Bibliografie

1. Thomas Mann
 Tonio Kroger sau Moartea de la Venetia
 Casa Buddenbroks sau Muntele vrajit
 Joseph sau Doctor Faustus
 Altetea regala
 Lotte la Weimar

2. Brechtold Brecht
 Opera de trei parale sau Mutter courage
 Domnul Puntila si servitorul sau Martich (Herr Puntila) sau Galileo Galilei
 Micul organon pentru teatru

3. Ernst Junger
 Pe falezele de marmura
 THOMAS MANN

Fratele mai mic, a lui Heinrich Mann este cel mai mic copil al sotilor Mann, nascut in
Lubeck. Tatal negustor si mama venita dintr-o familie sud-americana, care a adus un alt suflu
familiei, decat austeritatea nordica, obisnuita in asemenea contexte familiale.
Aceasta lume austera a burgheziei- valorile in care credea era mult mai puternica decat
descendentii sai. Hanz Webber- conceptul de etica protestant. El a legat contextul economic al
burgheziei germane de o suma de valori morale rezultate din credinta lor protestanta. Oamenii vad
drept principal misiunea lor pe pamant : munca, credinta. Valorile morale se transpun in muca
intensa. Arta, excesul de dragoste, alcoolul distrag de la scopul lor pe pamant si le este interzis, in
schimb li se permite sa fumeze trabucuri. Omul trebuie sa se manifeste prin masura, printr-o
austeritate care se vede si in infatisarea exterioara si printr-un echilibru al pasiunilor.
Thomas Mann a pastrat pana la sfarsitul vietii o infatisare austera, formala. El a fost
denumit de B. Brecht “guler tare”. Din aceasta lume a eticii protestante vine T Mann. El a fost
toata viata rupt in interiorul sau intre tentatia evadarii din lumea tatalui catre lumea mamei, caci
mama, venita din sud cu pasiuni artistice puternice, a constituit in familia austera a tatalui o contra-
pondere. Aceasta bipolaritate intre esenta si aparenta burgheza, viata boema, dezlantuirea
pasiunilor, conditia de artist liber sa nu respecte regulile sociale. Toate acestea le-au apasat pe TM.
Din aceasta bipolaritate s-a hranit toata opera sa. De aceasta au fost hranita si personajele sale.
Inceputurile sale s-au concretizat in nuvele, proza scurta, unde personajele au déjà in ele
un morb al estetismului al unei pasiuni surde, morb care le otraveste sau le imbogateste viata
construita dupa regulile sociale ale lumii burgheze. Barbati sau femei care stiu ce au de facut, dar
care de fiecare data ar vrea sa evadeze de regulile sociale, insa le este frica sa le incalce. Aceasta
incertitudine da nastere povestii epice. E o costiinta nefericita, a rupturii intre a fi si a voi sa fii,
intre aparenta unei existente solide, rationale, intemeiata pe niste teluri bine definite si o
reflexivitate care pune la indoiala tocmai acest mod de existenta.
Existenta estetica ramane pentru TM existenta pt o lume dominata de dorinta desfatarii,
este permanent cenzurata de ideea ca o lume solida are nevoie de niste fundamente solide, pe care
cultura burgheza, modul de manifestare, le-ar putea furniza. 1897-publica Baiazzo este una dintre
nuvelele unde aceasta slabiciune fundamentala a existentei care nu mai poate continua in regulile
date, devine centrul meditatiei autorului. Cu atat mai mult intr-o alta nuvela din 1903 Tristan
antinomia dintre viata burgheza si cea a creatorului de frumos se traduce in ceea ce va ramane tipul
de naratiune reluat de TM in marile sale romane de mai tarziu. Ideea din Tristan este ca cele doua
sfere concurente se conditioneaza una pe cealalta. Ele exista in conflict nerezolvabil in sine,
deoarece un echilibru pare a fi imposibil. Fie respecti regulile si renunti la pasiuni sau renunti la
reguli si de redai pasiunii, cu toate riscurile posibile. Oricat de variate sunt personajele si temele,
ele se concentreaza asupra acestui milen. Cu atat mai mult calatoria pe care o face in Italia la
inceputul secolului XX inseamna o revelatie a unei alternative de gandire, imbogatitoare pentru
tot ce stia si gandea pana atunci. In Italia a avut timp sa il citeasca pe Nietzche prin care si-a
consolidat cumva principiile ideologcice.
Toate aceste premize s-au concretizat finalmente in primul sau roman care a avut un succes
enorm din 1901 Casa Bundenbrocks. O carte in care TM aduna propriile sale dileme, experienta
propriei familii, tot ce a invatat din filosofia lui Nietzche si experienta romanului realist desprinsa
din lectura lui Tolstoi, dar si a autorilor realisti germani : Fontane Teodor, Teodor Storm. La
aceasta se adauga o noua lectura pe care TM a facut-o din scrierile lui Schaupehauer- Lumea ca
vointa si reprezentare. Lumea din opera este lumea copilariei, adolescentei si tineretii lui TM,
lumea nordului. Actiunea se petrece in Hamburg, cu aceeasi patricieni, care inteleg sa munceasca
pe branci, sa creada intr-un Dumnezeu aspru, dar care stie sa ii premieze pe cei credinciosi si pe
cai care ii respecta. Succesul economic al famileiei B. se datoreaza tocmai acestei traiectorii pe
care Sch. Si dupa el Nietzsche – traiectoria vointei oarbe. Familia B devine una dintre cele mai
bogate familii burgheze adanc ancorata in valorile traditionale ale protestantismului. Momentul
mijlocului sec 19 cand aflata pe culmea puterii economice si politice fam B este infectata de morgul
indoielii. Aceasta se intmpla intr-o prima faza. Batranul Johan B are mai multi copii. Unul dintre
ei este de la bun inceput pierdut pt traiectoria familiei pt ca nu duce o viata austera. Al doilea
moment al crizei este legat de fiica, Antonia/Toni, trimisa intr-o vacanta pe o insula din nord se
indragosteste de un tanara, student dintr-o familie relativ saraca. Sentimentul este reciproc.
Dilema-intre pasiune si datorie. Tatal considera ca Antonia este datoare sa asculte de ratiune si
ratiunea spune ca trebuie sa se casatoreasca doar cu cineva din aceeasi lume si nu cu un tanar care
vine dintr-o alta lume. Toni cedeaza, merge pe linia ratiunii , se casatoreste de doua ori si de fiecare
data casnicia este un esec. Sotul i-a fost ales de parinti, casatorie de convenienta, care respecta
regulile, dar care nu are in ea niciun fel de pasiune, dragoste. Viata ei se usuca. Fiul cel bun,
considerat mostenitorul ideal al afacerilor, al influentei, este Thomas. El dovedeste initial
capacitatea solida pretinsa de familie, dar si la el apare alternativa. Se casatoreste cu o femeie din
sud, care este pianista, iubitoare de muzica aduce un alt aer in familie. Acest aer dilueaza
austeritatea, indeplinirea regulilor. Thomas o iubeste, casnicia lor este una reusita. Au un copil pe
nume, Jano, numai ca baiatul a mostenit mai mult de la mama decat de la tata, mai multa
sensibilitate decat poate duce la succesul economic, cheia existentei familiei B. baiatul se dedica
reflexiei, artei, muzicii. Ii deschide un univers alternativ. Acesta este finalul casei B, pt ca Jano
implineste ceea ce nu a implinit Antonia. El intruchipeaza optiunea totala pentru cealalta varianta
de existenta. Copilul va muri foarte tanar. Pasiunea, dragostea, iesirea din reguli se invecineaza
mai intai cu boala si apoi cu moartea. Viata este dusa de vointa puternica mai departe.