POLITICA DE

EXTINDERE A UE

1
 Efecte statice ale integrarii regionale (IR)

Crearea comertului Deturnarea comertului

Inainte: Protectia taxelor Inainte: producatorii
la import permitea straini eficienti
firmelor domestice sa aprovizionau piata in
aprovizioneze piata pofida taxelor
Dupa: Importurile din Dupa: Indepartarea
zona de integrare taxelor permite firmelor
inlocuiesc producatorii mai putin eficiente din
domestici mai putin zona de integrare sa
eficienti. patrunda in segmente de
piata detinute de
producatorii straini

2
 In plus, efecte dinamice

• Crearea comertului mareste productia si

venitul si, de asemenea, poate conduce la:
- economii de scara
– O concurenta accentuata
– Transfer tehnologic mai rapid
• Dar formele simple de integrare de obicei
nu sunt suficiente din cauza unor bariere
comerciale non-tarifare

3
Factorii care influenteaza extinderea

4
 De la sase la cincisprezece

1957

5
 De la sase la cincisprezece

1973

6
 De la sase la cincisprezece

1981

7
 De la sase la cincisprezece

1986

8
 De la sase la cincisprezece

1995

9
 De la sase la cincisprezece … si in continuare

2002

10
 Uniunea Europeana de azi

13
Decembrie
2002

11
De la cincisprezece la douazeci si cinci

12
Uniunea Europeana

13
 De la douazeci si cinci la douazeci si sapte

2007

14
 De la douazeci si sapte la douazeci si opt

2013
Croatia

15
 Noua Europa: Integrare

UE

EFTA

Noi SM,
candidate si
Turcia

16
 Tratatul Uniunii Europene (TUE)

Articolul 49 al TUE: Orice stat european care respecta principiile

mentionate in Articolul 6 (!) poate candida sa devina membru al
uniunii.

Articolul 6 al TUE: Uniunea este fondata pe principiile libertatii,

democratiei, respectului fata de drepturile umane si libertatile
fundamentale, suprematiei legii, principii care sunt comune
Statelor Membre.

17
 Criteriul Copenhaga

• Criteriul politic
• Tara candidata sa prezinte o stabilitate a institutiilor ce garanteza democratia,

suprematia legii, drepturile omului si respectul si protectia minoritatilor.

• Criteriul economic
Trebuie sa aiba o economie de piata functionala, precum si capacitatea de a face
fata presiunii competitive si fortelor de pe piata din UE.

• Criteriul adoptarii acquis-ului

• Trebuie sa aiba capacitatea de a-si asuma obligatiile legate de calitatea de
membru, inclusiv aderarea la scopurile politice, economice si monetare ale
Uniunii.

18
 Acordurile de Asociere la UE

Tara Europa Europa Aplicare

Tratat semnat Tratat intrat oficiaka pentru
in vigoare Membrii UE

Bulgaria Martie 1993 Februarie 1995 Decembrie 1995

Rep. Ceha. Octombrie 1993 Februarie 1995 Ianuarie 1996
Estonia Iunie 1995 Februarie 1998 Noiembrie 1995
Ungaria Decembrie 1991 Februarie 1994 Martie 1994
Letonia Iunie 1995 Februarie 1998 Octombrie 1995
Lituania Iunie 1995 Februarie 1998 Decembrie 1995
Polonia Decembrie 1991 Februarie 1994 Aprilie 1994
Romania Februarie 1993 Februarie 1995 Iunie 1995
Slovacia Octombrie 1993 Februarie 1995 Iunie 1995
Slovenia Iunie 1996 Februarie 1999 Iunie 1996

Tara Asociatia Asociatia Aplicare

Tratat semnat Tratat intrat oficiala pentru
in vigoare Membrii UE

Turcia Septembrie 1963 Decembrie 1964 14 Aprilie 1987

Malta Decembrie 1970 Aprilie 1971 16 Iulie 1990
Cipru Decembrie 1972 Iunie 1973 3 Iulie 1990 19
 Negocierea aderarii: Capitole
1. Libera circulatie a bunurilor
2. Libera circulatie a persoanelor
3. Libertatea serviciilor
4. Libera circulatie a capitalului
5. Dreptul comercial
6. Politica competitiei
7. Agricultura
8. Piscicultura
9. Politica transportului
10. Taxarea
11. Uniunea economica si
monetara
12. Statistici
13. Politica sociala si a muncii
14. Energia
15. Politica industriala
16. Intreprinderile mici si mijlocii
17. Stiinta si cercetarea
18. Educatia si trainingul
19. Telecomunicatiile si tehnologia
informationala
20. Politica culturala si a audio-vizualului
21. Politica regionala si instrumentele
structurale
22. Mediul
23. Protectia consumatorului si a sanatatii
24. Justitia s afacerile interne
25. Uniunea vamale
26. Relatiile externe
27. Politica securitatii interne si externe
28. Controlul financiar
29. Reglementari financiare si bugetare
30. Institutii
31. Altele
20
 Raportul privind performantele statelor
candidate

Agenda
2000 • Consiliul European a cerut Comisiei
intocmirea unui raport in concordanta cu
Iulie 1997
cerintele Tratatului.

• Viteza cu care se ajunge la o

concluzie depinde de progresul
inregistrat in fiecare tara.

21
 Inceperea negocierilor

Primul • Cipru, Ungaria, Polonia, Estonia, Republica Ceha si

val
Slovacia. Negocierile cu acest “prim val" de tari
candidate – asa numitul “Grup Luxemburg " – au
inceput in primavara anului 1998.

Al • Natiunile din “al doilea val", de asemenea cunoscute

doilea sub denumirea de “Grupul Helsinki ", (Bulgaria,
val
Letonia, Lituania, Malta, Romania and Slovacia).
Oficial, negocierile de aderare cu aceste tari au inceput
pe 15 februarie 2000 la Bruxelles.

22
 Negocierile de aderare : capitolele

1. Libera circulație a mărfurilor 17. Știință și cercetare

2. Libera circulație a persoane 18. Educație și formare
3. Libertatea de a presta servicii 19. Telecomunicatii si IT
4. Libera circulație a capitalurilor 20. politica în domeniul audiovizualului
5. Dreptul societăților comerciale si culturii
6. Concurență 21. instrumente de politică și
7. Utilaje agricole structurale regionale
8. Pescuitul 22. Mediu
9. Politica de transport 23. Consumatorii și protecția sănătății
10. Impozitare 24. Justiție și afaceri interne
11. Uniunea economică și monetară 25. Uniunea vamală
12. Statistica 26. Relații externe
13. Politica socială și ocuparea forței de 27. Politica externă și de securitate
muncă comună
14. Energie 28. Controlul financiar
15. Politica în domeniul industriei 29. Dispoziții financiare și bugetare
16. Intreprinderile mici și 30. Instituții
mijlocii întreprinderi 31. Alte 23
 Spre o Europa extinsa

Rapoarte regulate:
9 Octombrie
2002
• Comisia recomanda finalizarea negocierilor cu zece tari
candidate: Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Malta, Poland, Republica Slovaca, si
Slovenia.

• Aceste tari trebuie sa fie pregatite pentru aderare la

inceputul anului 2004.

• 2007: data aderarii pentru Bulgaria si Romania.

• Intarirea sprijinului pentru pregatirile de pre-aderare a

Turciei.

24
 Pasi formali

2003 Sprijin pentru pre-aderarea Romaniei si Bulgariei.

9 Aprilie – Consimtamantul Parlamentului European
16 Aprilie – Semnarea tratatului la Atena cu 10 SM
Ratificarea - Parlamentara / Referendum
UE are 25 membri.

1 Mai 2004 In timpul acestei perioade (2003-2004) noile state membre au

avut statut oficial de observatori in toate comitetele Consiliului
si inclusiv dreptul de exprimare. Dar nu aveau drept de vot.

25
Europa de maine

26
 Criticiile actualei extinderi

• Diferente intre nivelul PIB

• Mobilitatea fortei de munca poate accentua

migratia

• Distributie inegala a bugetului – unele tari

beneficiaza mai mult decat altele

27
 Diferente foarte mari!

• Diferente foarte mari existau deja in UE.

PIB-ul pe este locuitor din Danemarca
este 25% mai mare fata de media UE, in
timp ce Portugalia si Grecia ajung la
jumatate din media UE.
• PIB-ul pe loc din Polonia si Ungaria, care
sunt cele mai performante dintre statele
noi membre este abia jumatate din PIB-
ul celor mai slab performante state din
vechea UE.
• In Polonia, in jur de o cincime din
polpulatie lucreaza in agricultura fata de
5% cat este media in UE.
28
Venituri nationale

29
 Tratatul de aderare

• Inlaturarea barierelor pentru migratia populatiei intre

statele membre.

• Emigrantii au aceleasi drepturi ca si cetatenii

rezidenti.

• Statele membre pot face exceptii:

Prevederi tranzitorii (modelul 2-3-2) ofera statelor
membre posibilitatea de a restrictiona libera
circulatie a fortei de munca pentru o perioada de
pana la 7 ani.
30
 Situatia actuala

• In general, valul de forta de munca a fost mai degraba limitat.

(Irlanda: 3.8%, Austria: 1.4%, restul statelor membre: sub 1% din
populatia cu varsta legala de munca)
• Mobilitatea muncitorilor a avut efecte pozitive
• Tarile care nu au aplicat nici o restrictie (Irlanda, Mare Britanie
si Suedia) au inregistrat o crestere economica semnificativa,
scaderea somajului si cresterea fortei de munca.
• In celelalte 12 tari membre forta de munca migratoare a
contribuit la o integrare armonioasa pe piata muncii.
• Cu toate acestea, unele tari s–au confruntat cu cateva efecte
secundare neplacute.
• Ridicarea restrictiilor legate de circulatia fortei de munca va
determina o crestere redusa a mobilitatii fortei de munca.
• Totusi, niste modificari in sistemul muncii si bunastarii sociale
sunt indispensabile.
31
 Bugetul actual

Cat este bugetul?

• Fondurile bugetare ale UE

• Politicile UE
• Cheltuielile tuturor institutiilor UE
• Este limitat
• Prin acordul tuturor statelor membre  tratate
• Cheltuielile sunt votate de Parlament si Consiliul la propunerea Comisiei
•Parlamentul European semneaza bugetul aprobat prin lege
•Veniturile vin din
• taxe de import, TVA (taxa pe valoare adaugata), si de la Statele Membre

Bugetul UE nu poate fi deficitar!

32
 Sursele bugetului

• Există trei categorii de resurse proprii: " resursele proprii tradiționale ", a resursei proprii
bazate pe taxa pe valoarea adăugată ( TVA) și a resursei proprii bazate pe venitul național brut
( VNB ).
• Alte surse de venituri includ impozitele plătite de funcționari , amenzile impuse întreprinderilor
de Comunitate și a dobânzilor de întârziere.
• Taxele vamale sunt percepute la frontierele externe asupra importurilor în cadrul Tariful vamal
comun fiind introdus în 1968.
• Prelevările agricole au fost introduse în cadrul politicii agricole comune în 1962. Aceștia sunt
acuzați privind comerțul cu produse agricole cu țările terțe și variază în funcție de nivelul
prețurilor pe piețele mondiale și europene. În plus pe langa taxele agricole există de asemenea,
taxe pe producția și stocarea de zahăr și glucoză.
• Resurse proprii TVA au fost introduse în 1970 , deoarece resursele proprii tradiționale nu au
fost suficiente pentru a finanța bugetul comunitar.
• Plafonul resurselor proprii se menține la 1,24 % din totalul tuturor statelor membre ale UE " .
• Resursele proprii bazate pe TVA sunt percepute din bazele TVA ale statelor membre , care au
fost armonizate în acest scop . Rata maximă a resursei TVA este de 0,30 % .
• Resurse proprii finanțează toate cheltuielile înscrise în bugetul general al UE . Toate
excedentele sunt reportate în exercițiul financiar următor.
 Sursele bugetului

VENIT

Taxe agricole si perceperea

1,50% impozitelor legate de zahar
1,00% 10,10% Taxe vamale
14,40%
Resurse bazate pe TVA

Venitul Intern Brut (VIB)

73,00%
Diverse plus surplusul anului
precedent

34
 Bugetul:Rezumat

• Cheltuieli totale ale UE relativ reduse (aproape 1% din totalul PIB, UE25,
mult mai mici decat bugetele nationale)
• Agricultura si transferurile catre regiuni sarace (“coeziune”) reprezinta 80%
din cheltuieli
• Surse principale de finantare (cu o importanta sporita)
– Venituri din taxe (din taxe externe obisnuite)
– “Resurse TVA” (ca, de exemplu, taxa pe valoare adaugata de 1%)
– PNB (taxa platita de membri in functie de PNB)
• Contributiile bugetare ale statelor membre
– Approx. 1% of PIB pe tara indiferent de venitul pe cap de locuitor
– Contributiile UE nu sunt “progresive”
– Principalii beneficiari sunt Irlanda, Grecia, Portugalia, Spania, principalii
contribuabili sunt Germania, Regatul Unit, Olanda

35
 Cheltuieli 2006

Bugetul Alte cheltuieli

inclusiv cele
UE2006(€ 121 administrative
Concurenta si miliarde) (6%)
coeziune (39%)

Resurse naturale:
Agricultura (36%),
dezvoltare rurala si
mediul (11%)

UE ca un partener
global (7%) Cetatenia,
libertatea,
securitatea si
justitia(1%)

36
 CHELTUIELI

1. Politica Agricola Comuna (PAC) (42,6% din total 2005)

2. Fonduri structurale (36,4% din total, 2005)
3. Politici interne ale UE (7,8%)
4.Actiuni externe (4,5%)
5. Administratie (5,4%)
6. Altele (Rezerve, Strategie pre-aderare, Administratie)
(3,3%)

37
 Instrumente de pre-aderare

Ajutor financiar cu destinatii precise

• Pentru tarile in curs de aderare
• Candidati
• Potentiali viitori membri

Obiectiv
• Sprijinirea eforturilor legate de reformele economice,
politice si institutionale.
38
 ISTORIC

1989: Crearea programului Phare.

1997: Reorientarea Phare catre pre-aderae

1999: Crerea SAPARD si ISPA

Pana in 2000: Tarile din Balcanii de vest erau de asemenea beneficiare.  acum programul
CARDS ofera asistenta financiara. (Community Assistance for
Reconstruction, Development and Stability in the Balkans)

Iulie 2000: Turcia beneficiaza de asistenta de pre-aderare prin intermediul unor

instrumente diferite dar similare, linii bugetare si proceduri.

Mai 2004: Noile State Membre trebuie sa preia intreaga responsabilitate pentru
managementul programului Phare printr-un proces de descentralizare
extinsa.
39
 Phare

• Fondurile Phare s-a axat in exclusivitate pe prioritatile pe pre-

aderare.
• Obiective
• Sprijinirea unei functionari eficiente a administratiei si
institutiilor publice in interiorul UE.
• Promovarea unei politici convergente cu legislatia UE
(acquis comunitar) si reducerea necesitatii unei perioade de
tranzitie
• Promovarea coeziunii economice si sociale
• Acoperire
• Rep. Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia,
Slovacia, Slovenia, Bulgaria si Romania

40
 ISPA

Instrument pentru politici structurale de pre-

aderare.
Scop:
Imbunatatirea coeziunii economice si sociale in tarile
candidate din Europa Centrala si de Est.
• Caracteristici principale:
• Finanteaza doar proiecte majore de infrastructura,
transport si mediu.
• Bugetul anual pentru cele 10 tari in perioada 2000-
2006 a fost de € 1.04 miliarde.

• Beneficiari:
• doar Bulgaria, Romania, si Croatia (de la 1
Ianuarie 2005)
41
 SAPARD

Program Special de Pre-Aderare pentru

dezvoltare rurala si agricultura
• Scop:
Sa ajute cele 12 tari sa rezolve problemele legate de
modificarea structurala in sectorul agricol si rural,
precum si implementarea acquis-ului comunitar.
• Caracteristici principale:
• Finanteaza doar dezvoltarea agricola si rurala.
• Buget anual total de € 560 millioane.

42
 IPA  2007-2013

Instrumentul de asistenta pentru pre-aderare

• Scop:
Pregatirea tarilor candidate pentru implementareqa
fondurilor pentru dezvoltarea structurala si rurala dupa
aderare
• Caracteristici Principale:
• Va inlocui intrumentele financiare de pre-aderae din
2006, respectiv Phare, ISPA, SAPARD, intrumentul de
pre-aderare si CARDS
• Se va adresa tarilor cu potential de aderare

43
 Cine plătește cine câştigă?

• Fluxurile de la fiecare ţară la UE

• Fluxurile de la UE către fiecare ţară

• Este o întrebare relevantă?

44
 FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE

I. Fondurile structurale ale Comunitatii constau in:

•Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR),
•Fondul European Social (FES),
•Fondul European de Garantare si Orientare Agricola
(FEGOA)
•Instrument financiar pentru orientarea pescuitului (IFOP)

II. Fondul de coeziune

45
 Perioade de tranzitie

Transition periods obtained through negociations

50 1 3 3
45 3
40 3
35 3
30 3 3
2 3
25 3 46 2 47
45
20 40
15 28 32
22 23 25 24
10 19 20
5
0

Malta
a

nia

nia

ria
ia

ia

ia

ia
Cipru

ia

nia
Cehi

an
ar

Leton

Unga
Slova
Esto

Polo
Litua

Slove
Bulg

Rom
Tranisition periods individually Mutually transition periods

46
 Perioada de tranzitie vs. derogare

• Perioada de tranzitie: reprezinta o exceptie

temporara de la aplicarea normelor UE intr-un
anumit domeniu dintr-un capitol; perioada de
tranzitie este ceruta de statul candidat prin
intermediul documentului de pozitie si este
mentionata in Tratatul de Aderare.

• Derogarea: reprezinta exceptia permanenta de la

aplicarea normelor UE intr-un anumit domeniu; se
poate termina doar cand normele UE referioare la
derogare sunt abrogate sau modificate si derogarea
nu mai are sens.

47
 Exemplu

• Libera circulatie a capitalului – perioada de

tranzitie de 7 ani pt liberalizarea regimului de
achizitionare a pamantului in Romania, cu
destinatie agricola si forestiera, de catre straini.
• Romania cere, de asemnea, o perioada de tranzitie
de 5 ani pentru liberalizarea regimului de
achizitionare a terenului intravilan.

48
 Clauza de salvgardare

• Daca, pana la sfarsitul perioadei de maxim 3 ani de la

aderare, apar dificultati serioase si persistente in orice
sector al economiei, care ar putea sa produca o
deteriorare serioasa a situatiei economice intr-o
anumita zona, Romania poate cere autorizatie
pentru luarea de masuri protective in vederea
rezolvarii situatiei si ajustarii sectorului in cauza
la economia pietei interne.
• In aceleasi circumstante, orice Stat Membru prezent
poate cere autorizatia pentru luarea de masuri
protective cu privire la Romania.

49
 REPREZENTAREA ROMANIEI IN INSTITUTILLE UE

Parlamentul European
• 35 MPE (dintr-un total de 785) au fost nominalizati temporar de catre
Parlamentul roman pana la primele alegeri ale PE in Romania (inainte de
sfarsitul anului 2007).
• 33 MPE (din 736) dupa urmatoarele alegeri ale PE in 2009.

Comisia Europeana
Un comisar –va fi ales in colegiului actual de catre Consiliu prin vot majoritar sii
cu acordul Presedintelui Comisiei, dupa consultarea Parlamentului European.

Toti cetatenii romani vor putea sa voteze la alegerile locale si

europene parlamentare ale statelor membre in care ei sunt
rezidenti si pot chiar candida atat la alegerile locale cat si la cele
europene.

50
Consiliul UE 14 voturi din 345
Comitetul 15 membri din 334
Regional
ECOSOC 15 membri din 334
Curtea 1 judecator la CEJ si 1
Europeana de judecator la CFI
Justitie
Curtea Un membru din 27
Auditorilor 51
 Banca Guvernatorul Bancii Nationale Romane va deveni
membru al Consiliului General al BCE dar el nu
Cetrala va face parte din corpul decizional principal –
Europeana Consiliul Guvernator – pana cand Romania nu
va adopta moneda Euro.

Banca Calitatea de membru al BEI; actiuni in capitalul

subscris al bancii in valoare de 846 milioane E,
Europeana din care 5% trebuie platiti pana in 2011 in opt
de rate egale (aceste cifre sunt informative);
reprezentarea in Consiliul Guvernatorilor si
Investitii Consiliul Director.

52