200. Anomalii uterine congenitale, enumerare, diagn.

201. Boala inflamatorie pelvina.

1
2
3
202. Tuberculoza genitala, diagn, tratament.

4
203. Factori favorizanti si determinanti implicati in infertilitate.

5
6
204. Evaluarea paraclinica a infertilitatii feminine.

7
205. Lichidul seminal sperma, def, caracteristici, compoz chimica.

8
206. Modificarile calitative ale spermei.

9
207. Modificari cantitative ale spermei.

10
208. Modificarile componentelor chimice ale spermei.

11
 209. Leziuni proliferative benigne col uterin.
-hiperplazie endometriala
-hiperplazie glandulara endocervicala/microglandulara
-hiperplazie stromala
-hiperplazie glandulo-stromala(polipi)
-adenomioame
-deciduoame
210. Polipul cervical, diagn, tratam.
=formatiune sferica/ovoidala, pediculata/sesila, moale, cu suprafata neteda, culoare rosu aprins.
-simptome: leucoree, hemoragie la traumatisme minore (raporturi sexuale, irigatii vaginale)
-paraclinic: citologie exfoliativa, colposcopie, biopsie pt diagn
-tratament: extirparea si cauterizare baza implantare, exam anatomo-patologic.
211. Fibromul de col, diagn, tratam
=coexista de obicei cu fibromul uterin (t conj+muscular)
-simptme: uneori asimptomatic sau leucoree(fetida= necroza pediculuilui) si sangerare
-tulburari ale manif functionale: vezica, vagin, peritoneu in functie de directia de dezvoltare.
-diagn poz: exam histiopatologic
-tratam: miomectomia cervicala/histerectomie
212. Endometrioza cervicala, diagn, tratam.
Localizare cervicala, vezi sub 199.
213. Leziuni precanceroase ale cancerului de col uterin (displazii, CIN), etiologie, fact de risc.
Displazia cervicala (rana pe col) modif anormala a celulelor din stratul epitelial al colului uterin.
CIN= neoplazie cervicala intraepiteliala
Factori de risc: fumat, utilizarea anticonceptionalelor pe termen lung, infectia HPV, dieta, factorul genetic, bolile
cu transmitere sexuala.
214. Leziuni precanceroase ale cancerului de col uterin, clasificare.
-neoplazia cervicală intraepitelială (CIN)
-leziuni scuamoase intraepiteliale (SIL)
-adenocarcinom: neoplazia glandulară intraepitelială (CIGN) sau adenocarcinom "in situ"
215. Leziuni precanceroase ale cancerului de col uterin, diagnostic.
Diagnosticul leziunilor precanceroase ale colului uterin presupune un diagnostic clinic şi un examen paraclinic complex
ce include (citologia, colposcopia cu biopsie, determinarea infecţiei HPV).Diagnosticul clinic: leucoreea, stări de
discomfort vulvo/vaginale sub formă de jenă, arsură, durere, prurit, sângerări în urma raportului sexual.
216. Screening-ul citologic cervical, scop, tehnica, rezultate.
Examenul citologic sau testul PAP, pt depistarea leziunilor precanceroase si a cancerelor de col incipiente.
Constă în analiza celulelor exfoliate, normale sau anormale de la nivelul colului, celule ce prezintă modificări morfologi
ce similare ţesuturilor din care provin.Screeningul cuprinde: -consult ginecologic anual;-evaluarea fact de risc pt CCU
-testul Papanicolau, presupune recoltarea unei probe de celule de la nive colului uterin, fiind exam la microscop. Sunt 2
tipuri de test Papanicolau:citologia conventionala, cu exam probei pe lama la microscop;-citologia in mediu lichid, cand
celelele recoltate sunt suspendate intr-o faza lichida dupa recoltare, are acuratete mai mare. Testarea se incepe la cel mult
3 aani de la debutul vietii sexuale si se efectueaza anual,dc rezultatele sunt negative la mai multe det consecutive,retesta
rea se recomanda la 2-3 ani. In functie de testul P, pot fi recom si alte teste pt exam colului uterin (colposcopie, biopsie).
217. Examenul colposcopic, scop, tehnica, rezultate.

12
Consta intr-o examinare a mucoasei cervicale si a stromei.Se face dupa testul cu acid acetic si Lugol. Acidul acetic det
coagul nucleilor si citoplasmei si proteinele devin opace si albe, culoare roz.Testul Lahm Schiller se bazeaza pe afinitatea
glicogenului de la niv cel ep pavimentos nrmal fata de iod-sol Lugol.Mucoasa normala se coloreaza brun-acajou si cea
patologica are coloratie palida sau absenta. Colposcopia e putin performanta, dar e imp in a dirija biopsiile si pt a stabilii
diagn histologic.
218. Leziuni precanceroase ale cancerului de col uterin, tratament.
Metode distructive: vaporizarea cu laser CO2, electrocoagulare sau crioterapia in cazul condiloamelor si CIN 1, 2, 3
exocervicale cu suprafata mica
Metode de exereza: utilizate pt CIN 2-3. se trat prin exereza localizata sau conoida cu ansa diatermica (electro-conizatia),
laserul CO2 sau bisturiul ‚rece’.
219. Cancerul de col uterin. Etiopatogenie si factori de risc.
Mecanismele de aparitie si evolutie inca necunoscute, un rol imp il au determinismul genetic si ecologic al bolii in sensul
unei predispozitii cromozomiale potentiale.
Factori de risc:
-comportament sexual: debut precoce sub 17 ani, parteneri multipli, nr mare de sarcini/avorturi, antecedente de boli
sexuale trasmisibile, factorul genetic si imunodepresia,infectii cervico-vaginale cronice, infectia cu herpes simplex 2.
factorii hormonali, nutritivi.
220. Cancerul de col uterin, anatomie patologica, aspecte micro-macroscopice.
Macroscopic, forme anatomopatologice:
-nodulara sau indurata, aspect de butoias
-ulcerata, caract prin lipsa de substanta, evolutie crateriforma
-vegetanta, leziunea are forma de muguri cu aspect conopidiform
Microscopic, sunt 4 grupe:
-epiteliomul pavimentos- carcinomul epidermoid, intereseaza ep pav al exocolului
-adenocarcinonul, lez intereseaza ep cilindric all endocolului
-sarcomul si rare: hemangiosarcomul, melanomul malign
221. Cancerul de col uterin, evolutie.
222. Cancerul de col uterin, simptomatologie
1. Cancer de col uterin incipient (neoplazie intraepitelială a colului uterin) În acest stadiu, pacienta nu resimte o
simptomatologie.
2. Cancerul de col uterin invaziv
o Sângerarea după raportul sexual – este simptomul de debut
o Secreţii rozate, urât mirositoare, fără o periodicitate legată de menstruaţie;
o Hemoragii abundente;
o Leucoree, an secundara, fen digestive: rectoragii
o Durerea locală, pelvină – este simptomul care semnalează avansarea cancerului, instalarea tumorei şi
extinderea sa către structurile învecinate care cuprind structuri nervoase.
223. Cancerul de col uterin, diagnostic pozitiv.
Examenul ginecologic
 Ex Valve: aspect col, dimensiunea tumorii.
 Tuseu vaginal: dimens tumorii, invazie vaginala, consistenta si suprafata colului, starea anexelor, tesuturile
periuterine (ligamente utero-sacrate, lig pubo-uterine, Douglas-ul)
 Tuseu rectal: nu are valoare in depistarea precoce. In cc invaziv: invazie parametre, lig utero-sacrate.
Biopsie exocol (cele 4 cadrane col uterin+vagin)
Extensia reala a bolii:
 Exam laborator: hemoleucograma, ureem creatinina serica glicemie, probe hepatice, examen sumar de urina
 CT abdominopelvin (status ganglioni pelvini)
 Cistoscopie in stadiile IIB, III si IVA
 Urografie
 Rx pulmonara
 Rx osoase tintite.
224. Cancerul de col uterin, clasificare stadiala.
Stadiul I: carcinomul strict delimitat la cervix (extensia la corp nu este considerată);
Stadiul II: carcinom extins dincolo de cervix, dar care nu s-a extins înspre peretele pelvin; carcinomul cuprinde vaginul,
dar nu mai departe de treimea inferioară;

13
Stadiul III: carcinomul s-a extins spre peretele pelvin. La examinarea rectală nu există spaţiu între tumoră şi peretele
pelvin; tumora cuprinde treimea inferioară a vaginului; toate cazurile cu hidronefroză sau rinichi nonfuncţionali trebuie
incluse aici, cu excepţia celor datorate altor cauze;
Stadiul IV: carcinomul extins dincolo de peretele pelvin sau cu invazia clinică a mucoasei vezicii urinare sau a rectului.
225. Cancerul de col uterin, diagnostic diferential.
Cancerul exocolului.:
-forma ulcerta: sancru luetic (ulcratie excentrica), herpes (eroziuni superf)
-forma vegetanta: polip fibros endocavitar ulcerat exteriorizat prin col, polip cervical, polip placentar, cervicita
polipoida
-forma infiltrativa: fibromul colului, endometrioza colului, chist Naboth modificat.
Cancerul endocolului:
-hemoragie disfunctionala, metrita hemoragica, tumori ale corpului uterin.
226. Cancerul de col uterin, tratament.
Cancerul de col uterin beneficiază, în prezent, de trei modalităţi principale de tratament, respectiv Chirurgia,
Radioterapia şi Chimioterapia
In formele non-invazive: displaziile usoare si medii (crioterapie, vaporizare laser, electrorezectia cu ansa, conizatia)
In formele micro-invazive: in cazul invaziei stromale sub 3 mm (conizatia sau amputarea intravaginala a colului),
in cazul invaziei stromale intre 3-5 mm (histerectomie totala +/-limfadenectomie)
227. Diagnosticul clinic al tumorilor ovariene.
Prin examen clinic si PC se stabileste:
-natura anexiala a tumorii pelvine si pelvi-abdominale
-originea ovariana a tumorii
-caracterul predominant chistic sau solid al tumorii
-natura benigna sau maligna
228. Diagnosticul diferential al unei formatiuni tumorale anexiale.
Pt tumorile cu sediu pelvian: fibromul uterin subseros sau pediculat, sarcina tubara, abces tubo-ovarian, apendicita, pelvi
peritonita, endometrioza, rinichi ectopic pelvian, sigmoidita diverticulara, hidro-piosalpinxul.
Pt tumorile pelvi-abdominale: sarcina intrauterina dupa I trim, sarcina ectopica abd, ascita, chist hidatic hepatic, rinichi
polichistic, splina ptozata cu pedicul lung.
229. Formatiunile ovariene, investigatii paraclinice.
-hemoleucograma- anemie
-L citoza si VSH pot fi crescute in cancerul ovarian
-histerectomia cand depaseste 15 cm
-HSG cav uterina conservata, deplasata de partea opusa a tumorii
-limfografia cu scop diagn, pt depistarea metastazarii ganglionare
-Rx abd pe gol, imag Rx cu fragm de oase, dinti in chisturile dermoide in reg pelvina
-urografia, evidentiaza compresiunea extrinseca sau inflitratia neoplazica a ureterelor pelvine
-irigografia exclude prezenta unei tumori recto-sigmoidiene
-dozari hormonale
-markeri tumorali: CA125, CA 19,9, AFP, ACE, HCG
-RMN, Ecotomografie abd si endo-vaginala, laparotomia, exam histopat extemporaneu
-citologia exfoliativa vaginal- frotiurile Babes Papanicolau
130.Complicatii ale tumorilor ovariene.
-torsiunea
-ruptura tumorilor chistice ovariene
-hemoragia, compresiunea, infectia, malignizarea
131. Tumorile maligne ale trompei, diagn clinic, si PC.
Examenul clinic.
1. Hidroreea- fie sub aspectul unei scurgeri lichide clare , apoase, fie aspectulnei scurgeri rozate , cu striuri sanguine ,
contiuna sau intermitenta; alteori se pote confunda cu leucoreea banala.
2. Durerea- avand sediul pelvin sau abdomenul inferior cu iradieri lombare.
3. Hemoragiile genitale-sunt in cantitate mica , intermitente , associate sau , cu hidroreea , survenind imediat dupa
menstruatie , sau intre menstruatii.
Investigatii paraclinice:
-citologia
--punctia tumorii
-histerosalpingografia
-scintigrafia radioizotopica
232. Cancerul ovarian, etiologie.
-rasa caucaziană (albă), vârsta > 40 ani
• prima sarcină tardivă (după 30 ani), menopauza tardivă

14
 • cicluri anovulatorii/ nuliparitate/ infertilitate/ utilizare de medicaţie profertilizantă
• istoric familial de neoplazii (ovar, endometru, sân, colon), mutaţii BRCA1 / BRCA2
-femeile cu antecedente de chiste de ovar, endometrioza
233. Cancerul de ovar, diagn clinic.
-tumora dura sau chistica, neregulata, ce ocupa una sau ambele zone anexiale.
-in stadiilie avansate apropate intreg pelvisul e ocupat de un bloc tumoral dur, lipsit de mobilitate care inglobeaza uterul,
anexele si org de vecinatate.
-simptome: cresterea de volum a abd,
-scaderea in greutate/slabirea, emacierea=Slăbire pronunțată care apare în faza finală a bolilor cronice; cașexie
-jena sau dureri discrete pelvine, meteorism
-usor edem unilateral al membrelor inferioare
-ascita
234. Cancerul ovarian, investigatii paraclinice.
-ecografia conventionala trans-abdominala, permite un diagn de orientare
-ecografia endovaginale pt diagn mai precoce si mai precis
-ecografia tridimensionala, localiz topografic tumora in raport cu celelalte structuri din vecinatate
-punctia douglasului (culdocenteza) pentru citologie
-RMN, are avantaje in depistarea metastazelor osoase
-pelviscopia, permite lavajul cav pelvi-abd, aspiratul fiind studiat citologic
-histeroscopia, ofera informatii in contextul sangerarilor anormale din per adulta sau postmenopauza.
-chiuretajul uterin in scop diagn si hemostatic
-markeri tumorali
235. Cancerul ovarian, evolutia naturala a bolii (fara tratament).
Tratamentul paleativ reprezinta o etapa foarte importanta in terapia tuturor cancerelor, mai ales a celor in stadii terminale.
Daca neoplazia se agraveaza, iar simptomele afecteaza grav viata pacientei, ar trebui ca un astfel de tratament sa
constituie de fapt baza terapeutica. El este recomandat in special pacientelor care nu mai au sanse de vindecare, si isi
propune sa creasca mai ales calitatea vietii, dar sa si amelioreaza tonusul psihic al pacientei. Exista diferente intre
tratamentul curativ si tratamentul paleativ, in special in ceea ce priveste scopurile fiecaruia in parte dar si modalitatile
terapeutice. Uneori tratamentul paleativ poate fi adaugat schemelor terapeutice inca din perioada in care se incearca
vindecarea neoplaziei.
236. cancerul ovarian, stadializare
Stadializarea cancerului de ovar este foarte importanta deoarece in functie de aceasta se poate stabili prognosticul
pacientei si tratamentul viitor.
Stadiul I reprezinta cancer limitat la ovare.
- Stadiul Ia: cancerul este limitat la un ovar, nu exista ascita si tumora nu este vizibila la exteriorul ovarului, capsula
acestuia fiind intacta;
- Stadiul Ib: cancerul este extins la ambele ovare, nu exista ascita, tumora nu este vizibila, la exterior, iar capsula este in
continuare intacta;
- Stadiul Ic: tumora poate fi localizata la unul sau la ambele ovare, insa este deja vizibila la suprafata lor, capsula si- a
pierdut integritatea, a aparut ascita cu celule neoplazice.
Stadiul II descrie cancerul localizat la unul sau ambele ovare, dar care are si extensie pelvina. La randul sau, si
acest stadiu contine:
- Stadiul IIa: cancerul are extensie si/sau metastaze in uter sau tubele uterine;
- Stadiul IIb: extensia neoplaziei este spre tesutul pelvin;
- Stadiul IIc: tumori aflate in stadii IIa sau IIb, dar la care se adauga extinderea in exteriorul ovarului, ruperea capsulei
ovariene, ascita cu celule maligne.
Stadiul III descrie tumora care se localizeaza la ambele ovare, cu extindere in pelvis, in ganglionii limfatici pelvini,
cu metastaze hepatice superficiale. In functie de afectarea limfatica, exista stadiile:
- Stadiul IIIa: tumora este limitata la pelvis, fara afectarea ganglionilor limfatici;
- Stadiul IIIb: neoplazia este extinsa in afara pelvisului, nu exista diseminari mai mari de 2 cm in diametru;
- Stadiul IIIc: diseminarile depasesc 2 cm in diametru si exista afectare de ganglioni limfatici.
Stadiul IV semnifica deja existenta metastazelor la distanta, a revarsatelor pleurale cu celule neoplazice si a
metastazelor hepatice.
237. Cancerul ovarian, tratament.
-tratament chirurgical, este un mijloc fundamental dar depinde de stad TNM/FIGO
-chimioterapia, o asociere de droguri individual active asupra cancerului de ovar
-radioterapia
238. Fibroadenomul mamar, def, diagn, tratament.
=este o tumora benigna fibroepiteliala caracterizata de proliferarea elementelor stromale si glandulare ale sanului.
-clinic sunt: leziuni rotunde, mobile, elastice, care pot fi palpabile sau nepalpabile
Diagnostic:

15
-mamografia si ecografia sunt folosite la pacientele cu mase palpabile peste 30 ani
-RMN, fibroadenoamele apar ca mase netede cu intensitate ridicata
-citologia de aspiratie pe ac fin, elem caracteristice sunt aglomerari de fibroblasti fara celule inflamatorii sau grase cu
config papilara
-exam anatomopatologic are 4 forme:adenomul mamar simplu,fibroadenomul simplu,fibroadenomul vegetant,tumorile
filoide
Tratament: e chirurgical fie prin tumorectomie larga in tesut sanatos, fie mamectomia din pricina riscului crescut de
recidive
239. Mastoza fibrochistica, def, diagn, tratament.
=este o leziune precanceroasa frecventa a sanului, numita si boala Brodie-Reclus
Simptome:
-mastodinia/sdr dureros de san
-perceperea in cadranul supero-ext de noduli multipli, independenti unu de altul, bn delimitati
-nodul unic, cu fluctuatii in functie de ciclu, dureros spontan si la palpare, continut lichidian citrin sau lactescent
-scurgere mamelonara seroasa sau sero-lactescenta
-prezenta adenopatiilor axilare de consistenta elastica, usor dureroase
Tratamentul: conservator, hormonal, chirurgical
240. Mastita acuta, def, diagn, tratament.
=este o afectiune inflamatorie acuta a sanului, cea mai frecventa. Se intalneste in perioade de alaptare, la nou-nascut sau
in ginopauza.
241. Cancerul mamar, diag clinic si paraclinic.
Clinic:
-inspectia, pozitia sezanda, bratele langa corp, apoi ridicate pe solduri, apoi in decubit dorsal si se urmareste volumul
celor 2 sani, mamelonul si areola, fosele supraclaviculare si regiunile axilare. Se pot obs edem, retractii, inflamatii,
asimetrii
-paplarea, bilateral, cu degetele apropiata si mana plata in spatiul dintre stern, marg ant a marelui dorsal, clavicula, santul
submamar, prelungirea axilara.
-se urmareste eventuala disparitie a paralelismului pliurilor cutanate, fiind semn de aderenta incompleta det de tum
maligne. Aderenta completa repr infiltrarea directa a tegumentului det aspectul de ‚coaja de portocala’ uneori ulceratii
-se verifica ariile gangl, axilare, supraclaviculare, mamar extern, scapular inf, subclavicular.
Paraclinic:
-auto-examinarea mamara
-examinarea senologica de catre medic
-mamografia pt identif leziunilor ce nu pot fi detectate prin palpare
ECOGRAFIA MAMARA:constituie o examinare importanta.
DIAGNOSTICUL CITOLOGIC: al cancerului mamar se face prin examinare la microscop a frotiurilor efectuate prin
punctia cu un ac fin al nodulului mamar.Valoarea diagnostica a examenului citologic este de certitudine maxima cand
este pozitiva.
EXAMENUL HISTOPATOLOGIC:este etapa diagnostica de maxima certitudine,care se poate efectua din prelevari tumo
rale prin punctie-biopsie sau din piesa de rezectie in cazul interventtei chirurgicale.Examenul histopatologic al cancerului
de san ofera date pentru stabilirea diagnosticului ,leziunii tumorale si ajuta la incadrarea prognostica.
Metode de laborator ce sustin diagnosticul :
- nivelul antigenelor CA-15.3 ,TAG 72,MCA;
242. Cancerul mamar, stadializare.
243. Cancerul mamar, tratament.
Tratamentul chirurgical conservator si radical
Tratamentul medical:
-hormonoterapia antineoplazica pt deprimarea functiilor gonadice datorita hormonodependentei majoritatii cancerelor
mamare.
-chimioterapia, in special la bolnavele la care hormonoterapia a esuat si tumora e diseminata
-imunoterapia, indicata in neoplasmele metastazate, singura sau asociata cu chimioterap sau iradiere
Radioterapia scop: iradierea loco-regionala mamara si gangl, castrarea radioterapica, iradierea recidivelor si metastazelor.
244. Avortul, etiopatogenie, calasificare anatomo-patologica.
Etiopatogenie:
-factori din mediul extern: efort fizic, emotii negative, alimentatie carentata
-factori din mediu intern: aberatiile cromozomiale de la nivelul oului, ab cr numerice, infectii cr: toxoplasmoza, luessul,
listerioza
-intoxicatiile cronice: alcool, plumb, tabagism, medicamente: tranchilizante, euforizante
-afect ale SNC, sist endocrin, hematopoietic: anemiile cronice
-incompatibilitatea factorului Rh

16
-afect genitale: malform uterine, infectii cronice (endometrioza), tumori(fibromul uterin), tulburarile de statica
pelvina(retroversia, prolapsul)
Anatomie patologica:
-avort ovular, in I 8 sapt de sarcina
-avort embrionar, intre 9-16 sapt de sarcina
-avort fetal, intre 17-26 sapt
245. Avortul, diagnostic, tratament.
Diagnostic: se bazeaza pe diagn clinic, examen de laborator
-exam clinic: semne subiective(amenoree, tulburari neuro-vegetative), semne obiective(uter marit, moale, pastos).
Conduita obstetricala:
-in cazul in care in cav uterina exista elemente ovulare, avortul neproducandu-se in spital, iar hemoragia e redusa, se
asteapta 6-12h si se aplica o antibioterapie de protectie, apoi se evacueaza continutul cav uterine indiferent de rasp
bolnavei la terapeutica medicala
-in cazul in care avortul se manif prin hemoragii abundente, se efectueaza chiuretajul uterin de la inceput. Dc resturile
ovulare sunt vechi, aderente si infectate, iar muschiul uterin compromis, se face histerectomie si antibioterapie.
246. Sarcina ectopica, def, clasificare, etiopatogenie.
= e o implantare a blastocistului in afara cav uterine
Clasificare:
-sarcina ectopica tubara pavilionara, ampulara, istmica, interstitiala
-sarcina ectopica angulara
-sarcina cervicala
-ovariana: primara si secundara
-abdominala: primara si secundara
Etiopatogenie:
-factori tubari: anom congen ale trompei(hipoplazie, trompa infantila)
leziuni inflamatorii care det modif lumenului trompei (TBCgenital, salpingite cr, lues)
plastii tubare, patologie neuroendocrina
-factorii ovarieni: ovulatia intarziata, perturbarile estroprogestative endometriale
247. Sarcina ectopica, diagn si tratament.
Diagnostic clinic: amenoree, sangerare vaginala anormala, durere abdominala sau pelvina
Diagnostic paraclinic: test de sarcina, dozarea beta HCG pt a dif o SE de o S intrauterina, dozare progesteron e mai
predictiv pt o sarcina anormala, Hb si Ht val scazute indica gr de decompensare intr-o hemoragie masiva, Lcitoza,
ecografia, culdocenteza thnica de decelare a hemoperitoneului, chiuretajul uterin pt a dif o SE de un avort incomplet.
Tratament chirurgical:
-laparoscopia in scop diagnostic si terapeutic
-laparotomia la pacientele cu hemoperitoneu si la cele cu hemodinamica compromisa, la pac cu interv chir in antecedente
(aderente)
Tratament medicamentos, adm de methotrexat, e un antagonist al ac folic si inhiba dihidrofolat reductaza, sinteza ADN si
reproducerea celulara.
248. Mola hidatiforma, def, clasificare, etiologie, diagn, conduita terapeutica
= este o afectiune care are la origine anomalii ale proliferarii trofoblastice
Etiologie: anom cromozomiale, varsta inaintata a procreatorilor, sarcini molare in antecedente, consanguitatea
Diag clinic: sangerare, greata, varsaturi, dureri abd in reg hipogastrica
Diagn paraclinic: ecografia da astectul caract de mola completa ‚fulgi de nea’, dozarea HCG in ser si urina, are valoare
atat diagn cat si prognostica
Terapie, principiul e evacuarea molei, urmata uneori de chimioterapie.
249. Coriocarcinomul, def, clasificare, etiologie, diagn, conduita terapeutica.
=este un tip de neoplazie trofoblastica gestationala
Reprezinta un cumul de afectiuni ce coresp in terminologie denum de mola persistenta, mola invaziva si coriocarcinom.
Etiologie-248
Diagnosticul:
-anamneza: antecedente de nastere, avort, mola
-exam clinic general
-det HCG atat in urina si plasma
-Rx toracica evident posib metastaze toraco-pleuro-pulmonare
-urografie pt evident afectarii cailor urinare in procesul tumoral
-exam de lab: HL completa, dozarea cr, uree, transaminaze, probe de filtare si clerance-ul la cr
-CT/RMN pt evident unei posib metastaze: pulmonara, hepatica, cerebrala
Tratament chimioterapic
250. Malformatiile corpului uterin si sarcina.- pat genitala asociata sarcinii
Malformatiile congenitale ale uterului:

17
-tulburari compartimentare: uter dublu, col dublu, uter didelf, uter semididelf, uter septat, uter infantil.
-tulburarile sistemului de contentie duce la sterilitate si boala abortiva
251. Tulburarile de statica ale uterului si sarcina.
Tulburari de statica pelvina:
-uterul retroversat
-prolapsul genital caract de obicei varsta a 3-a:
*gr 1, foarte rar in sarcina
*gr 2, colul se vizualizeaza in afara cailor genitale
*gr 3, corpul si colul uterin se vizualizeaza in afara cailor genitale
Prolapsul uterului gravid, f rar intalnit in sarcina, se intalneste mai frecv la marile multipare, care nu au beneficiat
de corectia chir ant sarcinii.
252. Neoplasmul de col uterin si sarcina, diagn si conduita terapeutica.
Tratamentul este diferit in functie de varsta sarcinii si stadializarea neoplasmului.
-in lunile I-V/stad I-II, se urmaeste salvarea mamei, nu se tine cont de sarcina, nu se face iradiere preoperatorie, apoi la 2-
3 sapt se face interv chir radicala, iradiere ext oblig postop
-luna VI, op cezariana in scopul salvarii fatului, urmata de histerectomie largita, iradiere imed
-in stad II, interv chir largita dupa cezariana, iradiere pe bontul vaginal-curieterapie, iradiere externa sau
telecobaltoterapie
-in stad III, op cezariana cu iradiere interna cat mai precoce posoperator, aplicatii locale cu iradiere ext, interv chir largita
-in stad IV, tratam e paleativ: simpt, antalgic, eventual iradiere scurta.
253. Fibromul uterin si sarcina, forme anatomo-clinice, diagn si conduita terapeutica.
Forme clinice:
-stad pelvin: F cu dezvoltare medio-sagitala (ant/comprima vezica urinara si post/se pot enclava in pelvis), F cu dezvolt
laterala, F cervicale, F pediculate(subseroase si submucoase)
-stad abd: fibromatoza difuza si fibromul mut
Influenta sarcinii asupra fibromului:
-in gestatie: imbibitia det cresterea si ramolirea tumorii, dezvolt uterului det ascensiunea F
-in travaliu: torsiuni, hemoragii, necrobioza
-in post-partum: hemoragii, necrobioza aseptica, torsiuni
Influenta fibromului asupra sarcinii:
-in gestatie: avort, placenta jos inserata cu metroragii, nastere prematura
-in travaliu: placenta jos inserata cu sangerare, fibromul praevia, distocii de prezentatie, tulb de dinamica, complicatii in
delivrenta de tipul placentei nedecolate.
Tratament: chirurgical, medical-hormonal, endoscopic
254. Tumorile ovariene benigne si sarcina. Diagn, conduita terapeutica
255. Abdomenul acut de cauza ginecologica: clasificare.

18
257. Torsiunea ovariana, def, diagn, tratam.

19
258. Abdomenul acut provocat de procese inflamatorii ale org genitale interne.

20
259. Peritonita in ginecologie, etiologie, clasificare, tratam.

21
260. Pozitia normala si anomaliile de pozitie ale uterului.
Pozitia normala: Uterul este asezat in continuarea vaginului, in pozitie usor inclinata anterior, deasupra vezicii urinare.
Aceasta pozitie se numeste anteversa si este pozitia normala a uterului.
Anomaliile: Uterul retroflexat: acesta este orientat spre inapoi si incovoiat, formand o flexura cu unghi ascutit. Uterul
retrovers: acesta este orientat spre posterior, insa nu este flexat ca cel retroflexat. Uterul anteflexat: acesta este orientat
spre anterior, doar ca prezinta o flexura cu unghi ascutit. Uterul vertical: acesta are orientare verticala.
261. Prolapsul genital, def, clasificare, diagn, tratam.

22
=Prolabarea înseamnă căderea acestora din poziția antomică normală prin canalul vaginal în diverse grade.
Clasificare:Prolapsul vaginal, Prolapsul uterin
262, 263. Incontinenta urinara de efort, def, etiopatogenie, diagn, tratam.

264. Amenoreea, clasif, etiologie.

23
24
265. Contraceptia orala, mod de actiune, clasificare.

25
266. Clasificarea metodelor contraceptive.

26
 267. Etiopatogenia metroragiilor uterine disfunctionale

268. Simptomatologia salpingitei acute.

=Salpingita reprezinta inflamatia trompelor uterine si una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilitatii la femei.
Simptomatologie:

27
-culoare anormala a secretiei vaginale;
-miros anormal al secretiei vaginale;
-pete intre 2 menstruatii;
-menstruatii dureroase;
-durere in timpul ovulatiei;
-dureri in timpul actelor sexuale;
-febra;
-dureri sau crampe abdominale, in ambele parti;
-dureri lombare;
-urinare frecventa;
-greata si varsaturi.
269. Fibromul uterin , forme anatomo-clinice
*stadiul pelvin:
-fibrom cu dezvoltare mediosagitala, ant/post.
-fibrom cu dezvoltare laterala
-fibromoame cervicale
-fibroame pediculate: subseroase, submucoase (polipi fibrosi): intracav, intravaginali.
*stadiul abdominal:
-fibromatoza difuza: uter global marit de volum, regulat , neted, consistenta dura, scleroasa
-fibrom mut
270. Tratamentul stadial al neoplasmului de col uterin.

28
272. Consecintele infectiei HPV.
-veruci genitale: cervix, anus, scrot, penis, coapse
-displazie si carcinoamr anogenitale, in special cencerul de col uterin
-papiloame laringiene
-asociat si cu cancere gat+corp (oral, faringiene)
-infectia poate persista luni
Anatomie, Fiziologie, Fiziopatologie

1. Gametogeneza. Definitie.
=este procesul prin care celulele sexuale primordiale devin apte pentru fertilizare.
-are loc sub influenta si controlul hipotalamo-hipofizar, prin actiunea FSH si LH, atat la femeie cat si la barbat.
2. Ovogeneza. Definitie, Etape.
=procesul de diferentiere al gametilor feminini in ovule trecand de la stadiul de ovogonie (44xx) in ovocit primar apoi
ovocit secundar apoi ovul.
-in cazul ovogenezei ia nastere o singura celula cu multiple rezerve enzimatice, ARN, substrat metabolic, necesare
embrionului viitor.
Etape:

29
 3. Spermatogeneza. Definitie. Etape.
=este un proces de diferentiere a spermei in testicule incepand cu proliferarea mitotica a spermatogoniilor, pt dezvoltarea
spermatocitelor si apoi transformarea spermatidei in celule spermatice elongate
Etape:

30
 4. Fecundatia, definitie , etape.
=este un proces complex prin care 2 celule sexuale, gametii, fuzioneaza pt a forma un nou organism inzestrat cu
potentialitati genetice provenite de la cei 2 parinti.
Etape:
*are loc in portiunea ampulara a trompei uterine, durand la om in medie 24h si cuprinde:
-capacitatia, procesul de activare a spermiilor in vederea patrunderii in ovocitul de ordinul II
-penetrarea zonei pellucida, prin intermediul enzimelor din acrozom, in special hialuronidaza
-formarea pronucleilor masculin si feminin
-formarea oului/zigotului
5. Segmentatia oului, def, etape.
=segmentatia defineste primele transformari celulare pe care zigotul le sufera imediat dupa fecundatie. Substratul
segmentarilor consta in diviziuni succesive, prin care zigotul le sufera imediat dupa fecundatie.
6. Migratia oului, def, etape.
= este transportul oului prin trompa pana la nivel uterin unde se va produce nidatia (implantarea oului la nivelul cav
uterine).
-dureaza 3-4 zile
-progresia oului asigurata de: miscari peristaltice ale trompei, miscari cili tubari, directia fluxului secretiilor tubare.
O etapa importanta deoarece pe parcursul duratei sale se produc modificari cruciale pt succesul nidatiei.
7. Capacitaia spermatozoidului, definitie
=este procesul de activare a spermiilor in vederea patrunderii in ovul.
-rolul acesteia este de a penetra ovulul si se realizeaza prin: penetratia corona radiata, zonei pellucida si membranelor
plasmatice ovulare.
-induce modif structurale (acromozomiale, de membrana plasmatica), modif fiziologice (creste consumul de oxigen,
creste glicoliza anaeroba), modif metabolice (creste viteza de deplasare in caile genitale, scade durata de supravietuire)
8. Lactatia fiziologica, mamogeneza, lactogeneza, galactopoieza.
Lactatia fiziologica inglobeaza urmatoarele procese biologice: declansarea secretiei lactate, mentinerea si
evacuarea ei. Dezvoltarea gl mamare si instalarea secretiei lactate sunt reglate de SNC, care controleaza functia

31
gonadotropa a hipofizei ant. Statie de contol neurohormonal= hipotalamusul. In formarea laptelui se disting 3 procese,
fiecare aflandu-se sub dependenta unui sistem hormonal:
Mamogenza= dezvoltarea glandei mamare in vederea alaptarii. Gl mamara este un org hormonodependent. Evolutia si
functia ei incepe in perioada neonattala, stagneaza pana la pubertate si atinge maturitatea morfologica in graviditate.
Lactogeneza= sinteza intracelulara a laptelui si secretia sa in canalele de excretie. Mecanismul de declansare a lactatiei
are loc de obicei in zilele 2-4 postpartum si are la baza un determinism neuro-endocrin si nervos.
Galactopoieza= intretinerea si excretia laptelui. Reflexul de supt e principalull factor responsabil de mentinerea lactatiei
prin favorizarea eliberarii de prolactina, ACTH (adrenocorticotrop), ocitocina, GH
9. Dezvoltarea si maturarea placentei.
-perioada previoasa 6-13 zile postconceptie.
Are faza prelacunara ce formeaza citotrofoblastul primitiv si sincitiotrofoblastul.La nivelul zoni de contact dintre decidua
si trofoblast apar modificari morfo-funct enzimatice,biochimice ce formeaza zona placentara fiind zona de conflict imuno
logic.
Faza lacunara contureaza un sistem lacunar format din confluenta unor spatii mici, ce apar in citoplasma sincitiotrofoblas
tului si in spatiul lacunar patrunde sange matern din capilarele sinusoide erodate,in peretele sacului vitelin se formeaza
mezodermul extraembrionar ce are in interior celomul extraembrionar. Mezodermul extraembrionar somatopleural se ali-
peste cu citotrofobasul si formeaza corionul
-perioada viloasa peste 13 zile
Faza de elaborare, aparitia vilozitatilor primare prin patrunderea mugurilor citotrofoblastilor printre lacunele din sincitio
trofoblast.Mugurii cresc,se alungesc si formeaza vilozitati coriale secundare.Din mezodermul din axul vilos secundar a
par numeroase capilare fiind inceputul retelei vasculare extraembrionare.Vilozitatile in axul carora s-au format vase de
sange= vilozitati coriale secundare.
Faza placentei definitive: evolutia caducei+corion, dezvoltarea vilozitatilor, remanierea citotrofoblastului.
10. Steroidogeneza
Elementele de baza ale steroidogenezei ovariene sunt reprezentate de radicalul acetat de colesterol, toti hormonii ovarieni
fiind derivati de fenantren, care are ca precursor acetatul de colesterol, din care se sintetizeaza delta 5 – pregnenolonul,
care, sub actiunea LH-ului si NADPH- ului (nicotin-amid-dinucleotid-fosfat), se transforma in pregnenolon.

11.

32