Marketing pentru biblioteci şcolare

Să definim noţiunea de marketing pentru bibliotecile şcolare

Philip Kotler, în cărţile sale iniţiale, defineşte: „Marketing este o activitate menită să
satisfacă nevoile şi dorinţele prin procese de schimbare“. Se poate adăuga la definiţiile lui
Kotler şi Norris un răspuns al „Chartered Institute of Marketing“ (CIM). Definiţia asociaţiei
afirmă că marketingul este „procesul managerial de anticipare, identificare şi satisfacere a
cerinţelor clienţilor într-un mod profitabil“. De aceea, marketingul operativ include procesele
de analiză de marketing, dezvoltarea unui nou produs, administrarea ciclului de viaţă al unui
produs, stablirea preţului, administrarea canalului precum şi
promoţiile.(http://ro.wikipedia.org/wiki/Marketing)

 Dar în bibliotecile şcolare poate fi vorba de o asemenea activitate? Este termenul

adecvat acestui tip de biblioteci? Are bibliotecarul şcolar instrumentele necesare unui
proces de markeing? Este nevoie de marketing într-o bibliotecă şcolară? Ce avantaje
aduce bibliotecii şi bibliotecarului şi în favoarea cui este profitul unei astfel de
activităţi? Cum schimbă marketingul viaţa, unui bibliotecar dintr-o bibliotecă şcolară
mică sau de dimensiuni mai mari?
 Iată câteva întrebări la care trebuie să răspundem pentru a convinge bibliotecarii să îşi
modernizeze stilul de muncă, să se adapteze cerinţelor pieţii/. * Piaţa bibliotecarului
este populaţia din comunitatea şcolară pe care o deserveşte biblioteca şcolară şi
populaţia comunităţii din care face parte şcoala, respectiv: cartierul, satul, comuna.
* * Clienţii sunt utilizatorii bibliotecii indiferent de vârstă, categorie socială,rasă,
sex, religie,apartenenţă politică, cultură,studii.Toţi cei care trec pragul unei
biblioteci trebuie câştigaţi ca utilizatori.Câştigându-i ca utilizatori, facem să circule
obiectul muncii, cartea, unitatea de bibliotecă inventariată. Aceste unităţi trebuie să
circule pentru a-şi face ciclul de viaţă, pentru a comunica informaţie, pentru a
transmite cultură, pentru a elimina ignoranţa şi a justifica în ultimă instanţă existenţa
bibliotecarului într-o instituţie bugetată. * * Consider că este necesară o normare a
muncii într-o bibliotecă şcolară, unde un singur om face cumul de funcţii dintr-o
bibliotecă publică dar este remunerat pentru un singur post fără a avea o specializare
strictă în domeniul biblioteconomic. Dar aceasta este o altă problemă. * * * Unde
începe şi unde se termină marketingul în biblioteca şcolară? * Aş răspunde că de la şi
la intrarea în instituţia de învăţămănt. Un afiş, un indicator,un mesaj,un banner,o
vitrină cu noutăţi bibliografice,un panou cu imagini din bibliotecă,cu evenimentele
aniversare trebuie să ia ochiicelui care intră în instituţie.Este prima invitaţie pe care
o faceţi politicos, incitant, agresiv vizual,colorat,curat,elegant,îmbietor,cu mesaj
direct şi ţintă precisă.Aşa vă faceţi cunoscută existenţa.Dacă aţi aprins becul
curiozităţii populaţiei şcolare şi adulţilor de a vedea ce e dincolo de uşa de la
intrarea în bibliotecă, 20% aţi rezolvat problema vizitatorilor.Rămâne să îi
determinăm acum să folosească serviciile de bibliotecă. * * * Ca şi într-un magazin,
ochiul este cel care face cererea.Deci ambientul trebuie să fie atrăgător.O lumină
mai puţin agresivă, rafturi aerisite,atractiv inscripţionate cu domeniul din care fac
parte cărţile, scris colorat ca în Margareta documentară, explicit dar şi
biblioteconomic,flori,mese curate, aşezate in dreptul fiecărui domeniu, scaune
confortabile, minim un computer conectat la internet prevăzut cu căşti şi cameră web,
raft cu materiale pe suport magnetic aşezat lângă computer,raft de presă cu un
foltoliu şi o măsuţă,locul bibliotecarului într-un colţ discret şi obligatoriu acces
direct la raft pentru utilizator, vor aduce sigur clienţi permanenţi.Utilizatorul trebuie
lăsat să pipăie cartea, să o răsfoiască, ca şi când ar cumpăra-o.Iluzia că acea carte îi
va aparţine o perioadă îi dă un sentiment de posesie, de apartenenţă la un grup de
intelectuali,va fi mândru dacă va fi felicitat pentru alegerea făcută şi încurajat să
citească cartea cu atenţie marcându-i câteva amanunte interesante din conţinut.Un
alt motiv de încurajare este acela de a-şi vedea numele scris de bibliotecar pe un
cartonaş lipit pe coperta a-3-a a cărţii, alături de ceilalţi cititori. Acest cartonaş îl
responsabilizează şi pentru a nu deteriora cartea, îi dă sentimentul de apartenenţă la
un grup cu aceleaşi preferinţe, dar şi posibilitatea socializării cu aceia care au citit
înaintea lor volumul.Faptul de a nu fi considerat ciudat alegând acel volum,le dă
curaj în a alege să il citească, mai ales dacă a fost utilizat de mai mulţe persoane,
capătă încredere că este o alegere bună. Acesta este un mod de autoreclamă a cărţii,
de autorecomnadare şi certificare a calităţii ei.Este şi un instrument de control pentru
bibliotecar, dar şi de verificare a cererii şi ofertei pe care o avem pentru anumite
titluri. * * * Fiecare dată aniversară din calendarul scriitorilor şi compozitorilor
trebuie marcată cu o mică expoziţie de carte, fotografii,prezentări realizate în power
point,filme documentare,ore de audiţii,concursuri,dramatizări,etc.Este bine să fie
stabilite în planul managerial, săptămâni dedicate aniversării marilor scriitori pentru
a beneficia cât mai mulţi utilizatori de informaţiile prezentate.La aceste
evenimente,invitaţiile către edituri prestigioase de a participa cu o expoziţie de carte
cu vânzare la preţuri atractive este binevenită,invitarea unei librării din comunitate,
ca şi invitarea unor personalităţi din lumea artelor,scriitori, critici, editori, pentru a
face comunicări interesante despre opera celor aniversaţi. * * * Este importantă
publicitatea pentru aceste evenimente.Invitarea presei,comunicate în mass
media,invitarea televiziunilor,dau o valoare mai mare evenimentelor şi atrag atenţia
publicului utilizator asupra valorii promovate, asupra intresului arătat de biblioteca
şcolară acestor tipuri de evenimente, cât şi asupra calităţii utilizatorilor bibliotecii
şcolare. * * Pliantele, posterele,chiar şi alb negru, fluturaşii oferite cu câteva zile
înainte de data producerii evenimentului, pregăteşte psihologic utilizatorii îi
determină să-şi facă timp pentru a participa la eveniment şi a reţine datele esenţiale:
data, ora, locul, participanţii. * Un mic protocol care să ofere un pahar de apă, un
ceai, biscuiţi, dau o mai mare strălucire evenimentului, făcându-l de neuitat.Oamenii
socializează mai bine cu un pahar în mână,devin mai degajaţi, receptează mai bine
informaţia. * Oferirea unor diplome elevilor, adeverinţe cadrelor didactice,premii
celor care se implică în desfăşurarea acţiunii fac reuşita sigură . * * * Întrebările vin
imediat.Cu ce resurse? * Dar cu o mică strategie de marketing e posibil.Invitând o
editură sau o librărie care sigur sunt interesate să-şi vândă marfa, negociaţi un fond
de protocol şi o sponsorizare a acţiunii. Nimeni nu refuză un loc de desfacere fără
chirie, deci se aşteaptă să cheltuiască ceva pentru a putea vinde.Deasemeni negociaţi
o reducere de preţ la vânzarea cărţilor şi implicaţi-vă în alegerea titlurilor care ştiţi
că sunt căutate de utilizatori sau din care nu aveţi suficiente în gestiune pentru a vă
completa astfel colecţia, obţinându-le ca sponsorizare . * * * Biblioteca şcolară are
posibilitatea de a găzdui expoziţii itinerante de carte cu vânzare de la editurile
prestigioase care doresc mărirea vânzărilor.O solicitare în scris către
acestea,negocierea condiţiilor de prezentare cu standuri rotative sau fixe, pot atrage
fonduri de carte importante pentru bibliotecă, utilizatori mai mulţi, prestigiu şi
preţuire pentru intersul arătat promovării cărţii în şcolă. * * * Donaţiile de carte de
la donatorilor particulari, cei care renunţă la bibliotecile private pentru
modernizarea locuinţelor, pot face obiectul unor expoziţii cu vânzare la preţuri
scăzute către elevii care doresc să-şi facă propria bibliotecă, sau utilizatorii
interesaţi.Fondurile pot fi folosite pentru dezvoltarea colecţiilor, achiziţii de
aparatură electronică, birotică, foduri de premiere, protocol. * * * Pe timpul
vacanţelor şcolare biblioteca trebuie deschisă utilizatorilor.Programele de vacanţă
trebuie popularizate din timp, pentru ca elevii să-şi poată planifica timpul pentru
utilizarea resurselor bibliotecii. * * * Anumite activităţi recuperatorii, lectura în grup
pentru elevii care au probleme la citire deschid gustul pentru lectură şi-i încurajează
să-şi însuşească mai repede deprinderea de a citi.Trebuie atraşi şi părinţii elevilor
pentru a participa ca supraveghetori la aceste activităţi. Cercurile de teatru,
cenaclurile literar artistice atrag un alt segment de utilizatori. * Grupul de sprijin al
bibliotecarului poate fi cooptat pentru a sprijini aceste activităţi de promovare a
lecturii. * * * Îngrijiţi-vă din timp să creaţi cu elevii pliante, postere, anunţuri
atractive pentru a-i atrage spre bibliotcă şi în vacanţe.Faceţi un orar cu activităţi
diverse, zilnice, afişaţi-l înainte de terminarea cursurilor la loc vizibil. Dacă timpul
permite şi şcoala are o grădină este bine ca activitatea de lectură să se desfăşoare în
aer liber.Scoateţi două trei mese , scaune în grădină, la umbră,lăsaţi-i să socializeze,
să joace scrable, şah, rummy, puneţi-le muzică bună. * * * * Organizaţi cercuri de
teatru, cenacluri de vară, cu muzică, dans, poezie,jocuri de societate, filme video,
cercuri de jurnalism, editare, pictură,ecologie. Încurajaţi elevii să doneze bibliotecii
copii ale filmelor, jocurilor, materialelor educaţionale pe suport electronic, colecţii
de reviste pentru elevi pe care le înregistraţi într-un registru gen Cartea de onoare a
donatorilor. Promovaţi proiecte, atrageţi utilizatorii, promovaţi-le la nivel naţional,
internaţional.Aveţi în mâna dumneavoastră un instrument scump, invidiat de
mulţi,nebănuit de profitabil, informaţia.Folosiţi-o, exploataţi-o la maxim,promovaţi-o,
satisfacţiile sunt maxime.Faceţi reclama carţilor cele mai solicitate, realizaţi un top
al celor mai citite cărţi din anul şcolar şi prezentaţi-l elevilor ca o statistică.Chiar
elevii pot face aceste prezentări pe care le puteţi folosi ulterior. * * * Toate aceste
activităţi promovează lectura, cultura,cartea în esenţă, reduce monotonia la locul de
muncă, creează fonduri pentru dezvoltarea bibliotecii,poate aduce şi fonduri
extrabugetare pentru obţinerea unor venituri suplimentare. * * * Astfel răspunsurile
la întrebările puse iniţial au fost date în contextul respectării profesiei de bibliotecar
şi stimulării respectului pentru cultură, responsabilitate pe care o avem din momentul
alegerii acestei funcţii. — MARES CRINA LILIANA 2010/02/26 22:53