Brichete

http://www.rebina.ro/rebina-bioenergie/index.php

Prelucrarea biomasei
Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primara, iar pentru trei sferturi
din populatia globului care traieste in tarile in curs de dezvoltare aceasta reprezinta cea mai
importanta sursa de energie. Utilizarea salciei energetice se face sub forma de tocatura (in
centrale energetice) sau sub forma de brichete sau peleti. Biomasa rezultata se foloseste in
centralele energetice.

Brichete
Prin termenul de bricheta se intelege rezultatul unui proces de comprimare a materialului (de
cele mai multe ori deseuri de lemn) caracterizat de o importanta crestere a densitatii. Bricheta
reprezinta o tehnologie de interes enorm intrucat intr-un volum redus se concentreaza rezerva
energetica (puterea calorica). Densitatea regasita in bricheta este mult mai mare decat cea
regasita in lemnul de foc. Porozitatea e foarte scazuta si ca urmare flacara produsa in timpul
arderii e mai densa decat cea produsa de arderea lemnului. Cu alte cuvinte brichetele sunt
considerate un combustibil mult mai bun fata de lemn, de neegalat, incat brichetele au o
capacitate termica exceptionala, prin urmare retin caldura pe o perioada de timp mult mai
mare si mentin temperatura ridicata in interiorul focarului din cazan, permitand o ardere
usoara a brichetelor noi introduse.

Peleti
Numit si "lemn lichid", este un produs fibros, presat sub presiune inalta, sustinuta fie de
propriul material, fie de adezivi. Dimensiunea cea mai raspandita are diametrul de 6 mm, si
lungimea de 2-5 cm. Caracteristic peletului este ca are o umiditate mult mai scazuta decat
lemnele de foc, iar datorita acestui fapt are un randament termic mult mai ridicat. Arderea este
reglabila, facand posibila reducerea emiterii substantelor nocive. Pentru fabricarea peletilor
sunt necesare materii prime reciclabile, de unde si natura lor ecologica (de protectie a
mediului).

IARBA ELEFANTULUI - plante din familia Miscanthus

http://www.instalatii.ro/bioenergia/biomasa-baza

Miscanthus (sinensis) giganteus sau stuf chinezesc, iarba elefantului , Chinaschilf,

Elefantengras , Susuki , Eulalia , Pennisetum purpureum , denumiri diferite pentru
plante din familia Mischantus , plante care produc o cantitate mare de substante
uscate la hectar , plante cu crestere perena ( pana la 20 ani ) , plante ce sunt folosite
ca plante energetice , resurse importante de biomasa.

miscanthus

Pot fi utilizate ca resursa pentru fabricile de peleti , dupa

uscare si maruntire , 1 hectar poate înlocui în jur de
6.000 - 7.000 de litrii de combustibil.Productia anuala , calculata dupa uscare este de
10-20 tone la hectar , utilizeaza eficient azotul , apa si alte resurse , este o planta
rezistenta la boli si nu necesita fertilizari, pesticide si alte chimicale , poate fi cultivata
si in zone mai racoroase.

Cultivare
 Perioada de plantare: aprilie până mai
 Manual până la 2 ha, recomandabil ar fi cu utilaje pentru cultivarea cartofilor
 Rizomii trebuie introduşi 8 - 10 cm în adâncime, şi în final trebuie tăvălugiţi/îndesaţi
bine
 1x1 metri distanţă între plante
 Pe suprafaţă arabilă, acviferă, străpunsă de rădăcini, ideal ar fi în straturi de
porumb (seminţe)
 Preferabil 7 grade temperatura medie şi 700 mm de precipitaţii cu răspândire
optimă în perioada de vegetaţie
 Solul nisipos cu apă staţionară şi vara secetoasă scad productivitatea
 În primul an trebuie ţinute fără buruieni pe cât posibil
 Combaterea buruienilor pe cale mecanică (de exemplu cu sapă) este foarte buna

Recoltă
 Cu ajutorul tocătorului de nutreţ de porumb (dispozitiv de tăiere fără rânduri) sau
cu presa de făcut baloturi in intervalul aprilie, mai
 Creşterea anuală va fi recoltată în anul următor după îngheţ şi uscare
 Conţinutul de apă ar trebui să fie 20%
 Lungimea tocătorului 2 - 3 m
 Înălţimea de tăiere ar trenui să fie 10 - 15 cm
 Producţie pe unitatea de suprafaţă: 1 oră/ pe formă de suprafaţă
 Nivelare: după 20 - 25 de ani de utilizare trebuie acoperite sub brazda plugului,
prin semănarea unei câmpii, prin tăiere repetată şi, în condiţiile date, trebuie lucrate
suplimentar cu cultivatorul

Capacitate de producţie
 17.000 de kg/ ha de masă uscată, ca producţie medie pe unitatea de suprafaţă la o
recoltă de circa de 20 de ani pe soluri brune, acvifere şi bogate în humus
 în primul an nu este producţie (cca. 1 m)
 în al doilea an producţie parţială ( cca. 2 m)
 în al treilea an producţie completă (3 - 4 m)