Laborator 1

Controlul starii tehnice a blocurilor motoare si determinarea marimii si distributiei

uzurilor cilindrilor

I.Caracterizarea blocului de cilindrii

Blocul cilindrilor este prevăzut la partea inferioară cu 5 lagere paliere, fiecare avănd cuzineţi
bimetalici .Aceste lagăre se prelucrează prin alezare dintr-o singură prindere, iar piesele componente
ale lagărelor(capacele) nu sunt interschimbabile. Pe bloc se fixează suporturile laterale metalice, prin
care apoi motorul se aşează pe suporţii elastici de pe caroserie.

Cele mai frecvente defecţiuni ale blocului de cilindrii sunt fisurile sau spărturile care pot fi
determinate de diferite cauze :

-lovirea produsă de diferite piese in mişcare din motor(biela), sau de lovituri exterioare ;

-depăşireavalorilor maxime ale cuplurilor de strângere ;

-necurăţirea suficientă a găurilor de şuruburi fapt ce detemină apariţia unor presiuni hidrostatice foarte
mari înfiletării şururburilor ;

-îngheţarea apei din circuitul de răcire.

II.Caracterizarea camasilor de cilindrii

Pentru autoturismele Dacia cămăşile cilindrilor sunt confecţionate din fontă şi sunt
amovibile.Ele vin la exterior în contact direct cu lichidul de răcire şi se menţin în blocul motor prin
strangera chiuloasei pe bloc. Cămăşile de cilindrii au la partea inferioară o teşitură care serveşte la
ghidarea acesteia pe blocul motor. Tot la partea inferioară are o degajare, care permite aşezarea pe
scaunul din blocul motor şi etanşarea perfectă dintre cămaşă şi bloc prin intermediul unor garnituri.

Uzarea cămăşilor de cilindru se datoreaza următorilor factori :

-acţiunii forţei normale a pistonului pe suprafaţa cămăşii ;

-frecărilor dintre piston şi cilindru mai ales in zona superioară a cilindrului (PMI) datorită arderii
peliculei de ulei din această zonă ;

-frecărilor abrazive determinate de pătrunderea impurităţilor ce nu au putut fi reţinute de filtrul de aer,

sau datorită spalării peliculei de ulei de catre carburant incazul unor defecţiuni ale sistemului de
alimentare.

1
Figura 1.Camasa de cilindru umeda a) cu sprijin la parteasuperioara; b) cu sprijin la parteainferioara;
c) cu sprijinulintr-o zonamediana

Figura 2.Camasa de cilindru uscata: a) presata; b) libera cu sprijin la partea superioara; c) libera cu
sprijin la partea inferioara.
III.Caracteristici tehnice ale blocului de cilindru
 Marca autovehiculului: Dacia 1310, motor: 810-99
 Materialul blocului motor: fonta.
 Materialul camasilor de cilindri : fonta special aliata ;
 Diametrul nominal si cota de reconditionare a camasilor de cilindri: D = 73 mm,
 Cota de reconditionare R = 73.5 mm
 Ovalitatea si conicitatea acceptate: 0.02 mm

2
IV.SDV-uri si utilaje folosite
 Masa de observare a blocului motor
 Subler, micrometru, comparator
 Rigleta metalica
 Lampa decontrol portabila

V.Mod de lucru
Se pune camasa de cilindru pe masa de lucru.Se masoara cu sublerul diametrul nominal al unei
camasi noi .Se regleaza micrometrul cu distanta alezajului camasii noi de cilindru.Se
etaloneaza comparatorul intre palpatoarele unui micrometru. Se aleg 3 secțiuni paralele A-A’,
B-B’ si C-C’ orizontale si doua plane (I-Iparale cu axa arborelui cotit si II-II perpendicular pe axa).
Aceste plane se aleg in functie de tipul de motor si de I 1 si I2 la care sunt uzuri maxime respectiv
minime. Cu comparatorul se masoara in cele 3 planuri orizontale paralele uzurile camasilor de
cilindru, observandu-se variatia uzurilor de la un plan la altul. Se repeta operatia pentru mai multe
camasi de cilindru uzate de la diferite motoare.Rezultatele masuratorilor se noteaza intr-un
tabel.Pe baza acestor date se vor calcula conicitatea si ovalitatea camasilor de cilindru.

VI.Rezultatele masuratorilor
Blocul motor se verifica la fabricare si la reparare.Verificari la blocul motor:
 controlul vizual cu privire la fisuri si crapaturi
 controlul alezajului cilindrilor acestuia
 controlul coaxialitatii fusurilor paliere ale arborelui cotit (se face cu comparatorul)
 controlul planeitatii suprafetei de asamblare cu chiulasa(se face cu rigla de control-lere)
 controlul la etanseitate
Presiunea instalatiei de racire in timpul functionarii :aproximativ 2[bar].
Presiunea instalatiei de ungere in timpul functionarii: 10 [bar](motor nou), 5.6 [bar] motor folosit.
 Controlul gaurilor infundate

Camasa de cilindru uscata are suprafata de asezare in partea superioara.La montare se

folosesc inele de cauciuc pentru etansare.
Camasa de cilindru umeda are un transfer mai bun de caldura si suprafata de asezare in partea
:superioara, inferioara

3
 Dimensiunea în mm

Direcţiile de măsurare

I-I II-II

Secțiuni de Valoare Conicitate Valoare Conicitate Ovalitate

măsurare
uzură uzura

A-A’ 0.08 0.07 0.09 0.07 0.01

1 B-B’ 0.01 0.02 0.01

C-C’ 0.05 0.06 0.01

A-A’ 0.08 0.04 0.08 0.06 0

2 B-B’ 0.04 0.02 0.02

C-C’ 0.05 0.06 0.01

3 A-A’ 0.16 0.12 0.17 0.14 0.01

B-B’ 0.04 0.03 0.01

C-C’ 0.07 0.08 0.01

Se alege parcursul:

L=150000km

𝐷ℎ = 3000ℎ

Intesitatea de uzare este:

𝑢𝑚𝑎𝑥 0,17
𝐼𝑢 = = = 1,13[𝜇𝑚/1000𝑘𝑚]
𝐿 150
Viteza de uzare este:

𝑢𝑚𝑎𝑥 0,17
𝑉𝑢 = = = 5,6 ∗ 10−5 [𝜇𝑚/ℎ]
𝐷ℎ 3000

4
VII.Observatii si concluzii

Uzura cea mai mare este de 0,17mm, dacă se consideră adaosul de prelucrare ap =0,2mm se
obtine Dr=73,37mm<R1=73,5mm cămasa de cilindru se poate reconditiona cu cota R1=73,5mm, deci
piesa se incadrează în prima treaptă de reconditionare.

Distributia uzurilor in interiorul camasii de cilindru este neuniforma, cu uzuri accentuate in partea
superioara a camasii (la PMI) datorita particulelor dure care uzeaza abraziv camasa si o
uzuranesemnificativa spre partea inferioara (la PME) datorita condensului si a peretelui rece.