Principiile Copyright

Denumirea “Copyright” este echivalenta cu “drepturi de autor”.

Sistemul Copyright are ca punct de plecare ”The Copyright act” promulgat
in Anglia, in anul 1709 si cunoscut sub denumirea “Statute of Anne”.
Astazi, sistemul Copyright este functional in U.S.A. si in Common Wealth.
In sistemul Copyright se intalnesc urmatoarele limitari ale dreptului de
autor:
- reproduceri pentru librarii si arhive
- copiile pentru uz particular dupa inregistrarile audio
- copiile de uz scolar pentru institutii non-profit
- citarea in anumite limite
- “fair use” (utilizarea leala).
Fair use este folosita in contexte devenite clasice, traditionale:
- activitatile educationale, literare
- critica sociala
- parodiile
- stiri, reportaje.
Un argument foarte important este avantajul necinstit sau profitul obtinut de parat
prin copierea din opera reclamantului

Pentru a putea preciza daca o anume utilizare a operei este sau nu “fair”, se
vor analiza urmatoarele elemente:
- scopul si natura folosirii
- natura operei
- proportia in care opera este utilizata
- efectul utilizarii asupra posibilitatilor de valorificare a operei.
Acest sistem de protectie s-a dezvoltat in tarile aflate sub influenta britanica. Dar,
in vreme ce statele apartinand Uniunii de la Berna inclusiv Anglia si Irlanda,
dreptul de autor s-a apropiat de sistemul continental de protectie, in Statele Unite
protectia continua sa fie acordata in forma copyright-ului, chiar si dupa aderarea
lor la Conventia de la Berna.
Termenul “publicatie electronica” are mai multe sensuri. Publicatia electronica
include nu numai publicarea pe Internet, ci si pe CD-ROM si alte tehnologii
asemanatoare. Dintre acestea, CD-ROM-ul si tehnologiile asemanatoare sunt mult
mai apropiate de publicarea clasica decat publicarea pe Internet. Ele implica
transferul fizic de la editura la cititor al unui lucru tangibil in care este intrupata
lucrarea publicata.
Legea americana din 1976, prima lege care a inclus programele pentru calculatoare
in randul operelor protejabile, impune, in cadrul acestora, conditia originalitatii,
lasand insa tribunalelor sarcina de a determina de la caz la caz, programele care pot
beneficia de protectie.
In Romania, Legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, nu
cuprinde o definitie a programului pentru calculator, precizand in schimb care este
obiectul protectiei. Conform articolului 72(1) din Legea 8/1996 protectia
programelor pentru calculator prin drept de autor „include orice expresie a unui
program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice fel de
limbaj, fie in cod-sursa sau cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum
si manualele”. Legea nu defineste nici unul din conceptele mentionate. Este asadar
sarcina juristilor si informaticienilor sa clarifice aceste concepte a caror definire
este foarte importanta pentru practica judecatoreasca si protectia reala a
programelor pentru calculator.
Un alt gen de document electronic sunt bazele de date. Bazele de date reprezinta o
multime centralizata de informatii organizate in scopul prelucrarii si utilizarii de
catre beneficiari. Ele reprezinta opere derivate si putine sunt statele care asigura
protectie juridica acestora. Intre ele se numara Japonia si SUA, iar din 1996 si
Romania. Directiva nr. 969/11 martie 1996 recomanda statelor Comunitatii
asigurarea protectiei acestora.
Problema copyright-ului documentelor electronice a preocupat numeroase
organizatii mondiale ca IFLA sau Comunitatea Europeana.

IFLA (International Federation of Library Asociations and Institutions) propune

Organizatiei Mondiale asupra Proprietatii Intelectuale (WIPO) un document
referitor la bazele de date numit Data bases. Acest document introduce un nou
drept „sui generis” pentru bazele de date, care este similar celui deja adoptat de
Uniunea Europeana. Desi art.1 arata ca protectia oferita de legea copyright-ului
bazelor de date se bucura de acelasi statut ca pentru orice alt produs intelectual, in
fapt exista anumite tipuri de baze de date care nu sunt protejate de copyright si la
acestea face referire documentul. La art. 8 IFLA apreciaza ca este de dorit sa se
adopte un singur termen de protectie pentru toate tipurile de baze de date, iar
propunerea Comunitatii Europene pentru un termen de protectie de 15 ani este
probabil prea mare pentru ca prin natura lor marea majoritate a bazelor de date sunt
actualizate sau amendate ceea ce inseamna schimbarea structurii lor initiale.
La cea de-a 62-a Conferinta Generala IFLA, care a fost tinuta la Beijing, Comitetul
Executiv si Consiliul Profesional ale IFLA au adoptat documentul „Position paper
on copyright in the electronic environment” care fixeaza rolul bibliotecilor in
epoca documentelor electronice si subliniaza necesitatea unei legislatii
internationale flexibile privind circulatia neingradita a informatiilor.

Legea copyright-ului din Statele Unite (art. 17 din Codul Statelor Unite) permite
creatorului unei opere sa controleze si sa ceara licenta pentru a profita economic de
acea opera. Daca lipseste orice acord privind cedarea unui drept oarecare sau o
suma de drepturi, atunci toate drepturile apartin autorului. Legea este expresia
moderna a unui drept fundamental inscris in Constitutia Statelor Unite care acorda
Congresului „dreptul de a promova progresul stiintelor si artelor utile, asigurand pe
timp limitat autorilor si inventatorilor drepturile exclusive asupra scrierilor si
descoperirilor acestora”.

Autorii au argumentat ca editorii au incalcat legea copyright-ului luand materiale

tiparite anterior si plasand operele in baze de date si CD-ROM-uri fara permisiunea
lor si fara alte viitoare compensatii.

Procesul s-a numit „Tasini contra New York Times” si a fost intentat de Jonathan
Tasini- presedintele Uniunii Nationale a Scriitorilor din SUA. Este procesul cel
mai renumit dus de membrii Uniunii Nationale a Scriitorilor impotriva companiilor
New York Times, Newsday Inc., Time Inc., Lexis/Nexis, si Universitatea
Microfilms Inc., acuzand violarea dreptului de copyright privind reutilizarea
electronica a lucrarii produsa si vanduta pe un alt suport.