Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Protetica 53-60
Protetica 53-60
1.* Când procesul alveolar este vertical şi rezilienţa este minimă, folierea pentru
distanţarea barei
linguale va fi de:
a. 2 mm
b. 1 mm
c. 0,5 mm
d. 0,3 mm
e. 0,6 mm.
Răspuns: b pag. 143
3. *Bara linguală se va utiliza când procesul alveolar (între fundul de sac lingual şi
parodonţiul marginal) are o înălţime de cel puţin:
a. 6 mm
b. 9 mm
c. 12 mm
d. 4 mm
e. 14 mm.
Răspuns: b pag. 144
7.* Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:
a. nu se utilizează în edentaţii de clasa I Kennedy
b. asigură menţinerea directă a protezei
c. se aplică în zona subecuatorială
d. solidarizează dinţii restanţi
e. nu rigidizează bara linguală.
Răspuns: d pag. 145
Complement multiplu
1. Care sunt caracteristicile conectorului principal maxilar „plăcuţa mucozală
anterioară şi posterioară”:
a. se poate utiliza numai pentru edentaţiile frontale
b. se indică atunci când există torus palatin mare
c. este un conector principal mai puţin rigid
d. prezintă două benzi laterale
e. marginea sa anterioară nu depăşeşte pintenii ocluzali cei mai anteriori.
Răspuns: b,d,e pag. 154
3*. Care este numărul minim de unităţi masticatorii care permite poziţionarea manuală a
modelelor în intercuspidare maximă
a. 2 unităţi masticatorii repartizate unilateral
b. 2 unităţi masticatorii repartizate bilateral
c. 4 unităţi masticatorii repartizate unilateral
d. 4 unităţi masticatorii repartizate câte 2 bilateral
e. nu există un număr minim .
Răspuns: d pag. 516
4*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la determinarea funcţională a RIM este
falsă
a. valurile de ocluzie se montează pe şei pe scheletul metalic al protezei
b. valurile de ocluzie se montează totdeauna pe şabloane din placă de bază
c. metoda nu se poate utiliza în edentaţiile de clasa a IV-a
d. valurile de ocluzie sunt confecţionate din ceară
e. arcada antagonistă este integră sau deja restaurată protetic.
Răspuns: b pag. 519
5*. În ce clasă de edentaţie se poate face poziţionarea modelelor cu ajutorul materialelor
de înregistrare a poziţiei de relaţie centrică
a. clasa I
b. clasa a II-a
c. clasa a III-a redusă
d. clasa a IV-a întinsă
e. în toate clasele de edentaţie.
Răspuns: c pag. 517
6*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la determinarea funcţională a RIM este
adevărată
a. metoda se utilizează doar atunci când se confecţionează 2 proteze scheletate
b. metoda se utilizează atunci când dimensiunea verticală de ocluzie este mult micşorată
c. metoda se utilizează atunci când dimensiunea verticală de ocluzie este păstrată
d. metoda se utilizează atunci când ocluzia este instabilă
e. valul de ocluzie este mai mic cu 3 mm faţă de dinţii vecini
Răspuns: c pag. 522
8*. Care dintre următoarele materiale de înregistrare cu priză chimică poate fi utilizat
pentru determinarea intercuspidării maxime
a. ceruri speciale
b. Stents
c. pastă de eugenat de zinc aplicată pe un suport textil
d. alginat
e. gel tixotropic.
Răspuns: c pag. 517
9*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM când DVO
este păstrată şi se realizează două proteze scheletate este adevărată
a. determinarea se face cu valuri de ocluzie montate pe scheletul metalic al protezei
b. determinarea se face cu şabloane de ocluzie
c. se amprentează cu precizie dinţii limitanţi ai breşelor distale
d. scheletele metalice se vor confecţiona ulterior
e. se ramoleşte doar valul de ocluzie inferior.
Răspuns: b pag. 520 – 521
10*. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la înregistrarea RIM când DVO nu
este păstrată şi sunt prezenţi dinţi pe ambele maxilare, este falsă
a. sunt necesare şabloane de ocluzie
b. se stabileşte planul de ocluzie mandibular la nivelul dinţilor restanţi
c. se stabileşte planul de ocluzie la maxilar la nivelul dinţilor restanţi
d. se determină RC prin conducere unimanuală
e. se determină RC prin conducere bimanuală.
Răspuns: b pag. 521
Complement multiplu
1. Care sunt calităţile unui material de înregistrare ocluzală:
a. precizie
b. consistenţă redusă în timpul înregistrării
c. consistenţă crescută în timpul înregistrării
d. manevrare facilă pentru medic
e. consistenţă rigidă după înregistrare.
Răspuns: a, b, d,e pag. 517
2. Care dintre următoarele manopere fac parte din tehnica înregistrării IM cu pastă de
eugenat de zinc
a. confecţionarea unui cadru de sârmă în formă de trapez
b. confecţionarea unui cadru de sârmă în formă de potcoavă
c. fixarea la cadru a unui tifon
d. aplicarea pastei de eugenat de zinc pe faţa superioară a tifonului
e. aplicarea pastei de eugenat de zinc pe ambele feţe ale tifonului.
Răspuns: b,c, e pag. 519
10. Care dintre afirmaţiile referitoare la determinarea funcţională a RIM sunt FALSE
a. se poate utiliza când se tratează o edentaţie de clasa a IV-a
b. valurile de ocluzie se aplică pe şei pe scheletul metalic
c. se utilizează valuri de ocluzie din acrilat
d. valurile de ocluzie sunt din ceară
e. pacientul poartă scheletul 30 minute.
Răspuns: a, c pag. 522
16. Ce indicaţii pentru laborator privind alegerea şi montarea dinţilor artificiali laterali
se specifică în fişă în cadrul etapei de determinare a RIM
a. culoarea
b. tipul de dinţi
c. artificii de montare
d. felul ocluziei în zona laterală
e. gradul de supraocluzie frontală
Răspuns:a, b, d pag. 523
5. *Bascularea prin înfundare este o deplasare posibilă care poate fi neutralizată prin :
a. amprente de compresiune;
b. şei terminale extinse la maxim;
c. căptuşirea şi rebazarea şeilor;
d. conectori principali elastici;
e. nu poate fi neutralizată.
Răspuns: e pag.134
7. *Din cercetările lui Jankelsen reiese că presiunea de masticaţie cea mai mare se află
la nivelul :
a. dinţilor frontali naturali;
b. ultimilor dinţi naturali;
c. între ultimul dinte natural şi primul dinte artificial;
d. primul dinte artificial;
e. ultimii dinţi artificiali.
Răspuns: c pag. 117
10. *Peste ce înclinaţie dinţii stâlpi nu mai conferă un sprijin parodontal de lungă
durată :
a. peste 20 grd;
b. peste 25 grd;
c. peste30 grd;
d. peste35 grd;
e. peste 40 grd.
Răspuns: c pag. 122
Complement multiplu
1. În care din situaţiile următoare forţele funcţionale de masticaţie pot deveni nocive
pentru protezele parţiale :
9. Mezializarea :
a. este o deplasare posibilă;
b. este favorizată în edentaţiile terminale de crestele descendente spre distal la
mandibulă;
c. este oprită de prezenţa dinţilor restanţi;
d. este accentuată de contacte premature protruzive în relaţie centrică;
e. se impune solidarizarea tuturor dinşilor frontali când aceştia sunt singurii rămaşi pe
arcadă.
Răspuns: c,d,e pag. 123
16. Pentru diminuarea efectului de pârghie al protezei parţiale la nivelul dinţilor stâlpi
se recomandă :
a. solidarizarea dinţilor stâlpi;
b. plasarea pintenilor ocluzali în fosetele meziale ale dinţilor stîlpi;
c. să fie utilizate croşete cu braţe retentive cât mai rigide;
d. să se utilizeze sisteme speciale articulate precum ruptori sau amortizori de forţe;
e. utilizare conectorilor principali elastici.
Răspuns: a,b,d pag. 136
17. Bascularea prin înfundare în edentaţia de clasa a IV a întinsă este diminuată prin :
a. braţele retentive cele mai distale ale croşetelor Bonwill;
b. braţele retentive cele mai meziale ale croşetelor Bonwill;
c. evitarea inciziei de către pacient;
d. realizarea unei inocluzii sagitale;
e. sprijin parodontal plasat corect în funcţie de rezilienţa mucoasei crestei frontale;
Răspuns:a,c,d,e pag. 138
2.*Care din principiile formulate de fraţii GREEN, care stau la baza tehnicilor de
amprentare la edentatul total, nu se poate realiza?
a. prin amprentare trebuie să se obţină o suprafaţă protetică întinsă la maximum
b. prin amprentare se determină înălţimea şi forma marginilor protezelor totale
c. prin amprentare se determină grosimea fundurilor de sac necesare conformării
marginilor protezelor totale
d. prin amprentare trebuie să se respecte libertatea de mişcare a muşchilor periprotetici
e. prin amprentare trebuie să se asigure transmiterea armonioasă a presiunilor asupra
zonei labiale în scopuri estetice
Raspuns:e pag 61
Complement multiplu
1.Care sunt recomandările făcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor în amprentarea
preliminară la edentatul total?
a. la pacienţii care au hipersalivaţie
b. la pacienţii cu o salivă redusă cantitativ
c. la pacienţii care deţin câmpuri retentive
d. la pacienţii cu probleme psihice
e. la pacienţii cu reflexe exagerate de vomă pentru că materialele au timp de priză redus
Raspuns:b,c,e pag 99
2.La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela
frecvent următoarele defecte:
a. neaderenţa marginilor amprentei de lingura universală
b. reprezentarea parţială a zonei de sprijin a câmpului protetic şi a conturului marginal
c. neacoperirea tuturor zonelor, margini subţiri şi balante, nesusţinute de lingura
standard
d. centrarea defectuoasă a lingurii şi distribuţia asimetrică de material de amprentare
e. materialul de amprentă fisurat
Raspuns:c,d pag 99
7. Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor
totale ?
a. prin relevarea detaliilor retentivităţilor anatomice din zona de sprijin a câmpului
protetic
b. prin plasarea lingurii şi amprentei într-o zonă funcţională neutră a câmpului protetic
c. prin plasarea amprentei între chingile musculare ce înconjoară câmpul protetic
d. prin extinderea amprentei în scopul măririi suprafeţei de sprijin
e. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprentă
Raspuns:a,c pag 62
13.După HUTU, amprenta finală la edentatul total are trei etape ce urmăresc anumite
obiective. Care sunt acestea?
a. timpul I de realizare a închiderii marginale
b. timpul III de obţinere a tonicităţii musculare favorabile
c. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie şi fonaţie
d. timpul I de realizare a sprijinului şi adeziunii
e . timpul II de realizare a funcţionalizării marginale
Raspuns:b,d pag 128
14. Problemele de menţinere ale protezei totale, care se pot rezolva odată cu
amprentarea ar fi legate de:
a. reliefarea retentivităţilor anatomice din spaţiul retrozigomatic şi conturarea zonei Ah
b. exactitatea amprentei şi întinderea suprafeţei plane orizontale cu care vine în contact
proteza
c. întinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcţionalităţii părţilor moi
periprotetice
d. tonicitatea musculară
e. forţa elastică, capilaritate, adeziune la interfaţa proteză – câmp protetic
Raspuns:b,c,d pag 63
16. Miscarile test preconizate de HERBS pentru adaptarea lingurii individuale maxilare
la edentatul total cuprind:
a. deschiderea maxima a gurii
b. umezirea buzelor
c. deglutitia
d. ridicarae varfului limbii
e. mimarea fluieratului
Raspuns:a,e pag 113
18. Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminară
la edentatul total?
a. gradul de retentivitate a reliefului câmpului protetic
b. calitatea şi grosime fibromucoasei
c. sistemul de amprentare: cu lingura universală sau cu vechea proteză
d. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare
e. firma producătoare, dacă este de răsunet
Raspuns:a,b,c pag67
21.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la amprenta finala in edentatia totala sunt
adevarate:
a. amprenta mucostatica duce la realizarea unor proteze cu margini lungi si groase
b. tehnica mucodinamica utilizata pentru amprentare foloseste o asociere de materiale
de consistente diferite
c. amprentele compresive sunt indicate pentru campuri protetice cu mucoasa
rezilienta,mobila fata de periost
d. amprentele de despovarare sunt indicate pentru pacienti incapabili sa modeleze
functional marginile amprentei
e. tehnicile de amprentare „cu gura inchisa” au ca neajuns imposibilitatea unor miscari
functionale mai ample,in special ale limbii.
Raspuns:b,e pag 105,106
22.Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?
a. au marginea linguala mai scurta spre distal
b. au marginea linguala mai lunga spre distal
c. au marginea linguala mai lunga spre mezial
d. au marginea linguala lai scurta spre mezial
e. alegerea lor se face cu ajutorul unui compas
Raspuns:a,c,e pag 66
28. După metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaţie ale zonei
linguale centrale la edentatul total?
a. linia mediană
b. convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală centrală
c. curba cu concavitatea posterioară pe parcursul a 3 cm stânga şi 3 cm dreapta în
fundul de sac lingual
d. curbă cu concavitatea posterioară la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe
parcursul a 1,5 cm stânga şi 1,5 cm dreapta
e. linia curbă cu concavitatea posterioară din fundul sac oral de o parte şi alta a liniei
mediene pe parcursul total a 3 cm
Raspuns:a,b,e pag 68
1*. Care dintre următoarele operaţiuni NU face parte din faza de determinare a
relaţiilor intermaxilare la edentatul total
a. verificarea şabloanelor de ocluzie
b. determinarea curburii vestibulare a şablonului superior
c. determinarea curburii vestibulare a şablonului inferior
d. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei
e. determinarea relaţiei centrice.
Răspuns: c pag.131
2.* Care dintre următoarele semne clinice este consecinţa supraevaluării DVO
a. accentuarea şanţurilor perilabiale
b. vizibilitatea exagerată a dinţilor
c. vizibilitatea redusă a roşului buzelor
d. aspect îmbătrânit
e. apariţia perleche-ului la nivelul comisurilor.
Răspuns:b pag.142
6.* Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la testul Ismail de determinare a DVO
este falsă
a. pe şablonul inferior se plasează bordură de ocluzie
b. pe şablonul superior se plasează bordură de ocluzie
c. pe şablonul inferior se plasează 3 piramide de ceară moale
d. pacientul este pus să execute o deglutiţie
e. piramidele de ceară se vor turti corespunzător DVO:
Răspuns: a pag. 142
7.* 26. Pentru ştergerea reflexelor determinate de protezele vechi, instabile, cu RIM
incorecte, protezele nu vor fi purtate cel puţin
a. 2 ore
b. 4 ore
c. 1 zi
d. 2 zile
e. 4 zile.
Răspuns: d pag.143
Complement multiplu
1. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei se măsoară între punctele
a. gonion
b. gnathion
c. nasion
d. ophrion
e. nasospinalis anterior.
Răspuns: b, e pag.138
17. Verificarea poziţionării mandibulaei în relaţie centrică se poate face în felul următor:
a. în RC condilii mandibulari nu se palpează
b. în RC condilii mandibulari se palpează
c. închiderea gurii se face mereu în aceeasi poziţie retrudată
d. închiderea gurii se face mereu în aceeaşi poziţie protruzivă
e. palparea contrecţiei simetrice a muşchilor geniohioidieni.
Răspuns: b. c pag. 146
19. Liniile trasata de către medic pe valurile de ocluzie în etapa de determinare a RIM
sunt
a. linia mediană
b. mijlocul crestei edentate
c. linia caninilor
d. linia surâsului
e. linia fulcrum.
Răspuns: a, c, d pag. 150.
20 Curburile caracteristice planului de ocluzie sunt:
a. curba Monson
b. curba Spee
c. curba Wilson
d. curba Gauss
e. curba incizală
Răspuns: b, c, e. pag135
1*. Care dintre următoarele verificări NU face parte din controlul extraoral al arcadelor
artificaile ale machetelor protezelor totale
a. curbura realizată de cei şase frontali să fie simetrică
b. papilele interdentare să fie modelate convex
c. dinţii laterali să respecte regula POUND
d. înălţimea dinţilor frontali să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului
e. dinţii să realizeze unităţi masticatorii.
Răspuns: b pag. 207
4*. În cadrul controlului estetic din profil al machetelor protezelor totale se urmăreşte
a. buza superioară să fie mai proieminentă decât buza inferioară în cazul montării cu
supraocluzie frontală
b. buzele să fie în acelaşi plan în cazul montării cap la cap
c. buza inferioară să fie mai proieminentă în cazul montării cap la cap
d. marginea vestibualră a machetei superioare să nu bombeze sub pragul narinar
e. buza inferioară este mai proieminentă în cazul montării inverse.
Răspuns: c pag. 211.
5*. Controlul intraoral cu gura cu gura întredeschisă al machetelor protezelor totale
urmăreşte:
a. linia mediană interincisivă să se suprapună pe planul medio-sagitala al feţei
b. curbura vestibulară să fie simetrică
c. lăţimea celor şase frontali superiori să se încadreze între cele două comisuri bucale
d. lăţimea celor şase frontali inferiori să se încadreze între cele două comisuri bucale
e. faţa ocluzală a dinţilor laterali superiori să nu fie prea vizibilă.
Răspuns: d pag. 211 – 212.
9*. Care dintre următoarele situaţii nu necesită remontarea dinţilor protezelor totale
a. alegerea unei garnituri de dinţi necorespunzătoare
b. montarea dinţilor laterali în afara crestelor
c. montarea dinţilor laterali pe mijlocul crestei
d. rapoarte mandibulo –maxilare necorespunzătoare
e. neconcordanţa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei.
Răspuns: c. pag. 218
10*. Care dintre următoarele zone ale câmpului protetic edentat total necesită
despovărare
a. două treiemi anterioare ale tuberculului piriform
b. torusul palatin
c. tuberozităţile maxilare
d. crestele edentate regulate
e. zona linguală centrală
Răspuns: b pag. 220
Complement multiplu
1. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreşte
a. Dinţii laterali să respecte regula POUND
b. Curbura realizată de cei şase frontali să fie simetrică
c. Dinţii să realizeze unităţi fonetice de câte 3 dinţi
d. Papilele interdentare să fie modelate convex
e. Înălţimea frontalilor să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului.
Răspuns: a,b, e pag. 207
4. Controlul estetic din faţă, cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreşte
a. linia interincisivă să se suprapună pe planul mediosagital al feţei
b. buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea
c. roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil
d. RC să coincidă cu IM
e. lăţimea celor 6 frontali să se încadreze între cele 2 comisuri.
Răspuns: b, c pag. 211
5. Controlul estetic din profil, cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreşte
a. buza superioară este mai proieminentă decât cea inferioară în montarea cu
supraocluzie frontală
b. buzele sunt în acelaşi plan în montarea cap la cap
c. în RC buzele sunt răsfrânte şi proeminente
d. buza superioară să fie simetrică
e. marginea vestibulară a machetei superioare să nu bombeze mult sub pragul narinar.
Răspuns: a, b, e pag. 211
10. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaţii:
a. fonema V seamănă cu F – dinţii superiori sunt prea scurţi
b. fonema F seamănă cu V - dinţii superiori sunt prea scurţi
c. fonema V seamănă cu F – dinţii superiori sunt prea lungi
d. fonema F seamănă cu V – dinţii superiori sunt prea lungi
e. fonema F seamănă cu V – dinţii superiori sunt prea laţi.
Răspuns: a, d pag. 218
12. Care dintre următoarele situaţii constatate la proba machetelor protezelor totale
necesită remontarea dinţilor artificiali
a. montarea dinţilor laterali în afara crestelor
b. montarea dinţilor laterali pe mijlocul crestelor
c. rapoarte mandibulo-maxulare necorespunzătoare
d. alegerea unei garnituri de dinţi necorespunzătoare din punct de vedere al culorii
dinţilor
e. concordanţa dintre RC şi IM.
Răspuns: a, c, d pag. 218
13. În faza de verificarea a machetelor din ceară a protezelor totale se transmit pe model
către laborator, următoarele informaţii
a. forma şi profunzimea zonei de închidere vestibulară anterioară
b. forma şi profunzimea zone de închidere palatinală posterioară
c. zonele de despovărare
d. zonele retentive care pot crea probleme la inserţia protezei
e. linia surâsului.
Răspuns: b, c, d pag. 219
15. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreşte
a. linia mediană interincisivă să corespundă cu cea de pe model
b. curbura realizată de cei 6 dinţi frontali să fie asimetrică
c. dinţii frontali să respecte regula lui POUND
d. dinţii laterali să respecte regula lui POUND
e. papilele interdentare să fie modelate concav.
Răspuns: a, d pag. 207
16. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreşte
a. înălţimea frontalilor superiori să se încadreze între planul de ocluzie şi planul Camper
b. înălţimea frontalilor superiori să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului
c. dinţii să realizeze unităţi masticatorii de câte 3 dinţi
d. frontalii superiori să ocupe spaţiul dintre cele două linii ale caninilor
e. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate concav.
Răspuns: b, c, d pag. 207
17. Controlul bazelor de ceară al machetelor protezelor totale urmăreşte
a. să acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
b. să acopere tot tuberculul piriform
c. să cuprindă şanţurilr pterigomaxişare
d. să depăşească linia milohioidiană
e. să acopere apofizele genii inferioare.
Răspuns: a, c pag. 207
19.Care dintre următoarele afirmaţii privind montarea dinţilor protezelor totale maxilare
sunt adevărate
a. linia coletului trebuie plasată la acelaşi nivel
b. linia coletului nu rebuie plasată la acelaşi nivel
c. coletul centralului superior este mai sus decât al lateralului
d. coletul centralului superior este mai sus decât al caninului
e. coletul caninul superior este mai sus decât al centralului
Răspuns: b, c, e pag. 213
20. Care dintre situaţiile următoare constatale la proba machetelor protezelor totale NU
necesită remontarea dinţilor artificiale
a. neconcordanţa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei
b. concordanţa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei
c. montarea dinţilor laterali pe mijlocul crestei
d. montarea frontalilor superiori în linie dreaptă
e. montarea dinţilor laterali în afara crestei.
Răspuns: b, c pag. 218.
Complement multiplu
1. În relaţia proteză-cîmp protetic starea de sanatate a mucoasei depinde de:
a. Contactul de lunga durata dintre proteza si mucoasa
b. Materialul din care este confectionata proteza
c. Metoda de amprentare
d. Particularitatile terenului adiacent protezei
e. Materialul de amprenta
Raspuns: a,d pag. 275
15. Cele mai frecvente localizari ale eroziunilor provocate de marginile protezelor sunt:
a. Linia oblica interna
b. Frenuri si bride
c. Creasta zigomato – alveolara
d. Zona Ah in cazul gravarii exagerate
e. Zona linguala centrala
Raspuns: a,b,c,d pag. 278
19. Cele mai frecvente localizari ale eroziunilor provocate de marginile protezelor sunt:
a. Linia oblica interna
b. Frenuri si bride
c. Creasta zigomato – alveolara
d. Zona Ah in cazul gravarii exagerate
e. Zona vestibulara centrala
Raspuns: a,b,c,d pag. 278
4.*Incrustaţiile din răşini compozite realizate prin tehnici directe şi semidirecte prezintă:
a. adaptare marginală nesatisfăcătoare
b. posibilitatea unei prelucrări şi lustruiri reduse
c. realizarea aproximativă a ariei de contact
d. realizarea unei suprafeţe ocluzale funcţionale
e. toate variantele de mai sus
Răspuns: d pag. 194
Complement multiplu
1.Avantajele coroanei Jacket din compozit sunt:
a. adaptare marginală bună
b. posibilitate excelentă de reproducere a diferitelor nuanţe
c. nu provoacă uzura dinţilor antagonişti
d. menţinere bună în timp a stopurilor ocluzale
e. tehnologie relativ simplă de realizare
Răspuns: a,b,c,e pag. 233
13. Avantajele faţetelor vestibulare din compozit (în cadrul procesului de faţetare)se referă la:
a. nu apar modificări cromatice ale faţetei însăşi
b. nu există posibilitatea dezlipirii faţetelor
c. economie de ţesuturi dentare
d. risc minim de iritaţie pulpară
e. posibilitatea de relipiri, optimizări
Răspuns. c,d,e pag. 211
3.* Grosimea materialului cu care se înregistrează ocluzia în protetica fixă este de:
a. 0,5-1 mm
b. 1,5-2 mm
c. 2,5-3 mm
d. 0,75 mm
e. 1,25 mm
Răspuns: b pag.158
6.* Libertatea de mişcare a mandibulei în relaţie centrică atât în sens sagital, cât şi în
sens lateral se defineşte prin termenul:
a. point centric
b. wide centric
c. freedom in centric
d. long centric
e. short centric
Răspuns: c pag. 148,148
Complement multiplu
1. Factorii care determină modificarea ocluziei în relaţie centrică (ORC) în cursul vieţii
sunt:
a. tratamente protetice corecte
b. edentaţia terminală bilaterală întinsă
c. uzura accentuată a arcadelor dentare
d. procese patologice cronice dento-parodontale
e. uzura redusă a arcadelor dentare
Răspuns: b,c,d pag.144
14. Unghiul utilizat la înregistrarea relaţiei centrice prin metoda înscrierii grafice
intraorale se numeşte:
a. simfizar
b. goniac
c. gotic
d. Bennett
e. Brodie
Răspuns: a,c pag.155,156