UNIVERSITATEA DANUBIUS

MASTER MANAGEMENT FINANCIAR PUBLIC SI PRIVAT

ANUL I

ANALIZA UNOR FONDURI DE PENSII PRIVATE

STUDIU COMPARATIV

Candidat,
Ungureanu Mihaela

Prof. Coordonator,
Prof. Bogdan Andronic

Galati
- 2018-

1
Cuprins:

Capitoul 1. Concepte si definitii .............................................................. 3

1.1. Definirea conceptului de „pensie privata” .................................. 3
1.2. Istoricul sistemului de pensii privat din Romania ....................................... 3

1.3. Necesitatea contractarii pensiei private ....................................................... 4

1.4 . Modalitati de contractare a unei pensii private ............................................... 5

Capitolul II. Documente utilizate ............................................................. 6

2.1. Prospectul schemei de pensii ........................................................................... 6
2.2. Actul de aderare .................................................................................................. 7

Capitoul III. Circuitul financiar al pensiei private .............................. 7

3.1 . Supravegherea financiara a pensiilor private ................................................... 9

3.1.1. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) .................................... 9

3.1.2. Supravegherea financiară specială ...................................................... 10

3.1.3. Fondului de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private 12

3.1.4. Baza de date informationala despre administratori şi fonduri de pensii

private .......................................................................................................................... 13

Capitolul IV. Tipuri de pensii private ......................................................................... 13

4.1. Pilonul II ................................................................................................................ 13

4.2. Pilonul III de pensiile private obligatorii ............................................................ 14

Capitolul V. STUDIU DE CAZ - R andamentele fondurilor private de pensii ...... 15

Concluzii ................................................................................................. 19
Bibliografie .............................................................................................. 21
2
 Capitoul 1. Concepte si definitii
1.1. Definirea conceptului de „pensie privata”

Pensie privată reprezintă suma plătită periodic participantului sau beneficiarului,

în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public.
Pensia privată efectivă va depinde de banii strânşi în conturile individuale din
sistemul de pensii private, deci de contribuţiile efectuate în timpul vieţii active dar şi
de randamentul obţinut din investiţiile făcute de către societatea de administrare a
fondurilor de pensii private. În linii mari, pensia privată poate fi privită ca o investiţie
financiară dar şi ca o variantă de economisire pe termen lung.

REFORMA pensiilor înseamnă extinderea bazelor sistemului de pensii prin

adăugarea a încă două surse de pensie (Pilonul II şi Pilonul III), suplimentar la pensia
publică de Stat (Pilonul I).
PILONUL II este denumirea dată sistemului de pensii administrate privat, cu
contribuţii definite, obligatorii pentru persoanele de până în 35 ani şi opţionale pentru
persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani.
PILONUL III este denumirea dată sistemului de pensii facultative, administrate de
companii private, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă.

1.2. Istoricul sistemului de pensii privat din Romania

In anul 2007 s-a dat startul perioadei de aderare la pensiile obligatorii

administrate privat. Timp de 4 luni, salariatii cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani au
avut posibilitatea de a-si alege fondul care li se potriveste. Persoanele care nu si-au
ales un fond, din pacate, au fost repartizate aleatoriu la unul dintre fondurile autorizate.
In plus, angajatii cu varsta intre 35 si 45 de ani si-au putut exprima intentia de a adera la
unul dintre fondurile de pensii administrate privat.
Reforma pensiilor a presupus extinderea bazelor sistemului de pensii prin
adaugarea a inca doua surse de pensie (pilonul II si pilonul III) pe langa pensia din
sistemul public (pilonul I). Noile fonduri de pensii, constituite prin contributiile individuale
ale participantilor, sunt administrate de companii private.

3
 Aceasta administrare privata vine cu cateva avantaje semnificative: proprietate
asupra unui cont de pensii (este al tau si poti verifica in fiecare luna sumele din contul
tau/ cat ai contribuit), investirea banilor si obtinerea de randamente ( ti se aloca % din
castiguri) , precum si concurenta dintre administratori pentru randamente mai mari(daca
doresti, oricand iti poti transfera contul la un alt fond de pensii).
Comisioanele practicate au fost in mare parte aproape identice, randamentele
din trecut nu au existat, astfel ca cele mai importante criterii nu au putut fi folosite pentru
departajarea ofertelor. Singurul lucru care a facut diferenta a fost reputatia.

1.3. Necesitatea contractarii pensiei private

Pensia de Stat nu va fi suficientă la vârsta pensionarii. De aceea, fiecare va

trebui sa economisească pentru propria bătrâneţe.
În contextul unui fenomen tot mai accentuat de îmbătrânire a populaţiei care
pune presiune din ce în ce mai mare asupra mecanismelor de protecţie socială,
gestionarea sistemului public de pensii a reprezentat o provocare pentru toate statele
lumii, inclusiv pentru cele dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de
tradiţie.
Astfel, atât la nivel european cât şi la nivel naţional, s-a ridicat problema
reformării acestor sisteme pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de
pensii, în vederea creşterii calităţii vieţii pensionarilor, mai apropiată de cea din
perioada activă, prin introducerea şi implementarea în cadrul sistemului de asigurări
sociale a unor două componente noi, una obligatorie cealaltă facultativă, ambele
administrate de către companii private.
Experienţa statelor dezvoltate arată că administrarea privată a pensiilor a avut
rezultate mai bune decât cea făcuta exclusiv de către Stat. Statele lumii, inclusiv cele
dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de tradiţie au implementat
reforme susţinute pentru garantarea sustenabilităţii financiare pe termen mediu şi
lung şi pentru asigurarea unor pensii mai mari.

4
 1.4. Modalitati de contractare a unei pensii private

Obţinerea unei pensii private începe odată cu aderarea la un fond de pensii

administrat privat şi/sau la un fond de pensii facultative.
Aderarea înseamnă semnarea unui act (act individual de aderare).
Act individual de aderare este un înscris prin care o persoană îşi manifestă actul
de voinţă de a fi parte la contractul de societate civilă şi la prospectul unei scheme de
pensii private. Este completat de către participant, reprezentantul societăţii de
administrare a fondului de pensii private şi de către agentul de marketing. Conţine o
serie şi un număr unic alocat de către ASF, sigla şi date de contact ale
administratorului.
Particularităţi în cazul Pilonului II:
La pensiile private obligatorii (Pilonul II), actul de aderare este unic, adică fiecare
participant trebuie sa semneze un singur act de aderare cu un singur administrator
de fond.
Salariaţii cu vârsta de până în 35 de ani care nu îşi aleg un fond de pensii
administrat privat vor fi repartizaţi automat şi aleatoriu către un astfel de fond.
Persoanele care plătesc contribuţii de asigurări sociale (CAS) pot beneficia atât de
pensie de la Stat cât şi de pensie administrată privat, în funcţie de valoarea CAS-ului
plătit în decursul anilor, până la vârsta de pensionare.
Mai mult, dacă se contribuie şi la fonduri de pensii facultative, se va primi şi o pensie
facultativă, adică un total de trei pensii.
Din cota de 10,5% a CAS-ului plătit de fiecare angajat, 5,1 puncte procentuale
(5,1 % din veniturile salariale brute în 2016) se direcţionează către fondul de pensie
administrată privat unde persoana eligibilă are calitatea de participant (pentru
constituirea pensiei private), iar cealaltă parte (5,4 puncte procentuale) rămâne în
sistemul public de pensii (pentru pensia numită generic “pensia de la Stat"). Această
cotă din CAS-ul plătit de fiecare salariat nu mai merge către Stat (respectiv bugetul
asigurărilor sociale) ci către fondul de pensii private unde persoana eligibilă are
calitatea de participant. Ponderea contribuţiei participanţilor la pensia administrată
privat (pilon II) va creşte de la an la an, în aşa fel încât să reprezinte 6 puncte
procentuale din CAS-ul plătit de persoanele eligibile.

5
 La semnarea actului de aderare, un agent de marketing trebuie să te informeze
despre termenii schemei de pensii private ai fondului la care vrei să aderi.
Persoană eligibilă pentru a adera la un fond de pensii private trebuie să se informeze
asupra sistemului pentru a putea selecta fondul de pensii care îi inspiră cea mai mare
încredere, în ceea ce priveşte modul de economisire cu investiţii pe o perioadă ce
ajunge până la vârsta de pensionare.
Informaţiile primare asupra sistemului de pensii private pot fi accesate pe site-ul
www.asfromania.ro, cele mai utile date regăsindu-se în secţiunile Întrebări Frecvente,
Consumatori -> Pensii Private, Informaţii publice.
De asemenea, condiţiile de administrare ale fondurilor de pensii pot fi vizualizate pe
site-urile de internet ale administratorilor de fonduri de pensii private sau în materialele
de analiză din publicaţiile de specialitate sau alte mijloace media.
După ce s-a realizat informarea despre sistemul de pensii private, persoana eligibilă
trebuie să ia legătura cu un agent de marketing care reprezintă fondul de pensii unde
doreşte să adere şi să urmeze procedura de aderare, în funcţie de opţiunea personală.
Odată cu semnarea actului individual de aderare, este recomandat să se menţină
legătura şi colaborarea cu agentul de marketing prin care a fost semnat actul de
aderare, fie că acesta este intermediar sau reprezentant direct al administratorului
fondului de pensii. Prin acest mod, persoana eligibilă poate primi permanent informaţii
necesare respectării opţiunii sale de a fi participant la fondul de pensii unde a semnat
un act de aderare precum şi alte informaţii utile privind beneficiile, drepturile şi obligaţiile
participanţilor la sistemul de pensii private.

Capitolul II. Documente utilizate

2.1. Prospectul schemei de pensii

Prospectul schemei de pensii facultative este un document, elaborat de catre

administrator şi autorizat de către ASF, care descrie schema de pensii facultative,
termenii contractului de administrare şi care cuprinde:
 obiectivele fondului
 modalitatea dobândirii calităţii de participant la fond
 informaţii privind contribuţia la acel fond

6
 informaţii privind politica de investiţii, principiile investiţionale şi riscurile aferente luate
în calcul
 regimul fiscal al contribuţiilor participanţilor
 informaţii privind nivelul şi structura cheltuielilor (comisioanele şi taxele suportate din
contribuţii şi din activul fondului)
 valoarea penalităţilor ş.a.

2.2. Actul de aderare

Act individual de aderare este un înscris prin care o persoană îşi manifestă actul
de voinţă de a fi parte la contractul de societate civilă şi la prospectul unei scheme de
pensii private. Este completat de către participant, reprezentantul societăţii de
administrare a fondului de pensii private şi de către agentul de marketing. Conţine o
serie şi un număr unic alocat de către CSSPP/ASF, sigla şi date de contact ale
administratorului.

Capitoul III. Circuitul financiar al pensiei private

Sistemul de pensii private din România a fost conceput cu un accent puternic pe

siguranţa contribuabililor. Cele mai importante elemente de siguranţă ale sistemului de
pensii private derivă din protecţia pe care legislaţia o oferă participantului precum şi din
activitatea permanentă de supraveghere, control şi reglementare a ASF.
Administratorii au obligaţia de constituire a provizioanelor tehnice, acel volum
adecvat de lichiditati,corespunzător angajamentelor financiare rezultate din prospectul
schemei de pensii, care vor acoperi inclusiv riscurile biometrice: deces, invaliditate şi
longevitate şi/sau nivelele stabilite ale pensiilor, dacă acestea sunt prevăzute în
schemele de pensii private.
Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensiilor Private: Misiunea
Fondului de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private este aceea de a

7
compensa pierderile participantilor şi/sau beneficiarilor la fondurile de pensii private,
atât în perioada de acumulare a contribuţiilor, cât şi după deschiderea dreptului la
pensie, provenite din incapacitatea administratorilor sau a furnizorilor de pensii de a
onora obligaţiile asumate sau de a asigura plata drepturilor participanţilor ori ale
beneficiarilor la fondurile de pensii private.
Potrivit legii, în sistemul pensiilor administrate privat – Pilon II, contribuabililor le
sunt garantate contribuţiile nete: suma totală din contul de pensie privată Pilon II nu
poate fi mai mică decât contribuţiile virate în perioada activă, diminuate cu comisioanele
de administrare şi eventualele comisioane de transfer.
Rata minimă de rentabilitate reprezintă un nivel al rentabilităţii fondului dincolo de
care administratorul îşi poate pierde dreptul de a gestiona mai departe banii
participanţilor. Potrivit legii, în cazul în care rata de rentabilitate a unui fond de pensii
private este mai mică decât rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii din
România pentru 4 trimestre consecutive, ASF retrage autorizaţia de administrare a
administratorului respectiv, aplicând procedura privind administrarea specială. Până la
atingerea acestei etape, ASF va atenţiona trimestrial administratorul în situatia în care
rata de rentabilitate a fondului de pensii administrat este mai mică decât rata de
rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii.
Separarea activelor: activele fondului de pensii sunt separate de activele
administratorului, ele fiind astfel gestionate separat faţă de activele administratorului.
Obligaţiile de transparenţă: obligaţia administratorilor de informare a
participanţilor, anual, gratuit, la domiciliul acestora, precum şi obligaţia de informare, la
cerere; obligaţia administratorilor de transparenţă şi raportare către ASF.
Administratorul este obligat să publice periodic şi la cerere rapoarte, diverse informări
privind politica de investiţii, situaţia financiară etc.
Depozitarul: nici o operaţiune cu activele fondului nu poate fi făcută fără acordul
depozitarului. Depozitarul răspunde solidar cu administratorul fata de participanţisi este
supravegheat de către BNR.
Auditorul: Anual, situaţia financiara a fondului de pensii private este verificata de
către un auditor.
Actuarul emite un raport separat care însoţeşte obligatoriu raportul
administratorului.
Mărimea administratorilor şi renumele internaţional pot aduce un plus de siguranţă
sistemului. Puterea financiara contribuie la buna gestionare a banilor participanţilor.

8
Capitalul social minim necesar pentru administrareaunui fond de pensii administrat
privat este echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al BNR la data constituirii, al
sumei de 4 milioane euro pentru Pilonul II şi 1,5 milioane euro pentru Pilonul III.
ASF intervine ori de câte ori va considera ca este necesar pentru a proteja
interesele participanţilor. Instituţia are grija ca administratorii, fondurile, depozitarii,
auditorii si agenţii de marketing să respecte legislaţia, iar sistemul sa funcţioneze fără
probleme.
Banii din fondul de pensii sunt separaţi de banii administratorului şi sunt gestionaţi
independent de aceştia. Pentru a preîntâmpina eventuale fraude, banca depozitară,
instituţie supravegheată de către BNR, verifică orice operaţiune derulată cu banii
fondurilor de pensii private.
Administratorii societăţilor de pensii private trebuie sa aibă un trecut impecabil
pentru a activa în acest domeniu. Conform legii, societăţile de administrare a fondurilor
de pensii private au o serie de obligaţii de raportare şi transparenţă de îndeplinit.
Potrivit legii, fondurile de pensii private nu pot da faliment, doar administratorii
lor putând intra în această situaţie. Datorită separării banilor fondului de cei ai
administratorului, fondul nu va fi afectat de un eventual faliment al societăţii de
administrare.
Pentru a preveni potenţialele probleme, ASF monitorizează, supraveghează
prudenţial şi controlează toate entităţile din sistemul pensiilor private.
. otrivit legii, fondurile de pensii private nu pot da faliment, doar administratorii lor putând
intra în această situaţie. Însă, datorită separării banilor fondului de cei ai
administratorului, fondul nu va fi afectat de un eventual faliment al societăţii de
administrare.

3.1 . Supravegherea financiara a pensiilor private

3.1.1. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)1

1
www.asfromania.ro
9
 Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) contribuie la consolidarea unui cadru
integrat de funcţionare şi supraveghere a pieţelor financiare non-bancare, a
participanţilor şi operaţiunilor pe aceste pieţe şi are ca obiective:
- asigurarea stabilității, competitivității și bunei functionări a piețelor de
instrumente financiare, promovarea încrederii în aceste piețe și în investițiile în
instrumente financiare, precum și asigurarea protecției operatorilor și investitorilor
impotriva practicilor neloiale, abuzive și frauduloase;
- promovarea stabilității activității de asigurare și apărarea drepturilor asiguraților;
- asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de pensii private și protejarea
intereselor participanților și ale beneficiarilor.
Mecanismul de supraveghere al pensiilor private presupune cooperarea autorităţii
de supraveghere şi reglementare cu banca depozitară şi instituţia de audit, pentru ca
fondurile clienţilor să fie în siguranţă.
Anual, situaţia financiară a fondului de pensii private este verificată de către un
auditor. De asemenea, nicio operaţiune cu activele fondului nu poate fi făcută fără
acordul depozitarului.
În plus, raportul actuarial, întocmit de către un specialist în domeniu, determină, în
mod independent, dacă există garanţii suficiente pentru acoperirea obligaţiilor asumate
de administrator faţă de participanţii la fondul de pensii private obligatorii.
Societăţile de pensii au obligaţii de raportare şi transparenţă impuse prin lege.
Participantul la fond poate afla o parte din informaţii din obligaţiile de raportare ale
administratorilor şi orice alte date şi informaţii privind banii proprii din fond şi situaţia
financiară a fondului la cerere, contra cost. Legea prevede că preţul pentru informaţiile
oferite de societăţile de administrare, la cererea participanţilor, nu poate fi mai mare
decât costul efectiv al furnizării acestora.

3.1.2. Supravegherea financiară specială

Supravegherea şi administrarea specială sunt măsuri de limitare a riscurilor şi

redresare a fondurilor de pensii administrate privat, în vederea protejării drepturilor
cuvenite participanţilor şi beneficiarilor.
Supravegherea specială este o procedură de siguranţă care are drept scop aplicarea
unor măsuri suplimentare care să limiteze riscurile şi să asigure redresarea fondului de

10
pensii. Are drept scop protejarea intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor la acel
fond.
Administrarea specială este o procedură de siguranţă care are drept scop exercitarea
responsabilităţii financiare de a păstra valoarea activelor fondurilor de pensii şi de a
limita pierderile. Are drept scop protejarea drepturilor cuvenite participanţilor şi
beneficiarilor. Se instituie în cazul suspendării sau retragerii autorizaţiei de administrare,
precum şi în cazul retragerii autorizaţiei fondului de pensii.
ASF anunţă public participanţii la acel fond de pensii despre necesitatea de a adera
la un alt fond de pensii, în termen de 90 de zile calendaristice. În termen de 90 de zile,
trebuie să vă alegeţi, un alt fond de pensii administrat privat în vederea transferării
activelor tale personale la acel fond.
Dacă fondul la care sunteţi participant este în administrare specială şi nu aţi ales un
alt fond de pensii, veţi fi repartizat la un alt fond de pensii administrat privat.
Repartizarea se va face pe baza performanţei administratorului, politicii investiţionale şi
a nivelului cheltuielilor legate de administrare.

Procesul de autorizare a fuziunii dintre două fonduri de pensii private cuprinde două
etape, prealabilă şi definitivă. Autorizarea definitivă a fuziunii va putea fi decisă numai
după o consultare a participanţilor cu privire la noile condiţii ale fondului absorbant.
Administratorii fondurilor care fuzionează trebuie să facă public anunţul de fuziune a
celor două fonduri de pensii administrate privat prin publicarea acestuia în cel puţin
două cotidiane de circulaţie naţională şi pe website-urile celor doi administratori.
Administratorul fondului absorbit va trimite participanţilor, în scris, cu confirmare de
primire, noile condiţii ale prospectului fondului absorbant şi îi va informa asupra
posibilităţii de transfer fără penalităţi. Astfel, în termen de 90 de zile calendaristice de la
data publicării anunţului privind fuziunea, participanţii care nu sunt de acord cu noile
condiţii ale fondului absorbant se vor putea transfera fără penalităţi de transfer la un alt
fond de pensii.
Preluarea participanţilor care nu s-au transferat de la fondul de pensii absorbit la
fondul de pensii absorbant cât şi preluarea activelor rămase după transferul
participanţilor la alte fonduri de pensii administrate privat se vor efectua după obţinerea
autorizării definitive a fuziunii, atunci când va începe derularea efectivă a operaţiunii de
fuziune a fondurilor de pensii administrate privat.

11
 3.1.3. Fondului de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private

Misiunea Fondului de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private este

aceea de a compensa pierderile participanţilor şi/sau beneficiarilor la fondurile de
pensii private, atât în perioada de acumulare a contribuţiilor, cât şi după deschiderea
dreptului la pensie, provenite din incapacitatea administratorilor sau a furnizorilor de
pensii de a onora obligaţiile asumate şi asigură plata drepturilor participanţilor ori ale
beneficiarilor la fondurile de pensii private, în cazul imposibilităţii asigurării lor de
către administratori sau furnizorii de pensii private, dupa caz.
Fondul de garantare a fost înfiinţat în baza Legii nr. 187/2011 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii
private publicată în Monitorul Oficial al Românei nr.766 din 31 octombrie 2011.
Compensaţiile vor fi plătite numai în condiţiile în care administratorii de fonduri şi
furnizorii de pensii nu vor avea capacitatea de a-şi onora obligaţiile. Însă, până la
utilizarea resurselor Fondului de garantare, legislaţia care stă la baza sistemului de
pensii private prevede instituirea unor măsuri preventive şi anume supravegherea
specială, rata minimă de rentabilitate, dar şi resurse de compensare a eventualelor
pierderi de activ net, precum provizionul tehnic, constituit din resursele proprii ale
administratorilor.

3.1.4. Baza de date informationala despre administratori şi fonduri de pensii

private

Persoană eligibilă pentru a adera la un fond de pensii private trebuie să se informeze

asupra sistemului pentru a putea selecta fondul de pensii care îi inspiră cea mai mare
încredere, în ceea ce priveşte modul de economisire cu investiţii pe o perioadă ce
ajunge până la vârsta de pensionare.
Informaţiile primare asupra sistemului de pensii private pot fi accesate pe site-ul
www.asfromania.ro, cele mai utile date regăsindu-se în secţiunile Consumatori,
Informaţii Publice, Legislaţie şi Registre Electronice.

12
 De asemenea, condiţiile de administrare ale fondurilor de pensii pot fi vizualizate pe
site-urile de internet ale administratorilor de fonduri de pensii private sau în
materialele de analiză din publicaţiile de specialitate sau mijloacele mass-media.
După ce s-a realizat informarea despre sistemul de pensii private, persoana eligibilă
trebuie să ia legătura cu un agent de marketing care reprezintă fondul de pensii unde
doreşte să adere şi să urmeze procedura de aderare, în funcţie de opţiunea
personală.
Odată cu semnarea actului individual de aderare, este recomandat să se menţină
legătura şi colaborarea cu agentul de marketing prin care a fost semnat actul de
aderare, fie că acesta este intermediar sau reprezentant direct al administratorului
fondului de pensii. Prin acest mod, persoana eligibilă poate primi permanent
informaţii necesare respectării opţiunii sale de a fi participant la fondul de pensii unde
a semnat un act de aderare precum şi alte informaţii utile privind beneficiile,
drepturile şi obligaţiile participanţilor la sistemul de pensii private.

Capitolul IV. Tipuri de pensii private

4.1. Pilonul II

Participarea la pensiile private obligatorii (Pilonul II) nu îl costă nimic în plus pe

salariat, faţă de obligaţiile acestuia către bugetul de asigurări sociale de Stat (bugetul de
asigurări sociale). O parte din pensia publică va trece în administrarea privată a unor
profesionişti.
- Din cota de 10,5% a CAS-ului plătit de fiecare angajat, 5,1 puncte procentuale (5,1 %
din veniturile salariale brute în 2016) se direcţionează către fondul de pensie
administrată privat unde persoana eligibilă are calitatea de participant (pentru
constituirea pensiei private), iar cealaltă parte (5,4 puncte procentuale) rămâne în
sistemul public de pensii (pentru pensia numită generic “pensia de la Stat"). Această
cotă din CAS-ul plătit de fiecare salariat nu mai merge către Stat (respectiv bugetul
asigurărilor sociale) ci către fondul de pensii private unde persoana eligibilă are
calitatea de participant. Ponderea contribuţiei participanţilor la pensia administrată privat
(pilon II) va creşte de la an la an, în aşa fel încât să reprezinte 6 puncte procentuale din
CAS-ul plătit de persoanele eligibile.

13
- La pensiile private obligatorii (Pilonul II), angajatorul va plăti la Stat, ca şi până acum,
banii datoraţi pentru contribuţiile sociale ale angajaţilor. Apoi virarea contribuţiilor câtre
fondurile private alese de angajaţi se va face de către CNPP în funcţie de opţiunea
individuală a fiecărui salariat cu privire la fondul de pensii administrat privat.
- Contribuţia în sistemul fondurilor de pensii facultative poate fi de până la 15% din
venitul salarial sau asimilat acestuia, iar angajatorul poate contribui, în numele
angajatului său, la fondul de pensii facultative ales. în ambele cazuri, angajat şi
angajator, dacă acesta contribuie, legea stabileşte o deducere la impozitare de până la
400 Euro pe an fiscal, pentru fiecare categorie în parte.

4.2. Pilonul III de pensiile private obligatorii

Spre deosebire de pensiile private obligatorii (pilonul II), poţi participa la pensiile
facultative indiferent de vârstă. Oricine poate contribui în sistem cu până la 15% din
veniturile brute obţinute lunar.
Pentru a deveni membru al unui fond de pensii facultative, vei semna un act de
aderare. Prin semnarea Actului Individual de Aderare, îţi exprimi acordul de a deveni
Participant la Fond, de a fi parte la contractul de societate, la contractul de administrare
şi la Prospectul schemei de pensii facultative. Contribuţia ta la fondul de pensii este
stabilită la un nivel minim lunar şi nu depăşeşte nivelul de 15% din venitul salarial brut
lunar sau din venitul asimilat acestuia. Plata contribuţiei poate fi efectuată fie prin
virament bancar, fie la casieriile depozitarului. Valoarea contribuţiei tale va fi plătită
lunar până la data prevăzută în Actul Individual de Aderare. Suma cu care contribui la
pensia facultativă este exclusă de la plata impozitului pe venit, cu condiţia să nu
depăşească limita de 400 de euro pe an fiscal.
Poţi beneficia de suma adunată ca pensie lunară după vârsta de 60 de ani,dacă ai
efectuat cel puţin 90 de contribuţii lunare.
Cate fonduri private pilon 3 sunt in prezent?
In prezent sunt 10 fonduri iar aceasta informatie o puteti verifica pe siteul
csspp.ro.
In plus, fata de cei 3 piloni mai sunt asigurarile cu componenta de investitie care
se vindeau ca si fonduri de pensii private insa o sa le abordam intr-un articol viitor.

14
 Capitolul V. STUDIU DE CAZ - R andamentele fondurilor private de pensii.

Potrivit OECD, fondurile de pensii private din Romania (Pilonul II si III) s-au
clasat pe locul noua anul trecut in topul celor mai performante fonduri din Europa cu un
randament real de 5%.

In comparatie cu anul 2015, fondurile de pensii private din Romania au pierdut o pozitie
in clasament.

Cele mai bune randamente au fost obtinute anul trecut de fondurile de pensii
private din Polonia si din Irlanda, ambele aducand participantilor un castig real de peste
8%.

Dintre tarile din regiune, tara noastra este depasita de Croatia, cu un randament
de 7,6% in 2016, Slovenia, cu 6,9%, Macedonia, cu 6,1% si Serbia, cu 5,8%.

La polul opus, fondurile de pensii private din Cehia au avut un castig real
negativ anul trecut de 1,2%, in timp ce fondurile din Islanda au inregistrat un randament
negativ de -0,3%.

Randamente reduse s-au inregistrat si in Letonia, cu 0%, Estonia, cu 1%,

Slovacia, cu 2,5% si Lituania.

Daca luam insa in calcul randamentul generat participantilor de la infiintare

pana anul trecut, Romania se pozitioneaza pe locul doi in Europa, cu un castig mediu
real si anualizat in perioada 2008-2016 de 6,8%. Randamentul fondurilor de pensii
private din Romania este depasit doar de fondurile de pensii din Croatia, care au
raportat un randament anualizat de 9,6%.

Cea mai slaba evolutie a fondurilor private de pensii in ultimii noua ani s-a
inregistrat in Irlanda, unde randamentul a fost de minus 7,6%. Randamente negative,
insa de o amploare mai mica, au avut si fondurile de pensii din Estonia, Letonia,
Slovacia, Malta si Cehia in aceasta perioada.

Cel mai relevant indicator de performanta pentru fondurile de pensii private, si nu

numai, este dat de randamentul mediu anualizat de la lansare si pana in prezent. WALL-
STREET.ROa calculat randamentul mediu anualizat pentru fiecare dintre cele sapte
fonduri din piata de pensii private obligatorii (Pilonul II), pe baza valorii unitare a
activului net (VUAN), publicat de ASF.
In calcul, fiecare unitate de fond (VUAN) are o pondere egala cu cota de piata
dupa activul net al fiecarui fond de pensii raportat la activele totale din industrie, la
sfarsitul lunii respective. De asemenea, randamentul total este exprimat ca randament

15
nominal mediu la nivelul pietei de pensii private obligatorii, calculat de la startul
sistemului, in mai 2008. (WALL STREET)

Pana la reforma pensiilor din Romania, sistemul de pensii functiona pe modelul

PAYG – din engleză (asa-numitul sistem Pay As You Go) care presupunea colectarea
de contributii de la persoanele active (salariați) si distribuirea acestora catre persoanele
retrase din viata activa (beneficiarii, pensionarii).
Tinand cont ca sistemul se confrunta cu probleme tot mai mari in asigurarea unor pensii
decente, (scaderii numarului de contribuabili, cresterii numarului de pensionari prin
imbatranirea populatiei concomitent cu scaderea natalitatii, cresterea duratei medii de
viata si pensionarile timpurii) acesta trebuia reformat.
Daca la inceputul anilor 90 raportul de dependenta intre persoanele active si
pensionari era de 3,3:1, in mai putin de 20 de ani acest raport a devenit subunitar
(potrivit datelor Institutului National de Statistica). Teoretic, statisticile aratau ca mai
putin de un salariat va sustine mai mult de un pensionar, din contributii platite catre
sistemul public. In concluzie, sunt din ce in ce mai multi pensionari si din ce in ce mai
putini contribuabili activi.
In fiecare luna, angajatorul retine 10.5% din salariu brut al angajatului si il
directioneaza catre sistemul national de pensii.
Inainte de reforma, cei 10.5% ajungeau in sistemul public dupa care urma
redirectionarea banilor catre pensionari. (pilonul 1)
In prezent, din cele 10.5% procente, 5.4% raman in administrarea statului pentru
plata pensiilor publice iar diferenta , 5.1%, este transferata de catre Casa Națională de
Pensii Publice spre fondul de pensii administrat privat la care ai aderat sau către care ai
fost distribuit automat. Initial, procentele au fost 2% si 8.5% urmand ca de la data de 1
ianuarie a fiecarui an contributia la pensiile private sa creasca cu 0,5%, pana la nivelul
de 6%. Cat despre dreptul la pensia aferenta pilonului 2, dreptul la pensia privată se
ofera de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul
public(In prezent, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63
de ani pentru femei).
Pilonul 3 vine in completarea pilonului 1 si 2 daca doresti sa-ti suplimentezi economiile
cu o contribuție lunară pentru o pensie privată facultativă. Spre deosebire de Pilonul I și
II, în cazul Pilonului III, contribuția nu reprezintă un procent fix, ci poate fi de până la
15% din salariu. În plus, ai și alte avantaje: contribuția la Pilonul III poate avea două
surse, din veniturile proprii sau, ca beneficiu salarial, din partea angajatorului. Important

16
de știut e faptul ca pensia Pilonul III este deductibilă fiscal, în limita a 400 euro/an si că
vei avea acces la acești bani după ce ai împlinit vârsta de 60 de ani.
Cele mai importante elemente de siguranţă ale sistemului de pensii sunt fondul de
garantare (Potrivit legii, în sistemul pensiilor administrate privat – Pilon II,
contribuabililor le sunt garantate contribuţiile nete: suma totala din contul de pensie
privata nu poate fi mai mica decât contribuţiile virate in perioada activa, diminuate cu
comisioanele de administrare si eventualele comisioane de transfer), rata minima de
rentabilitate (în cazul în care rata de rentabilitate a unui fond de pensii private este mai
mică decât rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii din România pentru
4 trimestre consecutive, CSSPP retrage autorizaţia de administrare a administratorului
respectiv, aplicând procedura privind administrarea speciala), provizioanelor
tehnice (acel volum adecvat de lichidităţi, corespunzător angajamentelor financiare
rezultate din prospectul schemei de pensii, care vor acoperi inclusiv riscurile biometrice:
deces, invaliditate şi longevitate şi/sau nivelele stabilite ale pensiilor, dacă acestea sunt
prevăzute în schemele de pensii administrate privat. ), Separarea activelor (activele
fondului de pensii sunt separate de activele administratorului, ele fiind astfel gestionate
separat fata de activele administratorului), Obligaţiile de transparenta (obligaţia
administratorilor de informare a participanţilor, anual, gratuit, la domiciliul acestora,
precum şi obligaţia de informare, la cerere, contra unui cost minim, stabilit de către
CSSPP 2 ; obligaţia administratorilor de transparenţă şi raportare către CSSPP.
Administratorul este obligat sa publice periodic si la cerere rapoarte, diverse informări
privind politica de investiţii, situaţia financiara etc), Depozitarul (nici o operaţiune cu
activele fondului nu poate fi făcută fără acordul depozitarului. Depozitarul răspunde
solidar cu administratorul fata de participanţi si este supravegheat de către BNR),

Evolutia contributiei pilonul 2, din 2008 pana in prezent vs planificarea initiala / cum
trebuia sa fie alocata contributia pentru pilonul 2:
2008 – 2% vs 2%
2009 – 2% vs 2.5%
2010 – 2.5% vs 3%
2011 – 3% vs 3.5%
2012 – 3.5% vs 4%
2013 – 4 % vs 4.5%
2014 – 4.5% vs 5%

2
www.csspp.ro

17
2015 – 5% vs 5.5%
2016 – 5.1% vs 6%

Accesand siteul csspp.ro se poate verifica performanta fondurilor, de exemplu:

18
 Concluzii:

Pensie privată reprezintă suma plătită periodic participantului sau beneficiarului,

în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public.
Sistemul de pensii private din România a fost conceput cu un accent puternic pe
siguranţa contribuabililor. Cele mai importante elemente de siguranţă ale sistemului de
pensii private derivă din protecţia pe care legislaţia o oferă participantului precum şi din
activitatea permanentă de supraveghere, control şi reglementare a ASF.
Administratorii au obligaţia de constituire a provizioanelor tehnice, acel volum
adecvat de lichiditati,corespunzător angajamentelor financiare rezultate din prospectul
schemei de pensii, care vor acoperi inclusiv riscurile biometrice: deces, invaliditate şi
longevitate şi/sau nivelele stabilite ale pensiilor, dacă acestea sunt prevăzute în
schemele de pensii private.
Mărimea administratorilor şi renumele internaţional pot aduce un plus de siguranţă
sistemului. Puterea financiara contribuie la buna gestionare a banilor participanţilor.
Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii administrat
privat este echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al BNR la data constituirii, al
sumei de 4 milioane euro pentru Pilonul II şi 1,5 milioane euro pentru Pilonul III.
ASF intervine ori de câte ori va considera ca este necesar pentru a proteja
interesele participanţilor. Instituţia are grija ca administratorii, fondurile, depozitarii,
auditorii si agenţii de marketing să respecte legislaţia, iar sistemul sa funcţioneze fără
probleme.
Banii din fondul de pensii sunt separaţi de banii administratorului şi sunt gestionaţi
independent de aceştia. Pentru a preîntâmpina eventuale fraude, banca depozitară,
instituţie supravegheată de către BNR, verifică orice operaţiune derulată cu banii
fondurilor de pensii private.
In concluzie, sistemul de pensii private nu prezintă niciun risc pentru salariat
deoarece nu îl costă nimic faţă de obligaţiile acestuia către bugetul de asigurări sociale
de Stat (bugetul de asigurări sociale). O parte din pensia publică va trece în
administrarea privată a unor profesionişti.

Din cota de 10,5% a CAS-ului plătit de fiecare angajat, 5,1 puncte procentuale (5,1
% din veniturile salariale brute în 2016) se direcţionează către fondul de pensie
administrată privat unde persoana eligibilă are calitatea de participant (pentru
constituirea pensiei private), iar cealaltă parte (5,4 puncte procentuale) rămâne în

19
sistemul public de pensii (pentru pensia numită generic “pensia de la Stat"). Această
cotă din CAS-ul plătit de fiecare salariat nu mai merge către Stat (respectiv bugetul
asigurărilor sociale) ci către fondul de pensii private unde persoana eligibilă are
calitatea de participant. Ponderea contribuţiei participanţilor la pensia administrată privat
(pilon II) va creşte de la an la an, în aşa fel încât să reprezinte 6 puncte procentuale din
CAS-ul plătit de persoanele eligibile.

20
Bibliografie:

Revista: La zi. 13 ani de legislaţie- Conf. Univ. Dr. Luminita Dima, Ed. C.H. Bech

*** Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat

*** www.asfromania.ro

***www.conso.ro

***wall-street.ro

***www.csspp.ro

21