Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
18.1 Generalităţi
18.2 Reglementarea procesului de producţie lemnoasă în unităţile de gospodărire de codru regulat
18.2.1 Stabilirea posibilităţii
18.2.1.1 Stabilirea posibilităţii prin intermediul creşterii indicatoare (CI)
18.2.1.2 Stabilirea posibilităţii prin intermediul metodei claselor de vârstă
18.2.1.3 Stabilirea posibilităţii prin procedeul aproximaţiilor succesive
18.2.1.4 Alte procedee de stabilire a posibilităţii în unităţile de gospodărire de
codru regulat
18.2.2 Elaborarea planului de recoltare
18.1 Generalităţi
2
MR II (include T-II) - evoluţie dirijată, caracterizată prin intervenţii de
intensitate redusă a structurii reale; se stabilesc
decizii de conducere structurală la nivel inferior
(arboret); reglementare restrânsă (fără stabilirea
posibilităţii şi cu planuri de conservare şi cultură);
MR III (include T-III-VI) - evoluţie dirijată, cu intensităţi variate (adecvate
tipului funcţional) a structurii reale; se stabilesc
decizii de conducere structurală la nivel inferior
(arboret) şi superior (fond de producţie);
reglementare clasică (stabilire posibilitate, planuri de
recoltare şi cultură).
Pentru pădurile încadrate în MR II, reglementarea are în vedere asigurarea
permanenţei pădurii şi a continuităţii funcţiei atribuite (de protecţie) şi cuprinde:
- plan lucrări de conservare (pentru arborete ce au atins vârste adecvate):
intensitatea tăierilor este stabilită în raport cu starea reală a fiecărui arboret şi se
elaborează la nivel de subunitate de gospodărire (M);
- plan lucrări de îngrijire şi de regenerare care se elaborează la nivelul
unităţii de producţie.
Pentru pădurile încadrate în MR III, luând în considerare criteriile de regim
şi structură, se pot diferenţia următoarele tipuri de reglementare ale procesului de
producţie lemnoasă:
A. CRÂNG A1. Clase de vârstă 10 ani Subunităţi de gospodărire cu
arborete de salcâm (Cod SUP - Q);
A2. Clase de vârstă 5 ani Subunităţi de gospodărire cu
arborete de plopi şi sălcii indigene (X, Y).
B. CODRU B1. Grădinărit Subunităţi de gospodărire cu structuri
grădinărite (G);
B2. Cvasigrădinărit Subunităţi de gospodărire cu
structuri cvasigrădinărite (J);
B3. Regulat Subunităţi de gospodărire cu structuri
regulate (echiene) (A, B, D, I, V).
C. CODRU CONVENŢIONAL. Clase de vârstă 5 ani Subunităţi de
gospodărire cu arborete de plopi euroamericani şi sălcii selecţionate (W, Z)
D. CONVERSIUNE D1. Prin îmbătrânire Se includ în subunităţile de
gospodărire descrise în B3;
D2. Prin refacere Se includ în subunităţile de
gospodărire descrise în B3.
Reglementarea procesului de producţie are în vedere, în mod practic,
stabilirea posibilităţii şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură.
Planurile de recoltare a produselor principale din amenajament se
întocmesc, ca regulă generală, pentru fiecare unitate de gospodărire în parte.
Celelalte planuri de amenajament (planul lucrărilor de îngrijire şi planul lucrărilor
de regenerare) se întocmesc, de regulă, la nivelul unităţilor de producţie (unităţi
de amenajament de bază).
3
O sinteză a modalităţilor de stabilire a posibilităţii şi a nivelului de elaborare
a planurilor de recoltare, îngrijire şi regenerare pentru pădurile din România este
prezentată în Tabelul 18.1.
Tabelul 18.1
4
18.2 Reglementarea procesului de producţie lemnoasă în unităţile de
gospodărire de codru regulat
Aşa cum s-a mai arătat, această reglementare are în vedere stabilirea
posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare, al lucrărilor de îngrijire şi conducere
şi al lucrărilor de regenerare.
{
max 1;a + b ⋅ Q
'
} dacă Q ≥ 1
m= V (18.2)
min
k dacă Q < 1
10 ⋅ k ⋅ CI
k=1,6
unde:
Q - indicator al existenţei în fondul de producţie a excedentului
de arborete exploatabile calculat prin intermediul relaţiei:
5
10Ci + DM
Q= (18.3)
10CI
unde:
DM = min Vk −10 ⋅ k ⋅ CI k=1,6
(19.4)
Vk - reprezintă volumul de material lemnos care ar putea fi
recoltat, în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise, în primii (10 · k) ani,
ţinând seama de arboretele care pot fi exploatate în intervalele de timp
respective, de volumul lor la începutul intervalului în care devin exploatabile,
precum şi de perioadele de regenerare adoptate în cadrul tratamentelor alese.
Corespunzător principiului de asigurare a continuităţii mărimii recoltelor pe cel
puţin 60 de ani, Vk se stabileşte prin relaţia:
k
V = ∑ VD pentru k = 1,6 (18.5)
k i=1 i
unde: VDi reprezintă volumul de material lemnos care ar putea fi
recoltat, în condiţiile precizate la Vk, în deceniul “i” (i = 1,6; deceniul 1 se
consideră a fi deceniul de aplicare al amenajamentului în curs de elaborare).
Astfel, pentru k = 1 s e obţine V1 = VD1, volumul de material lemnos ce se poate
recolta din arboretele exploatabile în primii 10 ani, iar pentru k = 6 se obţine V 6
= VD1 + VD2 + VD3 + VD4 + VD5 + VD6, volumul de material lemnos ce se poate
recolta din arboretele exploatabile în primii 60 de ani;
- Q′ - indicator al mărimii corectate a excedentului de arborete
exploatabile, calculat prin intermediul relaţiei:
′ DM′
Q = 1+ 10CI (18.6)
k
k i 1
V ′ = ∑ VD − VD ′ pentru k = 1,6 (18.8) i=1
6
- a, b - coeficienţii ecuaţiei de regresie diferenţiaţi în raport cu
mărimea ciclului, au fost stabiliţi prin intermediul unor ecuaţii algebrice de grad
superior (Seceleanu, 1975) şi au valorile prezentate în Tabelul 18.2.
Tabelul 18.2
′
Valorile coeficienţilor din expresia m = max{1;a + bQ }
Coefi- Valori pentru ciclurile de …
cient 80 90 100 110 120 130 140 150 160
ani ani ani ani ani ani ani ani ani
a 0,651 0,756 0,825 0,867 0,895 0,916 0,931 0,942 0,951
b 0,349 0,244 0,175 0,133 0,105 0,084 0,069 0,058 0,049
În vederea stabilirii mărimii celor 6 valori ale indicatorului VD i se identifică
arboretele ce devin exploatabile, în limita sacrificiilor admise, în următoarele 6
decenii. Încadrarea unui arboret într-una din cele 6 mulţimi se rezumă la stabilirea
valorii indicelui “i” (numărul deceniului în care un arboret devine exploatabil) şi va
fi egală cu cea mai mică dintre valorile “j” pentru care este adevărată relaţia:
7
atunci r1 , r2 , …,r6 reprezintă numărul de arborete exploatabile, incluse în
mulţimile N31 , N32 şi respectiv N36.
În aceste condiţii cele 6 valori ale indicatorului VD i se determină cu relaţia
(Seceleanu, 2004):
mi R C C 1 C C
VDi = ∑
V
(TA)J i
+ V
[ [TA+10(i −1)]J i
−V
(TA)J i ]+ [V[TA+10i]J i
−V
[TA+10(i −1)]J i ] +
J i =1 2
1 ni R C C 1 C C
+ ∑ V
(TA)Ki
+ V
[ [TA+10(i −1)]Ki − V(TA)Ki ] + [V[TA+10(i +1)]K i
−V
[TA+10(i −1)]Ki ] +
2 Ki =1 2
+ VR + VC+ [ − −VC ]+ [V C
+ + − V C+ − ]+ (18.10)
r
1 i 1
∑ (TA)Li [TA 10(i 1)]Li (TA)Li [TA 10(i 2)]Li [TA 10(i 1)]Li
3 Li =1 2
n
1 i−1 R C C 1C C
−V −V
+ ∑
V
(TA )K +
[V[TA+10 (i−1)]K (TA )K ]+ [V[TA+10 (i+1)]K [TA+10 (i−1)]K ]+
K =1
2 i−1 i−1 i−1 i−1 2 i−1 i−1
r
1 i−2 R C C 1C C
V −V −V
+
L =1
∑ (TA )L +
[V[TA+10 (i−1)]L (TA )L ]+ [V[TA+10 (i+2)]L [TA+10(i−1)]L ]
3 i−2 i−2 i−2 i−2 2 i−2 i−2
pentru i = 1,6
8
Pentru rezolvarea corespunzătoare şi a situaţiilor unităţilor de gospodărire
cu o structură caracterizată prin existenţa, într-o proporţie ridicată, a arboretelor
încadrate în urgenţa I şi în categoria de urgenţă 2.1 şi a căror stare de sănătate
impune exploatarea lor, integrală sau parţială, într-un ritm mai accelerat decât cel
corespunzător cerinţelor privind normalizarea fondului de producţie, valoarea
indicatorului (P1) se obţine prin relaţia:
V VD
u1 u2.1
P1 = max. P , + (18.11)
Ci 10 10
10
periodică se adaugă jumătate din creşterea producţiei principale corespunzătoare
perioadei adoptate.
Arboretele funcţional necorespunzătoare şi cu stare de sănătate precară,
încadrate în urgenţa 1 de regenerare şi în categoria de urgenţă 2.1, se includ în
suprafaţa periodică în rând, indiferent de întinderea lor, urmând ca, în deceniul de
aplicare a amenajamentului, în cazul celor dintâi să se recolteze volumul lor
integral, iar în cazul celor din categoria de urgenţă 2.1. un volum stabilit în raport
cu participarea arborilor puternic vătămaţi, care nu pot fi menţinuţi peste limita
deceniului, precum şi cu posibilităţile aplicării corespunzătoare a tratamentelor
adoptate în vederea regenerării arboretelor în cauză.
Posibilitatea anuală (Pcv) se determină prin intermediul relaţiei:
P 1 m Vi
cv = ∑ (18.12)
p n
i=1 i
unde Vi reprezintă volumul arboretului „i” inclus în suprafaţa periodică în
rând, majorat cu echivalentul creşterii în volum a acestuia pe un număr de ani
determinat în funcţie de mărimea perioadei şi de diferenţa dintre vârsta reală şi
vârsta exploatabilităţii arboretului;
- ni – cota parte din volum, ce se poate recolta în perioadă, din
arboretul „i” inclus în suprafaţa periodică în rând (n i = 1, 2 sau 3);
- p – mărimea perioadei; de regulă de 20 sau 30 ani.
Pentru fondurile de producţie în care sacrificiile de exploatabilitate, calculate
pentru arboretele incluse în suprafaţa periodică în rând, nu permit recoltări
continue, relaţiei de calcul (19.12) i se aduc o serie de corective.
În mod practic, se elaborează mai întâi o distribuţie a suprafeţei arboretelor
(în raport cu vârsta arboretelor, vârsta exploatabilităţii şi urgenţele de regenerare)
pe perioadele constituite în funcţie de mărimea civilului. În vederea echilibrării
suprafeţelor incluse în aceste perioade, se realizează, în limita sacrificiilor de
exploatabilitate admise, transferurile posibile de la o perioadă la alta.
După definitivarea mărimii suprafeţelor arboretelor incluse în perioada în
rând, pe baza informaţiilor referitoare la volumele acestor arborete şi la mărimea
perioadelor de regenerare aferente, se calculează volumul posibilităţii.
În tabelele nr. 18.3 şi nr. 18.4 sunt prezentate, cu adaptări, un exemplu de
calcul al posibilităţii pe suprafaţă şi volum într-un fond de producţie situat în
Ocolul silvic Orşova, UP VII Corbu (Leahu, I., 2001).
11
Tabelul nr. 18.3
OS Orşova Organizarea procesului de producţie şi stabilirea posibilităţii după metoda Ciclul: 120 ani
UP VII Corbu claselor de vârstă – situaţia recapitulativă Perioada 20 ani
S.P. normală: 229,9 ha
Clasa Caracteristicile Suprafaţa periodică
de arboretului I II III IV V VI
vârstă Supraf. Volum Supraf. Volum, inclusiv creşterea Supraf. Supraf. Supraf. Supraf. Supraf.
producţiei totale (m3)
-ha- -m3- -ha- V1 V2 V3 -ha- -ha -ha- -ha- -ha-
I 225,7 1541 225,7
II 223,0 32303 218,8 4,2
III 134,5 28879 123,3 11,2 *
IV 208,1 52497 101,5 106,6 * *
V 244,0 67721 25,7 * * 5321 89,8 128,5 * * *
VI 302,9 77203 164,0 15288 19970 8134 138,9 * * * *
VII 41,4 11052 41,4 * 9485 1777 * * * * *
TOTAL 1379,6 271196 231,1 15288 29455 15232 228,7 *230,0 229,9 230,0 229,9
NORMAL 229,9 * * * 229,9 *229,9 229,9 229,9 229,9
DIFERENŢA± +1,2 * * * -1,2 +0,1 * +0,1 *
1 1 1 1 15232 29455 15288
=
INDICATOR DE POSIBILITATE PE VOLUM: P = V+ V + V + + = 1753 m3
cv 20 1 22 33 20 1 2 3
12
P = Sr + Q (18.13)
s
unde: Sr reprezintă raportul dintre suprafaţa redusă a unităţii de
gospodărire şi ciclu;
- Q – un coeficient, stabilit în funcţie de ansamblul
caracteristicilor structurale ale fondului de producţie real după relaţia:
−
Smr Sr daca Smr < Sr
Q= K (18.14)
K( Smr − Sr ) daca Smr > Sr
1
[ S (K −1) + S ]
r mr daca S mr < S r
Ps = K (18.15)
S r (1− K) + S mr ⋅ K daca S mr > S r
13
m
∑ Sir
Sjr = i=1
(18.17)
10(m − j + 1)
0
1 . E h ≥ 0, pentru h = 1,6 (toate valorile Eh ≥ 0). Mărimea se determină
Smr prin relaţia:
Smr = (acX + bc) Sr (18.18)
unde:
E (18.19)
X = 1 + 10S r
E = min (Eh)h=1,6 (18.20)
Tabelul 18.5
S
Valorile coeficienţilor din ecuaţia de regresie S mr = (acX + bc) r
Coefi- Valorile pentru ciclurile (c) de .... ani:
cientul 80 90 100 110 120 130 140 150 160
ac 0.951 0.963 0.971 0.977 0.981 0.984 0.987 0.989 0.990
bc 0.049 0.037 0.029 0.023 0.019 0.016 0.013 0.011 0.010
S +S
mr 1r ⋅ r1 + ..... + Str ⋅ rt
Smr = (18.21)
1+ r1 + r2 + .... + rt
14
i
Smr jr
în care: r = (i = 1 ...t), t fiind numărul de clase de vârstă în care S
S
ir
este mai mic decât Smr (Smr >Sjr).
15
Rezultatul obţinut prin procedeul aproximaţiilor succesive este utilizat şi la
elaborarea planului de recoltare, când se urmăreşte ca suprafaţa ce va fi parcursă
cu tăieri definitive să fie aproximativ egală cu echivalentul a 10 posibilităţi anuale
pe suprafaţă.
17
Modelul de simulare creat devine astfel un important instrument de
experimentare a soluţiilor amenajistice posibile şi de fundamentare, pe aceste
baze, a deciziilor adoptate în studiile de amenajare. Utilizarea modelului de
simulare SIMBIOF în activitatea de amenajare a pădurilor ar reprezenta, fără
îndoială, un pas important în modernizarea tehnologiei de elaborare a
amenajamentelor, ajungându-se în scurt timp ca modelul dă devină un „simulator
electronic” indispensabil în stabilirea celor mai bune soluţii.
Modelul de simulare SIMBIOF, prin modul în care a fost realizat, poate fi
considerat un instrument modern de fundamentare a soluţiilor în elaborarea
amenajamentelor.
* % | 3 | 0.3| 4 | | 13.3 | 110| 2 | 90 | 1556| 125| 1681|Compl. cu 5MO3FA2BR pe 4,0 ha| 1681| *
* |
|-------------------------------------------------------------------
* |---------------
* | 3 | 0.3| 3 | | 21.3 | 110| 2 | 87 | 2257| 215| 2472|Îndep. humusului brut pe 0,12 | 2472| *
* |Compl. cu 3MO3PAM2FA2BR
|-------------------------------------------------------------------
* |---------------
* | 3 | 0.3| 1 | | 12.7 | 120| 2 | 89 | 965| 125| 1090|Îndep. humusului brut pe 0,12 | 1090| *
* |-------------------------------------------------------------------
|Compl. cu 4MO3BR3FA * |---------------
* | 3 | 0.3| 1 | | 2.8 | 120| 2 | 89 | 431| 25| 456|Îndep. humusului brut pe 0,12 | 456| *
* |-------------------------------------------------------------------
|Compl. cu 6MO3BR1FA * |---------------
* | 3 | 0.3| 1 | | 2.2 | 120| 2 | 86 | 334| 15| 349|Îndep. humusului brut pe 0,12 | 349| *
* |Completări cu 6MO4BR pe 1,1 ha|---------------
|-------------------------------------------------------------------
*
* |Compozitie tel : 4 MO 3BR 3FA | | *
* |Semintis natural: 4 MO 3FA 3BR /15ani0.4S Mixt | | *
*=========================================================================================================================*
* 94 A| * MO 9.3 100 2 95 3201 220| 3421|T.PROGRESIVE(punere lumina) | 1026| *
* | * BR 3.7 110 2 92 685 95| 780|INGRIJIREA SEMINTISULUI: | 234| *
* | * FA 3.7 110 3 80 2054 65| 2119|Descopleşirea sem. pe 0,06 s | 636| *
* | * FA 1.8 50 4 85 407 45| 452| | 5| *
* |
|-------------------------------------------------------------------
* |---------------
20