Exista multa literatura de specialitate asupra motorului asincron cu privire la

dimensionarea corecta a infasurarilor, si nu doar.

Banuiesc ca atunci cand spui rotor in scurtcircuit te referi la rotor in colivie.

Avand profilul crestaturii statorice in care se fixeaza infasurarile, tii cont ca

in suprafata unei crestaturi trebuie sa incapa un nr. determinat de conductoare, de
o anumita sectiune fiecare.
Mai trebuie sa tii cont si de factorul de umplere a crestaturii, care in practica
se ia intre 0.7-1. Astfel ca, inmultind suprafata crestaturii cu acest factor, se
determina suprafata utila a crestaturii,in care practic vor 'intra' conductoarele.

Suprafata utila a crestaturii va fi = Nc*Sc

Nc=nr de conductoare din crestatura (care in acest caz eu am sa le impun in functie
de cerintele motorului)
Sc = sectiunea unui conductor

Numarul de conductoare se calc. in fctie de numarul de spire pe faza (presupunand

un singur strat):

Nc = 2*m*w/Z; - valoare pe care o rotunjesti in sus, Z - nr dintilor statorici; m-

nr de faze a motorului

w - numarul de spire pe faza si se determina din:

w=k*Uf/pi*radical(2)*f*kw*Flux

unde: k - (se ia intre 0.75-0.96), dar depinde mult de destinatia motorului...este

factorul de forma al t.e.m induse
f -frecventa nominala, in cazul tau banui ca cea de la retea de 50 Hz
kw -factorul de infasurare sau de bobinaj(in functie de nr de poli ai masinii si nr
de crestaturi din stator..daca vrei, iti pot da formula exacta, dar e putin mai
complicat in caz de raport fractional - sfatul meu e sa iei o valoare intre 0.5 si
1)
Flux = fluxul pe pol

Flux = alfa * Sp * B

alfa = factorul de acoperire polar (pt maisnile de putere sub 1KW, se ia intre 0.6-
0.98)
Sp = suprafata unui pol statoric, Sp = t*L, L - lungimea tolelor statorice (a
masinii, fara carcasa) si t - pasul polar statoric, t = pi*D/2*p, cu D - diametrul
interior statoric
B - inductia in intrefier, al carui calcul exact este anevoios si lung - asa ca
sfatul meu este sa cauti tot in literatura de specialitate, valorile uzuale impuse
pentru tipul tau de motor, de o anumita putere activa nominala.

De aici poti sa scoti si nr de spire pe bobina:

wb = w/nb

unde nb - numarul de bobine pe faza , nb=Z/(2*m)

Asadar, ai deja Nc. Ai si suprafata utila a crestaturii. Prin urmare poti determina
sectiunea conductorului, care este un conductor izolat.

Su = Nc*Sc, deci Sc = Su/Nc. de aici, diametrul conductorului va fi (daca are

profilul rotund) : d'=radical(4*Sc/pi);
scazi izolatia din dc si iti rezulta diametrul calculat al conductorului, d'c.
Stratul de izolatie a conductorului..acuma depinde cat il iei; de obicei se ia
intre 0.35-5 mm..dar poti sa utilizezi si formula estimativa:

gros. izolatiei = 0.025+0.0185*d si de aici determini si sectiunea cond. izolat.

In tabelele cu profilele conductoarelor de Cu/Al, tot in literatura de specialitate

- sau direct din oferta firmelor cu destinatie, cauti un conductor cu un diametru
(d1) apropiat ca si valoare (dar mai mare, nu mai mic) cu d'c calculat; tot de
acolo gasesti si sectiunea acestuia (Sc1);

La final poti verifica daca ai calculat corect , desenand suprafata crestaturii si

incercand sa plasezi toate cele Nc conductoare in ea. Daca incap toate, indiferent
de spatiul dintre ele - totul este ok.

Recomandarea mea e sa verifici in aceasta etapa, valoarea densitatii de curent, sa

nu depaseasca valoarea impusa la inceput J..sau sa nu o depaseasca considerabil,
pentru ca asta poate duce la supraincalzirea conductoarelor cand trece curent prin
ele.
In primul rand trebuie sa determini curentul nominal (In) care este prevazut la
functionarea motorului in regim normal.
In = Sn/(m*Uf),
unde Sn=puterea nominala aparenta a motorului (VA); Uf = tensiunea de faza , care
la tine banuiesc ca este 220 V..desi daca alimentezi de la retea de JT, acum s-a
trecut la 230 V.. ; iar m - nr de faze;

Densitatea de curent va fi : J = In/Sc1