Situat pe malul Prutului, la frontieră cu Uniunea Europeană, Ungheniul este supranumit, pe bună

dreptate, capitala de vest a Republicii Moldova.

De mai bine de jumătate de mileniu îşi scrie istoria sa. Prima atestare documentară a localităţii
datează cu 20 august 1462. Un orăşel realitv mare la scara Republicii Moldova şi destul de mic în
comparaţie cu localităţile urbane din lume, Ungheniul numără, la ora actuală, peste 35 mii de
locuitori, avînd o suprafaţă totală de 16,4 km p.

Este un oraş al sculpturilor, aici fiind amplasate peste 30 de lucrări ale celor mai importanţi
sculptori din Republica Moldova, executate în piatră şi lemn. Este un oraş cu o dezvoltată reţea
de şosele şi căi ferate, accesibilă din orice direcţie. Este un oraş cu o economie bine pusă la
punct. La Ungheni funcţionează o zonă economică liberă cu peste 40 de rezidenţi. Este un oraş
verde, iar mîndria unghenenilor este aleea cu castani, cu o lungime de aproape cinci kilometri,
considerată printre cele mai lungi din Europa.

Oricine, aici, la Ungheni, vă va povesti cu mîndrie despre podul feroviar peste Prut, construit
după schiţele faimosului Alexandre Gustave Eiffel, sau despre catedrala „Sf. Cnz. Alexandru
Nevski”, ridicată la începutul secolului trecut după un proiect al renumitului arhitect Alexandru
Bernardazzi, sau despre Crucea martirilor neamului descoperită în subsolul Bisericii „Sf. Nicolae”,
ctitorită de prinţul Constantin Moruzzi.

Orice unghenean vă va vorbi neapărat despre rîul Prut, martor secular al bucuriilor, dar şi al
tragediilor oamenilor de pe aceste meleaguri. De rîul Prut este legată şi legenda Ungheniului.
Anume în această regiune, Prutul are un meandru brusc, care aminteşte de un unghi drept. De la
acesta, cică, provine şi denumirea localităţii care, initial, se numea Unghiul. Începînd cu anul

1587, oraşul îşi poartă numele actual – Ungheni.