UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

DEPARTAMENTUL DE ASISTENTA SOCIALA
AN 2, SERIA II, GRUPA 1

COMUNITATEA
RROMĂ

București 2017
1. Introducere

Minoritatea rromă este a doua minoritate, după cea maghiară ca proporţie numerică din
totalul populaţiei. Această minoritate se confruntă cu multiple probleme, cum ar fi: sărăcia,
lipsa educaţiei, probleme de sănătate, lipsa actelor de identitate, lipsa locuinţelor, şomajul şi
discriminarea. Bineînţeles că sunt şi probleme care pot fi de ordin psihologic, care amplificate
pot ajunge la extreme, generând astfel, la început comportamente deviante, ulterior
infracţiuni.

În cultura comunităților rrome, nomadismul este principalul segment definitoriu.

Nomadismul se referă la modul de viață a unei colectivități în lipsa unei așezări stabile. În
acest caz la comunitățile de rromi, nomadismul este principala cauză a cunoașterii vage a
provenienței și istoricului lor ca și etnie. Valorile culturale cele mai des întâlnite și cunoscute
sunt anumite tradiții respectate de acestia la nivel de comunitate. Un lucru de admirat la
comunitățile de rromi este faptul ca tradițiile îi încurajează să ramană uniți între ei luând în
calcul aspectul izolării și excluderea lor din societate în țara gazdă din cauza diferențelor
etnice și culturale.

În cultura tradiţională a rromilor, totul gravitează în jurul familiei. Familia constituie

unitatea primordială a organizării sociale, un sistem extins de înrudire, o unitate economică, în
cadrul căreia se asigură protecţia individului. Familia de romi este, de fapt, comunitatea, nu
numai prin factorii de control social, firesti pentru oricare societate traditionala, ci, mai ales,
prin sistemul de relatii de inrudire culturala ("phrali-"), fapt pentru care o putem numi familie
comunitara. Familia extinsă locuieşte laolaltă şi, de cele mai multe ori, întreaga vecinătate
este locuită de rude. De obicei, pentru tinerii căsătoriţi, se adaugă camere la casa tatălui
mirelui sau se construieşte o casă în curtea casei bătrâneşti 1 deci comunitatea de rromi are ca
principiu ajutorul reciproc și responsabilitatea colectivă.

Populatia de romi are o structura demografica foarte tânara, structura determinata de valorile
mai înalte ale mortalitatii si fertilitatii romilor, comparativ cu restul populatiei. În anul 1998,
aproximativ o treime din populatia de romi era reprezentata de copii (0-14 ani), ponderea

1
2013 Asociatia Pro Roma. All Rights Reserved, Istoria Rromilor,
http://www.asociatiaproroma.ro/site/index.php/domeniu/cultura/istoriaromilor / 24.01.2017/ 17:30

2
vârstnicilor era de aproximativ 5%, iar vârsta medie a populatiei de romi a fost de aproximativ
24 de ani.2

Pregătirea profesională a rromilor din cadrul comuntății, este principalul indicator al

statutului economic și social al acestora. Conform Institutului de Cercetare a Calității Vieții
București (2002), 33,5% nu au nicio calificare dintre care 14,3% sunt agricultori și 4,6% sunt
zilieri. Bărbații sunt sunt calificați într-un numar mai mare decât femeile, poderea femeilor
fiind de 37,1% spre deosebire de bărbați care au ca pondere de 15,3%. Un factor responsabil
al acestor procente ar pute fi din cauza comunităților izolate ce trăiesc în mediul rural.

2.Probleme identificate la nivel de comunitate

Una din cele mai mari probleme sociale la nivel de comunitate cu care se confruntă rromii
este excluziunea socială având ca principal factor sărăcia. La rromi nivelul economic este
scăzut tocmai din cauza lipsei unei pregătiri sau calificări profesionale care să-i propulseze pe
piața muncii. Deci, cu alte cuvinte, comunitățile de rromi reprezintă una dintre cele mai sărace
si vulnerabile comunități din România.

Specificul excluziunii sociale la populația de rromi din România, constă tocmai în existența
unor surse de excluziune care la restul populației României și cu atât mai mult în străinătate
nu există (sau sunt întâlnite extrem de rar) precum lipsa actelor de identitate care determină un
lanț de alte forme de excluziune. Occidentalii numesc absența subiecților de pe piața muncii
“factor cauzator sau predispozițional” al excluziunii sociale pentru că el determină reacții de
excludere în lanț. La populația de rromi din România există nu unul ci mai mulți factori
cauzatori ai excluziunii sociale Pe fondul lipsei locurilor de munca (si a celor cu carte de
munca în mod special) a face parte dintr-o comunitate saraca, fara locuri de munca devine o
sursa suplimentara de excluziune sociala, sansele de a gasi o slujba diminuându-se
considerabil.. 3

Conform studiului Comunităţile de Romi din România de către Banca Mondială (2005),
asocierea excluziunii sociale cu sărăcia comunitară este o trăsătură frecvent utilizată atunci
când vine vorba de rromi, devenind o caracteristică predominantă a situației lor la nivel de

2
Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii Bucuresti, 2002,
http://miris.eurac.edu/mugs2/do/blob.pdf?type=pdf&serial=1044353538498 / 24.01.2017/ 18:04
3
Idem, p. 30

3
 comunitate. După efectuarea unui sondaj numit PROROM în care au chestionat 848 de
comunități din majoritatea zonelor geografice din România, Banca Mondială a identificat
astfel că 60% din totalul de comunități de rromi sunt sărace. Însă aceștia nu sunt săraci din
punct de vedere al infrastructurii, al accesibilității drumurilor spre exemplu sau al surselor de
venit ci și din punct de vedere al nivelului scăzu de experiență educațională și profesională ce
pot spori capacitatea de a produce în mod eficient bunuri materiale.

Experiența educațională la comunitatea de rromi este in general una nefericită. Mulți copii
de etnie rromă ajung să abandoneze școala din cauza resurelor minime pe care le au ca să-și
satisfacă nevoile primare iar de aici rezultă și probabilitatea discriminării și marginalizării
sociale. Pop (2005) definește termenul de marginalizare socială cu același conținut ca și la
excluziune socială ca fiind poziția unor persoane sau grupuri în afara vieții sociale normale a
unei comunități unde se pune accent pe responsabilitatea colectivă pentru starea de
marginalizare sau excluziune.

3. Identificarea soluțiilor

Ceeste greşit? Ce/cine trebuie Responsabili Termen/Perioadă Modalități/Acțiuni Observații

(nevoile schimbat
identificate) (soluţii)

Abandonul Elevii de etnie Asistenții 8 luni Încurajarea elevilor Teama de a fi

școlar rromă. Eliminarea sociali, de etnie rromă să-și discriminați,
temerilor de a fi psihologi, continue studiile și Neîncrederea
discriminați și voluntari suport psihologic
marginalizați

Membrii 5 luni Oferirea de

Lipsa comunității. Asistenți sociali. informațiilor Sedentarismul
pregătirii Încurajarea spre necesare legate de sau comoditatea
profesionale formare și piața muncii îi poate
calificare împiedica să ia
profesională inițiativă

4
 Acordarea de
Sărăcia Lipsa resurselor Asistenți sociali 8 luni servicii sociale.
pentru a-și Activitati de
satisface nevoile identificare a
primare nevoii sociale
individuale,
familiale si de grup

Abandonul școlar

În comunitățile de etnie rromă este o problemă gravă și des întâlnită, din cauza modelului pe
care l-au avut, spre exemplu părinți care de asemenea nici ei nu au mai mult de 8 clase sau
care nu au beneficiat niciodată de sistemul de învățământ. Un alt factor al abandonului școlar
este marginalizarea socială de către colegi sau de către profesori din cauza etniei și a
staturtului economic pe care aceștia îl au. Descurajarea de către profesori cum că elevii de
etnie rromă nu sunt capabili să învețe din cauza situațiilor pe care aceștia o au și că sunt rromi
este un alt factor și de asemenea îi poate afecta emoțional. Asistenții sociali împreună cu
psihologii trebuie să consilieze copiii de etnie rromă, să-i ajute să înțeleagă importanța școlii
și la ce îi ajută. De asemenea trebuie investit foarte mult timp în consilierea psihologică a
acestora deoarece sunt vulnerabili sentimentali și pot ajunge la un o gândire și un
comportament deviant. Trebuie să-i învețe să aspire la o viață mai bună și să învețe să-și
îndeplinească datoriile lor ca elevi. Voluntarii s-au implicat în activități și jocuri cu scopul
autocunoașterii și a formării emoționale.

Lipsa pregătirii profesionale

Adulții de etnie rromă se confruntă adesea cu comoditatea și dependența de sistem, fapt

pentru care îi împiedică să ia inițiativă să muncească pentru a asigura un trai decent
membrilor familiei. Asistenții sociali trebuie să măsuri în acest sens și să-i sensibilizeze pe
adulții responsabili și să-i facă să conștientizeze că trebuie să muncească pentru binele și
viitorul lor. De asemenea asistenții sociali trebuie să le aducă la cunoștință drepturile lor și să-
i ajute sau sa-i îndrume pas cu pas care sunt procedurile pentru a se inscrie pe piața muncii.

5
 Sărăcia

Asistenții sociali sunt responsabili să evalueze situația periodic, să le aducă la cunoștință

drepturile lor ca minoritate su ca beneficiari aflați în dificultate și să întocmească un dosar
pentru ajutorul de urgență pentru ameliorarea situației critice pentru o perioadă scurtă de timp
și să-i ajute să găsească un loc de muncă.

4.Responsabilităţile actorilor sociali implicaţi în proiect

Cine sunt cei Ce sarcini şi Ce relaţii întreţin cu Care este influenţa Cu ce pot contribui?
implicaţi ? răspunderi au alţii ? lor, puterea lor?
primit ?

Asistenți sociali Identificarea Influență pozitivă, de

Psihologi nevoilor, Profesională încredere, putere de Multă răbdare și timp
consiliere, convingere să aspire
incluziune socială la mai bine

Identificarea Profesională Influența spre Încurajări

Asistenți sociali nevoilor, conștientizare și
aplicarea dezvoltare de sine
Empowerment-
ului

Identificarea Profesională Ajutor social, Servicii și prestații

Asistenți sociali nevoilor, anchetă empowerment sociale
socială, servicii și
prestații sociale

6
5. Evaluarea proiectului

În concluzie, luând în calcul toate aspectele de mai sus, comunitatea de rromi au răspuns
pozitiv la toate intervențiile asistenților sociali în special când s-a pus problema viitorului
familiei sale iar în momentul de față comunitatea este în curs de evoluție.

În acest sens s-au efectuat:

1. 5 prestări de servicii sociale pentru încălzirea locuinței

2. Peste 10 contracte de prestări de servicii (costrucții, montaj tâmplarie)
3. Furnizarea programelor de formare profesională, în vederea creșterii și dezvoltării
aptitudinilor și calificărilor persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
4. Acordarea de consiliere școlara elevilor ce au dorit continuarea studiilor si obținerea
unei burse sociale precum și consiliere psihosocială persoanelor aflate in nevoie
5. Mediere școlară în vederea prevenirii și combaterii abandonului școlar
6. Monitorizare in vederea combaterii abandonului școlar a elevilor de etnie rromă

6. Cum pot transforma proiectul meu în realitate ?

Un proiect de tip social la nivel de comunitate poate fi realizat dacă obiectivele și etapele
proiectului sunt bine definite:

-identificarea partenerilor proiectului şi a comunității ţintă;

-delimitarea rolurilor fiecărui actor social implicat în proiect;

-aflarea punctelor forte şi punctelor slabe pe care le are iniţiativa;

-principalele activităţi de proiect;

-impactul pe care-l poate avea proiectul asupra comunității din punct de vedere social,
economic, cultural, educațional;

- nevoile la care răspunde proiectul;

-motivaţia şi interesele participanţilor;

- principalele obiective ale proiectului;

-opţiunile de finanţare existente;

-contextul social în care se desfăşoară proiectul;

7
-perioada în care va avea loc proiectul;

-durata de desfășurare a acestuia;

-modul în care va decurge proiectul;

-tehnicile şi instrumentele utilizate.

8
Bibliografie

1. 2013 Asociatia Pro Roma. All Rights Reserved, Istoria Rromilor,

http://www.asociatiaproroma.ro/site/index.php/domeniu/cultura/istoriaromilor / 24.01.2017/
17:30

2. Banca Mondială,Comunităţile de Romi din România O hartă a sărăciei comunitare prin

sondajulPROROMI,
http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/PROROMI__Comunitatile_de_Romi_din_Romania_187
.pdf/ / 24.01.2017/ 20:30

3. Institutului de Cercetare a Calității Vieții București (2002),

http://miris.eurac.edu/mugs2/do/blob.pdf?type=pdf&serial=1044353538498 / 24.01.2017/
18:04

4. Pop, L. M. (2005), Politici Sociale, București, Editura Economică