Sunteți pe pagina 1din 36

SNA

Organizarea sistemului nervos central

Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos autonom Sistemul nervos somatic

Ach-rec N
Sistemul enteric Simpatic Parasimpatic

Neuroni postggl Ach-rec M, N Alti neurotransmitatori


MSR

Norepinefrina Ach Alti mediatori 80% Epinefrina 20% Norepinefrina


SNV

Simpatic Parasimpatic

Origine toraco- Raspuns Origine cranio – Raspuns specific


lombara 1. in conditii de stres – sacrata Nv Digestie, somn,
T1-T12 si L1-L3 generalizat 3,7,9,10 si S1-S2 mictiune
2. in conditii bazale
Distributie Efect anabolic
specific –
localizata (pentru Conservarea
antagonizarea
fiecare sistem energiei
parasimpaticului
separat)

Distributie larga Creste catabolismul


Relatia dintre simpatic si parasimpatic
• Reciproca sau antagonista
- Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul inhiba
- Ex frecventa cardiaca
- Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul inhiba
- Ex motilitatea gastro-intestinala
• Complemetara
– defecatie, mictiune,
- Simpaticul pentru umplere
- Parasimpaticul pentru golire
- Erectie (PS)- Ejaculare (S)
Coordonarea activitatii viscerale
• Proiecții:
– Nucleul parabrahial, rafeul
Hipotalamus bulbului, NTS, sb cenușie
centrala, coloana
intermediolaterala MS
• Coordonează funcția de:
– Alimentare, termoreglare,
ritmuri circadiene, balanța
hidro-electrolitica, emoții,
libidoul, reproducere,
motivația, etc
• Coordonează activitatea
centrilor trunchiului cerebral
cu cei din prozencefal
(majoritatea din sistemului
limbic):
– amgdala, cortex entorhinal,
cortex preforontal, insula
Structura componentei simpatice a
SNV
SNV Simpatic
Sistemul simpatic este
componenta vegetativa a
sistemului nervos
periferic prin care se
realizeaza controlul
visceral pentru a pregati
organismul in a raspunde
rapid si corespunzator la
o activitate musculara
intensa sau la o situatie
de stres, raspuns adesea
numit reactie de lupta sau
fuga.
Lupta sau fugi

• Midriaza
• Vasoconstrictie mucoasei
si decongestia (scade
secretia nazala)
• Sudoratie
• Creste frecventa cardiaca
• Vasoconstrictie
• Creste presiunea arteriala
• Scade motilitatea tractului
GI
• Contractia sfincterelor
• Creste tonusul muscular
Eferentele vegetative simpatice
-neuronii vegetativi din MS din coarnele laterale
Fibre slab mielinizate radacina anterioara a nervilor
spinali ramura comunicanta alba lant simpatic
paravertebral:
• Ggl simpatici paravertebrali:
– 3 cervicali –superior (fuziune ggl C1-C4): neuroni postggl
asigura inervatia simpatica a capului,
- mijlociu (fuziune ggl C5-C6) si inferior
(fuziune ggl C7-C8 care poate fuziona cu T1
si formeaza ggl stelat): inervatia inimii,
plamanilor si bronhilor,
– 11 sau 12 toracali
– 4 sau 5 lombar, Inervare intr-o maniera segmentara
– 4 sau 5 sacrali
– 1 coccigian.
Lantul paravertebral simpatic
Fibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral:
- fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral
- urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl
- traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral :
- formeaza Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi
splahnici lombari)
- Se termina in MSR ( cellule cromafine –receptori colinergici nicotinici
si descarca direct in sange Adrenalina)

Dupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din


lantul simpatic paravertebral:
- fibre amielinice  ramura comunicanta cenusie  nervii spinali
 piele si vase de sange
- fibre amielinice  ramuri periarteriale in regiunea cefalica
- fibre amielinice  nervi simpatici
O parte din fibrele preggl
fac sinapsa cu neuronii
Neuroni
postggl din lantul postganglionari
simpatic paravertebral
Axonii sunt nemielinizati si
formeaza:
-fibre postganglionare 
ramura comunicanta
cenusie  nervi spinali
 piele si vase de sange
- fibre postganglionare 
ramuri periarteriale in
regiunea cefalica
- fibre postganglionare 
nervi simpatici
inerveaza inima si
plamanii
Ramurile periarteriale cefalice
• Din lantul paravertebral simpatic
cervical pornesc fibre lungi amielinice
perivascular asigurand inervatia:
– dilatator pupilar  midriaza Ptoza
– pielea fetei  sudoratie palpebrala
– m Muller (ridicator al pleoapei) 
marirea fantei palpebrale
– vasodilatatie  roseata Mioza
• Inima  efecte beta 1
• Afectarea ggl cervical superior sau a
ramurilor acestuia = sd
Hornermioza, anhidroza si ptoza
palpebrala de partea afectata
Nervii splahnici
• O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si formeaza
nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in ganglionii
prevertebrali(celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior si hipogastric) .
• Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari
• Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si inferior
si hipogastric
• Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis
• T5-T9 –marele nerv splahnic -- ggl celiac- (stomac, ficat, vezica biliara,
pancreas)
• T5-T9 si T10-micul nerv splahnic -- ggl mezenteric superior marele (splina,
rinichi, si intestinul subtire)
• T10-T11 si L1-L4- nervi splahnici lombari:
– ganglionul mezenteric inferior-- vasele de sange si colon portiune
proximala)
– hipogastric -- colon portiunea transversa pana la rect, organe genitale si
vezica

Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.


SNV - Simpatic
ochi Glanda lacrimala

Mucoasa nazala
Ganglionul Ganglioni lantului simpatic
cervical
superior Vase de sange si piele(mm erectori
Ganglionul ai firului de par, glandele sudoripare)
cervical Glandele salivare
mijlociu Inima
Ganglionul
cervical
T1 inferior Plexurile pulmonare si cardiace Plaman- bronhii si bronhiole

Marele nerv splahnic


Micul nerv splahnic Ficat si vezica biliara

Ganglionul celiac
Stomac
L2
Ganglion
Ramurile mesenteric Splina
comunicante superior
albe MSR
Plexul Rinichi
Ao
Nervi Intestinul subtire
Ganglionul
splahnici Mezentericâ
lombari inferior Intestinul gros

Rect
Plexul
hipogastric
Organele genitale si vezica

Human Anatomy and Physiology, 7e Copyright © 2007 Pearson Education, Inc.,


by Elaine Marieb & Katja Hoehn publishing as Benjamin Cummings.
• Fibrele preganglionare
– Numeroase terminatii
SNV Simpatic (fibrele preggl.
conectate cu peste 20
de neuroni postggl.)
– Elibereaza in fanta
sinaptica Ach
– Sunt fibre scurte
• Fibre postganglionare
– Sunt nemielinizate
– Sunt lungi
– Se termina in organul
tinta unde fac sinapsa
cu efectori
– Elibereaza NE
• O singura terminatie
SNV Simpatic
simpatica preganglionara
n HO face sinapsa cu 20 sau mai
multi neuroni
HO CH CH2 NH2
postganglionari
OH
DIVERGENTA SEMNALULUI
Noradrenalina
Norepinefrina
HO
• O fibra post ganglionara
HO CH CH2 NH inerveaza mai multi
OH CH3
efectori ai aceluiasi organ
Adrenalian
astfel ca efectul stimularii
Epinefrina simpatice este
GENERALIZAT
Sinapsa fibrelor periferice cu efectori

Na+ Gαq –PLC-IP3-Ca


Gαi-↓AC/AMPc
Gαs-AC-AMPc-PKA

NE
Potential de actiune
Receptor adrenergic

Neuron postganglionar
Receptori adrenergici
-receptorii adrenergici α1:
• Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-PKC
• Efecte
– Contractia musculaturii netede
• Vasoconstrictia
– Piele (vase)
– Rinichi (vase)
– Tract gastrointestinal
– Creier (vase)
– Coronare
– Bronhii (vase)
• Contractia musculaturii viscerale
– Sfincterele tractului gastrointestinal
– Dilatator pupilar
– Ureter
– Duct deferent
– Sfincterul uretrei
– Contractia capsulei splinei

• Mm erectori ai firului de par

– Metabolismul glucozei (la nivel hepatic)


• Gluconeogeneza↑
• Glicoliza ↑
• - Actiunea NA>=A (NE>=E)
Receptori adrenergici
receptorii adrenergici α2
Mecanism de acţiune: α2 receptorii sunt cuplaţi cu
proteina Gi -↓AC-↓AMPc intracelular efecte opuse β
receptorilor (↑AMPc intracelular)
- Efecte:
• Postsinaptic:
– contracţia musculaturii netede: vase, intestin
– ↑sudoratia (glandele sudoripare)
– ↑ agregarea plachetara
• Presinaptic (SNC)
– Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un receptor
important in controlul feedback al eliberarii de NE
– Metabolismul glucozei
• ↑ eliberarea de glucagon si ↓elib de insulina ↑
Gluconeogeneza si ↑ Glicoliza
AFINITATE NA > A (NE>E)
• receptorii beta 1:
Receptorii adrenergici – CORD: ↑frecv (C+), ↑cond (D+), ↑FC (I+)
– ↑eliberarea de renina din ap juxta-glom

Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici – creste reabsortia apei in ductele secretorii ale
glandelor salivare cu formarea unei salive
Mecanism de actiune: GPCR  ↑AC  ↑AMPc PKA vascoase
– Creste secretia sudoripare si sebacee (efectul
direct beta 1 este negativ pe glandele
sudoripare)
– Agregare plachetara
afinitatea E>NE
Receptorii adrenergici

receptori beta 2
- relaxarea musculaturi netede
• a bronhilor si bronsiolelor
•a arterelor si arteriolelor coronare
•a detresorului vezical
•a vaselor din musculatura striata
•a musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter)
•a uterului
-Metabolismul glucozei
•stimuleaza gluconeogeneza si
•Stimuleaza glicoliza
afintate E>NE
Receptorii adrenergici
- receptori beta 3
stimuleaza lipoliza Receptor Mesager Tesut tinta
efect termogenic secund
efect anti-obezitate Alfa 1 Gαq-PLC- Muschiul neted vascular, muschiul neted
IP3-Ca visceral (sfinctere), dilatatorul irisului, muschii
efect antidiabetic erectori ai firului de par, ficat
afinitate E>NE Alfa2 Gαi-↓AC- SNC, plachete, celulele beta-insulare
↓AMPc pancreatice

Beta 1 Gαs-AC- Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite,


AMPc-PKA plachete
Beta 2 Gαs-AC- Muschiul neted visceral, muschiul neted
AMPc-PKA vascular, muschiul scheletic, ficat
Beta 3 Gαs-AC- Adipocite
AMPc-PKA
DA 1 Gαs-AC- Muschiul neted vascular (patul vascular
AMPc-PKA mezenteric si renal), SNC
DA 2 Gαi-↓AC- SNC, unele terminatii presinaptice
↓AMPc
Exceptii SNV S

Glandele sudoripare

• Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NE-


stimuleaza glandele sudoripare –transpiratia palmei si a plantei piciorului
•Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare
stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea
ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul
neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in
termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor sudoripare
este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre pre si
postganglionare simpatice.
•Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de
lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp. Acesta
transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici.

Glanda suprarenala
- Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul
paravertebral simpatic
- neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda
suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din
membrana postsinaptica a celulelor cromatofile:
-Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina
Sistemul nervos parasimpatic
• Actiunea este orientata, specifica pentru
fiecare organ
• Raspunsul este focalizat si controlul este
individualizat
• Este implicat in functiile anabolice
• Controlul se face intr-o maniera reflexa
• Reflexe vegetative
SNV parasimpatic
• Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni
intercalari – cale parasimpatica – organ
tinta)
– Reflex pupilar
– Reflex salivar
– Reflex baroreceptor
– Reflex chemoreceptor
– Reflex brohoconstrictor
– Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal
• Reflex secretor digestiv
• Motilitatea gastrica
• Contractia colonului la distensia gastrica
• etc
– Reflex de defecatie
– Erectia
– Reflex de mictiune
– etc
Nucleii parasimpatici preganglionari
• Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene
parasimpatice
– Nucleul Edinger-Westfal, RFM, acomodație
– Nucleul salivator superior –VII, ggl
pterigopalatin (lacrimare), ggl
submandibular-gl submandibulare si
sublinguale
– Nucleul salivator inferior –si parte din nc
ambiguu –IX gl parotida
– Nucleul dorsal al vagului – aproape toate
efecte pe care le are la nivelul
abdomenului
– Nucleul ambiguu – contracția mm striate
faringe, laringe, esofag (activitate
somatica) si scăderea frecventei cordului
(activitate autonoma)

• Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene


parasimpatice
– Măduva spinări sacrata S2-S4– nervi
splahnici pelvici ggl terminali din colon,
rect , vezica urinara , organe
reproducătoare
Nucleul tractul solitar

– Organizare viscerotopica
• Respirator
• Cardio-vascular
• Gustativ
• Gastrointestinal
– Primește aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte
structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema,
formatiuni reticulate, rafeul medular, alți nuclei
– Integrează informația viscerala si o transmite spre diferiți nuclei:
• nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X),
• nc motor frenic si alti nuclei respiratori,
• neuronii simpatici preganglionari
• Hipotalamus, aria postrema, formațiuni reticulate, rafeul medular, alți
nuclei
SNV Parasimpatic
• Fibrele preganglionare
– lungi, fac sinapsa cu
ganglionii PS in vecinatatea
organului tinta
– Descarca Ach
– Stimuleaza receptorii
nicotinici din neuronii
postganglionari
Sinapsa terminatie
• Fibrele postganglionare parasimpatica – organ tinta
Acetilcoline
– Scurte steraza
Organ
– Descarca Ach N efector
– Stimuleaza receptorii K
muscarinici din organele a G+
tinta Potential de +
ACH Receptor
actiune

Postganglionic muscar
neuron inic
Receptorii muscarinici

• M1, M3, M5
– GPCR (Gαq) –PLC-IP3 + DAG
• M2, M4
– -GPCR (Gαi sau Gαo) - ↓AC-
↓AMPc
• Modulează in mod direct
canalele de K prin
complexul βγ al proteinei G
Efectele stimularii vagale
• Cord – cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie
coronariana
• Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase
bronsice
• Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare
sfinctere,
• Creste secretia digestiva
• Ficat: Creste siteza de glicogen
• Contractia vezicii biliare
Curentul M
• Este larg răspândit in diferite
organe, CNS, ganglioni nervoși
• Este un curent de K (eflux) care
determina hiperpolarizarea
celulei.
• Este in mod obișnuit inhibat prin
stimularea receptorilor muscari
nici.

• Stimularea receptorilor
muscarinici(M)  scade
curentul de K prin canalul de K
modifica potențialul membranar
(creste excitabilitatea)–
modulează excitabilitatea celulei
• Stimularea receptorilor nicotinici
determina potențialul de
acțiune.
Clasa Neurotransmițător Neuroni Neuroni Neuroni
pregg postggl enterici
Transmițători non- Monoamine
adrenergici, non-
Dopamina X
colinergici
AA
GABA X
Neuropeptide

Substanta P X X
Encefaline X
Neuropeptidul Y X X
Neurotensina
Somatostatina X X
Calcitonin gene related x X
peptid
Galanina X X
VIP X X
Opioide endogene X X

Tahichinine X
CCK X
Pepptidul elib al
gastrinei
Non clasici
NO X X
ATP X X
Transmitatori non clasici ai SNA
• ATP
– Co-localizat in terminații care eliberează NE
– Activează purinoreceptori de la nivelul m. neted ionotropici P2X
si metabotropici (RCPG) P2Y si P2U
– Acțiune sinergica cu NE:
• Activare P2X (creste influx de Ca-> determina eliberare de Ca)
• NE –activare RCPG eliberare Ca din depozite
• NO
– Produs de NO sintetaza din L-arginina sub acțiunea cascadei
PLC-IP3-Ca
– Durata scurta de viată, difuzează rapid si acționează in special
prin activarea guanilat ciclazei
– Se afla in terminații posggl ale simpaticului si parasimpaticului,
endoteliu vascular, etc