LUCRARE DE LABORATOR Nr.

1
Protecția pacientului la riscurile de natură electrică datorate
echipamentelor electrice medicale.

1. Scopul lucrării: familiarizarea studenților cu cerințele ce trebuie îndeplinite de

echipamentele medicale pentru a evita expunerea pacienților și a personalului medical la
riscuri de natură electrică. În urma parcurgerii lucrării de laborator studenții sunt capabili să
identifice principalele metode de protecție folosite în aparatura electronică medicală,
clasificarea acesteia, limitările admise de tensiune și curent electric ce pot străbate corpul
uman în diferite situații și în funcție de tipul de echipament, precum și metode de măsură a
curenților de scurgere ce pot apărea din cauza unor imperfecțiuni de fabricație a
echipamentelor electronice medicale sau din alte cauze.

2. Introducere:

Utilizarea aparatelor electronice medicale în diagnostic şi tratament ridică o serie de

probleme importante atât pentru securitatea pacientului cât şi a personalului medical. Din
acest motiv este necesar ca toţi cei care proiectează, construiesc sau utilizează aparate
electronice medicale să cunoască efectele curenţilor electrici asupra organismului şi să ia toate
măsurile pentru excluderea oricărui risc în folosirea acestor aparate în activitatea medicală.
Problema securităţii pacientului aflat în contact cu aparatura electro-medicală este considerată
la ora actuală o problemă vitală, deoarece nerespectarea normelor de electrosecuritate poate
produce pierderea de vieţi omeneşti.
O dată cu dezvoltarea tehnologiei și implicit a echipamentelor folosite în domeniul
medical, pacientul a devenit parte integrantă a unui sistem electric, ceea ce a determinat
reconsiderarea principalelor măsuri de protecție la șocurile electrice. Pacientul este conectat la
diferite tipuri de aparatură electrică importante pentru terapie și diagnosticare și astfel,
prezența acestuia în sistem a schimbat total conceptele de protecție. Dacă înainte curenții de
ordinul microamperilor erau ignorați, astăzi sunt luați în considerare deoarece aceștia
reprezintă un real risc pentru pacient.
Există două tipuri de curenți electrici ce pot trece prin corpul uman: accidentali și curenți
aplicați cu intenție. Din ultima categorie fac parte curenții aplicați:
- când se măsoară frecvența respiratorie prin intermediul metodei impedanței; un
curent de intensitate mică și frecvență mare este determinat să treacă prin corpul
uman între doi electrozi plasați pe suprafața corpului;
- în terapie și diferite situații chirurgicale; se folosesc curenți de înaltă frecvență;
- când se măsoară diferite biopotențiale cum ar: ECG, EEG; amplificatoarele
folosite în etajul de preamplificare pot transmite curenți de intensitate mică în
corpul pacientului.

1 
 
În cazul curenților electrici accidentali, aceștia pot apărea din cauza:
- unui defect al echipamentului, curenți de scurgere de intensitate mare (peste
limitele admise);
- a defectelor de proiectare ale echipamentelor;
- a erorilor de operare a echipamentelor electronice medicale (erori umane);
- folosirii simultan a altor dispozitive pe pacient, ceea ce poate determina apariția de
potențiale nedorite pe circuitul pacientului.
Este important de reținut faptul că un pacient este mult mai susceptibil la pericole decât o
persoană sănătoasă deoarece au sistemul imunitar redus ceea ce îi face mult mai sensibili la
curenţii de scurgeri.
3. Șocul electric:
Este bine cunoscut faptul la orice echipament electric există riscul electrocutării, însă
atunci când sunt evaluate dispozitivele folosite în spital trebuie ținut cont de faptul că acestea
funcționează în condiții specifice, astfel:
- este posibil ca pacientul să nu poate reacționa ca în condiții normale. El este fie
bolnav, inconștient, anesteziat, fixat pe masa de operație. Astfel, el nu s-ar putea
retrage în timp util (înainte să apară riscul electrocutării) atunci când intră în
contact cu un obiect electrificat;
- se poate întâmpla ca pacientul sau asistentul/a să nu realizeze că există un risc
ridicat de a suferi un șoc electric. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că
diferențele de potențial pot fi mici ca intensitate și de frecvență înaltă;
- în diferite cazuri, stratul natural protector împotriva curenților electrici, i.e. pielea,
este ocolită. Un exemplu de o astfel de aplicație este atunci când se măsoară
presiunea sangvină cu ajutorul unui cateter introdus în inimă sau într-unul din
vasele principale de sânge;
- unele echipamente medicale sunt folosite pentru a susține sau înlocui funcția unui
organ. O întrerupere a alimentării electrice sau un defect al unui astfel de
echipament poate duce la efecte permanente sau pot fi chiar fatale pentru pacient;
- este uzual ca mai multe instrumente medicale să fie folosite în același timp pe un
pacient. De asemenea, există combinații de dispozitive de putere înaltă și
echipamente sensibile pentru semnale de intensitate mică. Acestea pot fi sigure din
punct de vedere electric atunci când sunt folosite individual, dar pot deveni
periculoase folosite în diverse combinații;
- condițiile de mediu dintr-un spital, mai precis dintr-o sală de operație, prezintă risc
ridicat de explozii și incendiu din cauza prezenței anestezicilor, agenților de
curățare, etc.
Factorii și condițiile descrise mai sus arată faptul că în cazul echipamentelor electronice
medicale, nivelul optim de siguranță poate fi atins doar dacă măsurile de protecție se găsesc la
nivelul echipamentelor, a instalațiilor și aplicațiilor.

2 
 
 Șocurile electrice se pot clasifica astfel: (i) șoc generat de macro-curenți; (ii) șoc generat
de microcurenți. În primul caz curentul străbate corpul uman, de exemplu de la o mână la alta.
În celălalt caz, micro curentul trece direct prin peretele inimii.
3.1. Șoc generat de macrocurenți
Majoritatea accidentelor în acest presupun existența unui curent care circulă de obicei de
la un membru superior la picior sau la celălalt membru superior și apar în general prin
suprafața intactă a pielii. Pentru ca efectele fiziologice să apară trebuie ca pacientul să facă
parte dintr-un circuit electric închis, astfel curentul trebuie să intre în corp într-un punct și să
iasă prin alt punct. În acest timp pot apărea trei fenomene:
- stimularea electrică a țesuturilor excitabile (nervi și mușchi);
- încălzirea țesuturilor;
- arsuri și deteriorări ale țesuturilor.
Valoare de prag a curentului peste care apare un grad de stimulare variază de la individ la
individ. De asemenea, pentru o anumită tensiune, valoarea curentului depinde de impedanța
de contact care poate varia de la 1 kΩ, atunci când pielea este curățată, pâna la 100 kΩ, atunci
când pielea este uscată. Alți factori sunt: vârsta, sexul, frecvența curentului aplicat, durata
curentului și a tensiunii aplicate.
3.2. Efecte ale curentului electric asupra corpului uman
- prag de percepție: variază de la individ la individ și cu condițiile de măsurare.
Pragul de la care începe să se simtă o senzație de gâdilare ușoară este de 1 mA
(Bruner 1967). Dacă pielea este umedă acesta coboară la 0,5 mA pentru un curent
de frecvență 50 Hz. Pragul pentru curent continuu este cuprins între 2 și 10 mA.
- curent de ”let-go”: curentul maxim la care subiectul este capabil sa dea drumul (să
lase din mână) unui conductor folosind mușchii stimulați direct de curentul
respectiv. Curenți puțin mai mari decât curentul de ”let-go” nu mai permit
individului să dea drumul conductorului. În urma experimentelor valoarea medie a
curentului de ”let -go” este de 9 mA pentru bărbați și 6 mA pentru femei.
- durere și răni: durerea apare atunci când curentul depășește valoarea de ”let-go”,
deoarece subiectul pierde controlul asupra mușchiului și îi este imposibil să dea
drumul conductorului. Valorile curenților care provoacă dureri și răni (acestea apar
din cauza contracției puternice a mușchilor scheletici) sunt cuprinse între 20 și 100
mA;
- fibrilație ventriculară: dacă prin corp trece un curent mai mare de 100mA este
foarte posibil ca inima să intre în fibrilație ventriculară, i.e. inima încetează să mai
pompeze sânge și pulsul dispare. Fibrilația ventriculară reprezintă o urgență
medicală deoarece o dată pornită aceasta nu se oprește spontan, chiar dacă curentul
electric dispare, decât în urma unei intervenții. Valoarea curentului care ar induce
fibrilație ventriculară nu este clară deoarece nu se pot face experimente pe oameni.
În urma experimentelor efectuate pe animale s-a demonstrat ca aceasta depinde de
greutate și durata aplicării șocului electric.

3 
 
 - contracții ale miocardului: curenți cu o intensitate cuprinsă între 1 și 6 A
determină contracția întregii inimi. Astfel, sângele nu mai este pompat, însă inima
își poate reveni la ritmul normal dacă curentul este întrerupt la timp. Cu toate
acestea, poate apărea si paralizie respiratorie.
- arsuri: curenții mai mari de 6 A determină apariția arsurilor mai ales în punctul în
care curentul intră în corp, din cauza rezistivității ridicate a pielii. Cu toate acestea
pragul variază în funcție de individ, si de densitatea de curent aplicată. Astfel, de
exemplu senzația de gâdilare poate sa apară la o valoare de 0.3 mA atunci când
suprafața de contact este mică sau la 1 mA, când suprafața de contact este mai
mare.
Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) recomandă ca pentru echipamentele
medicale, curentul care circulă continuu prin corpul pacientului nu trebuie să depășească 100
µA pentru frecvențe cuprinse între 0 și 1 kHz. În cazul situațiilor anormale (cum ar fi
defectarea echipamentului) curentul maxim recomandat este de 500 µA pentru frecvențe de
până la 1kH. Peste 1 kH, valoarea curentului maxim admis crește proporțional cu frecvența.
Principala cauză a macro-șocului este contactul cu firele de alimentare. Cele mai
vulnerabile părți sunt cablul și ștecărul.
3.3. Șoc generat de microcurenți
Acest caz se referă la curenții aplicați intern și astfel un procent mare din acest curent
poate să ajungă direct la inimă prin sistemul arterial. Deci, un curent cu o intensitate mult mai
mică poate determina intrarea inimii în fibrilație ventriculară. De exemplu atunci când
pacientul este conectat la un cateter cardiac pentru măsurarea presiunii sangvine există o
conexiune electrică direct la inimă. Pacientul este foarte vulnerabil la un șoc electric, deoarece
toate straturile protectoare, pielea și diferite straturi de țesuturi, nu mai există.
Cu toate că experimente pe oameni nu au fost desfășurate pentru a stabili valoarea limită a
curentului electric, o valoare de 17 µA s-a dovedit a fi îndeajuns pentru a induce fibrilație
ventriculară în inimă pentru câini. Comisia Electrotehnică Internațională ce se ocupă de
aspectele de protecție ce trebuie îndeplinite de echipamentele medicale, stipulează că un
curent electric care circulă direct prin inimă nu trebuie sa depășească 10 µA pentru o
frecvență cuprinsă între 0 și 1 kHz. În situații anormale (defectarea echipamentului), valoarea
limită pentru curenți cu frecvențe între 0 si 1 kHz este de 50 µA, pentru curenți ce circulă
direct prin inimă și 100 µA pentru curenți ce circulă neregulat. Limita crește proporțional cu
frecvențele mai mari de 1 kHz.
3.4. Electrofiziologia fibrilației ventriculare
Un curent electric care trece prin corpul uman reprezintă un risc deoarece poate induce
stop cardiac. Principala cauza a stopului cardiac determinat de șocuri electrice de voltaj mic
este fibrilația ventriculară.
Fibrilația ventriculară apare atunci când un curent electric cu o intensitate ce depășește o
anumită valoare trece direct prin inimă în timpul unei porțiuni specifice a ciclului cardiac
numit și ”perioada vulnerabilă”. Această perioadă apare pe panta ascendentă a undei T din

4 
 
electrocardiogramă (ECG) și chiar un singur impuls de șoc cu o durată de 0.1 s ar putea
induce fibrilație ventriculară dacă este aplicat în această perioadă.
Riscul producerii fibrilației ventriculare depinde de densitatea de curent și de aria
electrodului. De asemenea, dacă pragurile pentru curenții cu frecvența de 50 Hz sunt bine
cunoscute, în cazul tensiunilor de 50 Hz acestea nu mai sunt așa de clare deoarece impedanța
de contact cu pielea este extrem de variabilă ce depinde de mărimea electrodului, materialul
folosit pentru fabricarea electrodului, compoziția electrolitului și a de amplitudinea curentului
ce circulă prin electrod.
În urma experimentelor realizate de Geddes et al s-au putut face următoarele observații:
- pentru o anumită greutate corporală, durata de expunere la curentul electric
influențează pragul de fibrilație; expuneri mai scurte de 1 s necesită mai mult
curent;
- pentru o anumită durată de aplicare a curentului, pragul curentului care ar induce
fibrilația reprezintă o funcție de greutate corporală și poziția electrodului. Cel mai
mic curent pentru inducerea fibrilației apare în derivația III (cele trei derivații
bipolare ale lui Eindhoven pentru măsurarea ECG), în timp ce derivația I a
necesitat cel mai mare curent;
- pentru o expunere de 5 s, pragul curentului variază aproximativ cu rădăcina pătrată
a greutății corporale.
O parte din posibilitățile de a intra în contact cu un curent ce poate determina șocul
electric sunt prezentate în Fig. 1.
1. Posibilitatea ca pacientul să vină în contact
Tensiune de cu o linie de alimentare.
alimentare 2. Posibilitatea de a exista părţi metalice
Echipament expuse.
medical 3. Posibilitatea de defecţiune ce ar duce la
încărcarea electrică a carcasei.
4. Posibilitatea ca unele părţi metalice expuse
să nu mai fie legate la pământ.
5. Posibilitatea ca un pacient sau un operator
să intre în contact cu suprafețele încărcate
electric.
6. Posibilitatea ca o altă suprafaţă conductoare
care ar putea să devină referinţă (pământ) este
în apropierea aparatului medical.
7. Posibilitatea ca pacientul sau operatorul să
Pământ ia contact cu a doua suprafață conductoare
devenită referinţă.
Suprafață conductoare

Fig. 1. Cazuri ce ar duce la electrocutarea pacientului sau a operatorului

4. Curenți de scurgere
Principala sursă de curenți potențiali letali în orice echipament sunt curenții de
scurgere. Prin definiție curentul scurgere este un curent nefuncțional ce ajunge de la

5 
 
componentele electrice la părți metalice accesibile pacientului/operatorului. Acesta apare din
cauza existenței unei impedanțe de izolare finite, ce este formată din două părți: capacitate și
rezistență. Curenții de scurgere datorați capacității apar din cauza existenței unei capacități
între două conductoare separate în spațiu. Curentul va începe să curgă între cele două
conductoare dacă o tensiune alternativă este aplicată între ele. Intensitatea curentului de
scurgere depinde de valoarea capacității și apar din cauza cuplării între primarul
transformatorului de putere și alte părți ale transformatorului sau ale echipamentului.
Componenta rezistivă a curenților de scurgere apare din cauza faptului că nici o
substanță nu este un izolator electric perfect și astfel curenți de intensitate mică vor curge
întotdeauna prin izolație. Cu toate acestea, acest tip de curent de scurgere are de obicei o
intensitatea foarte mică și poate fi ignorat.

4.1. Tipuri de curenți de scurgere

Există mai multe tipuri de curenți de scurgeri definiți de către Comisia Electrotehnică
Internațională (IEC 2005), astfel:
- curent de scurgere către pământ (earth leakage current) : este curentul ce curge
între componentele active ale echipamentului (mains part: elementele conductoare
care nu prezintă nici o izolare suplimentară) și conductorul de protecție legat la
pământ (protective earth conductor);
- curent de scurgere prin pacient (pacient leakage current): este curentul ce curge
de la conexiunile de pe pacient1, prin pacient la pământ sau care este determinat de
apariția neintenționată a unei tensiune pe pacient de la o sursă externă și care
circulă de la pacient prin conexiunea de pe pacient a unei componente aplicată2 de
tip F3, la pământ;
- curent de scurgere la atingere (touch leakage current) sau curent de scurgere
prin carcasă (enclosure leakage current): este curentul ce curge de la carcasă sau
alte părți accesibile operatorului sau pacientului în condiții normale de funcționare.
exceptând conexiunile de pe pacient, printr-o cale externă alta decât cea a
conductorului de protecție, la pământ sau la altă parte a carcasei;
- curent auxiliar prin pacient (auxiliary patient current): este un curent ce curge
prin pacient în condițiile normale de funcționare ale echipamentului, între
componentele aplicate, fără să producă efecte fiziologice.
4.2. Tipuri de echipamente electrice medicale

                                                            
1
Conexiunea de pe pacient (patient connection) este punctul componentei aplicate prin care curentul poate
curge între pacient și echipamentul medical în condiții normale de funcționare.
2
Componentă aplicată (applied part) este parte a echipamentului medical care în condiții normale este necesar
să vină în contact cu pacientul pentru ași îndeplini funcția.
3
  Componenta aplicată de tip F (flotantă) este componenta aplicată a cărei conexiune pe pacient este izolată
față de celelalte componente ale echipamentului medical astfel încât nici un curent mai mare decât limita impusă
curentului de scrugere prin pacient, nu curge atunci când apare neintenționat o tensiune pe pacient de la o sursă
externă.

6 
 
 Echipamentele electronice prezintă o izolație de bază (material izolant ce separă părțile
conductive ale echipamentului de carcasa metalică) ca primă măsură de protecție față de
curenții de scurgeri. Însă, conform standardului introdus de Comisia Electrotehnică
Internațională, 60601- © IEC:2005, fiecare aparat medical să aibă două nivele de protecţie la
electroşocuri. Atunci când un singur mijloc de protecţie împotriva electroşocurilor este defect
sau când apare o singură condiţie anormală ce implică pericol spunem că sunt îndeplinite
condiţiile de prim defect (single fault condition).
În funcție de tipul măsurii suplimentare de protecție , echipamentele electrice medicale se
clasifică astfel:
A. Echipament medical de clasa I: protecția suplimentară împotriva șocului electric
constă în conectarea părților metalice accesibile sau interne la pământ printr-un conductor de
protecție, Fig. 2.
1. Ștecăr cu conductor de protecție
legat la pământ.
2. Cordon de alimentare cu fișă
detașabilă.
3. Conexiunea alimentării la
echipament.
4.Conexiunea conductorului de
protecție
1
5. Terminal de împământare
funcțional
6. Izolație de bază
7. Carcasă
8. Circuit secundar
9. Transformatorul de putere
10. Componentă aplicată
11. Motor
12. Ecran de protecție împământat
13. Izolație suplimentară
14. Parte accesibilă
Fig. 2. Exemplu de echipament electronic medical de clasa I

1. Ștecăr
2. Cordon de alimentare
3. Izolație de bază
4. Izolație suplimentară
5. Carcasă
6. Terminal funcțional de
împământare.
7. Transformator de putere
8. Componentă aplicată pe pacient
9. Izolație întărită
10. Motor

Fig. 3. Exemplu de echipament electronic medical de clasa II

7 
 
B. Echipament medical de clasa II: protecția suplimentară este împotriva șocului electric
constă în introducere unei izolații duble sau izolație întărită. În mod normal acest tip de
echipament nu au conductor de protecție dar în diferite cazuri poate să apară, Fig. 3.
C. Echipament medical alimentat intern: sunt echipamentele care nu sunt alimentate direct
de la rețeaua de alimentare ci sunt alimentate intern de la diferite tipuri de acumulatori.
În funcție de componenta aplicată pe pacient, echipamentele electrice medicale se împart
în echipamente cu:
- componentă aplicată de tip B: se aplică extern sau intern dar nu pe inimă;
- componentă aplicată de tip BF: este o componentă de tip B dar care prezintă o
protecție suplimentară și anume componenta aplicată este flotantă și izolată față de
componentele active ale echipamentului medical.
- componentă aplicată de tip CF: este o componentă flotantă care prezintă izolație
mai bună decât cea de tip BF. Acest tip de componentă se aplică direct pe inimă.

4.2. Circuite de măsură a curenților de scurgere

Curenţii de scurgere sunt măsuraţi pentru a asigura că izolarea electrică oferă o protecţie
adecvată împotriva şocurilor electrice. Testele sunt proiectate astfel încât să simuleze
contactul dintre corpul uman şi diferitele componente ale aparatului şi apoi se măsoară
curentul de scurgere printr-un corp uman simulat. Valorile obţinute pentru curenţii de
scurgere în aceste teste sunt comparate cu limitele acceptate stabilite în funcţie de tipul
produsului testat (clasa din care face parte), punctul de contact cu pământul şi de modul de
operare al echipamentului în condiţii normale şi condiţii de prim defect. Măsurătorile
curentului de scurgere sunt realizate cu aparatul alimentat în toate condiţiile cum ar fi în
standby şi funcționând la capacitate maximă. Sursa de tensiune este realizată în mod normal
printr-un transformator de izolație. Sursa de tensiune principală trebuie să fie 110% din cea
mai mare tensiune pentru care a fost proiectat echipamentul şi la cea mai mare frecvenţă.
Aceasta înseamnă că pentru un aparat pentru care tensiunea este de 115V, 60Hz şi 230V,
50Hz va fi testat la 110% din 230V (adică 253V) la o frecvenţă de 50Hz. Curenţii de scurgeri
sunt măsuraţi atât în modul de funcţionare normal cât şi în condiţii anormale. Condiţiile
normale de funcţionare se referă la faptul că aparatul este alimentat atât în standby cât şi la
capacitate de funcţionare maximă. Există câteva reguli generale care ar trebui urmate atunci
când se efectuează măsurători de curenţi de scurgeri. Produsul care trebuie testat ar trebui
plasat pe o suprafaţă izolată şi departe de orice suprafaţă metalică legată la pământ (minim
20cm). Circuitele şi cablurile de măsurare trebuie poziționate cât mai departe de surse de
alimentare neecranate.
În Fig.3 este prezentat un circuit de măsură a curentului de scurgere către pământ pentru
un echipament medical de clasă I. Se fac măsurători pentru toate combinațiile posibile ale
pozițiilor S5, S10 și S12. Când S1 este închis echipamentul este în condiții normale de
funcționare iar când este deschis este în condiții de single fault.

8 
 
Fig. 3. Circuit de măsură a curentului de scurgere către pământ pentru un echipament electronic medical de clasă
I cu sau fără componentă aplicată.

Fig. 4. Circuit de măsură a curentului de scurgere prin atingere.

În Fig. 4 se poate observa un circuit de măsură a curentului de scurgere prin atingere.

Se măsoară pentru toate combinațiile posibile ale comutatoarelor S1, S5, S9, S10 și S12. Dacă
echipamentul este de clasă I atunci S7 închis atunci există condiții normale iar când S7 este
deschis și S1 închis există condiții de single fault. Dacă echipamentul este de clasă II,
comutatorul S7 și deci conductorul de protecție la pământ nu mai sunt folosite. În acest caz
condiția de single fault este de data de S1 deschis.

9 
 
 Circuitul de măsură pentru curentul de scurgere prin pacient de la componenta aplicată
la pământ este ilustrat în Fig. 5. Se măsoară pentru toate combinațiile posibile ale
comutatoarelor S1, S5, S9, S10 și S13. Dacă echipamentul este de clasă I atunci S7 închis atunci
există condiții normale iar când S7 este deschis și S1 închis există condiții de single fault. Dacă
echipamentul este de clasă II, comutatorul S7 și deci conductorul de protecție la pământ nu
mai sunt folosite. În acest caz condiția de single fault este de data de S1 deschis.

Fig. 5. Circuit de măsură pentru curentul de scurgere prin pacient de la componenta aplicată la pământ

În tabelul 1 sunt prezentate valorile limită admise ale curentului de scurgere prin pacient și
a curentului auxiliar prin pacient în condiții normale de funcționare (NC) și condiții de single
fault (SFC). Valorile curenților sunt exprimate în µA.

Curent Descriere Componentă Componentă Componentă

aplicată de aplicată de aplicată de
tip B tip BF tip CF
NC SFC NC SFC NC SFC
Curent d.c. 10 50 10 50 10 50
auxiliar prin a.c. 100 500 100 500 10 50
pacient
Curent de De la d.c. 10 50 10 50 10 50
scurgere prin conexiunile
pacient de pe pacient a.c. 100 500 100 500 10 50
la pământ

10 
 
În tabelul 2 este prezentată legenda simbolurilor folosite în Fig, 3, 4 și 5.

Tabel 2

Carcasa echipamentului medical

1

2
Sursă de alimentare separată a echipamentului

Intrare/ieșire conectate în scurt circuit sau cu sarcină

3

Conexiuni pe pacient
4

Părți metalice accesibile și fără conexiune la pământ

5

Circuitul pacientului
6

T 1 , T2 Transformatoare de izolație cu tensiune de ieșire ajustabilă

V1, V2, V3, Voltmetre

Comutatoare ce simulează întreruperea conductorului de alimentare

S1, S2, S3
(condiții de single fault)
S5, S9 Comutatoare ce inversează polaritatea alimentării.

Comutator ce simulează întreruperea conductorului de protecție la pământ

S7
(condiție de single fault pentru echipamentele din clasa I)
Sursă de alimentare sau alt echipament medical care furnizează putere
S8
(condiție de single fault)
Comutator pentru a conecta un terminal funcțional de împământare la
S10
circuitul de măsură
Comutator pentru a conecta conexiunea la pacient la punctul de masă a
S12
circuitului de măsură
S13 Comutator pentru a conecta la pământ o parte metalică accesibilă.
Comutator pentru a conecta/deconecta conexiunea la pacient la/de la
S14
pământ.
P1 Priză, ștecăr, terminal pentru alimentarea echipamentului
P2 Priză, ștecăr, terminal pentru conectarea la altă sursă de alimentare
MD Circuitul de măsură
FE Terminal funcțional de împământare
PE Terminal de protecția la împământare
R Impedanță pentru a proteja persoana care face măsurătorile
------ Conexiune opțională

11 
 
 LUCRARE DE LABORATOR NR.1
SISTEMUL DE ACHIZIŢIE BIOPAC.

I. Scopul lucrării: lucrarea îşi propune să familiarizeze studenţii cu mediul de

cercetare Biopac prin prezentarea principalelor componente hardware şi software ale
sistemului. În prima parte a lucrării sunt prezentate funcţiile şi toolset-urile pe care componenta
software le înglobează, precum şi modul de utilizare a acestora.

II. Descrierea sistemului de achiziţie Biopac MP150WS

Biopac Systems, Inc., a fost fondat în 1985 şi până in prezent a avut ca obiectiv de activitate
proiectarea şi producerea de sisteme computerizate educaţionale şi pentru cercetare. Acestea
sunt folosite în principal pentru analiza semnalelor biomedicale, şi includ traductoare, electrozi,
amplificatoare, accesorii pentru înregistrări, componente software, dedicate pentru cercetare în
medii universitare, spitale, farmacii şi institute de cercetare.

În prezent există două tipuri de sisteme pentru cercetare în domeniul semnalelor biomedicale
oferite de Biopac Systems, Inc., şi anume:
 • MP100 (poate fi instalat pe Windows, MP100WSW, sau pe Mac MP100WS)

• MP150 (poate fi instalat pe Windows, MP150WSW, sau pe Mac MP150WS)

În laboratorul de EIM se va lucra cu sistemul MP150WS care este fromat din componente
hardware (vezi Tabel 1.) şi software.

1. Prezentare componente hardware:

Principala componentă hardware a sistemului de achiziţie Biopac este modulul de achiziţie
MP150A – CE prezentat în tabelul de mai jos.

Tabel 1. Modulul de achiziţie MP150A - CE

Partea din faţă

POWER – VERDE - Indică faptul ca sistemul este alimentat

ACTIVITY - ROŞU – Indică transfer de date înspre/dinspre

sistemul MP150;

BUSY – VERDE – Indică faptul că sistemul MP150

achiziţionează date;
 
Partea din spate
POWER ON / OFF buton pentru pornire / oprire sistem;
Intrare DC – se foloseşte pentru a conecta fie o baterie fie
convertorul AC/DC:
• MP150 are nevoie de 12V la 2 A;
Port SERIAL – sistemul poate fi conectat la computer prin
intermediul unui port serial:
• Foloseşte un conector standard MINI DIN 8;
• Trebuie folosit doar pentru a conecta MP150 cu un PC
(via USB1W) or Mac (via USB1M);
Ethernet – pentru a conecta MP150 la un computer sau la o
reţea locală de calculatoare (LAN);
 Partea laterală
Conectarea modulelor
Partea inferioară
Comutator Firmware
Cele două intrări conectoare sunt proiectate pentru conectare
directă către UIM100C (interfaţă universală):
• Semnalele analogice sunt transmise printr-un conector
cu 37 de pini (partea superioară);
• Semnalele digitale sunt transmise printr-un conector
de 25 de pini (partea inferioară).
IMPORTANT - NU ESTE UN COMUTATOR DE RESET
Comutatorul Firmware este localizat în partea inferioară a
unităţii MP150, într-o adâncitură pentru a preveni activarea
accidentală – NU este un COMUTATOR de RESET pentru
unitatea MP150.
Atenţie! Activarea Comutatorului Firmware va determina ca
unitatea MP150 să funcţioneze cu versiunea anterioară de
Firmware încărcată în aceasta.

O parte din componentele hardware ale sistemului Biopac sunt descrise în Tabelul 2.:
Tabel 2. Componente hardware ale sistemului MP150WS

COMPONENTĂ CARACTERISTICI IMAGINE

Interfaţa universală
(UIM100C&HLT100C )
- reprezintă interfaţa dintre sistemul MP150 şi
dispozitivele externe;
- este folosit in general ca interfaţă de intrare
a semnalelor pre-amplificate şi/sau semnale
digitale pentru unitatea de achiziţie MP150.
Alte semnale (ex. cele provenite de la
electrozi sau traductoare) se conectează la
module specifice descrise mai jos;
-16 canale analogice de intrare (conectori
mini-phone jack de 3.5 mm);
-2 canale analogice de ieşire ( conectori mini-
phone jack de 3.5 mm);
-16 canale digitale de intrare/ ieşire;
-oferă o cale directă între canalele I/O
analogice,digitale şi dispozitivul MP atunci
când se achiziţionează sau se transmit date
către echipamente externe;

Amplificator traductor general
(DA100C)
-HLT100C are aproximativ aceleaşi funcţii ca
UIM100C dar se foloseşte pentru conectarea
traductoarelor ce au nevoie de alimentare;
-se pot conecta până la 16 traductoare.
IMPORTANT - echipamentele externe de
laborator, ce au alimentare proprie, trebuie
conectate la sistemul MP prin intermediul
unor izolatoare, atunci când sistemul este
conectat la electrozi ataşaţi de o persoană.
Pentru a conecta echipamente externe la
sistemul MP folosiţi:
• pentru semnale analogice – isolatorul
INISO sau OUTISO (cu HLT100C)
pentru semnale digitale – STP100C (cu
UIM100C)
-zgomot de nivel mic;
-amplificator diferenţial în punte;
-operează cu diferite traductoare: de
presiune, de forţă, sensori de
lumină,microfoane etc şi aproape orice
traductor sau senzor activ sau pasiv;
-reglaj variabil al amplificării
-tensiune de referinţă ajustabilă pentru
activarea traductoarelor pasive (±10V)
-control al offset-ului.
-filtru trece jos (10Hz, 300Hz, 5000Hz);
-filtru trece sus (DC, 0.05Hz);
-tensiune de intrare:
Amplificare Vin(mV)
50 ±200
200 ±50
1000 ±10
5000 ±2
Amplificatoare de Biopotenţial
ECG100C
-înregistrează activitatea electrică a inimii;
-ieşirea poate fi comutată între ECG normal şi
detecţie vârf a undei R;
- FTJ: 35Hz, 150Hz;
-FTS:0.05Hz, 1Hz;
-filtru notch: 50Hz/60Hz;
-impedanţă de intrare: 2MΩ;

Amplificare Vin(mV)
500 ±20
1000 ±10
2000 ±5
5000 ±2

EEG100C
-înregistrează activitatea electrică a creierului;
-poate realiza măsurători EEG uni şi bipolare;
-ieşirea poate fi comutată între EEG normal şi
detectare unde Alpha;
-FTJ: 35Hz, 150Hz;
-FTS:0.1Hz, 1Hz;
-filtru notch: 50Hz/60Hz;
-impedanţă de intrare: 2MΩ;
Amplificare Vin(mV)
5000 ±2
10000 ±1
20000 ±0.5
50000 ±0.2
EMG100C
-amplifică activitatea electrică a muşchilor
generali şi scheletici;
-FTJ: 500Hz, 5000Hz;
-FTS: 1Hz, 10Hz, 100 Hz;
-filtru notch: 50Hz/60Hz;
-impedanţă de intrare: 2MΩ;
Amplificare Vin(mV)
500 ±20
1000 ±10
2000 ±5
5000 ±2
Amplificatoare traductoare
PPG100C -înregistrează pulsul şi oferă informaţii cu
privire la presiunea sângelui, densitatea
acestuia.
-amplificare: 10, 20, 50, 100ş
-FTJ: 3Hz, 10Hz;
-FTS:DC, 0.05Hz, 0.5Hz;
-filtru notch: 50Hz/60Hz;
-impedanţă de intrare: 2MΩ;

SKT100C -măsoară temperatura de suprafaţă, internă

sau a aerului;
-domeniul de temperaturi: 5ºC - 60ºC;
-FTJ: 1Hz, 10Hz;
-FTS:DC, 0.05Hz, 0.5Hz;
-Senzitivitate: 100micro ºC;
Amplificare Domeniu(ºC)
5 5-60
2 22-43
1 27-37
0.5 30-35
Traductoare şi cabluri
TSD200
TSD200 -folosit pentru înregistrarea pletismografică a
pulsului;

TSD201 -folosit pentru înregistrarea efortului

respirator; TSD201

TSD121C -dinamometru isometric;

-măsoară forţa exercitată de anumite grupe
de muşchi;
-pentru măsurarea puterii braţelor, picioarelor,
puterea de răsucire;
TSD121 

TSD111 -măsurarea forţei care apare pe călcâi şi

degete în timpul mersului (forţa de călcare);
-încorporeaza doi senzori de forţă, unul în
dreptul călcâiului şi celălalt în dreptul
degetelor.
 TSD111
TSD 202 -traductor de temperatură;
-înregistrează modificările rapide de
temperatură;
-timpul de răspuns de 0.6 – 1.1 sec;

TSD202
TSD 155C -cablu pentru măsurători ECG;
-poate fi folosit pentru înregistrări ECG 12-
derivaţii;
-permite înregistrarea simultană a derivaţiilor
I, II, III, aVR, aVL, aVF şi a unuia dintre [V1, TSD155

V2. V3, V4, V5 sau V6];

-este lung de 3m;
-conţine încorporat un terminal Wilson;

MEC SERIES
MEC100C -cabluri prelungitoare folosite pentru a mări
distanţa dintre pacient şi sistem;
-creşte comfortul şi posibilitatea de mişcare;
-lungime de 3m, clips metalic pentru ataşarea
de haine;
TSD 108
-nu conţine nici o parte metalică (cu excepţia
clipsului detaşabil);

TSD108 -microfon pentru sunete fiziologice; JUMP100 & JUMP100C

-este folosit în general pentru ascultarea
zgomotelor Korotkoff;

JUMP100&JUMP100C -folosiţi pentru a crea referinţe comune între

amplificatoarele de biopotenţial (ECG);
-lungime 10cm;
 2. Prezentare componentă software
AcqKnowledge este componenta software a sistemului de achiziţie Biopac şi reprezintă un
program interactiv şi intuitiv ce permite vizualizarea , măsurarea, analiza şi transformarea
datelor.
Principalele categorii de funcţii pe care AcqKnowledge le poate îndeplini sunt:
-monitorizarea procesului de achiziţie a datelor (nominalizarea canalelor de înregistrare,
calibrarea, stabilirea parametrilor achiziţiei şi conversiei analog/numerice, definirea funcţiilor
matematice de prelucrare on-line a unor forme de undă);
-stocarea datelor înregistrate în memoria calculatorului sau pe un alt suport şi manevrarea
fişierelor cu înregistrări (copiere, ştergere, tipărire, etc.);
-procesarea semnalelor discrete după înregistrare (operaţii matematice, funcţii analitice,
analiza în frecvenţă, filtrare, funcţii statistice, etc.);
-accesarea unui editor propriu (jurnal), care permite notarea anumitor comentarii sau
rezultate ale măsurătorilor, specifice unui set de înregistrări.
În Fig.1 este prezentat un exemplu de fereastră AcqKnowledge şi sunt evidenţiate principalele
componente ale programului.
Nume fişier
şi cale

Meniuri
program
Instrumente
Bară Markeri
instrumente
Parametri
măsuraţi
Axă
Etichete
canale verticală

Regiune
rezervată
markerilor

Semnale
înregistrate
pe diferite
canale

Instrumente de
Axă
selectare şi
orizontală
mărire
Instrumente
Indicator de
jurnal
stare
Afişaj jurnal

Modul de
Canal Modul de salvare
selectat afişaj
Fig. 1 Componente ale unei ferestre AcqKnowledge
Pentru a porni aplicaţia AcqKnowledge se face dublu click pe iconiţa care se
AcqKnowledge 3.9.1.lnk

găseşte pe desktop şi o fereastră similară cu cea din Fig.2 va apărea:

Fig. 2 Selectarea modului de lucru dorit

În acest moment există două posibilităţi:

• deschiderea programului AcqKnowledge şi folosirea acestuia în modul No Hardware,
prin selectarea căsuţei corespunzătoare, atunci când nu este conectat un sistem
MP150 la calculator;
• selectarea adresei sistemului MP150 care este detectat de computer (pot exista mai
multe sisteme conectate atunci când se foloseşte conectarea prin LAN);

Următorul pas este setarea parametrilor achiziţiei din meniul MP150. În Tabelul 3 sunt descrişi
parametrii de achiziţie oferiţi de programul AcqKnowledge:

Setarea Canalelor – permite setarea canalelor de achziţie, precum şi frecvenţa de eşantionare

pentru fiecare canal în parte.

Fig. 3. Fereastra ce permite setarea canalelor de achiziţie

Tabel 3. Parametri de achiziţie pentru setarea canalelor
Parametrul de achiziţie Caracteristici
Aquire - permite selectarea canalului respectiv pentru a fi folosit
în procesul de achiziţie;
Plot - permite afişarea canalului respectiv în momentul
achiziţiei; dacă butonul nu este selectat, datele pentru
canalul respectiv vor fi colectate dar nu vor fi afişate;
Values - permite afişarea valorilor numerice achiziţionate, într-o
fereastră separată. Pentru a deschide această fereastră
trebuie selectat MPmenu>Show Input Values.
Label - permite asignarea unei etichete pentru fiecare canal în
parte.
Analog, Digital , Calc - permite selectarea tipului de semnal ce va fi achiziţionat.
Calc permite efectuarea de diverse prelucrări ale
semnalelor ce sunt achiziţionate(semnale sursă), si
afişarea noi lor semnale în timp real;
Presets - permite selectarea anumitor funcţii presetate ce se pot
aplica asupra semnalelor ce sunt achiziţionate (semnale
sursă). Aceste funcţii sunt active pentru canalele de tip
Calc.
Channel Sample Rate - permite setarea frecvenţei de eşantonare pentru fiecare
canal în parte. Implicit valoarea acestei este frecvenţa de
achiziţie dar poate fi setată la valori mai mici. Pentru
canalele calculate (Calc) frecvenţa de eşantionare
trebuie sa fie mai mică sau egală cu cea a semnalelor
sursă

Setarea achiziţiei – o dată ce canalele au fost selectate se trece la setarea parametrilor

corespunzători achiziţiei.

Fig. 4. Setarea parametrilor achiziţiei

Tabel 4. Parametri de achiziţie
Parametrul de achiziţie Caracteristici

Modul de stocare
Record - sistemul MP va stoca datele înregistrate pe durata
achiziţiei
- sistemul va achiziţiona date în mod continuu, dar va
Record Last
stoca doar ultimul segment de date echivalent cu durata
setată pentru achiziţie;
Modul de salvare
Save once - achiziţia va începe când butonul de start este apăsat şi
se încheie fie când expira durata de achiziţie setată, fie
când se apasă butonul Stop; datele sunt salvate şi nu se
mai poate achiziţiona în continuarea chiar dacă timpul
setat nu a expirat;
Autosave - permite realizarea mai multor achiziţii una după alta, atat
timp cât durata de achiziţie setată nu a expirat. Datele
fiecării achiziţii în parte sunt salvate în fişiere diferite.
Append - este similar cu Save Once, doar că acest mod permite
oprirea si restartarea achiziţiei la intervale arbitrare. Cu
alte cuvinte atunci când se apasă butonul Stop, achiziţia
nu este încheiată ci doar este în pauză;de fiecare dată
când achiziţia este restartă, un marker este introdus ce
indică timpul (hh-mm-ss) la care s-a reluat achiziţia.
Locaţia de stocare
Memory - permite stocarea datelor în memoria computerului (RAM)
în timpul unei achiziţii. După încheierea achiziţiei datele
trebuie salvate pe hardisk. Acest mod oferă frecvenţe de
eşantionare mai mari, dar în general computerele au
memorie RAM mult mai mică decât spaţiul pe disk;
Disk - permite salvarea datelor direct pe hardisk-ul
computerului în timpul achiziţiei;
MP - permite stocarea unui volum mic de date în memoria
unităţii MP150; 4MB.
Acquisition Sample Rate - permite setarea frecvenţei de achiziţie, cu alte cuvinte
indică sistemului MP câte eşantioane să înregistreze
pentru fiecare canal, într-o secundă.

Acquisition length - permite setarea duratei de achiziţie;

În continuare sunt descrise cele mai importante componente din Fig. 1 pentru a face cât mai
accesibilă şi eficientă folosire programului oferit de sistemul Biopac:

Meniuri

Tabel 5. Meniuri program AcqKnowledge

Meniu Acţiuni Descriere
File> -New , Open, Close, Save graph, Save -permite operaţii clasice cu fişiere;
graph a, Print graph, Printer Setup,
Quit,
Edit> -Undo, Remove Waveform, Cut, Copy, -operaţii clasice de editare, similare cu cele
Paste, Clear, Clear All, Insert ale procesoarelor de text şi grafice;
Waveform;
>Duplicate Waveform -creează un nou canal, duplicat al canalui
selectat;
>Select All -selectează toate înregistrările indiferent de
mărimea zonei vizibile;
>Clipboard -se pot copia măsurătorile, graficele,
setările de achiziţie şi valorice numerice ale
semnalelor.
Transform> >Digital Filter -se pot aplica filtre IIR, FIR şi adaptive
(FTS,FTJ,FTB,FTS);
>Math Functions -se pot aplica funcţii analitice elementare
ca: ABS, ArcTan, Connect endpoints, Exp,
Limit, Ln, Log, Noise, Sin, Sqrt, Threshold;
-se aplică pe o selecţie făcută asupra
semnalului care va fi înlocuită cu rezultatul
funcţiei analitice;
>Template Functions -Set Template, Remove Mean, Correlation,
Mean Square Error, Convolution, Inverse
Mean Square Error folosite pentru
compararea diferitelor forme de undă.
>Integral -calculează integrala nedefinită pe
porţiunea de semnal selectată şi înlocuieşte
selecţia cu rezultatul integralei.
>Derivative -caluclează derivata porţiunii de semnal
selectată;
-se foloseşte metoda diferenţelor finite şi un
filtru trece jos;
>Smoothing -netezeşte forma unui semnal prin
înlocuirea valorii într-un punct cu media
aritmetică a valorilor vecine (se pot alege
numărul de eşantioane vecine considerate);
>Difference -calculează diferenţa în amplitudine dintre
două eşantioane aflate la o anumită
„distanţă” între ele; diferenţa este apoi
împărţită la intervalul dintre cele două
eşantioane.
>Histogram -produce histograma porţiunii de semnal
selectate, într-o fereastră separată;
>Resample -realizează reeşantionarea semnaluli
selectat (decimare sau interpolare)
>Equation generator -se pot defini diferite formule, ecuaşii pentru
 procesarea semnalelor;
-se poate folosi informaţia din mai multe
canale într-o formulă;
>Wave math -permite manipularea aritmetică a
semnalelor din diferite canale, sau a
diferetilor porţiuni selectate din semnal.
>Power Spectral Density -extrage puterea semnalului selectat la
diferite frecvenţe (axa orizontală trebuie sa
fie setată pe frecvenţă)
>FFT -calculează transformata Fourier rapidă
pentru semnalul selectat;
-afişează magnitudinea şi faza semnalului
în timp şi de asemenea componenta
continuă şi componentele pozitive de
frecvenţă;
-permite selectarea diferiţilor algoritmi
folosiţi pentru calculculul FFT.
>DWT -aplică transformata Wavelet discretă peste
semnalul selectat;
-afişează componentele de joasă şi înaltă
frecvenţă.
>Find peak -localizează puncte de extrem în cadrul
unei selecţii, pe baza unor opţiuni privind
tipul extremului (vărf pozitiv sau negativ), un
nivel de prag pe care extremul trebuie să-l
depăşească, locaţia punctului de început al
cautării.
>Find Next Peak -localizează următorul vârf care
îndeplineşte condiţiile setate la Find Peak,
de la poziţia la care se află cursorul;
>Find All Peaks -determină toate vărfurile ale semnalului
selectat;
>Find Rate -extrage informaţii din semnale fiziologice
care au un anumit grad de peridiocitate (ex.
ritmul cardica extras din înregistrări ECG).
>Specialized Analysis -include instrumente automate de analiză a
semnalelor pentru a economisi timp (ore
sau chiar zile) şi standardizează
interpretarea rezultatelor.
Display> >Tile Waveforms -centrează semnalele din fiecare canal pe
spaţiul disponibil;
>Autoscale Waveforms -face vizibil tot semnalul dintr-un canal
conform domeniului de timp.
>Overlap Waveforms -prezintă toate formele de undă pe aceeaşi
ordonată si sunt aduse la aceeaşi valoare
medie (), astfel încât afişarea unui anumit
voltaj este în acelaşi punct pentru toate
canalele
- pentru a examina formele de undă
asociate;
>Compare Waveforms -afişează toate canalele la aceeşi scală a
amplitudinii;
-scala verticală va fi aceeaşi pentru toate
canalele şi se ajustează offest-ul fiecărui
canal astfel încât toate formele de undă să
fie afişate centrat.
 >Autoscale Horizontal -face vizibilă întreaga înregistrare (întreg
domeniul de valori reprezentat pe abscisă
este cuprins în ecran);
>Zoom Back -micşorează imaginea cu un nivel (care în
prealabil a fost mărită cu intrumentul lupă);
>Zoom Forward -măreşte imaginea cu un nivel;
>Reset Chart Display -pentru a reveni la afişajul iniţial (după ce
graficile au fost mărite sau axele
modificate).
>Set Wave Positions -se poate schimba ordinea de afişare a
formelor de undă sau se poate selecta care
dintre formele de undă să fie afişate;
>Wave Color -permitea alegerea culorii pentru
reprezentarea unui semnal şi a tuturor
etichetelor asociate;
>Horizontal Axis -se poate schimba offset-ul sau intervalul
de eşantionare pentru axa orizontală.
-poate fi schimbată unitatea de masură
(frecvenţă, timp sau arbitrar);
>Show -controlează diferite opţiuni de afişare şi ce
informaţii adiţionale sunt afişate;
>Statistic -oferă diferite informaţii despre semnal ca:
lungime, nume canal, valoarea minimă,
maximă, medie, intervalul de eşantionare.
>Preferences -generează o fereastră de dialog în care se
pot seta diferite preferinţe: optiuni de
măsurare, modul de afişaj al formelor de
undă, si alte caracteristici ale
AcqKnowledge.
>Size Window -se poate specifica dimensiunea exactă a
ferestrei în care este reprezentată forma de
undă;
>Set Font -permite schimbarea font-ului;
-font-ul presetat este Arial dimensiune 8.
>Load All Data Into Memory -pentru a imbunătăţi reprezentarea grafică
a fşierelor mari (memorie de 2GB.).

MP150> >Setup Channels -permite setarea numărului de canale pe

care se va face achiziţia de date precum şi
frecvenţa de eşantionare;
-permite alegerea tipului de canal, analog
sau digital;
-permite încărcarea unor tempalte-uri legate
de setările canalelor pentru diferite tipuri de
înregistrări (ex. EEG Alpha, EEGBeta, ECG
R Interval etc);
>Setup Acquisition - se controlează frecvenţa de eşantionare;
-locul unde vor fi memorate datele în timpul
achiziţiei;
-si durata fiecărei achiziţii;
>Setup Triggering -permite începerea achiziţiei prin
intermediul unui declanşator;
-implicit declanşatorul este pe Off şi
achiziţia se porneşte prin apăsarea
butonului de Start;
 -declanşatorul poate fi analog sau digital;
>Setup Simulator -se pot produce semnale pe unul sau două
canale în timp ce se face achiziţia de date;
-se pot genera 4 tipuri de forme de undă:
dreptunghiular, arbitrar (se setează forma şi
durata dorită), sinusoidă;

Măsurători (determinarea unor parametri ai semnalului)

AcqKnowledge oferă o varietate de măsurători ce se pot aplica datelor achiziţionate în fiecare

canal în parte. Implicit, programul afişează măsurătorile pentru canalul selectat la momentul
respectiv. Pentru a selecta alt canal pentru care să se efectueze anumite măsurători, se apasă
pe căsuţa SC şi din lista care apare se selectează canalul dorit (vezi Fig. 5.).

Menu Pull –down Menu Pull –down

selectarea canalelor pentru măsurători
Afişarea
rezultatelor

Fig. 5. Modul în care se pot realiza măsurători asupra canalelor achiziţionate

Tabel 6. Parametri ce pot fi calculaţi pentru un semnal achiziţionat
Nume Parametru Descriere
none nu se estimează nici o marime (este util de exemplu pentru copierea ferestrei
grafice într-un document, dar fără a copia toate datele ci doar o parte dintre ele)
value valoarea funcţiei la primul moment al intervalului selectat sau valoarea la momentul
marcat de cursor, dacă nu este selectat un interval;
delta diferenţa dintre valorile funcţiei la capetele intervalului selectat
p-p diferenţa dintre maximul si minimul funcţiei în intervalul selectat
max valoarea maximă a funcţiei în intervalul selectat
min valoarea minimă a funcţiei în intervalul selectat
stddev valoarea deviaţiei standard în intervalul selectat
integral valoarea integralei funcţiei definite pe intervalul selectat (rezultatul este aria dintre
graficul funcţiei şi axa absciselor, conform definiţiei integralei)
area aria cuprinsă, pe întervalul selectat, între graficul funcţiei şi dreapta care uneşte
valorile funcţiei la capetele intervalului selectat
slope coeficientul de regresie nestandardizat reprezintă raportul dintre variaţia funcţiei şi
variaţia argumentului pe intervalul selectat, respectiv delta/delta t; în cazul unui
singur punct selectat se calculează local panta, între punctele vecine, la dreapta şi
la stanga cursorului
time valoarea corespunzătoare momentului la capătul final al intervalului selectat
delta t/f/x diferenţa dintre valorile argumentului (t, f, x) la capetele intervalului selectat;
semnalele asupra carora se fac măsuratori pot fi: forme de undă (pe abscisă se
reprezintă timpul t), spectre de frecvenţă (pe abscisă se reprezinta frecvenţa f),
histograme (pe abscisă se reprezintă o mărime oarecare x)
freq pentru un interval selectat într-o reprezentare in domeniul timp, reprezintă inversul
lui delta t; pentru un interval selectat într-o reprezentare în domeniul frecvenţă este
valoarea corespunzătoare frecvenţei la capătul final al intervalului selectat
bpm este accesibil numai în domeniul timp şi reprezintă inversul mărimii delta t
multiplicată cu 60; este util atunci când intervalul selectat corespunde unei
perioade, iar bpm reprezintă frecvenţa fenomenului (beats per minute)
samples indică numărul curent al eşantionului marcat de cursor; pentru un interval selectat,
se indică numărul curent al eşantionului corespunzător capătului final al intervalului
selectat
delta s numarul de eşantioane cuprinse în intervalul selectat.
kurtosis indică “cantitatea” de vărfuri dintr-o distribuţie (distribuţia normal are kurotsis 0)
lin_reg calculează regresi liniară (ajută când se doreşte să se determine panta pe o
porţiune de semnal cu zgomot);
lyapuvnov calculează rata exponenţială a divergenţei unui system atunci când este perturbat
de la condiţiile iniţiale;
mean calculează valoarea medie a amplitudinii porţiunii de semnal selectate;
median valoarea median a porţiunii selectate
median T,min T, indică momentul de timp a eşantionului care reprezintă valoarea median, minimă,
max T maximă
skew măsoară statistic gradul de îndepărtare a unei distribuţii faţă de distribuţia
Gaussiană
stddev măsoară deviaţia standard a porţiunii de semnal selectate

Tipuri de cursor

În colţul din dreapta jos al ferestrei grafice prezentate în Fig. 1 sunt trei etichete ce reprezintă
trei tipuri de cursoare: cursorul sageată, cursorul  si lupă.
Cursorul săgeată activat (printr-o apăsare cu mouse-ul) face posibilă selectarea unui canal
prin apăsarea cu mouse-ul, fie pe butonul etichetei care îi corespunde (stânga sus - deasupra
graficelor), fie în spaţiul grafic aferent canalului respectiv.
Cursorul  activat permite selectarea unui interval (variabil doar după abscisă şi extins pe toate
canalele afişate), sau poziţionarea unei linii de marcare la o anumită valoare pe abscisă; pe
intervalul selectat se pot efectua măsurătorile descrise mai sus, cât si operaţiile matematice.
Intervalul selectat este marcat vizual prin schimbarea culorii pe ecran.
Lupa activată permite descrierea pe ecran, cu ajutorul mouse-ului, a unui dreptunghi; zona
astfel delimitată este mărită la eliberarea butonului mouse-ului. Pentru a reveni la imaginea
anterioară utilizarii lupei se execută comanda Display >Zoom Previous.

Markeri
Pe linia aflată deasupra graficelor, din Fig. 1 se pot introduce markeri. Aceştia se inserează la
achiziţionarea sau la procesarea semnalelor şi pot fi însoţiţi de un text explicativ de max. 80
caractere. Operaţiile cu markeri se pot realiza atunci când este selectată opţiunea Display >
Show > Markers.
Inserarea unui marker se poate realiza instantaneu, în timpul înregistrării, prin apăsarea tastei
ESC, sau pe înregistrare, la momentul dorit, prin apăsarea mouseului în spaţiul destinat
markerilor. Este recomandat să se asocieze un scurt text sau o codificare fiecărui marker,
pentru a putea fi mai uşor identificaţi la procesarea înregistrării, mai ales în cazul inregistrărilor
lungi. Markerul activ ia culoarea roşie şi este afisat textul care îi corespunde. Linia markerilor din
fereastra grafică se termină cu un grup de sageti:
- săgeata stânga şi săgeata dreapta, care deplasează înregistrarea afişată până
la următorul marker în sensul respectiv;
- săgeată îndreptată în jos, a cărei apăsare cu mouse-ul deschide o lista de
optiuni:
• Find si Find Again care permit căutarea unui marker dupa textul asociat;
• Clear Marker si Clear All Markers care elimină markerul activ, respectiv
toti markerii;
• o listă cu textele asociate tuturor markerilor din înregistrare, pentru a
putea fi imediat gasiţi.

Informaţia produsă cu ajutorul programului Acqknwledge este salvată cu opţiunile File > Save
Graph si File > Save Graph As… în fisiere de tip .ACQ, care pot fi citite numai de
AcqKnowledge, dar informaţia conţinută în ele poate fi importată în editoare de text sau grafice.
Există însă şi posibilitatea extragerii informaţiei afişate pe ecran cu ajutorul comenzilor:

9 Edit > Journal > Paste Measurement, care transfera in jurnal datele de pe ecran, sau;
9 Edit > Clipboard > Copy Measurement, care memoreaza datele de pe ecran si le
poate transfera intr-un alt fisier (de exemplu in Microsoft Word, unde se executa
comanda Edit > Paste).

Notă: Însuşirea tuturor caracteristicilor şi funcţiilor programului AcqKnowledge se va

face pe parcursul întregului laborator.