ntr-o for~ ‘mafie asemanitoare eslel de front, in rind cite trei, Dot Dfiteri din conducerea directiei noastre si divectocul Tatre- prinderii au Tuat cuvintul, incheind cu un apel adresat feamenilor einstifi de a-si da concursul pentru demascarea hhofului. Se face apel si la constiinja faptasului necu- noseut, si procedeze singur Ja restabilirea situatiel prin abandonarea acelor in incinta fabric Ta Inceputul adundrii m-am plasat in spatele vorbi- tovilor care stateau in picioare in mijlocul salonului. Lam anunfat pe colegul meu ef ia timpul cuvint&rilor voi in erca sf tree in revista fizionomia, privirea si mimica tufuror, desi miirturisese sincere mu intrezaream un succes, Scontam tolusl pe o cit de micd posibilitate de a epista un suspect — din alitia salariati prezenti ! — observind 0 eventuald tresdrire, cit de slabd, a omului socat ori Umorat, Privirea imi aluneca peste chipurile oamenilor aidoma razelor unui reflector. Hordscu_ pregalil ea, la cel mai mic semn, sil scoata din sali, in Tinigte gl neobservat, pe cel vizat de mine. Dupa clteva minute, pared un fluid magnetic m-a fixat asupra unui tinér din rindul trel, al clrui os hioid — mar ral lui Adam, cum i se mai spune — silta de fiecare data ‘cind privirile noastre se intlineau, Curioasa sineronizare {ivfre dansul hioidului si impactul privirilor noastre ! ‘Cu toata fregilitatéa supozifillor mele, mi-am permis #8 verifie ; in fond, dacd tindrul se va dovedi nevinovat, nu va avea nimie de suferit, lar eu, in schimb, voi cistiga ‘6 farima de experienta in plus. i Conform infelegerii, colegul meu s-a dus prin spatelé jfvontului i, Impreund cu tindrul vizat, pe care-] trisese ‘de mineed, Sau strecurat odath cu mine pind in curtea inteeprinderii, f4r4 a fi observafi de catre cei care rami feesera in eald, Odata ajungi toll trei In masina care por- rise spre Militia Capitslei, eram Ingrijorafi in egala m 46 ford: Univul — venit de la faré, mu demult, in Bucu- festl — pentru ef Tosese Tuat pe neasteptale, iar nol ra ef am actionat 1a'8 acordul ‘preslabil al sefulut. Dupa efieva minute de liniste apasdtoare, am aban~ donat idea de a verifica si a diseula eu tintrul la sediul Milel, Tntmadevar, aceast aotivitate ar fi necesitat Gieva neci de minute, ristimp in care putea lua sfiit fefiunea din fabricd tl s-ar fi sesleat shsenfa noasird. Singura lesire din dilem& — pentru eX nici nu renunjam ig idea cf suspectul ar putea fi autorul furtulul — era tp interogatoriu fulger tm masina ce trebuia sf circule strdaile oragului, pentru a ne putea deplasa eu opera [Evitate la Jocul unde sar gisl ascunse acale.Zis si facut. Mam adresat suspectului, cu aparenta indiferenta “Sar putea sf al drepiate, spunindu-mi tin timpul gedinjel intentional si recunost! furtul. Nu-{i ofer ins Sinstea dea diseuta eu mine si-{iinterzie eé-mi dai vreun Pispuns... Te vei ajuta singur dacd esti sincer, explicind feferulul unde trebuie si ajungem pentru a gas! cultia "Da ! Aveti dreptate !a réspuns T.C. Am vrut si-mi recunose greseala, Chiar acum mf gindeam 8 marturi- ses dar credeam eA mu md ve cede 3! vetNde de Din nou aim intervenit afirmind e& nu puteam asculta decit dupa ce va inapoia acele care asigurau existenfa a mail de muneitor Incepind sé discute cu’ goferul Bodea, care se fami lisriznse cu asemenea InsArcinaii, am aflat ¢& ne va duce Jn pasajulAcademiei*, la un santier de constfuefit al teatrulul Comedia” : Bram muljumit ‘de aceasts semirecunoastere. Aprin= sesem jigara $i nui ma preocupa decit ideea s8 actionez Git mai repede pentru a cstiga dreptul si intrerup sedinia printraun singur telefon, Ca un negustor céruia i) mer feau bine sfacerile, mi-am tecut degetul mare prin esta Gindurile mi se invisteau in jurul acelelag ide: Lam. scos din rind pared Impins deo foria magicd"... Ma bu- Jeuram de un asemenea succes, dar mai trziu aveam si-mi onizes propria-mi vanitate apA primul contact cu gantierul teitrului am patut| afla dh fat fosta privalie, translermaté. ad-hoc. in dormitor comun, erau eazalt 59 de salahori, recrutati din Comunele verine, Prinire eardmizile. bolovanii de_platra Smolozul santierulus, Hndrul a devenit mal dezinvolt $1 fia indicat mal mulie pietre sub care susfinea ef ar fh rains cutla, De acolo urna #-o ridice in pritna dominic S20 teaneporte in comune nalala wide avea rude crttort ore lucrawes masini «Singer : Entusinsmal meu itu a durat insé det citeva secu, pentru ca sub pietre si_prin zone inveeinata, pe ling Fic aah naam gaat dei gunose (Ge esee pentru mine, care ma vrciam poliist eu fle wa bagisers singur”insico.afacere tragi-eomicd. Coleg thirar fi putt spune : Al gAsit ce-ai cfutat™ Gar toate. avesten “mui mi-am pierdut complet pt msl refi redo nr ran —a carl sear SeFpmm sur foi fe ut pe suipet 0 MG sonra a interogat. de batvinul si valorosul anchetator| Gheorghe Tliescu, urmind ca nol #8 eontinuim cerceté Mle printve cel care aves cufere in dermitordl comun, ‘Am fost newoiti sh ve(inem st ipoteze ea vreunul dinte Zadar ncvalficati a gasit din intimplare cutia. Gu asentimental sefului de santibr am veusit si-i con Zenivam pe toh cel vizai In dormitarul comun, unde urma {area le vorbese de la om Ia om. Tn acele momente de tensiune am gAsit forte de a face haz de nesaa, la gindul c& In tmp ce cella colegi con- TUnuauZeainta in fabricd, not foloseam aceeasi retoda la ditiva kilomets} departare- in dormiterul santierulu Hiorascu ma asigurat c& in cele 30 de minute con- cumate gin momentul plecirit nosste, acfunea celodati Ge la febried, nu putuse lua sfrit. Aceasta m-a stimulat| Im apetul adresat muncitorior de Ia santier am accen- tat asupra faptultl c& persoanel cave a gisit catia cu ace muri ce va rehine vreo fapla penala dace ne va pune fn Dosesia avelor. De asemenea am subliniat c& mile de ace Rone mu avenu nici o uliitate pent o singurd persoan insd fara cle muncitorit se ia Fabrica Ge confect a imine un timp fad Tuer, 48 In inchelere, am oferit din buzunarul meu gio revome pene de 200 de leh, rise de arm eputea fondu pe 6 fund pentru jigiri, Rezuliatul a fost cel dont: umul dice tmuneitor! a 'mdrtarisi, in plind adunare, eda gisit ne fimplater cutia ew ace’ — alsrmafie care se corspava cu prima declarajie a suspectuiti, Profund emotional, am Esistat la deschiderea tufasulul de lemn in care, limp de 24 de ore, ce alate catia corp dele. Dupa’ ce am inminat secompensa promis, nam im- bravia pe omul cinsit in ropotele de aplauze ale cela lait lucatort. In timp ce se electuau formnele procedural micam rezervat s1 bucusia de a raporta maicrului Cope: tciu rezultatul anchetei noastre. = Z i Rezolvarea acesiul caz prin mijloace psihologice mica agus" aprecierea colegilon, mareind. debut preocupae tilor mele in acest domenia, Ulterion, am ajuns ab ta ‘considerat chiar. consultant de specaliate tn probleme de asemenes natura Mai tirziu, in decembrie 1950, odatd eu avansareo ta eradul de capitan, am fost promovat in functia de director ‘2djunct al Milifiel judiciare. Am avut pe atune! mat rule. stistac{il MX refer la avansavea eelut ma Valoros detec: Uy din bogad Bue vorba. de sublecotentil Adan foriscu, eave se fdcuse remareat_printico. excephonald memorle vizuala sl audit, Datoritt acesior cautath covectitudinit si pasiunii fal de munca, inteligentet st perseverenfei sale, ela obfinul numercase success, In Srice acfiune, Adtian avea un permanent. avantaj afd de colegt! si: In timp ce acestia pierdenu ore intregt pentru cunoagterea sub toate laturile a unui infractor, ofijerul de care vorbese realiza o imediata recunosstere, acind apel doar la memorie gi la mieile si codificatele sale insemnai Din picate, odats cu promovarea mea in munca a lust sfirgit gl actvitatea noastra comund. L-am lasat pe Adrian Hordscu gef de birou; azi el eonduce sectia turn) din ‘buzunare, care inlocuieste fosta noastré Brigada volanti, Sint satisfacut e& maiorul Horiseu continua cu cinste 51 competenti activitatea formatiel in care neau putut 0pravieti" multi dintre eel care debutasers Impreuné eu ‘nine in Politla judiciara ‘La scurt timp dupa satisfactille trite eu ocazia pro~ movarilor amintite, Intr-o moapte din lanuarie 1951, mal multe masini ale unei unitifi de pompieri se opreau scris- Tind din frine in faja cldirii Ministerului Agricultust in Bulevardul Republic. Ostasfi au actionat cu rapidi- {hte pentry localizarea unui incendiu: acarile tisneau prin ferestrele de la etajul doi... Focul izbuanise tn bi- Pru casferiel, probabil chiar in’interiarul casei de bani ‘Usa seifulul a fost gist deschisé, din actele gestiunit ‘yamining nearse doar citeva fragmente. Primele eercetiri Gfectuate in comun de arganele pomplerilor si ale admi- Sistratiel, au dus la coneluzia e& infractor‘i, dispuntnd de Chel potrivite, au devalizat casa de bani, furind 0 sum Sheeamata, apoi au folosit material inflamabil, provoctnd Tneendiul, in scopul evident de a distruge orice wrme. ‘Ain primmit insareinarea de a prelua afacerea. Inainte de a elabora mai multe ipoteze de lueru, doream sf inte Soghez pe casiera Vera, Vroiam, in special, si aflu.dack ea Tice tetdeauna chelle asupra ei sau daca, prin natura Ditbutiunilor de servielu, ar fi putut oferi vreunui coleg aieidin negiijent — posibilitatea realizarit unor noi exem- lave prin mula}. ‘Casiera a fost trezité din somn. Chelle orginale se ‘flay asupra ei, Deoarece virsta de 56 de ani si profilul Sloral o indreptatean la o anumita consideratie din partea Toastrs, ne gindeam ci ea ne va putes ajuta, In timpul ‘Snchetel, prin furnizarea anumitor date. Teptga Ineeput au fost refinute dowd ipoteze. Prima : ‘utomal ficea parte din rindul salariatilor si, avind lips sulgestiume, a incercat s& distrugé arhiva gi anumite forme eeGbile «a dous, la fel de verosimila : autorli erau din Sfara inslitutiel, Ultima Ipotezi putea fi sustinuté, in. ned paradoxal, chiar de rafionamentul care a dus 1a elabe- Tied gale! diniti, Mai precis, se putea presupune cA vino- Tat uimireau si ne dezorienteze, impingindu-ne pe Unnele unor presupugi gestionari necinstii, ‘Corcetares broagtei a demonstrat c& necunoscutu) autor ‘a folosit chelle originale, intrucit la microscop nu s-a Evidenfiat niet o strialie provocati de o eventual cheie 50 strain, Pornind de la aceasta coifstatare fost tentati tt : ee ee ee inet eau Vn eter ee fe prsupe a va cutee ae ‘putt ab Hngpol. “a io . a : a ee tilor nu ne ofereau alte piste, am hatdrit si realizarea ity eg am el ese iar ome Sa Siegal neo ee face ene ay eno vo ny sarin dng Gig m Fis cova 9 et ne ee fi descoperita. i Seth nema eae ee, Wr, in ipoteza cA un alt infractor ar fi procedat, din pi ee stergerea urmelar sale, ar fi trebuit sa distruga Se oes say a ee a sree totar unc ie : ee ee ere ssprepria de Semedimnint. yo coke ee ee 5ale incendiului declansat in localul institutiei, acestea 0 Yasau indiferenta. Trebuie si adaug cA pe parcursul inves~ tigafiilor se acjionase gresit, 0 scurti perioad’ de timp anchetatorii suspectind acte de sabota}. ‘Dupa completa elucidare a’ cazului, colonelul Nicolae Bogdan a premiat si evidenfiat pe lucritorii din cadrul colectivulul in eare Iusrasem (Alexe Ton, Gruia Leonard), iar pe mine m-a imbriigat, In ziua aceea fusesem recom- ‘pensat din plin : pentru prima dati mi imbrajisase seful caruia ii datoram totul. Urmind exemplul siu_personal, fnvalasem si-mi iubese profesia, si infeleg eu adevarat ce inseamna abnegafia ¢i dragostea de patrie. Ziua accea fusese pentru mine o zi a victoriel : comunistul dlegalist Nicolae Bogdan imi conferise cea mai fnalté recompensi moral. ‘Muit timp dupa aceast anchetd, am tot discutat despre comportamentul diletantei infractoare, Bram bucuros cl yealizasem figele documentare ce reflectau o valoroasi cazuistic’. Din analiza lor rejinusem unele aspecte ale psihologiel infractorului, Incepusem, in perioada de acal~ mie, s& adun material didactic ; imi pregateam subordo~ ‘natii in domenful psthologiei judiciare, pentru cA 0 con- sideram ca fiind de impartanta vitald. Audiasem cursurile prafesorului Bogdan si apoi ale lui Paul Popescu-Neveanu. ‘Din studierea tuturor subiectilor ce ne-au trecut prin fafé, puteam refine de exemplu ci, indiferent de profesic 31 Valoarea lor spiritualé, odaté aflafi intr-o imprejurare critic ce le-ar primejdui viafa, camenii cu aceleasi tré- séttri temperamentale vor reactiona aproape identlc. ‘Numeroasele cazuri cu care m-am confruntat mi-au oferit, mai tirziu, prilejul de @ folosi o larga gama de me- tode si mujloace... pentru rezolvarea Jor ‘eu succes. Unul dintre aceste cazuri mi se pare destul de semnificativ pentru a demonstra modul cum se Jucra in acele timpuri. iustrind partile pozitive dar gi pe cele negative ale muncii noastre, Eram atit de tineri pe atunci |... Tinerejea in- seamni ardoare, dar si lipsa de experien{i. In arestul Milifiei Capitalei se afla incarcerat Matei, tun periculos infractor care urma s& fie judecat si pentru activitate dusménoasa regimului. Inzestrat cu un deosebit spirit de aventura, Matei nu era wn borfas oarecare, ci 52 tun ing instruit, temerar sf inteligent, Intr-un cuvint, un Pokesonst reared * Inte-o sear8, pe cind in arest se servea cing, sa twecut un seurictreull; intveaga porfiune a cladiit a aillat in bema. Bun de gurd si abil actor, Matei 1-a det ‘minat pe seful pazel interioaee s8-1 scoala din arest, pentru fh interveni la tabloul central si a repara pana de electri- itate, el flind, chipusile, specialist. Favorizat de lipsa de Viribilitate si de labirinful coridosrelor arestului, ‘Mat a reusit sa evadeze, jesind pe platoul comandamentul si apoi trecind prin fala milijianului aflat de garda, cu care s mai gi intretinut — din mers — 0 scurté discutie adecvata situaliel, Matei a iesit pe poarta gi dus a fost vadarea soensta fart precedent, din insusi arestul Militied Capitatei, a constituit un eveniment senzational, ‘are a produs viiva, SA iest astfel din arestul central, sf ‘ucel iniglit.printre milifienit de pard care te privese plecind 1 s& dispari apoi in noaptea neagra @ mare ‘ras, asta insemna un mare blam pentru intresga insti- tulie, ‘si, fireste, stimnise nelinigtea sefilor ierawhici. Co- mandniul nostro, generalul-maior Corneliu Coles — care se bucura de o frumoasa reputajie — se facuse negra de supérare. Pentru prestigiul institutiei, indrazneful infrac tor trebuia prins ! Mia incvedintat mie sarcina de a con- luce aceasta acliune, ceea ce constituia o dovada de mare fncredere, Pentru reusita actiunii mi-am asigurat toate mijloacele posibile, printre care si um autoturism, fapt "ar intinit fn acea petioada. Lucram cu plutenierul Andrei, un baiat tingr dar foarte capabil, cu care ma infelegeam de minune.. Il Aescoperisem si mi-1 apropiasem pentru multiplele Iai calitafi: bun ‘investigator, veugea si iasd din orice Sncurcatura folosind mijlocul cel mai potrivit ; manifesta Inietigentt, preznté de spin, cue) st spit de sac ‘Timp de trél siptimini, impreund cu acest minunat coleg, am verificat toate rudele, prietenti, fosti pi actual colegi ai evadatului, dar fara vreun rezultat. Prin investi- atii sustinute am reusit s& recompunem portretul moral a] evadatului — sii cunoastem reacfille, obiceturile, vi- 53cille si pastunile, chiar si amurnite tabieturi —dar numal suite Postuile de supraveghese a domicliiu, urmirizea cutie ea $a altor Ride, @-cunoscutilr #lprietenfior_nu eau’ oferit nid un indicia, nu au creat niet o pith Mate dispdruse f€r8 urme, pares tntrase In paint ! Ru fravexelus, apeeclau uly ca evadatul nestru ol se fi ré- fogit in muni, Uneori chiar exedeam oh-era pitt wndeva prin (ard | ete o informatie primitf ne fica sd cutreiexam Uiclauile — bain Ardea ba in Moldova, be tn Banat — der degeaba : Matel era de negist! Orgoliul nastru nu fre ingloula s& ne dim batui a4 predim armele ssf ne sertndmn. Ar fi insemnat #4 ingelim tneredereag@fulul frotru, care ne_creditaee eb toate wetulle, neindoin~ Gute nich o clips de perepicacitaten, perseverenfa $1 des ‘vinjcta noastri Tmpreuné Gu ajutorul meu am petrecut multe nopt chinuftcare, contacrate veriiedsl divercior Ipoteze. Dupd wren arctan ajune ss alin ozseml coh Veta a Telailor lui din lieu si facultate Cel mai bun 7 4eten al séu din acea perioada fusese un anume Balan. Faptul-era extrem de pretios pentru no. O astfel de Lega turk de prietgle nu se sterge eu Himpul, exista posibll lutea can sh dureze oh afnes ‘om ‘entuziasmali de cbjinerea aceclul Indciu, dar pared ne lipwea eurajul sf ne abgajim pe acest ist Fear f insemnat (pentra noi) total or nimic, si aku Gr teama celel de dou alternative, nt indrdzneam ad ans verifciils de rigosre. Dé texma esecului ¢& te fecar ft putut. spulbera placutul vis in care ne compll- eam, ne"mulfumiesm co pulin > cu faptul eb stlam (teore- {iojrcd de ‘cazul Bilan ‘se lengi- rezolvarea problemel oastre. “Ans hotiuit si actionam energie si, fie ee-e fit Rezul- tatul a fost intr-adevan, neastepiat. Niel unul dintre noi hinevam fl putut gind! la o asemenea Jpoter4, pentra c& ‘a depagea chiar si tmaginatia unul autor de romane poli= {iste Clientul™ nestru Balen, clementul de legatura tn Gaal Gare ne preveyps, era el Ingusi-un infractor prime)- ‘Sion urmant ae pattu ani de alle pentru grave delicte, Sige Diseeia Cenevala a Mitie, cit i deo alla uni= 54 tate contrala a Ministerului de Interne, fa: ca nol s fi avut cunostin{a de aceasta situatic. Actiumea de urmarire lui Balan, care dura de atiia veeme, fusese apreciatS dxept fara sanse, intruett Ia tot acest rastimp au se putuse bjive nict‘o informatie, Situatia de fapt complica Tucru- Mle: daca doud direcfiy din minister t clutau pe Balan Ge patru ani far succes, cum am fi putut sicl gasim noi ? St totus trebula glsily pentru 8 el reprezents veriga de legatura cave af ne ducd la yevadatul nostra ! Analizind temeinic noua situafie, am ajuns la conchizia cd n-ain Putea rezolva sarcina’noastra.principalé, referitosre la brinderea ‘evadatulul Matel, fara ca in prealabil sf nu Gam de uma lui Bilan, Dac ceilalfi, care] edutau de patfu ani, nue] gisiserd, sar putea ca nol ai avem aceasta sansa! (Totdeauna am fost convins de faptul cA, inainc Ga lucrurile sf se clarifice, rebule sa se incurce de tot") De accea am abandonat- orice aetiune dircela. ce I-ar fi vizat pe evadatul Matei si ne-am concenirat toute efor turile in legatura cu idenéificarea 1u\ Balan. Ca uemare a diverselor investigaji intceprinse ji a datelor pe care le-am obfinut de la gelelalie organe de militie tu care ccoperam, am infrat im posesia a doua informal, aparent einvemmate. Astfel, am aflat c& Balan nu sepa niciodata prilejul de a participa ta allele de duminied la oficierca Slujbel religioase din biseriei; al doilea aminunt se refe- ea la fapful si, in urmé cu 25 de ani, hisese student al ‘Academiai Comerelale. Lupia cu necunoscutul trebuia si fnceapa deci ci aveste doua timide indiell. Ne-am dus la Institut st am Iuat legitura cu decanul facultatii pe care 0 frecventase Balan tn urmi cu un sferé de veae. Decanul n-a fost tn misurd si ne ofere declt 0 fotogralie care reprezenta pe acesta ca student, la virsta de 19 ani (eu chica gi lava- Tierd), pentru cf fusese eliminat inet din anal doi de stu- aii, datorita. concepfilar si atitudinil sale profasciste, ‘Avind aceasta fotografie, care infajiga un tinar de 19 ani, am Incereat si-1 edulim’ pe omul nostwu, find nevoii of nit imagingm cum arata acum, le 44 de ani. Singural indi iu il constituia o anumita particularitate a sprincenclor. Ne agajam de acest nfir de pét", constien{i ef ne jucam asifel singura noast sansi. Tentativa paren tufuror ine ’ 55eat, unii dintre colegi nu se sfiau s& ne acuze de i de modestie. Lucturile pareau chiar, asa, intruett, pind atunel, numai antropologul . eriminalist’ irgneez Alphonse Bertillon fputuse identifies un infracto? dup imaginea oferita de Un ,portret zobot” sau de o fotografie veche. infatuati sau nu, asta ere situatia ! Nu aveam la in- demind un alt element concret decit fotografia de adoles- ‘cent a lui Balan. Pe noptierele noastre, acasi, pe mesele de Tuer, Ia servieiu sin portvizite, fotografia aceasta era mereu prezenta. Inainte de a ne cules, pind in clipa cind nne fura somnul, o mal studiam o dati, dornici de a re~ marea cele mal mici amanunte din. trésaturile care ne devenisera acum atit de familiare de pared Balan ne-ar fi fest ruda apropiais, Stimulali de imprejurarea favorabila cA acfiunea roastré de urmivire putea fi-limitaté numai la zilele de Guminied si (exam eonvinsi) doar Is perimetrul Capitalei, fam inceput o activitate organizaté de vizitarea tuturor Diserieilor din Bucuresti in orele de slujbé. In flecare uminied Je Iam la sind, dupa un plan bine stabilit, ne~ fomitind niei o biseries. Daca mania religioas& a .clien fului" nosirw era reall, asa cum ni se indicase. Au era cexelusi posibilitatea de’a-! depista cindva. La acest gind frematam de emojie, dar eram in acelasi timp si ingrijo- rai, penteu ef realigam enormitatea scandelulul public provocat de arestarea unui_,credincios* in chiar timpul Slujbet religioase. Mal ales in eventualitatea (foarte pro- abil dealtfel) In care aceasta prindere si aresiare sar soda si cu schimb de focuri Dar animati de dorinja succesului, pe caret presim- team rasuniter, am trecut peste toate ezitirile si re-am asumat toate riscurile : in oriee chip, chiar eu riseul unui scandal public, omul nostru trebuia prins. Balan devenise ‘scum mai important pentru noi decit orice alt obiectiv. ‘Trecuserd astlel vreo tei duminici in eare nu inregis- ‘tvaiem nici un rezultat pozitiv. Entiiziasmul nostru incepea sf se topeasca precum ceara lumindrilor care ardeau In sfesnice. In sufletul meu isi facea loc indoiala : dact nu-l vom inlélni niciodat’ pe cel cdulat ? In acelasi timp, o lips 6 x nveryunare mi impinges’ inainte, imi interzicea sti ma daa bitut si st abandoner. Intreuna din duminiei am pornit lar la Iuéru, In timp Joe masina stafiona in fata unei bisericute de cartier, Jn interlorul ei cu serul smerit si cucernie cerut fie circumstanfe. Andrei ramisese mai aproape de usa de intrare, pentru a ma supraveghea si a avea concomitent Jo vedere de ansamblu asupra loeului, Era necesar si stitn daca nu cumva infractorul avea complici cu care se Inill- nea aici, Ia ad’post de orice banuial. Preotul citea ceva din evanghelie, eftiva bitrini si rine ocupau locuri in. strané, mai toti eredinciosit Jerau ingenuncheafi, Doar trei barbafi, cu capetele plecate rit, rlmasesera in picioare, Privirea mi sa oprit asupra unuia dintre ef, un om finalt 1 vointe, cu paral negru, Inima mi-a zvienit puternic fa piept. Ul ciutaim de mult pe Balan si cu toate acestea J2veam emotii: imi era pared teamA si nu fie chiar-el L-am privit insistent in ceafé, sperind si se intoarcd Si-i vid faja, Stiam ci privirea atroge privirea, Nu jupa mult.timp, stspectul shila intenfia de a-si intoarce fspul. Mi-a fost de-Rjuns si-i vad fruntea lobata, sprin- ele stufoase 51 nastil pentru a ma edifiea, Neeunoseutul fin fats mea imi deverise cunoseut. Nu ineipes nici o ‘Am schimbat citeva priviri cu ajutorul meu, Andrei, at in ums, spre intrarea lécasului, transferindwi 3 te din emofille mele. Desi aveam cartugul pe feavts ‘simfeam tolusi dezarmat.'Nu concepeam si fac uz de in mijlocul atitor cameni, chiar in condifille unui tac ce mi-ar fi pus viala In primejdie, Eram hotérit <& upt, si uzez chiar si de vielenie, peniru ed adversarul "u imi era superior fiziceste, dar nu sé folosese arma. Toate aceste ginduri Imi ‘treceau rapid prin minte, lesl nu trecuse decit un minut de eind Imi recunoscusem ul. In acest rstimp, pozifia noastra continua sf fie Haticd : fiecare pe frontul siu, ia cota si trangeca ocu- ata. Din cind in end, omul din fat mea se inchina si-si In= diseret capul, aruncind priviri cercetitaare spre sa bisericii. Parea nelinistit, fapt eare-mi Int&rea convin= ferea cd el era cel pe eare-l chutam 37‘Mea hotarit si actionez, mai ales ei omaul ist Intoat eapul si ma privi insistent, ca si cind ar fi ghicit & furmiream, Mi-am Intors seu capul spre Andrel, simi “obtin gprobarea de a trece la fapte. I ‘acordul, Am facut cifiva. pa3i, cflcind Sint din oa sein jk printe babufele serie lal: Meam pit de el, proptindu- jeava pistoly spite uaa hae $f Sam goptit a ureche num Butta West, apol a. ascltat doc instruciae ral gnteam abet lipases palmele, in dreptul pep fereapectra raguclune tas iad incet din serie. Su 1a Pedionas net ochift nie un. gest de Impat aa eRe intgemal ce it cezusem. Andrel ba Sn pie, desrrinl caGesesint (u m nelat Erte’ Sia, Orliaea nosstrs masing newa pin pe fof ref cu muita alguns, mai slea co stabuse ai inp in sonrese van cpre Miia Capital, am eunoseut clipe teva Bra nels oma pe eave cawtazern 5 ne-am ‘erie Fis, fresiem Bilan a reeunosrut. Fam of Gaur, ram vows fromes, daz ela rimas mal dep Hee coer eoeupat Maric allceva na rar ft putut = fein deste Ppumele cell care Sa feadat san eel ganuing of identiearen Tu sa dara» dreenens Min Gren na rut ea crea 1 Se pares ne rest fat dusutim, Hram nesdodaiod itl depuner Sect unind ea a dova 21-1 nterogim TEySUENIn ace aie erie, pe 3a mir 0 sna despirfenm de Andve! in fafa blocula in eave oeu ‘Dstie de cee mtimotate . Great oa! aveaaf spard ins fn zlele ums Misses goad principale ow ptea, dd a aang cfutoral acy al yprizomerulut® nostra. Va Ge nord cet coupes Ct? Dac n'a ue ss iinducne peo pst fast? a nes ot gradu Mote esscunde und si nettal feel, Gare Balan avea fle sincer cH Bafa lea preoeup gindl ck -ar putea ct ad Das mati mal gist pe omul nostra im arest. Ine-adev cere as ngrforare era jutifiat, iniruct fi 8 interesati, din cadrul altel directii a ministerului, care 11 jeautau de ani de zile, aflind de arastarea ul Bilan ar fi fat s nl-l ia, considerindu-1_,clientul" lor, si pe bund Hireptate. Faptul acesta ne-ar fi'lipsit de posibilitatea de +1 folosi in continuare pentru clarificarea afacerii noastre. Handel incerea 68 ma convinga ed pentru colegil din diree- fia special rezolvaren cazulul n-ar prezenia urgen{a, Gum au putut agtepta patru ani — spunea el — ar mai yutea astepla citva timp pln ce ne vom fi indeplinit noi junea, c& doar noua ni se datora prinderea Jui ! ‘Dups deliberari aprinse, am holirit ca Balen sé figu- in evidentele arestului sub un pseudonim, pentru a pistra asifel, cu rigurozitate, secretul arestérti_ sale ind la reintcarcerea noastré din ‘provincle. N-am zbovit ‘mult in acea’ deplasare, pe de & parte fiinded ne femeam s4 nu-l pierdem pe arestatul conspirat, iar pe ‘ltd parte pentru ea intrasem in posesia a dou pre losse'informatii privitoare la evadatul Matel. Era vorba niste complict — legaturile acestuia — eare urmau sh-i eure echipamentul adecvat pentru adapastirea sa in junti pe timp de iarna, In dimineata cind prezenta Tui Andrei imi era mai jecesari ca oricind, ajutorul meu dispavuse fara urma. asteptam Infrigurat, dar el nucsi facea aparitia, Fusesem t din somn de un telefon al unul colaborator care ma rsliinfa cf, in aces dimineafé, tn jurul orei 80,80 Matei Wea SA se IntiIneascé pe Bulevardul 6 Martie, in apro- ievea liceului Lazar, cu omul su de tneredere, care-i va "ina pachetul ca haine de iam, In timp ce’ o magina va opri lings el pentru clteva minute, Il cunosteam aducéiorul pachetului si speram ef nu imi va 7 usita acfiunl Minutele treceau necrutator si Andzel tot nu apdruse ! iu mai aveam dectt 30 de minute gi trebuia s& ma imbrac, fs chem soferul, si-] caut pe Andrei, si fiu punctual Ia lnive. Colegul meu era de meglsit ; plecase de acasa ai devreme, ori poate dormise in alld parte, Cum nu i team s& dau nici de gofer, enervares mea ajunsese la fuime. Am reusit s& pice de acass abia cu zece minute painte de intilnire. Cind am oprit un taximetru, mi-am Jat seama e& nu aveam bani Ja:mine. imi ultasem porto 59fetul acash, culmea ghinionulul! Noroe ed mu-mi vitae pistol Tn ‘aruin spre loc ge iniinive mi-am facut planl a aefiona de uml sings Bea sist, desigo dar n-aven incoto, aya se prezentasituata, Nu puteam plerde aceast Sade angus og de ao pines pe OMG! Ue es Sltqgesem lun de zie, Sliam of aeusta ¢ Inarmat invdlaperare de caus nu sede in 1tuh #4 acd Uz Pistol "Totughavear de ates. insite, det! ‘Am lsat tasimetrul in spatele ‘Teatrului Mune Luci Sturza ‘Bulandra. mean instalat in usa‘ CShsomniekat din veeingtate."Asa_curm fnvirtezm ant ‘fettgn puteam fi Tuat rept patvonel prdviict. Din ace post de sbservate aveam o sulllents vabilitte spre poy {lunes din bulevaed unde urma sis facd aperitia magi cai alee penteu inlice era tm apropieres intersect ‘ijale de un agent de eirculate. Pe masurd ce oa scurgeny Secundele, emotia mea exesten. Bulevardul si siuzie ve Sine ereu animate, Zgomatee etau amplifieate de inte ‘ireulate a amvatelor Ord eu pachetul ii flew spavitia. Sesise moment culminant? Inima im) bilea sie sparg® costl piepi Tae Din ful circulate! ce des tivl dhlar la Tocul stabilit;ingh omul ew pochetu, Poq tera ge deschse bruse st cineva din masing apuel pach {ult dar, edad cu el il tate In interior gi pe aducttor tesshu, tn timp €e portiera se inchisese cu 2gomot msagina Se pregitca si Gematere, eu si reuisem sft peste obotzele gi cu pistolul in tig, mam asezat Faia et Intervengia mes se petrecea la" numat el me Ge postal agentulul care, vAzinducma In aceast@ post Seresind ef vorba de un afac banditesc In plind stra Inept lien died alarma, Ee arma indreptntd spre cet dio maging am desch co um gent hotart aya, Inst sees fara pe eel ce eduse pachetul si tam Tuat’ eu lodul, Unind sub emeningar Distalulu pe evadatul pe care, in sfisi, il prinsesom ! ‘Ne giseom intvo.masina.veehe, uh taxi partici condus de un sofey bitin 3 su"d pe deasupre. cum avea SS"arho mat they, Toemuram at e9 ft si infraciord Py : ‘ce mal ! Faceam efortuni s& nu bage de seams. Omeneste, {rebule si recunose c& emotia placuta a suecesulU se fontopea cu feama. T-am spus soferului s& parneascé in {ited spre sediul Militiei Capitalei. Masina sa pus in rmijeare, urmarita de privirle stupefiate ale mattorilor scestei Scene. Ne apropiam de Ministerul Justiiel. Matel ze afla pe bancheta din spate, in partes sting’ a masini in stings mes, respectiv spre axul stra, Cu toate ea nu ne mai vizusem vreodata, el md apeld pe nume, fapt care Pde ce si n-o recunase — mca flstat: aflage probabil despre afirmarea mea profesionala si slia e& eu cram cel jnsareinat cu urmérires sa. Imi spuse eae surprins de Jcomporiarea mea : un polifst atit de celebru si se. com- porte ca un incepator !'Ce nevoie aveam sal amenint in fontinuare cu pistolul, dupé ce il arestasem ? Mi-am dat feama c& intentioneazh si-m} 2gindave vanitatea eu cine ie ce ain ascuns 9 mam ginat ea fi ma bine sa pun totusi edtusele, pentru mai multi sigurants, Zis si facut : am depus pistolul pe eanapes, Mngé mine. si ain frut si scot din buzunarul drept.al'hainet cAtusele cu fare sii imobilizez miinile. Ficeam gestul acesta li- i pei cin didisem seu (bpd © pesca forporsia fulger*) cd n-aves arma, probabil ¢& Intregul fs een aa 1 gana de unde Aca stab oe Bi Din acel moment aveam sé gresesc, aga cum n-ag fi cecut cA vol putea gresi vreodata. In loc s8 fae gestur) uwlonome, independente unul de altul (depunerea pisto- uli, sconterea eituselor ete), aga cum S-ar fi cuvenit sa ie dinamica unui ofifer de polifie exersat, am elzut im rsa ,sinergetismului, adies am feut o serie de misedti ciate la care a participat si... privirea! Puteam conte eBtugele din buzunar {4rd sé-mi inlare si capul cea directie, dar am privit spre buzunar, simultan cu ocirea Tui. Infractoral, care mu ma slabea dia ochi gi ‘mi pindea cea mai mic& miseare, a sesizat imediat eseala mea gi intr-o fractiune de secundA, a deschis por- ere masini si a plonjat afars, in strada, desi mergeam fio vitezd de 50 km, pe ord, asumindws} riscul de a fi leat de autovehiculele care cizeulau din sens opus. atn primul moment, am rimas stupefiat. Matei dis ruse din masina ! Evadatul nosteu... eveda” pentru a doy ‘card, dupa ve depusesem atitea strddanii sB-l gasim ! instantaneumisam reyenit din uluire si am sarit st din masina in mers, Zaream talpile fugerului atunei cis plonjind la rinduemi, aproape am reusit sf i le ating. Vinful degetelor. Ne’ aflam cam in dreptul Cismigiul Se ausea’ sctignetul frinelor autovehiculelor care opreat bruse, in timp ce masina noastra, cu goferul « hu auzise nimie, isl continua drumul, cu portiera deschi si cit pistolul si edlusele rimase pe bancheta din spat Ne-am prabusit unul ling& altul, tntr-o aterizare dy Centaetul ety ealdarimul, dar mai ales cu linia de tramv ea rimas far urmii. Oferisem publicului dou apectacole simultane : do perscane sirind din mersul maginil si fugarindu-se ay pe sada, in timp ce masina igi continua imperturbabl Gromul (@vea si fle opritA de cetafeni abla la intre:iies co Calea Vietoriei, cind si soferul cel surd a realizat ‘uatia). ‘Adversarul meu, mai inalt deett mine $1 mult mai v nie. sa intors bruse din mers, mira repeait 0 lovitura picicr in cosul plepiului. M-am rostogolit din nou pe Gari. Ela luet-o In fuga pe o alee din Cigmigiu, M- Ndicai imediat si, desi tot trupul imi era sfigiat de dus. ‘am incereat s4 alerg dupa el, Vederea imi era stingher Ge singele ce mi se prelinges pe fata ; strigam In gi mare ‘olicitind ajutorul cetatenilor, dar acestia, nedi Gu-gi seama de ce se petvece, priveau scena far si sch 4eze nial un gest. Tn fimp ce alergam in acest maraton dramatic aleile Cigmigiulu si strigam cu disperare, imi repro: Sproape plingind cd am pardsit masina fara simi pistolul, Ce usor mas fi descureat | ‘Evadatul alerga din toate puterile, incereind si scei Fuga lui era un fel de luptd pe via si pe moarte, in c fal juca ultima carte, Niei nu se astepla la acest rag} find convins c&, din masing, vol face uz de arma. Daj colful pe o alee si ge indzepta spre o iesire a Cismigiul prin Zalomit, L-am urmat, strigind din toate puterile ca Vecatori si-] opreased. BA simleam epuizat ; m4 cut @ ome gnu dont munca. fusesezagamicl,Pitonirul [sndre! lipsize de la datorie pentru prima i poate pentra ita cata! Pierdeam singe si rimneam fof in tna. In ~ fine, mina ascultat chemarea doi muncitori imbricati ‘slopete, care I-auprins. “Insaflefit la vederea scenei, am fAcut un vultim salt. fia mai vroiam si-l seap incl 0 dald. Ce n-ap fi dat ca ‘dips aceen si fi aparat un milifian ! ‘O multime de curiosi se strinsesera in jurul nostra fineam de brale pe Matei. In timp ce multumeam mun- fitorilor care ma ajutasera gi explicam mulfimii de cu esi adunata in jur cA ,prinsul" este un odias criminal, pea Jorn e ti anh chu oray fl det un pets iter de milife, in realitate eram wn imposter surprins Sih dagtant do adultes Aver tapen cal eu 9 ere ia Tul plea convingéioare ! Publicul din Jur fhcepuse rl ereadé ; pind si cei doi muncitori care mma ajutaserd ‘si eae, Paré a-l slabi din brafe pe adversar, ain pe cineva s-mi scoaté legitimafia din _buzunar iu-Si seama ef sint un real ofiter de milifie, lumea ju sa artiat revoliaté de indrazneala infractorulti, muncitorii m-au ajutat si-l escortez pind la masina pe CalenVietoriel. Dup& ce. Iau ‘yezat tm a, ga soler, unul din ei mi-a pus pistolul in ming, reco mndindu-misi-l fin cu feava spre ceafa criminalului, ‘pe vill si fu mal vigleat.- In curtea Comandamentului Militiei m-au intimpinat ep oi nm genealal Coley gia) manifest doinia ne vai joi destigurati, cu fefele pline de singe hainele rapte, am réspuns pe hind nor inten S-au luat urgente misuri pentru ingrijirea mea medi- 18. Inainte de a-mi incepe tratamentul cu ser antite- nic am cerut ol se acorde 1 arena acleg!tn- ‘in inctperea unde mi se pansau rénile d&du buzna in om agitat, cu ochii in lacrimi. Andrei, ajutorul meu, lace din 2vonuri cA ratasem actiunea §i'cl viaja mi-ar iin primejdie. Coplesit de remusciti, simfindu-se vino- i de absenfa nemotivata, venise. si-mi ceara iertare. ‘Sinceritatea colegului meu, de care ma lega amintirea itor actiumi comune, m-a impresionat plécus cind a 6facut precizarea cit il socase mu ait pesicolul in core mi gtseath ev, cit faptul ~ dupt cum eredea el — cil se] Fazem din now pe Matei,din causa abventel sale din dim hea(a care aven sf decda succesul sau egceul iniegi fcflun, Impresionat de remugctrle ul, am simit neva si fia 31 eu sineer cu el, aya. ch ham velatat fide ost Sminuntele operat, neaseuneindut nimis, nil cb ujnea pe care am pilit-o eu lecfia data de’ cetalenk ‘Aveam bigatia morala sa ma supun judeeatil suber] hatulul meus ew il eunosteam, (reoua’ i is cunonsc el geful, eu toate defeciele i ealitaie Fapiul cham apelat la concursul populatiel a fol aprecist ea. poritiv, Noi am fost foldenuna convinst dd fore gi eficenie interventiel camenilor mune In. na] merosse alte Imprejurir, onganele de ordine au benef Gat de sprijinil celsteniion. Socciatea are interesl st Sprijine pe camenil fegi in lupla lor pentru aplrare ‘Mukului obptese gl personal” a nig gl ordiit publice DDemnd de relevat este imprejurarea £4 dupl 20 de ai fntnindumé inlimplatec pe srada éu Balan (cel fusece identifica in biseried, dupa fotografi) acesia me ogat sii dervalui numele persoane! care Pa dentntat Nici acum nu vrote st creada cil identficasem du fotografia din perioads adolescenfes Important era pentru noi c& inchelasem victoriosi rea si periculoasa misiune. Dacd un asemenea suco ne-a solicitat prelungite eforturt, stiri de anxielate, reflec i optimiste, sperante mai mult Sau mai puin justificate sj ‘9 continus incordare nervoasé, era si firese si ne dorim §] ‘8 perioada de acalmie, de respiro, pentru o reconfortare. “Andrei, Hordscu, Stoicescu si alt! colegi, din colectivul al etrui gef eram, comentau satisfacuti Linistea ce se insta- Jase in primele zile, O apreciau ca fiind binevenita. — Parea s-ar fi incheiat un armisti{iu cu... incepyf @iscutia Horascu. "— Da, poate fi vorba de un tacit armistitiu studiat si pus Ja cale mai degraba de un ,echilibru al naturii*. To} defini, nol de ce sd nu gustan, ca si eel din servic i, ch doar gi not ne-an] ecin, dintr-o muncd mai linist putea ecupa de maruntele infractiuni coli 64 ght ciara Bale wv ry ane al goo nicht ae Sebago Seb ea A See ae de cae te Se was ui toe re ¢ cn Baas SASL we i a Soma srge ele sere vee Teena a oR a eae fs oe Se SSE pa (Siaie e eh ‘ore eters fn i aml a i a ca geht mace et pi saben satan ene Sg Soe ears el Ne mle pleco ema vi Ba me eae sr gant ee nal Patna Seg anes Se ania res atalino lt pet mt ln ea Sau rans gag rte ~ som Bineinfeles ci, in ciuda acestel eonceptii despre mune’, sam fost nevoit sf nesping mai multe cere ale entunesthog Subotdonaft care se vrolau vountad in comes ee tivulul aleatuit pentru cercetarea cazilll, Toomal aieen conduceres a hotarit sil inloculese pe seful serviciulul® Jor, care lipsea pentru o perioadé mai indelungsta, pile) u'care sivcoordoner si aetivitatea colectivuluy Intkeoiney eurezolvarea marelu fur din easa de bani. Avind annie potiuni de psihologie pedagogies, mam simft obliget moral s8 explic colegilor in ce Imprejurare ajunsesemn sa ‘ec in fruntea altel ,armate* ce va avea de luptat in importanta misiune. Din casa de fier a Institutulul Medico-Farmaceutic dis- rue o iportanid sind de bal (ete de mallee) 9 fe din el reprozentind alarile intregulul personal, Fapla se peinecuse intro noapte de duminiel spre lua Sn primavara anului 1951, si ru existau urme de clvachie Hof folossera chel false. : 6Nefiind vorba de o spargere, a fost emisii ipoteza potrivit cérela auterul fécea parte din rindul salariatilor fra utilizat chiar chela originald, desi casierul Codin C. nu Feclamase disparitia acestela. Pentru verificares ipotezei ‘sa recurs la expertiza broagtei si aceasia ne-a oferit un element material cert: nu se folosise cheia-original, ct tuna falsai care, in acfiunea de deschidere, a creat clteva striafii depistate la microscop. Desigur c& In ipoteza unei Gnscendri aranjate de casierul Insusi, nu s-ar mai fi de- ppistat striafille din interiorul broastei ; Codin ©. ar- fi Folosit chela originali, cave n-ar fi zgiriat perefii de tal. men alt clement : s-a constatat ef infractorul a avut rrébdare sf inchidé Ja loc casa de bani. Or, in eazul une Snsoendri, easierul ar fi fost tentat, pentru reusita simular, - fh lose ufe ceschish | Am omnis ef prelzez et necunosgut Shine! au descis, fot prin chel polite, gi upile Incape- tilor care conduceau la casierie. Tofte incéreirile de a felt ure dle nor dat rrllate frgmentle dae Tecoopice 6 puteau face oblectl unor examene : tive aparfinesy, an extlustvltate, easterlul, Or, era fires fo acest sd atfigh casa de ler prin tnsBst natura atribu~ junilor de servic : ‘In cadrul ipotezei cA unul dintre salariati, profitind de nestenfla Iai Codin, at fi obfinut -mulajul. chellor Sau efectunt multiple si complexe verti, dar fara «Succes, Ancheta noastré ajumnvese Ja un pumet mort, N-am Semobilvat inci, pentru cl in primul rind era in joc Sule oes il ga noth © Beckie on “anchetator ‘Scneolal socal al infvacfioni, prin modul de operare, si importantul prejudiely causal avublut obstese) ne-au Sbiigat ef desldgurim complexe activita de investigate $e oak intractosion, axindk-ne mai mult_atenfia asupra celor care faceau cheltuieli nejustificate. Scontam Sst af ebtiaem rezolvarea cazilui pornind de la Intractor ie'inteactiune, Ges o achtne in sens invers afi oferit, fn Shed feoretie ganso ge afi rezolvaté mal repede, Dat Bie imp eff focal fapfet ma ne prezenta prea multe Elemente nu aveam incor, tebula st slegem calea aceasta Suga 3 complica. 66 = descoperind intr ‘Actiunite intreprinse impreund cu colegi. Sterian Nicolae, Leonard Gruia, Jon Alexe si Jon Vaduva s-at prelungit ile, siptimini si apoi lini Intregi, fra sh Obfinem date certe, In decursul numeroasclor nop|i ind am analizat cum gi-au justificat salariafll pelrecerea Simpulul in ziva premengétoare furtulul, am depistat totugi clteva indicii, Astfel, Codin nu justifica, in tatzegimne, {olosivea timpului din seara respectiva. Intuifia fmi spunea cd el nu este strain de faptele petrecute. Codin riminea, Gecl, suspectul numarul unu, Pe lings acesie date au mai fast’ relevate si alte aspecte din care se desprindea 0 atitudine de neglijen{A tn cerviciu. Cum celelalte , probe" aveau mai mult 0 valoare subiectivi, find in principal rodul intuifii si, ca atare, nu puteau fi uate in considera fie, am insistat acupra neglijenfei, care ne oferea temeiuit legale pentru a proceda la arestarca easierului. Profitind de aceasta situafie, la cercetiri ne-am concentrat asupra invinuirii directe, ascuzindu-] pe Codin de furtul banilor aflati in gestiunea sa. Cu toati tactica si combativitatea noasir’, casierul a negat cu tirie c& ar fi avut un amestec In acest caz. Refinindu-l-se in sarcing aspectele de negligenfa, sa hovlrit trimilerea lui in judecata, Deci afacerea ramisese, practic, nerezolvats,.. Vitorul avea si ze rezerve, insi, destule surprize, La proces, lovituré de teatra! Instan{a fl absolva pe easier Ge orice rispundere si Rotéraste punerea lui In libertate... In apivarea acuzatului, alatusi de alfi maestri ai baroului pleda si avocatul Doru C., fratele casierului. Cu o vehementa rar intiinitd, depasindu-gi atributiunile de apkrator, acesta ne-a acuzat in pling Instanta de ineapaci- tate profesionala si de abuz. Nefiind, chipurile, in stare sii descoperim pe adevarajil fptas!’ ai furtului, penta a iesi din aceasta situajie I-am scas {ap ispésitor pe fratele si, casierul, invinuindu-] ad-hoe de negiijenta. Ca un retorism ieftin si edznit, avocatul Dora C. a evocat cazul celebru al ,carului Pawn", pus sA platesscd oalele sparte de alfii i's cerut in final ca milifla si-si faca datoria oril si mu acuzind pe nedrept anumiti ‘eameni nevinovati. Blamul primit,”,palma“ moral ce ne-a fost data gl care agrava insuecesul nostru, ne-a coplesit én asa masurd ofncit timp de Tunt de zile nu ne-am putut redresa. Cazul in core nu ge Snizezirea nici un succes ajunsese s& né Fersceule, ai ne slelie, fap! care avea influente negative ‘eupra inixegti noastre activitafi, Deseori imi aminteam de etittdines dubloasi a caslerului, de felul in care i se ‘transforma fizionomaia in timpul ceréetizilor. In sinea mea se siatornicea convingerea cf tipul este si rimine suspect, abit intuifia mea ait sla colegilor Alexe si Sterien il Gevemnau drept vinovat. In sprijinul acestor convingeri veneau aminunte rezultate din observatie (starea psihic’ se reflecta pe muschil fe(al) ca si datele materiale (nejusti~ ficarea timpului in ziua premergatoare furtului). Dar cum si convingi un complet de judecat’ cu aceste probe ‘vagi si mult prea sublective de Vinovatia unui acuzat care fusese deja absolvit de raspundere intr-yn proces an- terior ? Dosarul privind acest caz intrase de-acum in categoria spefelor de 0 deosebita dificultate, urmind si fle etichetat dvept , fara sanse de rezolvare Grupul nostra de-eriminalisti mu se putea tmpica insé ‘cu aceasta idee. Doream atit de mult si nu ne fi ingelat Sn aprecieri! Dealtfel, elementele ce ne determinasera é-] suspect pe Codin C. 11 vizu acum $i pe avoratul ‘Dory C., pe eare-] binuiam a fi fost complicele fratelui séu. Timp de un an de zile, in chuda preocupirilar legate de activiletea cotidiand, gindurie noasire se intarceau mereu asupra acestul caz mai vechi. Ficeam zilaic fneursiuni retrospective asupra cazului ,.. M. F.*, fiecare stréduindu-ce sf ageze cap la cap pujinele date stiute, Sntr-um efort de a regind! coerent si logie faptele. Totul era insd in zadar in momentele de relaxare, duminion dimineaja, ne SntiIneam cu regularitate si comentam cu viu interes Giferitele faze ale anchetel clasate. Cine ne-ar fi vizut atunci ne-ar {i asemult poate cu pasionatii de filatelie, numismatios, picturé, muzici sau sport. In cea ce ma privea, cazul ajunsece sh mi obsedeze pur si simplu. Degeaba inceream si nu mi mai gindese la el, simi Snchipui c& nici ma exisiat vreodatd, oA nu se petrecuse nimi cu casa de bani, Era imposibil si evit realita- 3 tea, Pentru linigtea mea sufleteascd, pentru disciplina ~ ‘gindiril care statea In baza profesiel mele nu se putea Si jsar* peste acest caz. Unit dintre colegi ma etichetau rept vanitos, dar am incercat si-l conving c& trebuie si perseverdm, ci un adevirat criminalist trebuie si-si verl- fice neincetat maturitatea in lupta pe care o duce cu necunoscutul, ci din aceasti confruntare oricur vom invita ceva, care ne va fi util in activititile viitoare. Pledoarla mea indufletitd i-a convins, se pare. S-a stabilit sh realizam o urmérire pasivl, identificind si suprave- ¢ghind toate persoanele din anturajal fratilor C. In ceea ce ma priveste, ma angajasem si perseverez in aceasta verifi- care chiar pinii in pragul pensiondri.. Nimic n-ar fi avut fora st-mi schimbe hotirfrea, nici micar eventualul efect al prescriptiei. Nu me mai interesa daci autorii, find pringi prea ticziu, mu vor mal putea fi pedepsiti.. Ne Interesa descoperires vinovatilor, triumful dreptatil si atestarea superioritatii binchd fn faja rdului, a ordinii in fata haosului, biruinfa luminii asupra intunericulul, convingi fiind c& faptul ca atare constituie prin ef insush ‘un argument puternic in contextul acfiunilor de prevenire acriminalitatl, ‘A urmat Insi.o perfoadi de emoffi s1 tracasiri datorité interogatoriilor la care — de data aceasta — eram nol supuyl, ea urmare a reclamatiilor ficute de avocalul Doru €. Acesta ne acuza de cercetare abuziva, proclamind nevinovifia fratelui s#u, eare, sustinea avocatul, s-a trezit acuzat de neglijenti pentru e& noi, vroiam cu ‘orice pref 4 stabilim un vinevat. Tn aceasta faz a evenimentelor, unii dintre noi au ine ‘vat In deruta, ba chiar au inceput 3 se clatine in convin= gerea lor, Dacé totusi auspiciunea noastrs nu exa, pind Ta usm, decit subiectiva ? Faptul c& ne ,reclamase" re- ‘prezenta aaze doar o manevri, 0 afigare a inocenfel pentru 2 ne induce in eroare sau realmente denota indignarea justificaté a unui om nevinovat ? ‘Eu i ceilalti doi colegi, Sterian si Alexe, nu neam Yasat ebatufi dela drumul nostra. Ne-am’ propus s& studiem dosarele cu care se ocupase Doru in calitatea sa de avoeat, In scopul de a-i cunoaste relatiile sf pentru a ne edifiea asupra omului fnsugi. Am identifieat printre °sclientit* domnutui avacat © mulfime de infractori de drept comun care erau si ,elientii" milifiei ! Avacatul Doru C. fi apdrase deci pe cei pe care noi, oamenii legii, 1 de- vediserim ca clemente periculoase pentru societate... $i ‘nu numai aft, dar acesti infractori (hofi, in special) formau lientela sa de predilectie. Identificasem ea f€cind parte din clientela avocatului Doru C. pe doi infractori de talie international. Am ajuns la ef dupa trievea a numerosi delinevenfi pe care acesta Ji aprase in instanfé. Ne-am orientat in aceaat actiune studiind modul lor de operare, care — amanunt cludat ! — prezenta unele aspecte comune cu cazul ,..MLF." Investigarea si urmérirea perseverenta a infractorulti Ahile I. (@l cérui frate, spargitor international, fugise in Franja) sia infraclorului Mircea K. ne-au' pus in Posesia unor date din care reiesea cl acejtia s-au Intfinit in mai multe rinduri cu fratii C, casierul cunoscindu-] anterior furtului, in biroul' avocatului. De asemenea, Leonard Gruia a’ obfinut si informatia ei infractorul Z Ahile ar poseda doua kilograme monede de aur. De unde Proveneati acesti bani? Aveam si aflém pina la urma. In aceasta situafie am procedat la refinerea recidivig- tilor g1, aproape imedist, la rearestarea casierului Codin C. gi la arestarea fratelui’ stu, avocatul Doru C. -Ac{junea hrosstrd apdrea mullora drept ,surpriza surprizelor", dar uunil 9 socoteau o cutezan{a. In'ceea ce ne priveste, desi eram bucurasi de aceasts realizare, trilam un sentiment de ingrijorare. Eram frimin- tafi ed frafii C. nu vor recunoaste furtul, chiar dack i-am fi pus in fafa probelor, Intr-adevér, de ce ne fusese trick neam scipat. Ait casierul cit si avocatul, izolafi find, refuzau si iasi din arest la ancheta, depunind mereu aceleas! declarafil, cum e& arestarea lor nu poate fi consi- eraid decit ca un rezultat al rézbunérii noastre pentru reclamajille fieute. Dupi alte dous zile de ancheta, nici nul dintre ei nu ficuse mirturisiri in legatura cu furtul In urma acestei situa{ii ne-am putut convinge ci Doru este mult mai dirz in ancheté si cu putere de influent asupia celuilalt. Agadar, prioritatea in anchet trebuia 8% acordim avocatulul, thtruett cesta prezenta diet 7” Uneori mi tnfioram la gindul ed arestasem pe avocatul spitarll, pe cel cave pledase la bard. Vom xeusi oare si-] ‘timitem in boxa acuzatlor ? ‘Pentru mulfi o asemenea dézlegare a cazului parca a fi de domeniul fantesiel. Deoarece o lung perioada de timp intimpinasem aiitea greutaji, am hota s& realizam, concomitent eu administrarea probatortilor de vinoviie, Sun test pslhologie. Paresea mea era ci Doru este un intelectual Viiat, produs al unei societai in descompunere. Din punet de vedere eriminalitic, individul se ineadra in calegoria infractorlior primari, "a celor care incaled legea pentru prima daté, sint asadar ,incepitori*. Dar Gela avemened tipi, de o structuré ca cea'amintité, eu grew se objine recunoagterea faptelor comise. Spre deosebire de anumifi reeidivisti care, datorita freeventelor condamnlt, ‘capité un fel de ,imunitate a detenfiei, sit familiarizatt txt gi, odatd pringi, considerd cd mu mai au ce pierde sisi seeunose faptele, ,ancepatorii" nu pot renunfa eu" usuringa Ja libertate, Bi se'vor in acelagt timp si nobili §1 Neri, ea toate cd au inedleat legen ‘Am decis deci ca tntil s& obfinem recunoaslerea reci- divistlor glapot s8 proeedam la 0 confruntare zdrobitoare, ‘Avind cunogtinja. de axestarea fralilor C. (ne-am ingri- jit nol #8 afle acest Iueru) despre care stiau ed sint ips de experienta, convins! flind eigposedm date despre mo- nedele de alr si, mat ales, cf ¢ei doi au reeanoscut deja faptele, reeldivisti nogisi ‘au facut mirturisici complete, pentru_a nu risea o confruntare care le-ar fi doveait min- luna, Strategia noastra reusise dar numai in parte, finded ei dot eontinuau 88 se Incapitineze in a nu face marturisir, ‘Recidivistit ne-au pus. in posesia milioanelor trans- formate in'monede de aur, care fusesera iagropate in util de conserve, Bineinfeles c& am recuperat asifel numal partea lor sini i-pe cea a celor doi frat Prin declarajlle lor, bétrinul iniraclor Ahile 1. si colaboratorul sit Mircea K. ne-au derulat iutregul fia al ‘operatiel. L~au cunoscut pe casies prin fretele acestuia, cu ‘care se imprietenise prin natura ,profesilor" ‘Ahile Ina instruit pe easier asupra motului de realizare ‘2 mulajului cheilor. Planul lor urmavea 88 deruteze orga rele de mailifie sisi le fac s8-1 scoata din cauzi pe caster. nCoi care au operat cu chei false au fost binefnteles recidivistii. Acestia au_actionat in. noaptea de duminic& spre luni, fara dificult, datorita rolului activ pe care Ta avut casierul, care le-a facut cunascut topografia locu~ lui, In zilele premergatcare furtului au mai facut g1 uncle repetitii. Pentru definitivarea anchetei, care trebuia si rezolve, pe linga administrarea probelor impotriva celor doi com= lc, 5 problema recuperrilbanilor furali — 5a procedat ‘eonfruntarea Tui Ahile cu avocatul Dore. In timp ce aranja monedele de aur pentru a fi numérate, Ahile i-a recomandat avocatulu si facd maxturisiri complete. Zdré- ‘bit de probele ardtate, Doru a fost nevolt in cele din urma ‘i-si recuncescd contributia a acest mare furt. Batrinul infractor care, spre deosebire de avocat, era jovial, a rimas uimit de tenaeitatea celor doi frat, spunind In ironie ‘cd nea stiut nici el ce colaboratori rezistenti tpi alesese. ‘Spre uimirea noastr’, comportamentul casierulul Codin a rimas acelasi. Evitind un timp confruntarea sa cu recidivigtii gl cu corpurile delicte, ne-am limitat initial doar lao intilnire cu fratele (care de acum flicuse si Ueclaratii scrise). Asteptsm cu vadita cutiozitate aceasté confruntare, in care avocatul — cel ce dovedise pink atunci © mare rezisten}é in ancheté — isi Indemna fratele si declare unde si-a ascuns pafea ca de bani. Reacfia easieru- Tui a fost 0 explozie de proteste si de injurli adresste avoratului, pe care-1 numea nebun. Adresindu-ni-se apot ‘oud, casierul ne-a afirinat ¢& daca fratele siu face asifel de depozifil ireale, e probabil din pricing c& a fost supus constringeriler fizice pentru a fi compromis. In fala acestet atitudini am procedat’la confrumtarea ‘sa cu infractorii recidivisti. Numai dup aceea a cedat @ mirturisit si el, puninducne totedatd tn posesia unei Gnsemnate sume de bani din totalul celor furati. Spre deosebire de revividistii care sau ferit sf fac& cheltuleli nejustificate, cei dot ,incepAtori* risipiser8 mul bani, ‘Am meditat indelung 2a aceasté intimplare, care-mi Smbogifea cunostintele mele psiholegice. Concluzia trast a fost cd elementele reacticnaze din acea perioada care de- R veneau tnractost de dept comun naveatt nler desenta pe care o manifestat reciivisti ca i fala unor invinuist probate, sia thulasea alibiurt veresimile Sau ef cedeze. Readar, eri nostri negativi sau comportat aidoma borfa- filor de ring, eare ati discernbmnint recs, sh de regull. se Tapéed® luindl pe nu” in braje, in pofida probelor max erate din acusare ‘Afaceres ,LMER* era inchetatf. Vietoria nosstri, ne pusiaté dupa’ parcurgeres nul deum atit de spines, ne-a Pasplatit din pln "in ava procesului, tot ofiferit din grupa de anchetare am feat prazenft in sala'de judecata © tibunalui, Imn= brécali in haine de sirbitoare, am Mat Toe in primele bincl, pentrs a pulea fi remareati de completul de j= decati “in faja efrula, cu multe huni in ume avoeatal Doru C. ne aducea sehsatia de incapacitate profesional ‘Actin, Doru se ala in boxa acuzaflon. Nu este an secret pentra nimenii of, intraum anumit context social, infractiunlle marunte prin Insts vasietaten § freevenia lor, pot constitul un adeviratperieal socla. Un asemenca ‘fenomen sa. facut simfit’ in perioada 1945-1051. Se inregisira silts, pe attnel, multiple furturt din ragazine prin sistem ;olerte" + femel eu fuste special Croite opezau, in timp ce eoficcomplie se intrefinea cu Vinzitcarele pe care le determina 58 etaleze pe telghes fntreaga gama cupoanelor de stot ‘Prostluatele, sub indrumarea si auspiile bitrinelor proxanete, furnizau infractoriior pont (informati), sé DSfereau ed ineeplineacet rolul de eurier, de supraveghetor, ba chiar uneorl incereau 28 ademeneasea satt sf compa nemiti politsti, asigurind astiel netrageren hotilor de Ia Jocul infractiunit.‘Alteor, in. funetie de’ imprejura, accstau pe tecilori spre ale dstrage atentia de la opera {ile in ews, O alta metodé folosita de femeile de morawiri rujoare : cind vietima se afla in stare de ebrieiate, se Invitau la domicliul asestein, in absenta soll, A doua 24, sof infidel fst primea risplata aventorii sale constatnd, pd plecarea Afroditel de oraz, ef odaté cu ea dispareatt Bsi amumite obiecte de valoare. Necunoseind hoaja desit print-un diminutiy — cel mai adesea inventat i acesta — ‘perelinind, in aburil bell, nic trdsturile ei fizionomice, Sanjele recuperirit bumurilor farate se subfiau la extrem: ‘nul dinire reclamanit care sau prezentat la. noi in ‘ea epoch avea 0 supirare in plus: rdjitearea” de o hoapte dispiruse de la domiciiu cu hdina de astrahan a sofiel; or, a doua 2, el trebuia sia! agtepte nevasta tn gard! Ce s-ar fi intimplat cu el dacd hoaia nu ar fi fost prins& in timp util era lesne de imaginat. Tait de ce, Impremni cu Nicsiae Andronescu, Adrian Hartscu si Constantin Stoicesea, am fost nevoit si actionez pentru prinderea infraetoarel folosind doar semnalmentele in- complete fumizate de reclamant, Vagile informajil privind constitufia, nivelal — sau mai bine-zis Iipsa de nivel — ‘altura sf vocea necunoscutel ne-au facut s& ne indreptim alenfia asupra infractoarei LTT, alias Joiana. Intr-un ine terval de trei ore, aceasta a fost arestatl intr-un Ioeal de noapte, unde isi etala valoroasa haind. Dupi cum se vede, seu i-a fost bucutia Reclamantul, in entuziasmul su, ne-2 imbrifgat, eu haina recuperata stvinsa la piept. Parci-l vid sl acim. Despérfixea de noi a fost precedata de asigurarea solemn’ fa pagubagului cA evenimentul i-a servit 0 veritabili lectie Lcomia gi credulitatea unor persoane usurau infracto- xilor versa(i sivirsirea furturilor sf inseldclunilor, urmate de amenin{@ri si jana). Pseudofalcfieatori de. bancnote Sinarma(t cu tn asa-zisinstrume wlar pe earesl manipula cou mate indeminare — se str si" 88 demonstreze unor pposesori de monede de aur ef pureau falsitiea bani, Ei Inminau ‘naivilor citeva banenate reale, despre care afitmay cf Te realizaserd eu aparatul-minune. Dupl ce fobfineau efeolul psihologic scontat, propuneau_vietimel ‘eiaute fn plasi s8 devind complice la actiunea de mulli- plicare a bancnctelor, pretinaind, th schimb, sute de Tmonede de aur pentru procurarea ‘une! hirti speciale ce ru putes fi obtinuta decit pe aceasti cale. In final, cfnd Vietima se convingea cd fusese ingelata de eitre un (alt) pavazit social, se mulfuumea s& boceasck.. in eadrul familie, ‘pemaiavind posibililatea une! plinger legale. ” ._Infractiunile de ‘acest gen mareau pe atuncl 0 erastere, fart Insi ‘ca efi fle refinutd in statisticd, pentru. simplul motiv ci lipseau reclamafiile partilor lezate! Ne aflam in prezenfa unui fenomen caracteristic acelel etape : ex- ploatatorit, afaceristii si in general cei obignuifi si traiasc& in expedimente deveneau — datoritA licomie lor si desi parte din ei posedau diplome universitare — victime ale eserocilor analfabeti Tn procesul cunoasterii Zenomenulul infracjional, intre- gul mestru colectiv a. putut sesiza rapide s inexplicabil inavutiri in mediul infractorilor {igani, cu toate c& acestora zu Ii se putea refine in sareind sAvirsirea vreumor spargel sau thai, Numerosi membri ai famililor de figant si-au. construil pe atunei vile, in cluda faptului c& nu aveau surse de ‘cistig legal. Aceasti consiatare stranie ne-a stimulat sii Te supraveghem atent activitatea pe perioade Sndelungate, imbinind rabdarea cu maticulozitatea si perse- fa. Intr-o buna zi a sosit gi ceasul socotelilor. ,Expertii* au fost curpring! in Nagrant delle, la domieiliu, pe eind fas Hioau" demonstrativ 0 banenold, pentru. ademenites nor fogti exploatatari, La vremea Jor, acestia din wma mu se daduserd in laturi de la cele mai desinjate escrocherit $i fcfiuni frauduloase, dar gtuserd sf evite pedeapsa mane vind ci abilitate én hafigul legilor burgheze. De data aceasta, ingelatorii erau' el ingis pica. $i, colac peste pupizd, politia | Fireste, am confiscat toate monedele de Zur gisite la fafa loculul gi nam avestat, £4 diseriminare, De tof cel implica. : Dar cu aceasta ac{iunea noastes nu se inchelace : trebuia si identificim 1 pe sellali pigubssl (mai tire am consta- fat cf erau vreo 40), care mu au reclamat necazul la timpul ‘euvenit, scontind ci-si vor salva rezervele de aur. Nol am tranaferat fniveg materiaul documentar colegilér din ‘cadrul altor formafiunl, care, acfionind cu tact gi pricepere, ‘au roujit printr-o muncd perseverenti s& deseopere §i ef confiste inzemnate cantitaji de aur, avind astfel salis- iacfia datoriel Indeplinite, Experimentatii ofifert Octavian Aihéslesos, Ton Avram, Mircea Grigorescu, Ton Vaduva, Gheorghe Volanschi si alfii au Tuerat cu’ pasiume timp : Binddungat pe aceastd linle, exploatind numeroasele surse. depistate pe ealea anchetei. Si frinded vent vorba de aur. ag vrea eB evee si 0 alacere cu bijuterii, Incepind din 1949, functions la Militia Capitalei o grup special care Insiromenta cazurile privind furturile de Dijuterii gi de alte valori. Infractiunile, consumate féré cfracfie gi fara nici un fel de scotociri ale locuintelor, erau opera unr autori care faceau parte, de regulé, din Findul personalului de serviciu al easelar respective. ‘In timpul. detentiei, infractorul Daniil studiase acest med de a actiona al femeilor de serviciu. La scurt timp ‘Supa eliberare, el s-a simfit ispitit si-gi schimbe modul de ‘operare si $8 actioneze tocmai in aceasta manierd, edutind bijuteriile prin eertarele noptierelor, In easete speciale ork printre lenjeria din sifonier, fard a schimba ordinea si Simetria objectelor. Versatul infractor lua toate masurile pentru a nu lasa urme la fafa Ioculul. Prin acest procedew, Daniil sconta s& deruteze organele de urmrire care — con- sidera el — aveau si-si Indrepte atentia, ca de obicei, asupra femeilor de serviciu ‘Alegerea Vietimelor el o ficea sla intrebare® : ajuns In infa apartamentului folosea soneria, avind pregatitaé — in eventualitatea c& totugi | se va deschide usa —o intrebare (© lungi perioadé de timp, eolegii’ nogtri din cadeul grupei speciale de combatere a furturilor ,de la stapin* nu solufionaserd nici unul dintre dosare deosrece, in majori- ‘atea eazurilor, ce (roses timpul cu verificarea si cercetarea femellor de serviciu sia eventualilor complicl. Impasul In care se giseau colegil a stivnit curjozitates sf interesul profesional al elovalt gt sa hott sae Sntreprinds 0 analiza si actiuni comune. Blementul de bez i constitula lipse deranjului in ‘sncsperile in care opera necuncscutul, Ins& cu toate acestea ‘srebuia rejinuta ca plauzibilé si ipoteza actiunii unui specialist” care, la plecare, ar fi avut rabdarea si reinchid luga eu accengi chele potrivith de care se folosice Ta in- trare, Pentru verificare, am efectuat examindri traseolo- ice, demontind, In acest scop, fiesare broased din cele LM esaminate de noi. Cu acest prilej au putut fi observate 76 1a miezoscop urmele produse de'o cheie sixdind — element ‘eu valeare cerld, care a indreptatit concluaia cf eutorul facea parte din tindul reeldivistilor. In urma acestei noi orientdri se impunea selectionares, dup anumite eriteril, fa infractorilor canoseub é ‘Un fapt demn de menjionat : efutindul" pe individu tit de abil in regiziri si pe care eram atit de nerabditori Sil cunoastem, am identifica, ,in trecere', pe autorul Furtulal unui brillant de patra ‘arate. In acest singur caz din cele 14 lipseau urmele — striatii din interiorul broastel — si, deept urmare, suspectii principali nu putea fi-decit femela de serviciu $ concubinul ei, Desi, cu sase juni in urma, acestia fuseserd cercetafi in stare de refinere si_apoi eliberafi, am procedat la o reanchetare a lor, Edinulati de existen{a noulul element material mai sus- amintit si-am obfinut, in final, si piatra corp-delict ! Un astiel de succes partial nu ne pulea insA satisface atit imp eft abilul inéractor, autoral celorlalte 13 furtusi, con- tinua si Pimind nedescoperit... Dificultatile in aetiunea de identificare a hofului de bijuterit decurgeau $4 din imprejurarea nefavorabilé ci fn evidentele de cazier nu figura vreun infractor care si mal fi folosit un asemensa procedeu. {in pofida faptulal e& lupta tmpotriva infractiunilor res pective nu intra in alributiunile brigiaii noastre, nu ne fnai puteam retrage din jocul In care singuri intrasem, Din picate, toate investigafille In medille si locurile e2 puteau servi drept piata de desfacere a produsului infrac- fiunilor n-au dat rezultate, Daniil manifestind 0 deosebit& prudent, stind s8 rezisie tentafillor de a vinde prea ‘curind bijuleriile furate, ori de a face cheltuieli nerafionale, In dorinta de a iesi din incuredtura, am hotérit ea tm- preund cu Olteanu, Alexe sf geful grupel speciale sa restu~ diem locul faptelor, diseutind eu acest prilej gi cu victi~ mele, Dacé cereetarea inciperii in care se savirsise primul furt na nea oferit nicl un indiciu, in schimb discufia cw seclamanta a seas la lumind un aménunt aparent lipsit de valoare, cave ins pentru noi avea si fie foarte important. ‘Anume, intrebind pigubssa dac& simfise vreun miros neo- Dignuit' in momentul observarii furtului, ea ne-a relatat 7cf percepuse tn aeel moment mirosul specific al coloniet ot pee ee specific ab cok e'ce pusesem o astfel de intrbare ? Investigate ovate fused ese, urmiring idence sun ali pe eave infacfoul ar ft isco acusd cu pelea primet faze a tatonrt prin procedeul la Intsebere™< ta Ena fost descopenta ¢ mactra care fusesetntrebata de cdire un necunoseut despre o ats fami. Ox desctienes fennslmentlt char ncmpltd~ nev fat nim area core da bani, find Tavorzn i de imprehic rarea e& pufini dintre acejtia aveau — aja cum observase marcora "constitute atenic sl taturd ich Tn plus, umai Dani esr fusese ta nacheta noast de mat multe on avea o'tinuté Ingeitt alta obsers Vatie's martorel ~ qi foloea eonssovent colonia Tabac Tnfractoral erm tunoseut prin. prefesinfa, fal” penta obiecte de valoare mare si volum mie, ujor de trandporit in car de retoagere precpitatd Abwoivige citeva Gee de Hew, een inteligent st deosebit te refrcta le snhets Inert relataren ptimel martore. privind. miron de colonic fost siterior sstinuté gf patio alll deposit e-em format convingsiea ea ni vorn gregh daed Yosh Brea, even co am i facut, in mod neatepta misty de prudeniaTuata de Infractor, i enoul de au vind, o Buns perioeda, de simp, in Butera fuateys-x Ines Imostva i, scare afl am rut a recupei ota valores a8 sestabiim penttu Tieace cu. frevenients, Ihapoindirie pagubesito, es {hn timpul anchetei Dania fScut mariursist eomptet, determina tind Ge valatea”probelor, Timp indelengst a retleciatesupra greyetion pe ‘cae lea com, ch aide Taindr de Ingenta reglatstor cele! Neve dstuiss femorea ce I'aobsedat st anuime ca vom identifies persoana care ia deschis usa. pin sunpsinder, fara tha aves position so evite Singural aiminint a eae nu ea Eindit fost ins. apa de colonle pe care 0 folosee oa Sonsceventa Episod poste servi gi azi color cares pus home prereset Sed smamentse wu ectulat pentra a putea servi ulterior avept Male ones Belor de Rates af abc es 8 Grupa de investiga a seciet ,Bvenimente® tnregisira, fn dimineaja aie de @ august 108), forul unel fnsemnate fume Ge bani din casa de fier 9 restaurantull stuat pe {cul unde se Inala ant impundtoarea constructie a teatsu= 15 National iy dee, la formatiunéa judicla& ! Agentit st de- tecivit ilite! operative Incep sh acfioneze pentru verl- FHearea lataror infact recilvigtl cum {9 Justifeau peitecerea timpului in noaptea de inch spre gase august? chipa de cercetare la foja ioeuu, Gin ‘care. ol nu fcusertmn parte, raportase cum se. pelrecuserdfaptcle = In jurul ofelor 2400, dupa, definitenres borderourllor privind. inastrile clor cine ospllatl easiera Dina de= Bisese banit In easa de fier, eotvingindu-se cu acest pile) ra inainte de ora inchideri — de existenta sumelor incasate anterior. latinas ef a doua 2, Dina constatase dispar inexplcebla a bento "Incsearie pentru, cescopeirea urmelor se dovestsers smanmie, esl), abonf chi a ure casera i iajes concluria ed auton avusesert grit sk 9 Intveags suprafafa casei ae bans, In luda faptulul es nu lpees nicl una dintre chelle restaurantul, toate ule fusesertgisite nculat, find nicl 0 urma a vreunel tene fative de efrclic : ‘Dupa primele investigatii s-a stabilit ci in seara-pre= mergitoete constatirl faptel,” Gol ospbatl, Popa al Ghetase, din eadrtl altor festaurante, faeuserd, ty doum spre each, o vile colegio din unitaen pradata, In timp Bun oopitarintoemea ultimele note de plat, iar at Dregitent bordesourle pentru depunecea banilr, eslera Se antrenase in dleufie, Ia un pahar de vin, et) cal do, Gace, in drumul lor, se opriserd acolo. pentra 0 hall de ajusaze'. In cele din usm, gh cll colegt I se alatu- raserd si se incinsese un chef pe cinsle, De bunk seam; petrecerle inimplatore sine cee mat resi Th cursul cereetirlor care au Uinat, sau efectuat exigente vetifietst ale celor now persoane vizate, inclusiv femela de servic, S-au intceping perchealtit domfeliare; extinte sila adreele rudelorcelor nous, dar f Seat obfinut,totodad, gl antecedentele penal ale clor fn pcous, Ratu diate ot sfeisrtcondamnist pentru dte- React negfentheesare, forts apie ete ee Pees igh iu ise Tvesigator evens vr ilingise setouse alta iy Sucldatn cesta ease Sean pama at pare simple: {a cuda efortuniions ek en ey re Frnt in ogo gud, Ch afaceca ora opera el ain Mitotic” (is seecal a facto tard apc) sau a atone a aera amie Spee reer ee Duuntou Bitar ton ‘Rieke Nicolae Sieran Neanchele: ee Chie aveau o remarcabia vain in mesera pe ite @ erg ene ene gee Site Ricken ae bin acheter’ inion fetcrergn! & snsincen ne exit Stn rented oe en rere ery Spinal, escepfonal,ptholog, cu fer gt mult lat in ane ‘Primal Ino pe care Fam feu a fost acela de a tn- treprnde un stadia suseloge al ote Strate dep atau ef oa fost @ hele Rake Deg al consol ee aren career Soci al caer, “deoures tal sccm eau ta ee eer eerie’ ge pape ame pear ee ene ate e pr enindt vardunes ch soto tat auten ak ttera wld pl of tcjimasers Hod compllcteten cadre fm peocedat [ao pou anid a desttpurdnl cvenimente: itr sy aruncind g privite reompect am facut cen eo 2 ee ee Teplor. Conslind itu i valororl eolet format dn lifer bust psholog am hotiit st ne vei valoarea Feige te pene een pei pierea in sss, pentru @ nu ne. ifliens redpros ee ee ee ee ena een ee eee ace ere Oe 80 ospatarit_ oaspeti inhalta de ajustare »Diagnosticul” nostra, sugerat de logiea si de evaluare pstttologicd a comportamentulul eelor noua in ancheta, ors ustinut de cofncidenta c@ infractiunea se sivirsise tocmal in noaptea cind ospatarii Popa si Gherase intreprinseserd neasteptata lor viziti de amicifie, urmaté. de petrecere, ‘Acest punct de vedere s-a nAscut la not dintro analizi colectiva, Dar cum s& verificdm temeinicia acestei ipoteze ? Cum si procedim, practie, mai departe ? ‘Ar fi fost gresit si sperm ca autorii vor face impru= care Heuser -acea, cum spuneuu el, denta de a se jansa in cheltuieli care sa depigeasca limitele corespunzitoare poziliet lor si decl s atraga atenfia milifiel. Reflectind ta gasirea ‘unei forme de verificare, ‘n-am exclus, ins4, nici posibilitatea ea cei dot si se fi aratat ymind sparta" In periosda anterioara furtului (ehiar pe- ‘recerea din seara faplei putea fi o dovada in acest sens). Asadar toemai faptul cf ei se vor abfine, dupa furt, de la ‘chefurt exagerate, ar fi putut deveni un indiciu ! Exigente investigatii asupra vietii particulare a color doi au scos in evident, intr-adevar, 0 subita transformare, ‘ineepind chiar din ziua de dupa comiterea furtului, Sojile lor né-au declarat ci, incepind din Iuna aprilie, barbati Jor nu mai pierdeau noptile, se consacarau viefil de familie. enunfasera la betii. Accasté cotituré o determinase pe ‘una din sofii si-si retraga acjiuinen de divort... Rezultatul cereetarilor ne-a entuziasmat : ne plivea sf erediem ef infractorii intentionasera s4 actioneze .inteli- gent; pentru a ne deruta, fird s& le treacd prin minte cd aceasta mai mult Te strica Invstaserd, poate, ceva din faimoasa ,afacere a atacdrii trenului postal, in care mem brii bandei se demaseasera pentru ‘cd nu'siascullacerd seful si nu-si frinasers tendinia unor cheltuieli nejustic ficate. Tata e& suspectil nostri treeuscrd in ceslalta ex ‘trem, devenind, bruse, mai cuminji decit fusesera vreodat., In aceasta fara a anchetej noastre se desprindsa, ins’, necesitatea unor noi acfiuni, bine gindive, cu atit mai mult, ‘cu sit adevaratul nostru succes presupunen si recuperarea Prejudiciului: banii furafi din avutul obstese. Iestific cared tardiva nu ne-ar fi mulfumit defel. at‘Am onganizat supravegherea atenté a celor doi. Am Tecurs gi lao ,ancheta” prin ascultéri directe, desi ng pseati probele, Cei doi au dat rispunsuri abile, care, th prima fazd, puteau fi refinute in aparatea lor. Subliniau oh bani nu disparusera Id timpul prezentei lor in. local unde, desltfel, nu fuseserdi lasati nlel o clipa singuri ! iar fn ce priveste ristimpul de 1a miezul noptit si pind. a doua 421, cind se descoperise furtul, — putea doved! prin mare tori cd nu-si parasisera domicilil Dupa interogatoriu, Popa, odati ajuns acasa, a fost observat ,contemplind* un colf al gradinil, unde se afla cotetul pasirilor. Ofijerul nosiru care-| vazuse era tentat si ereada & pe suspect il batea gindul si planteze iarbé e aces zond neinverzita, ‘Am rejinut desigur acest amdnunt ca si altele cave Sau ivit pe parcurs. Ne-am intrebat apoi daci vreunul Gintre suspecti ar fi putut realiza mulajul chellor, eu satt fara complicitatea casierel. Dar din. verificati @ ‘revultat 4 nicl unul din cei dof nu avuseserd relatii cu ea gi nicl ndcar nu fuseserd vzufi iesind impreund, Asada, inipasul, In care ne aflam persista. Nu.numai ed nu se conturay’ nol date desuspiciune, dar lipsa de progres ameninja <4 ndtuie si valoarea ipoiezelor pe cate fe imbrajigaserimn cu atita entuziasm, Tot reflectind si intorcind pe tonte fefele aspectele problemei care ne frdminta, ne-am dat seama in ecle din lurma 8, de fapt, 0 neglijasem pe casicré. Considerasem “4 relatase tot ce avusese de spus inci din primele ei Geclaratii, bazindu-se mal ales pe faptul ci verifigarea el nu daduse nastere la nicl un motiv de suspiciune. Nu era exclus tolusi ca s& fi omis (focmai datorita inocentei sale) relatarca unui amdnunt care i s-a parut neimportant, lipsit de semnificajie, Pentru noi insd fiecare aménunt conta, avea importania lui, pentru ci asamblat la locul lui putea: contribui la completarea tabloulul saradei Reascultarea ei amSnuntitd devenise, ca sh zic asa, vital pentru nol. Ea ne promitea — credeam noi —. cheis cazului, la figurat vorbind, deoarece chela adeviratl ne asteplam s-o gisim Ia adevlrafii autori, De data aceasta, s-a desfasurat un adevirat interoga- ‘oriu, casiera fiind pusé in situatia sh rispunda la multiple a2 i “antrebari : care’ a fost penultima ‘intiinire ex cet doi, in 1 ee imprejurii, ce au discutat ete, etc, Am allat, asifel, despre o vizita a lui Popa, eu vreo dou luni im urma, ind il cdutase pe responsabilul loealului, pentru ti face anumite confidenfe cu privire la unele planuri de reorge- nizare a unitifilor comerciale. Tindrul.ospatar vizitator, Popa, in asteptarea responsabilului, se apropinse de ghiseul situat pe un postament, unde easiera inregistra comenzile primite de ospitari. Timp de circa 20 minute, Popa purtase ‘cu ea discufii banale, consumind bere Ia mica tejghea a, scelui_ghigeu, situat’ in mijlocul localului, Casiera.si-a amintif, la insistenjele noastre, cf in timp ¢e interlocutoral incepea si-i facd ‘propuneri ‘amoroase, bitriaul ospatar Stere, din partes opusi a localului, a chémat-o la telefontl public: 0 solicita un barbat ! Pe cind ea vorbea la telefon, Popa se delecta cu bere la mica tejghea, In al drei sertar ru se gisea nici un ban, toate valorile tiind depozitate in casa de fier situata Intr-o extremitate a restaurantului pe un culoar. Convorbirea telefonied a luat sfirsit dupi frei minute, ,Julieta" dezamagité igi reluase locul, pove- stind ed cel care-i vorbise {inuse mortig si ramina anonim, Romeo", mibnit si el de aceasta intimplare, devenise ‘nciturn. Mai bause o bere si apol pleease, motivind ci nu mai avea timp si-l asiepte pe geful unital, Declaratia casierei a fest analizati in! eadrul miculut nostru colectiv. $i s-a ajuns la concluaia ed neeasti vizith 4 Tui Popa, eu dou’ luni fnaintea furtului, nu trebuia con- siderata drept o simpla intimplare, Unul dintre ofiteri a intervenit — Daci necunoscutul care a chemat-o pe easier la Yelefon h-a fost altul decit cel de-al doilea ospatary Gherase ? — In aceasta situatie, a observat celélalt ofiter, tele- Tonul i-a facilitat lui Popa posibilitatea si ia cheia din sertarul Intredeschis si sA realizeze un mula, In final, tofi am considerat ipoteza verosimaili, Nu mult ‘dup convorbitea telefonie& Popa pirisise localul, Imagi- nafia noastra I-a condus pe tindrul ospitar la un’ prieten care I-ar fl confectionat chela falsi, eu ajutorul cAreia, oul luni mai tirziu, cind considera ei vizita Iul fuseseuitati, operase, impreund cu complicele séu Gherase, eu prilejul chefulus ,inopinat*. Dar la casa de fier se putea ajunge si cu ocazia freee ventclor deplasiri pe culoar ale clienjiior. Este adevarat ci noile presupuneri nu aveau inca 0 bazi solidd. Cépatau totusi 0 verosimilitate crescinda, ele coroborindu-se cu primele suspiciuni, Ezitérile noastre i continuau, Zilele se scurgeau, iar presupusli auitori traiau Unistiti, Pur gi simply, nu indsimeam sa udm decizia arestirii lor. "Unul dintre noi a fficut propunerea si. Sondim terenul din apropieren cotetlul, unde se" prests Dunea ed fuseserdingropatl bani. Nu puleam inst eecepta a asemenes aunt, és presopunind Gh ate in eventual rezultat negatiy iar 8 avantajat pe suspect oferindu-le posbiitatea sf tragh eoncluvia ch ue slam Jn posesia‘unor probe si stinidind aslfel reiatenfa Jor in Vitoarea anchets Prelungirea acalmiei era chinultoare, att pentru noi cits, probabil, pentru cet dot capitas, care parent ae integiaserdperteet in aclivilatea lor gi srungora cu op, Limismul oomenilor classi Consent find ca tavestt galfile nu ne vor ofert nol date geil in acelagt timp au Poteau I suspectat alli thfractori, am hotaet, in"cele fin wrmd, sf anchettin simltan pe eel dol; Bumal’ pe basa inicstor sta intultel noaste. ‘Dupd doud ale, ancheta ni ajunsese la nici un rezultat Cei doi colegl, de. tenma instetesulul, Incorcey. mi Schimbe hotties de st mentine in anche pe bam Toate incercavte lor neau avut, neh, puterea 2a md core vingd. Am hotéit ca, In cea de-a dova noapte, <4 le nz {idk <8 doarml sensi. Dupé ce au pleat, am Liat masurh pentru izolarea celor doi refinui 1 Lam inglifat pe feful arestulut ef nlci in acea noapte au vol lesa acazd In eventualitatea "c& vreunul din cel dol at intentions Si focd martursir, putea fi gist in birou, in tot timpul noptii, am meditat la céile de a scoate | ancheta din impas. Eram convins ed inéractoril se gindeat $1 ¢i la modalitatea cea mai potrivita de a face pentyu noi cauza irezolvabild, Ramsesem singur, in linigtea nopti, @eparte de preocuparile zilnice si de animatia de pe cuz 84 - centra asupra cazulul respectiv. Permanent este. sustrat . fost izbit de un fapt sparent minor \ de ingropare a banilor reclama urgent Joarele vastei claditi, tocmai pentru a m& putea concen= fra, Niciodaté nu fusésem adeptul tezei ch anchetatorul ‘af avea toale atuurile prin accea o& adversarul sau a si- ferit de la bun inceput un oe psihic, fiind privat de bertate. In realitate, in timp ce arestatul, prin forfa im prejurérilor, se gindeste permanent la situajia sa si, deci, Ja modalitatea de a obtine libertates, anchetatorul, dest liber, dispune.de mult mai putin timp pentru a se cor felefoane in interes de servic, intreruperi inerente in procesul muncii, apo solicitirile din partes familiel etc. Jl obligé sisi transfere adesea gindurile de la cx. In final, fir sA-si dea seama, realizearé doar 0 cunoastere incompleté a dosarului, In’ timp ee invinuitul privat de libertate nu este susiras de nimeni ¢i de nimic si are de- plina posibilitate de a gindi profund gi analitie. Studiam fotografille locuintelor celor doi banuiti, Am ‘numa locuinfa lui Popa avea curte. in care putea fine, prinire aliele, un cotef de. pls, "Am fost tentat_ ca acest amdnunt si coroborez cu primul aspect sesizat de ofiteral nostru din echip4, care observase ca Popa isi fixa privirea, in mod Srecvent, asupra cotefulul. Pornind de la acest’ mie in- diciu, ‘am presupus cf ascunzitoarea banilor nu se putea afla decit in apzopierea cotetului lui Popa. Cum operatia ‘am banult cf la cea participase si complicele Gherase. Imediat am elaborat si planul acfiunii, chiar pentru noaptea respectiva, Consi- deram ef momentul psihologie era bine ales, scontind si pe efectul pe care-1 putea aves prezenta mea ia servicin fn toiul nop {In eventualitatea unui esee, nu m-as ft gisit in dez~ avantaj decit fsl4 de unul din suspecti, adic& de Popa, réminind s& anchetez, prin alte metode, pe celélalt, pe Gherase. Ajuiat flind numat de subofiteril din pazt, am pregitit, cu atenfie, scoaterea din arest a lui Gherase. Am avut grijd ca Popa si vad’ cine era persoana ,ridicat&*. Qdat scos din arestul mare, Gherase a fost condus la un alt acest, fArd a fi insa anchetat,Intreaga- acfiune asteptam, pe Popa. Un sfert de ceas mai tiri, acest @ fost adus tn fata mea, — Complicele a fost pus in situatia si faci marturisist Dumneata, care si mai suferit o condamnare, vei fi an. chelat in’'cea dea doua faz8... Dac nu esti dispus Povestesti cum afi sdvirsit furtil impreund, cine vie som, ecfionat cheia, unde ‘sint bani... n-am’ sf insist, vol avea rabdare zile si sptimini intregi. Din momentul ie afi, pomese spre administrarea celor mal grele. probe, realizate prin corpul delict : banii ! Te voi stuidia tf wrod deosebit, ‘materialul find folositor din punct de vedere Pathologic ; intentionez si demonstrea, ‘prin referate si comuniciri, dirzenia s1 perfidie unor infractori, in cadral anumitor eezeetari Tam oferit 0 figaré. Dar nu i-am lsat timp 38 reflece feze, avatindu-ma grabit, stapin pe situatie. Pe eind imi Juarm pardesiul, un militian I-a condus pe Popa tn comers 2, {ard @ i se'mai acorda timp pentru un eventual ras: uns. Desi ma simfeam mai emotionat decit infractorul, gram muljumit 8 primele seevenfe ale tilmulul” se” Gesfdsurau conform seenariului meu si ef adverserul pris mise un go¢ care-! derutase. Dezinvoltura, ealmul al tarul meu imperativ se conjugau de minune ett scoaterea gad Gloss “din arest a complicelui su, despre care Popa trebuia s& ereada ci ne conducea la ascunzatoarea bee ailor. Dupa ce am pus in defensiva pe adversarii mel am rimas din nou singur, reflectind la viitorul plan de ac. fiune. MA chinuia gindul ci cei doi ofiferi isi vor. face Drea repede aparitia Ia serviciu, si m& vor gis! invins pe Pare& mA ingrozea timpul scurt pe wveam la dispozitie. Pind in momentul cind intenfionam si-] scot din now din avest pe P.L, lésindu-i impresia cd m-am tntors de Ia Jocul de unde, eu ajutorul lui G.P., chipurile, ridieasera anil, riscam si adorm pe birou, si ‘riimin deci inactie tn foiul bataliel |. Tata de'ce m-am gindit sa atae pe doud fronturi Mivam amintit cum fusese solleitaté casiera la tele fon, in timp ce Popa se afla lings ea : asadar, anonimi, 8 a nelinistit profund, asa cum mg doch ef erau hott, nu putea fi altul decit Gherase, tn fonsecin{stimpul mar pind cind urna s8 fie soos fa tnchetd Fopa, I-am_pettetut lansind 0 putermcl olen, v8 palhologica mpotive lot Gherase, tram cheno a interdgator "ln ia ora. a fost vz s acutat pe cind pure tal in dalog telefonie eu o fomele.’De lace post telefon vorbeat sic cine ? Trehule reid ea tvem © declaralic Serisd (am reprodus frase integl ‘din dlcs{ia telcos cl) gl dacd ce vel Incumeta sf da numme de Persoane fe, tive, nu te vel putea considers achitat de obligtie de a so pita Nu este adevirst, dommule anchetator... Eu nam discutat In acea 2 eu iment le telefon. Probab of ire limplarea a ficut ca necunoseutul cate a vorbit la teles fon'st se aemene cu mine. — ites a aceeia ord trie, nam nich 9 daring a cet cla en of spe puncil d's pon Popa ca 8 deagrapam banit Zura de vo. Tatentignsea dear a le studies din puncte vedere pablogis erat fram mai spus. Aine vo! demonstra, pontcun test, eet Sine zis printun experiment -judielit ed Dina cesiont JW va recunossie' voces, identileindurte dinti-un nutnky de inci cetafeni, ca ind persoana care {a dat atone telefon. Drept urmare, vol"intocm! sun act de com, Malar, : ae Faria aplepia un rispuns, am dispus st fie escor tn arest ‘unde se alla 4i Pops, care sea put nchioal ch Gherase so intorcea.. de pe teren, Cteva minute eat tiraia — imediat dupt migeazen produ in arest a font adus tn birou Popa, Mediul amblant pe care lam erat, Sinamica ‘si jovialitates comportamentulul neu “Teng determinat'si read cf, intradevas, revenisem, ni de mult, de In locul unde ne eondusese Gherase, in toll opt — Sper sd-mi apreciest punetualitaten st sertoitatea cu care Iuerez, am pus eu. Mal covect decit dumneata Sau purtat pire, care au faut deviarnil complete, prin Aelegntal lor, apagelul = Care papagal, dom yet 2! 87— Deghizat, Sta amestecat printre gaini gi a trecut ne-| Observat. Daca j-ai fi recunoscut, gésirea bahllor at fi fost 2 problema mai dificila pentru mine, Dar si lésim glunia, Dorese si stiu dacd ai de glnd si-ti mentil técerea inca. afinaté. Daci intentionezi st spui cite ceva, s& n-o feck Gectt in’cazul in care te-ai holarit sf marturisesti totul, de la A Ia Z, inclusiv despre persoana care a confectionat cheia dups mal. Prin asa-zisa gluma privind pisérile, papagalul, urmi- tisem si-] fac si cread& ei prietenul ‘sau ne condusese Ja ascunzitoarea de ling’ coteful de pistii, Cu tot riscul acestel tactici, aveam incredere in efectul ei = Acum,’n-am rabdare s& te ascult — am continuat eu — pentru cd mi gritbese si fae perchezifie la domicili celui care a confectionat cheia : s-ar pillea sa se ocpe $1 eu ,scule* pentru spargerea caselor de bani.. ‘Te vol lisa in camera ofiverulul de servieiu, unde vei avee posibilita ‘tea si redactezi o declaratie tip memoriu, Dar spune-mi, mal intii, adresa ,specialistului", Spre surprinderea mea — ‘nu mi asteptam atit de ccurind la succes — Popa mi-a dat adresa lacatustlui. Am studiat datele de stare civila ale locatavilor de la advesa Tespectiva, identificindu-l apoi pe infractor, singurul ca antecedente penale. Cind Gherase I-a intilnit, in biroul meu, pe Wedtus, s-a grabit si el sh ceard hire, Gherase # marturisit 8 ei discutase eu casiera, 1a te- Jefon, conform planului Jer de aefiune. A ramas insdui- mit de neobignuita memorie a persoanei care] identific case si care refinuse acea convorbire desfagurata cu doud Juni inaintea sdvirsirii furtulul, Nici unul nu stia de fapt, in ce tmprsjurdei fusese de~ maseat, care dintre ei facuse prima recunoastere... In final, iam tYansportat’pe amindoi Is ascunzatoarea cu pricinay ajutat de un sofer si un subofijer din paza arestulu’ Banil se aflau Intro cutie de metal, fara 38 lipseaset un leu! Intors le sediu, n-am putut sta nici cinei minute, pen- tru a medita Tinigtit asupra suecesului — un mic record de operativitate, iitr-o cercetare complexi. Incordarea Peste noapte imi alungase sorhnul si oboseala ; ma pre~ 88 ocupa, totodati, tntregul ,tacim* al probelor, procesele- vyerbale, corpurtie delice ele. Le-am pregalit, astfel, celor dol eolegi o pldcuta sum “pri, cind sau inapoiat, dimineaja, la serviclu Dominanta preceupérilor mele, in Tunile ce-au ura fe axase pe reorgsnizarea servicilor si 2 invatamintulul profesional, in februarie 1952 abia sosisem de la Con~ stanj2, unde am insofit — Impreuni cu un grup de oft feri — trenul special care transporte fondurile. banesti pentru Banca nafionalé. Se infaptula reforma monetara 3 mal multi colegi primiseré asemenea misiuni pentru ale regiunt din fara Intr-o simbitd, casiera unei intreprinderi din raionut pl Mai* din Capitala ridicase o imporianté suma de bani pentru plata salariilor, actiunea urmind sf fie continuatié {in zilele de luni si marfi. Luni se constata lipsa banilor din casa de fier... gisita Inchisi, ‘Tinara si frumosea ca~ sieri a avut comporlarea fireasck 2 omului nevinovat, gocat de un asemenea eveniment, Primele cercetart ne-all facut cunoscuta viata particular a casierei flind necisi- ‘writ, era curiaté de mulfi colegi, inelusiv de Mirea, unul dintre sefii de serviclu, un barbat frumos, cu apreciate cali~ {afi profesionale. Pe plan moral, nu am’ auzit despre fata dectt cuvinte de lauds. Cazul fiind deosebit de important, conducerea Militiei —era in anul 1952 — a dispus formavea unui colectiv cu- prinaind ofiferi cu experienta : Leonard Gruis, Ton Alexe si Sterian Nicolae. Colegii mei au Inceput primele cer- fetiri, constituind echipe de investigatit si de audiere a martorilor. In asemenea imprejurari nici unul dintre ef ‘pu avea ribdarea si se integreze in programul normal Ge Jucru: tofi renuntaseré Ta casi, Ia familie, la. patul cel de toate noptile, dormind pe canapele, fotolit seu pa- turi de campanie, Intr-o noapte, cind i-am aflat in asa-zieul bivuae, am Sncereat un sentiment de invidie, nemalavind pares. sufi- lente forte si-mi duc la indeplinive eelelalte insArcinari Conducerea epreciase atunci ch era necesar sf actives fintr-un alt sector de mune, poate de 9 mai mare impor~ 2fan{&. Dupé multe insistenfe, am obtinut totusi aprox bbarea si fac si eu parte din colectiv, consimfind s& exe: cut, in paralel, si celelalte insireindsi, Eram mulyumit fare nu intreeareau nicl o gansl dea gist 9 solute ime: are sans de a gisl 0 soluf Directorul intreprinderti unde se comisese furtul. ke chomat din providele ~~ ca si-i sprjine pe anchetstori <= chiar pe Mites, plesat la Brasov, in interes de. servicu, cu 28 ile inainte de eveniment. El nu ne era de pred mare folos in cavacterizarea salariailor; se ocupa ‘mal mult de consolarea easierei, cAreia deallfel H facen curte de mal moult timp Ta locul faptei nu a fost relevaté nici o urma digitalé strding, ‘lel broasea nu prezenta semne de forfare seu de folosire a unor che false. Mal {ott sslarafit au fost veriti cali, cevinducilse totedata sh fustifice pelrecerea limpulul fn hoapten furtulul am cules sl date. privind profil Jor ‘moral, £404 ca: sh rezulte egpecte ‘semniticative, ‘Cu toate’ acestea, autorul nu putea face parte decit din’ mec diul sslariafiion, pentru ch mu se produsese 0. spangere Sinich nu se folosie o cheie felst, Formulasem gi 6 alma ipoteza': complicitatea unui salariat are at fi realizat ‘ulajul cheit — acelast procedeu ca in cazul PALF t= ort ar fi sustras chela frumoacelcaslere, Dupd multiple st complexe eereetari am ajuns la. con- cluzia ‘ok 'singua pista ne-o.puleau furniza doar discus tlle ‘cu casieva. ‘Ea ne-a.povestit, intre alteley despre repetatele visite pe cate I le faces in birou Mires. Acesta se. ajeza. uncon! peo masuté din’ vecindtatea easel de bani; usa selfului era deschisd, si chelle — in broased, In dese tindut, el bage cheia In broasea si flcea haz cid era respinsh in afat prin acfiunea ‘unui resort, ‘Era Vorba de un sistem —stablisersin nol —~ eare ar fi putut ceda sf la Tolosirea unel ,chel* formate ain trel befe de cnt in acest stadiu al anchetei am fost dispusi si retinem 4 ipotena ef Mirea putea fi autora presupuniod ok prin sdangul” cheilor Ia ‘casa de bani intentiona ad studiese Posibilitatea folosirit nel chei improvizate. Experimental reallzat de noi eu o lam formata din befe.de chibrit a dat 90 participam pe aceasta cale la necazul colegilor mei, | Freriltatul scontat : seiful putea fi deschis prin acest fimplu procedeu ! Desi apiruse un element de suspiciune, fu ne Simfeam inci indreptatifi sie] anchetém pe geful ferviciului, considerat om onorabil, far si mai. vorbim Ge faptul ch la data sivirgirii furtului el se gisea in Brasov. Prin riguroase verifictri am aflat c& in ailele de -gimbati gl duminicd Mirea se prezentase tit Ia unitatea din Bragov, la care fusese trimis, it si la hotel, toate decla~ rajile cordborindu-se cu diferite Iuerdri de birou si evi- Y denjele privind cazares Tavestigafiile au continust fri un rezultat notabil, ex exceptia faptului cl am aflat si unele aprecieri negative la adresa Iui Mirea, Contrar primelor informatii ce le capatasem, el apirea ca. un om avid de bani, Cu toate cd prezenta un alibi — confirmat in cereetini — prin eare jus {ifica ,timpul critic", am apreciat e& nu ne-ar rimine alt= ‘eeva mai bun de fcut decit sil testim gi in final chiar sil anchetiin, el find singurul dintre suspec{i care ‘mai putea prezenta interes. De la bun tnceput, Mirea n-a reusit scsi mascheze deruta si temerile ce-l cuprinsesers, Noi am exploatat seest moment psihologic si I-am pus in situatia si ereada fin cursul zilei de simbata fusese viizut fn Bucuresti. Ne spuneam c& deck omul era nevinovat, ar fi protestat ea vehement’ si ar fi dovedit netemeinicia afirmatiilor hoastre, Dar Iverurile nu sau petrecut agai in numai Giteva ore de ancheta, a facut marturisiri complete, Pentru acoperirea timpulul critic — simb&ta dup amiazi — el fusese avantajat de imprejurarea favorabila cf se afla in misiune la Brasov incd de jo}. Luind hotarfrea ‘4 fure banii cu ajutorul unei scule improvizate pe prin- cipiul unei chel de contact — asa cum intuisem noi — el 5-8 prezentat la intreprinderea din provincie, dar s-a ina- point imediat Ia Bucuresti, 12 locul faptel, cu o maging de ocazie ; a sivirsit infractiunea si s-a intors cu trenul a Brasov, facindu-si aparijia Ia hotelul unde era cazat. In acest fel, Mirea s-a considerat in afera orieiror sus~ piciuni, mai ales e& putea invoca biletele de tren, nota de hotel, lucrdrile de birou din ziua de simbatd ete, Dealt- fel, nu lipsise din Brasov dectt einci ore, : ”Ne puneam intrebarea daci vom mal putea recupera suma furata. Ar fi fost ideal ca dosarul sf poata reflecta © anchetai complela. $i... iat ef; in final, ni se ofer’ cea ‘mai plcutd surpri2i ? aujorul ne conduce fntr-o Inedpere din incinta intreprinderfi unde, de sub cada unel bai, scoate fntreaga sumé. furat8, De aici — dacd n-ar fi fost demaseat —"urma sii ridice banil, cind -aveau sa so. lie histeascll spiritele. Dezmodimintul a fost, insé, altul bac hii ce reprezentau fondurile institujiei 's-au ‘reintors tn cas, reinlegrindu-se astfel in patrimontul statulul. Nu dupa mult timp fusesem mutat, tn interes de ser= viciu, in aparatul central, la Diveetia Goneralé a Milifiei, lunde aveam si-mi adue’contributia — ia special — la lucrarile de analiza i studiere a fenomenului infrac: ‘onal, in ideea unet activitijt de prevenive. Este adevirat c& mA pasionaut si aceste lucrart de sine fez si studiu, de urmérire a dinamici —fenomenului de coordonare a unor acfiuni pe intreg euprinsl {anit dar. pasitunea mea riminea tot activitatea de e&utare in lupia 4 necunoscutul. In cele din urmé, mi-am orientat activi tales, in egald’ misur’, pe ambele fronturl, actionind operativ doar in ,afacerile cele mui dificile. Tati cf, la 5 decembrie 1957, evader din birou si sosese Jn Galati. tntre problemele care intra in sfera preocupa rilor mele, erau si dosarele ce se refereau la_persoancle isparute de la domiciliu in imprejurdiri suspecte, ‘in faza finald a misiunii; in diseuile purtate cu ofi- ferul Vasile Ghivirigé, am ‘dezbatut si chestiunea unul vechi caz de disparifie, din anul 1947, care nu-si gisise Sned, dupa aproape zece ani, rezolvarea, in ciuda unor oi elemente aparute (serisori din partes victimel). Din ‘momentul cind am silat de scrisorile expediate de dispi- ruta, am hotatit sd analizim cazul, impreuna cu loco- tenentul Dumitru Leon, care ne-a prezentat dosarul coms pletat cu ultimele date. Ghiviriga ficea — eu vore tare — lectura dosavului. Tl intverupeam uneri, solicitind date suplimentare lui Leon, El Iuerase’la ea2 si seontam si obtin de la el amanunte, aparent neinsemnate, pe care ar fi fost osibil s& le fi omis in rapoartele din dosar, mulfumin« 92 u-se doar cu posibilittea de a le folosi in intespreta file # supose sale ‘Spa active devbatort gi lectura ulsimei pogini, ne-am putat declara informati gi'am derulatintregul tla al ine Eimplailor legate de eax in evidenfcle persoanelor dispute de Ia. domieiiu in imprejurart suspecte, fusese relinata; dec, isa dispa~ futel Aneta Anton, ntocmita ea urmere a sesizara sofa, Vasile Anton, din Gala. Acesta relatase, n-decembrie 197, cf, In toamna acelagt an, sofla aa ay fi paedsit cl mnincl, in timp ce el, marinar’ pe vasal Transilvania'; fasese pleeat din far AMGG.n etiunle onjanclor de urmirie nu iduser8 de nil 6 utd pele Anton, see ‘edarata mares rehiintivd a acestein, Miliia 31 procuratira mu exclu fsau, isd, st mu exchuseseri de 1a bun inceput, ipoteza unui omor. fn mediul radelor si prietonitor eleparuteh fe putuse intreprinde nici o actimme; parinfl el adoptivi nu mai erau fn viet far mama, care © abandonase Ge la Wista de un an, era ecunoseuia, In urma investgatllor Intreprince, fsese Identifiat wn prieton al pirinilor adop- tivi, In orayil Gali, sh sora ain Bcurest) a acestua, Din diseuile purtate’de ofifer ew martora din Bucuresti reicsise cf, la scurt timp dupa disparitin Anctei, Vasile ‘Anton it spusese cf sofia Tui ar f pleeat sa foci’ bale in Duntre si'mu se msi Inapoiase;altora ins acelayi Vasile levspusese c& Aneta disparese nu sti unde. Asada, ne-amn fatebat noi acum, Vasile Anton se afla (a cntn dispar {let Aneted, fn far, anu fusese plecat cu vasul cum de- Continuind verifichrite, aiferul stabilise ci, in decem= brie 1052, Vasile. Anton intentase actiune de divort, pe motivul disparitet sotiei de In domicliv, avind, in acest scop, dat martor. Acesti, find vecini cu. reciamantl, stisu e& el era freevent imbarcat pe van, lipsind mult vreme din fara, gi ein 1947, In inapoierea sa, nti mal fisive cota ask Tastanta prominface sentinta de eivort, fu motivatia; ,Fapta piitel de a i pirdsit domiciiul eon jugel fnc8 din“1947, In timp ce sofel se afla in servic, constiuie o injurie destul de grav", Dupi divers, Vas 93‘Anton se recisStorise cu Olimpla P., concubina sa ing din 1947, ° = Dupa sapte ani de tivere de Ia data dispacitil, in pri-| mele luni ale anului 1954, vecinii Anetsi au inceput 58 se: {ntrebe tot mai mult cum putuse s& dispar gi unde se ata, ‘otusi, in caz c& mai era In via{d? $i In eventualitates c& nu mal era in viaté, stia ceva soful 7 Fata de aceste intrebari, ofiferii verifieasera compor. area Iui Vasile Anton, aflind & acesta nu-gi bruscase niciodaté sotia... ‘Spre surprinderea generalé, in primfivara anului 1954, fisparula a inceput si dea samnele de viati de care am vorbit Ta inceput : vecinii si soful primisera de la et scrisori, insotite de cite o fotografie, Prictenul parinfle lor ei adoptivi primise 1 el o astfel de serisoare, Plicul era expediat din Bucuresti, Femela informa e& era sind toasd si ci trimites si fotografia, spre aducere aminte, C ‘Aleanul avind, dupa cum am mai spus, o sora in Bucuresti, care 0 cunostea pe Aneta, o rugase sh ia legitura cl aceasta, dar’sora constatase of, la adresa indieatd, at Tocuia Ancta si nici nu era cunoscuti de caitre locatarlt Cetaleanul si sora sa nu didusera importanta Ine ii, Ins omul pistrase serisoarea care, In final, fasese idietd, cu onsela caretdslor, de catre Durst Sedin{a noastra de Iucru @ durat mult. Inainte de a fi elaborat fintregul plan de acfiune, ne-am pus inirebarea sa fi luat oare, criminalul prezumtiv — prin serisorile din 1954 — mbsuri pentru linigtirea spivitelor, gindind cd astfel va reusi si ramind nedescoperit ? Interpretarile si comentariile noastre au scos in evi- Genla 51 ipoteza cA serisorile fusesera scrise, intr-adevi, Ge Aneta Anton, care folosise o adresd fls8, din dorinta de anu fi gisitf. Pentru a se putea, deci, stabili elt mal pprecis rolul Iui Vasile Anton, era necesar sf aflam fir% ubii, daca scrisorile fusesers’ sau nu scrise de Aneta sau aca scriptorul fusese Vasile Anton, sau o tert persoant din cereul lui de prieteni, Aceasta ultima ipoteza parea a fi mai putin verosimila, dar trebuia gi ea verifieata, Pen« tru cl intreg contextul gi flerul nostru ne conduceau, chiar prematur, la concluzia unui omor, am realizat 0 ine 94 formate completa ctr organele procuratuil locale, cian. Suc instrumentarea eazulul era de competent acc Sigon sl procedura reclama presenta. procurorlor. £3 {o8 solicitap, din aceasta Zach, a supravegheze 988 co- Srdonece activitaea de urmasire penal. ‘Primele vetfici! pe linia eviden(ei populaich at fost ficute Ge citre procurbrul Vasile Ghimpau #1 maioral Ghi= ving, stbllindicse ef Aneta_nu.primise, tm ull ant, hiel'un buletin de identtate. Ea nu locuia nie fo Galati, fiel in alld localitate din fark din 2047 no fusese: vic {hth de nimeni, In urma Beesior conslali,obtinusem, deci, elements, care inlareaa auspiclunile Impotsiva, 1 Vasile Anton Timpreund eu procurorul Ton Dobrilf, am cereetat di~ verse evident, fdeind confruntie! eu fotografi disparutel faite comparisi antropometrice. In. sveasla. activitate, Trost angrenat si medicul legist, examinaile efectuinduse fn lsboratoarale de medieindlegall sl cclminalistica Toate ateste activitii au rams, ined, fora reulia. Inver~ tigate st cerectarile efectuate’ de Iocotenental Leon Du fatty gi procurorul Constantin Mursrase, pe za evi- enfeicr din anit precedent, au stabil chr nel in ‘pe= floatla anului 1047. ou se serioalase descoperiren vreunti Cadavra care st eorespunda eu semnalmentele Anetel Potsiit dviziittareolor, eu trebuia fel alut pe Du mitra Laon in. efeeuares pinion ‘eamene ral Comparative, pentru a stabll mai intl, dacs scisoile fUsesera saul hur serise de. Aneta, Din doringa dea ne mnisi sansa rezolvailunul caz att de tnveehit ram consul- iat si pe melorul Alexandru Bucwroiy, colegul meu din Centralf: 1 solicitasem, prin telefon, documentarea $1 opi- pile personale. El-era’ modestia intruchipath tn cluda Crudifiel sale tn matetie de documentare 38 sitezA. Pa ferea, lui avea si-mol_sporeasel Increderen in. valoarea Supocifilor nosstre sin cela timp, sh ne dozeze elanul fn acfiunile ce urmau 28 se destagoare ‘Am inat in cutind in posesia unei fotografit » dispa- rutei gi a unel serisori mal vechi a acestea, Din. acest foment suspictunile mele tmpotsiva full au sport Sesizasem cf fotografia obtinutd, odats cu pretinea scr! 98foare a disparutet, de la prietenul pavinfilor adoptivi, erg fotocopia fidela a acestui exemplar Odata inarmati cu probele de scris, am procedat 1a examinarea lor, ne-am qxat pe actele refiexe in formarcs Srafismelor, urmérind s& identificim eventualele goes nari ale particularitatilor serisului, Dac inifial nea entuziasmat primul rezultat negativ, in sensul ed Ancia ‘nu putes £1 autoarea serisorilor adresate vecinilor si tol Jul, Tn cea de-a doua faz8, cind am facut comparatin ta setisul Jui Vasile Anton, entuziasmul ne-a fost apulkevat serisorile nu fusesera executate nici de cdtre ec! suspeciat, Asadar, nu ne mai rémésese decit 0 singura pistl scsee fate paruse cea mai putin plauzibils, Trebuia chutat script {erul anonim, tnsarcinat eu aceasté misiune de eatre unl din eet dot soft Aceste nol elemente, obfinute dups zece ani de la mise ferioasa disparitie, ne-au trezit interesul sf curloritelen Nigghlul dosar acoperit de praf isi va gisi rezolvarea dup atita vreme Aft eu it 9 locotenentul Dumitru Leon inceream @ emofie placuta si un soi de febrilitate de bun augir, raat ales cA toate operatiile de rutind legate de verificar se definitivau cu maximum de operativitate, Ardea ae dee Finfa si dim in vileag pe odiosul criminal, Presuptinind of {poters a treia avea af se dovedeascd just, irebule od revo, "im, deel, doud probleme de importan(’ viteld: (1) cine SSH fi expediat scrsovile din Bucuresti? si () unde Locuinja lui Vasile Anton era izolatd, tntr-o curte se= Paratd, in interiorul cireia se afla slo pivnifi. ce exiety Sf in 1947 si in care el ar fi putut ingropa eadavruly tora si fie’ vizut. Am apreciat, insd, cf nu era ‘eezul 38 prot Sedim imediat la sipaturi. in fond, actionam numai dupa © presupunere Feet sum 88 identificim persoana care trimisese serison tile ? Apreciind ca Anton nu-l putea insircina cu aceasta isiune decit pe unul dintre cei mai bunt prieteni a! sii, am studiat scrisul unor astfel de prieteni, Cum vedic’ vea serisului juca un rol hotiritor, incercam permancere emotll. Fieeare piest ne solicita 0 deosebita alentie, Spe. ram de fiecare data e& examenele comparative ne vor dace 96 a Ja identificarea seriptarulut anonim. Dupli multe ove: de Iueru 31 numeroase ,victoril de scuria durati", secisut 1h Aurel W., in visstd"de 60 de: ani si eoleg de serviciu St suspectulit, ne-a oferit cele mai multe si valoroase asemae nlri. Acesta si fi fost scriptorul pieselor incriminate ? Am asteptat, eu nexibdare, ined un. timp, si, ta final, expertiza grafoscopici a confirmat ,diagnostieul® nostru, In intarizea valoril expertizei, Dumitru Lean ne zentat nol date impostante. Tq Aurel W. 2 luerat eu Anton ta ,Navrom*, Stat prie tent. de optsprezec ani. Tnsul are. vstl" gl-era detect! solicitat de etre colegi, pentru a redacla diferite plinger! sau. scrisori, Serviciul personal. de la ,,Navrom® i cous derd. tipsit de. earacter. In elteva xinduli, a fost demaseat cacfiind ealamniator. Dup&. cum: era si firesc, tmpreuni eu procurorii Ton Dobrilé $i Constantin. Murérascu, am treeut la eercetarea lui Aurel W. Marturisese ci, pentru un inceput, pres fanja. — e drept, cu totul exterioard —, a baisshulll funcfionary 0 anumita demnitate, care se degaja din privirile lui, ne-au frinat, In ancheta pe eare o doream cambativa (locmai pentru ci socoteam aceasta conlruns tare drept nodul gordian al afacerii), nu aveam. indvar eala si-1 consider pe butrin complice la actiunea de acoperire a unui omer. Cu toatd aceasta ‘retinere, am tiiat nodul gordian, folosind, drept pains al lui Macedon, o simpla intrebare! Anume, Iam intrebat dacé, atunci cind executase scrisorile Gictate ‘de Anton, avusese cunostinfa de scopul urmarit Se prlelenul su. T-am spus si scopul. Bineinfeles, ‘prin fonul imperativ, voiam si-l deiermin pe Aurel W. sa nege ‘inuirea omovulu, = MA mix, domnilor, ci afi fost tentafi si gindi{i ast~ fel. Bu sint, dealifel si o fire sentimentald. — Nu va contrazic, am spus, dar’ senfimentalismul @umneavoastr’ este axat, in exclusivitate, spre infrac- tori, spre cei indezivabili, Tubifi, adied, pe cel rai, sit urifi pe cet uni. — De ce av fi fost necesar simi povesteascd Anton seeretele Ini de fainilic ? Tn al dailea rind, de ce si-i sori eu, cind stiam c& gi el stie carte ? pre- ”__ iinteresal economisiii timpulut, care aven sh ne fie necesar ponte anchetare st conffuntares le Vaile Anion, am hotisit st prezentim ial Aurel W, expecting care Hutte orice dub eu prvire Ta Mentiicates a og eeipton —"ecanoasterea dumneavoasra ne ntereseaz, acum, rault ri putin, Expevtizn a dovedie cera de donee Ne iniereceasa tne mprefurirle si conaitie tars Vasile Anton a seugit sf corupd, tomsformisdicus ry ‘Binultorl fapte sale criminals, ='Silu cd na ma vell credo, domfor oifert gi dom- nal procuror, dar eu nam desprint din costinaeal Eerisorior, ch Anton urmiven sii acopare etna Wease Fecunoscui de la isepot fapful ek am Gxceutat sean Gin fomerea de a maf bankit de inure, Bote sdevare, Cf el mi lena dicta, dar olicitarea Tut arm puss pe seats ferisuli meu mal frames, Cu pvite Ta seopul for el toa slimulat af cred eh ar aved inten sic Uinweegsey Be cel-drag, care poste redeau cf Anets hott galt Evite (biusern, ds, de ls Aurel W. ceca ce era stl penira anchet!:‘recimosytere, excetinl sessorign it cereres prietenulul sau. fm continuare, el neva relatst cf Plicatlefosesera predate nul cure" pentrs’@ ft dey use a uns din cutie poste dis Buctseyt ‘ind ascllat 3 eutiera,gcesta‘a declorat ef fn 2054 puscse, lao ce posta dl Gara de Not pot alison Ee cereren Inf Vasie Anton gi Aurel W. Au'fo agoh dist mavtors mincing, foal de ermine! fa proce Ge eivort ain 1933, care au recansset in fia, Grease ra mfrturt in sensu color soleltate de Vasile Aa Bineiniles ed au fort extinvs corcedele st fy epattna ey acest marion! (care primlstrs de In Vasile Antse ders gue, de ai) prgitinri-se ase for a ‘lo Tnarman ca aeeste probe, am hott arestare sf cer cetazea banuitul. La domi sdu au mal fost wane Batru fofogratit din cele multipiate gi expeate ete Ein Bucarey. Negind tn timp sivisiren poral Aces EShsit prin a recuneaste ed, in anul 19Wt, Intro eek de neivl, iyi omorse sofia, ingropind-o, apo th carte 98 Dupa socul produs de neasteptata demascare, s-a fleut imfita la el o nota de relaxare. Facea declaratii eu dez- involtura omului, in sfirgit, usurat sufleteste, Erm ten fafi sA eredem ed avusese momento, in eet zece ani, cind fi dorise demascarea, momente in care nu mal putea suporta permanenta tensiune in care tralia, Recunoagterea, insi, nu putea [i ine eovoborat& cu alte probe materiale privitowe la reala imprejurare In care s-a produs omorul. Trebuia deci gisit cadavrul vielimel, ‘AU numai pentru ‘a proba sivirsirea omoruh, ef gi In scopul de @ stabili gradul de vinovatie, circumstantele atenvanle sou ggravante, ce avenu si ovinteze Instanta in aplicarea pedepsei, cunoscind e& un omor sivirgit cu ferocitate atrage dupi sine condamnarea Ia moarle, Ne preocupa obligatia moral de a dovedi inslanfet of infractorul seclionase victima dup moariea acesteia, din spirit practic si in nici un. eaz din sadism, deoarece moartea s-at fi instalat — dupa spusele sale — fulgerator, pprin impuscare in ceafé, fara ca vietima si He chinuitd cu prilejul seetiondrii ci, Cum eriminalul au eunostea legislatia si dect nu-l stépinea teama de o eventuali con- lamnare la moarte, in enzul cind n-ar fi putut-dovedi ef a actionat cu ferocitsie asupra viclimel, nol puriam si grija lui, manifestindu-ne mult mai agitatl gl ingrijo- afi decit el, Pentru aflaren adevarului ne-ar fi fost ne cesar vertebra distrusd din zona cervicalfi a scheletulut, In timpul operatiunilor de exhumave din curtea care devenise destul de animatd, cea de-a doua sofie a lui Vasile Anton se postase in pragul usii. Usmires, eu pri virea ingrozité, freamatul curfil, stiind ce soful el se afla arestat. : Noi asteptam cu emotie rezultatul sipatvsilor, Refus vam, insi, si eredem ci Anton ar fi ficut o fals decla- rafie, Ma’ aflam in apropierea Olimpiei, cind aceasta a incercat si-pi apere soful pe care, dupa alifia ani, tot nu Feugise si-l cunoasca, Fa mu putea concepe si] vadi in chip de criminal gi, ca atare, incerea sf mA asigure c& ‘nu vorn putea gsi cadavrul, atita timp eft el nu exista, Nota convingiitoare cu care-ini vorbea, inccenfa gi starea i sufleteased m-su determinat s-o menajez, s-0 seutese: 9