1.

2 Studiul constructiv-funcţional al reperului R2

a. Rolul functional al reperului Un reper trebuie sa participe la realizarea functiei globale a produsului,
sau functiilor partiale ale ansamblului sau subansamblului din care face parte si la realizarea conditiilor
impuse acestor functii (restrictiile functiilor). Forma piesei, materialul din care aceasta se executa,
dimensiunile si abaterile acestora se stabilesc in functie de rolul functional al piesei in ansamblul sau
subansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a ansamblului sau sub ansamblului,
punandu-se in evidenta (prin culori diferite sau tip de linie) piesa ce face obiectul proiectului.

Rolul functional al acestui reper este de solidarizare cu un element de referinţă fix. Acesta asigură
poziţia relativă a pieselor fixe sau mobile.

b. Suprafete

Suprafata Forma nominala Dimensiuni Rugozitate

S1 Plana Ø128
S2 Cilindrica Ø128 x 4
S3 Cilindrica Ø115 x 47
S4 Cilindrica Ø12
S5 Plan – Cilindrica Ø116 x 4
S6 Cilindrica Ø120 x 2.8
S7 Plana 4 mm
S8 Cilindrica Ø92 x 14
S9 Conica 40 x 15®
S10 Conica 10 x 45®
S11 Cilindrica Ø25 x 16
S12 Plan – Cilindrica Ø23,9 x 1,5
S13 Plana Ø25 x 5
S14 Cilindrica Ø15 x 29

c. Functiile suprafetele

Suprafata Functia
S1 , S13 Tehnologica
S3 , S6 , S8 , S14 Functionala
S5, S12, s2 De montaj
S4 , S10 Auxiliare
S7 , S9 , S11 Constructive
d. Solicitari in timpul functionarii

Reperul este supus in timpul functionarii la solicitari termice ( variatii de temperatura) si chimice (
coroziune) .

h. Alegerea materialului

Primul pas in realizarea cerinţelor de proiectare, cu privire la proprietăţile materialului, este stabilirea
clară a funcţiei, obiectivelor şi restricţiilor. Dependenta dintre rugozitate si clasele de precizie realizate
prin diverse procedee de prelucrare: 1- frezare; 2- rabotare, strunjire; 3- rectificare; 4- lepuire, honuire,
superfinisare Problema este de a stabili caracteristicile unei componente si de a le compara cu cele reale
ale materialelor, gasindu-le pe cele mai bune. Este important sa se plece cu un numar mare de
materiale, sa se foloseasca proprietatile limita pentru a elimina materialele care nu satisfac cerintele de
proiectare. Performanta, in general, nu este influentata doar de o proprietate, ci de combinatia acestora
.

Pentru reperul prezentat , materialul ales este FMP55.

Masa si volumul
l. Tehnologicitatea formei constructive

Reguli de baza la stabilirea formei constructiv-tehnologice. La stabilirea formei pieselor, proiectantul

trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli de baza, valabile pentru oricare din procedeele de aschiere.
a. Adoptarea de forme cat mai simple, fie plane, fie de revolutie, care sunt usor de prelucrat si de
masurat. b. Limitarea prelucrarilor prin aschiere la minimum necesar, deoarece acestea reprezinta
pierderi de materiale si consum de manopera. Astfel, suprafetele care nu sunt supuse, prin piesele
adiacente, actiunii sarcinilor pot ramine neprelucrate. Pentru suprafetele in contact este suficienta o
prelucrare de degrosare sau de semifinisare in cazul in care nu exista miscare relativa a pieselsr si o
prelucrare de finisare in cazul existentei miscarii relative, a solicitarilor sau a altor conditii de indeplinit.
c. Forma pieselor trebuie sa corespunda conditiilor specifice ale procedeului de prelucrare adoptat. d.
Forma pieselor trebuie sa asigure o prelucrare economica, iar procedeul de prelucrare preconizat la
proiectare sa poata fi inlocuit, eventual, cu un alt procedeu. Zonele care sunt greu accesibile si la care
scula nu poate ajunge usor trebuie evitate. e. Asigurarea posibilitatii de asezare a piesei si a stabilitatii
pe masina acesteia. Astfel, in limita posibilitatilor, suprafetele de prelucrat trebuie sa fie paralele cu
suprafata de asezare. Dispozitivele de prelucrare necesare pentru piesele cu forma complicata care nu
permit o asezare direct a pe masina scumpesc executia. f. Forma piesei trebuie sa asigure posibilitatea
fixarii sigure si comode a acesteia in vederea prelucrarii. De exemplu, pentru semifabricatele tumate se
poate prevedea, inca de la tumare, in anumite zone ale semifabricatului, anumite bosaje, adaosuri, gauri
etc., care sa permita fixarea piesei in vederea prelucrarii pe masina-unealta. g. Asigurarea posibilitatii de
strangere suficiente a piesei pe masina-unealta sau in dispozitivul de prelucrare, in scopul preluarii
fortelor de aschiere. Totodata, trebuie asigurata o ridigitate corespunzatoare a piesei, astfel incat sa fie
evitate, sub efectul strangerii, deformatii care sa faca ca, dupa desfacere, piesa sa nu mai aiba precizia
prescrisa. h. Forma piesei trebuie sa permita executarea a cat mai multor operatii dintr-o singura
strangere a piesei. Acest fapt asigura economie de timp si precizie mai mare a piesei. Fiecare fixare din
nou a piesei reprezinta o sursa de imprecizii la prelucrare. i. Micsorarea suprafetelor de prelucrat prin
adinciri sau prin crearea de suprainaltiri, respectiv bosaje. Pentru a usura prelucrarea este necesar ca
suprafetele reliefate sa fie, pe cat posibil, la acelasi nivel, astfel incat reglarea sculei, in raport cu piesa si
prelucrarea, sa se faca osingura data. j. Prelucrarea sa se faca, pe cat posibil, numai cu scule normalizate,
deoarece sculele speciale sunt costisitoare. Daca nu pot fi evitate unele scule speciale, atunci se
recomanda ca suprafetele ce se prelucreaza cu aceste scule sa fie cat mai simple. k. Forma piesei trebuie
sa permita accesul sculei aschietoare in zona de prelucrat, care sa fie prevazuta cu degajarile necesare,
astfel incat scula sa prelucreze intreaga suprafata fara inconveniente si sa poata scapa din zona
respectiva. La burghierea unor suprafete inclinate sau curbe trebuie asigurata, prin usoare modificari de
forma a piesei, perpendicularitatea pe axa burghiului a suprafetei de patrundere a burghiului in piesa la
inceputul prelucrarii, precum si a suprafetei de iesire, fapt care evita tendinta de alunecare a virfului
burghiului si deci imprecizia in executarea gaurii. De asemenea, se vor prefera gaurile strapunse,
deoarece cele infundate se prelucreaza si se masoara mai greu.