Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr.

7 2007-200816

Latina

Clasele de declinare in functie de V.T.

a o/u i/e u e
(“u” scurt) (“e” scrt) (lung) (lung)

I II III IV V

Desinentele substantivelor, adjectivelor, pronumelor si numeralelor

sg pl Exceptii sg pl
N -s (m/f) -i I, II
-m (n) (e)s III, IV ,V
-0 (fara desinenta)
-a (la neutru)
G -i (e) VT= “a” -rum I, II, V La pronumele
demonstrative
I, II, V
-um III, IV R+ius
-is III, IV
D La pronumele
-i -is I, II
demonstrative
(subscris VT=”o”)
-(i)bus III, IV, V R +i
Ac La pronumele
-m -ms (cade “m” relativ –interogativ
lungind VT)
-a (la neutru) -em (masc)

Abl -d (cade “d” si se La pronumele

=D relativ- interogativ
lungeste VT)
-ibus
V =N =N
*R+e! (D II –us)
-a (la neutru)

Obs: Toate numele de genul neutru imprumuta desinenta

Nominativ-ului si la Acuzativ si la Vocativ
La plural toate Nominativele au desinenta -“a” imprumutat si de
Ac. si de V.

1
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

Marcarea genurilor in Latina

a) Desinenta -s gen animat (m/f) -vezi dictionarul
b) Desinenta -m / -0 (fara desinenta) /-d gen inanimate (neutru)
pentru pronume
c) Desinenta -a gen `animat –feminin
De aici rezulta:
 des -s masculin
 des -a feminin
 des -m /- 0 /-d neutru
Daca un cuvant nu are marca femininului ci numai marca -s
atunci acest s cuprinde m/f

Adjectivele
a) cu trei terminatii indicand forma
 -s animat masculine
 -a animat feminine
 -m inanimate neutru
b)cu doua terminatii
 -s animat m/f
 -0 inanimat neutru
c) cu o terminatie
 -s animat (m/f) / inanimat (neutru)

Extragerea radacinii unui cuvant

Se face de la forma genitivului (pozitia II in dictionar) eliminand
terminatia acesteia.Ex.
N G
Rex, -gs R = Reg
gs
Reguli pentru folosirea vocalelor tematice.
 VT (lungi) “u” si “e” se vor folosi oblig. in toate cazurile
 VT “a” se va pastra daca face diftong final sau cand dupa ea urmeaza
o singura consoana
 VT “o” se va transforma in “u” atunci cand dupa ea urmeaza
desinenta –“s” sau -“m” final
 Celelalte VT se vor folosi atunci cand dupa ele urmeaza o consoana

2
 Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

Sufixele de intensitate (-al insusirilor exprimate de adjective si adverbe)

1. Grad superior (comparative) -se traduce prin mai (mare, frumos etc.)
Suf = - ior - -m/f
- ius - -neutru (N., Ac., V.- sg)

2. Grad superlative -se traduce prin cel mai, foarte, extrem de,
super, (mare, frumos, etc.)
us ( m )
Suf = - issim - a (f )
um (neutru)

PRONUMELE

R +/- SI +/- VT + Des caz

Pronumele personal

Pers I Pers II
sg pl sg pl
N ego = eu nos = noi tu = tu vos =voi
mei = de mine nostri =de noi tui = de tine vostri =de voi
G nostrum =dintre vostrum =dintre
noi voi
mihi = mie, imi mi nobis =noua, ne, tibi = tie, iti ti vobis =voua, va,vi
D ni
me =(pe)mine, ma nos =(pe) noi,ne te =(pe)tine, te vos =(pe) voi,va
Ac. mene =mine tene =tine
(a) me = (de catre) (a) nobis =(de te = (de catre) tine (a) vobis =(de
Abl mine catre )noi catre )voi
- - tu! = tu Ioane! vos! =
V voi(baieti)!

3
 Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

Pronumele reflexive Pronumele posesive

Se utilizeaza radacina Pronumelui personal si
PERS III reflexiv, la care se adauga cele trei terminatii de gen :
-us (m)
SG / PL -a ( f )
- -um (neutru )
N
G sui = de sine Radacina posesivului - indica posesorul
sibi =isi, pentru sine Terminatia de gen -ofera informatii despre obiectul
D posedat
Ac. se = (pe) sine, se Vocala de legatura – cea prezenta in terminatie,
se = prin sine respectiv -a ( f ), -o/u (m, neutru)
Abl.
V -

Pronumele demonstrative
Exista exceptii de la regula desinentelor cazuale ( a se vedea tabelul )
1. hic heac hoc = acesta ( de langa mine – dem. de apropiere fata de pers. I)
2. iste ista istud = acesta ( de langa tine – dem. de apropiere fata de pers. II)
3. ille illa illud = acela (de acolo – dem de departare)
4. is ea id = acesta (de mai inainte –dem. anafonic)
5. is ea id +dem ( particula nedeclinabila) : (iDEMtitate ) isDEM eaDEM idDEM
6. ipse ipsa ipsum = (insumi, insami…-dem de intarire – emfatic)
Pronumele relativ- interogative
Exista exceptii de la regula desinentelor cazuale ( a se vedea tabelul )
Au la baza radacina comuna qu/cu (G.,D., sg)
a. qui quae quoud = care ( relativ)
b. quis ___ quid = cine ? ce ?(interogativ)
-relativul foloseste VT -a ( f ), -o/u (m, neutru)
-interogativul foloseste VT -i

4
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

Verbul

Conjugarea verbelor
Verbele unt acele cuvite - parti ale vorbirii- care exprima, infatisaza
diferite procese , actiuni care au loc intre obiectele din univers.
Orice actiune care se exprima prin verb este caracterizata prin anumite
categorii logico-gramaticale.
I. Aspectul actiunii la momentul- timpul- respectiv
 Neperfectat - Infectum -nefacut
 Perfedctat - Perfectum - facut
Pentru a exprima aceste doua aspecte, Latina a creat doua
morfeme numite teme de aspect.
a) Tema de aspect infectum pe care o utilizeaza in
formarea timpurilor in care actiunea este
neperfectata
- Prezent
- Imperfect
- Viitor

Aceasta tema se extrage din forma Infinitivului terminat in

RE/RI eliminand aceasta terminatie ( pozitia II in dictionar)

I II III IV
Ex . dictionar: amo, -are, -ami, - atum (a iubi )

-Prezent
R=am ama – tema imperfect -Imperfect
- Viitor

b)Tema de aspect perfectum se gaseste numai la

timpurile perfecte -Perfect
-Mai mult ca perfect
-Viitor perfect - 2 (anterior)

5
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

Aceasta tema se extrage din forma Indicativului Perfect cu

terminatia in -I (pozitia III in dictionar) erliminand aceasta
terminatie desinenta.
Ex dictionar:

I II III IV
amo, -are, -avi, -atum

-Perfect
amav
-Mai mult ca perfect
-Viitor perfect – 2 (anterior)

c) -tema supinului care se gaseste in tema

supinului

Aceasta se afla eliminand terminatia –UM de la pozitia a IV-a a

dictionarului.
Ex. Dictionar:

I II III IV
amo, -are, -ami, -atum
-Supin
amat -participiu perfect -pasiv
-participiu viitor -activ

II. Timpul si modul de desfasurare ale unei actiuni a unui

verb
Pentru a marca modul si timpul in care se desfasoara actiunea
verbului Latina a creat pentru fiecare in parte cate un morfem
specific numit SUFIX TEMPORAL-MODAL (S.T.M.)

6
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

-Indicativ-Prezent
1.S.T.M - O -Indicativ –Perfect
-Imperativ – Prezent
……………………………………………………………………..
2. S.T.M. –a /- e (asa incat sa diferede V.T.) Conjunctiv -Prezent
-daca V.T. este a ca S.T.M. folosim e si invers
-daca V.T. este i folosim ca S.T.M. a si invers.
………………………………………………………………..
3. S.T.M. –BA Indicativ –Imperfect
…………………………………………………………………
4 S.T.M. –Bi (conj. I, II) Indicativ Viitor
- E (conj III , IV)
…………………………………………………………………
5 STM -RE - Infinitiv Prez Activ
- Conjunctiv Imperfect
……………………………………………………………………
6 STM (R)I - Infinitiv Prez Pasiv
…………………………………………………………………..
7 STM ERa - Indicativ M.M.C.P
…………………………………………………………………….
8 STM ERi - Indicativ Viitor Perfect 2
- Conj .Perfect
…………………………………………………………………
9 STM Isse -Infinitiv Perfect
-Conj M.M.C.P
…………………………………………………………………..
10 STM TO - Imperativ Viitor
…………………………………………………………………….
11 STM TUR - Participiu Viitor
……………………………………………………………………..
12 STM NT - Participiu Prez
…………………………………………………………………….
13 STM ND -Gerundiv (Gerunziu)
…………………………………………………………………….

7
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

DESINENTA PERSOANELOR
a) Desinentele personale ale Indicativului Perfect
-i Pers. I sg. –imus Pers.I pl.
-isti Pers. II sg. –istis Pers. II pl.
- it Pers. III sg. –erunt Pers. III pl.
b) Desinente personale general valabile la celelalte
timpuri si moduri
-o Pers. I sg. –mus Pers. I pl.
-s Pers. II sg. –tis Pers. II pl.
-t Pers III sg. –nt Pers. III pl.

Toate acestea se folosesc atat pentru diateza activa cat si pentru cea pasiva
Insa la acestea pentru diateza pasiva se mai adauga cate un “r”

Pers I sg. Pers I pl.

-o * activa -mus active
r r
-o pasiva -mus pasiva
* desinenta pers. I sg o apare numai la Indicativ –prezent si viitor
Pers II sg. Pers II pl.

-s activa -tis activa

-ris pasiva -mini pasiva

Pers III sg. Pers III pl.

-t activa -nt activa

-tur pasiva -ntur pasiva

Schema generala de sinteza a morfemelor verbale in conjugare:

Tema de aspect + STM + Desinente personale

Neperfecta Timpul Persoana,

Perfectat si Modul Numar si Diateza

8
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

Etapele procesului de conjugare:

1 Identificarea Radacinii si a Vocalei Tematice cu ajutorul

carora cautam formele de baza ale verbului in dictionary

dictionar I II III IV

Ex R= am amo, are, avi, atum

V.T.= a
Perfect
2 Identificarea temelor de aspect Imperfect

Supin

3 Selectarea S.T.M.
4 Aplicarea desinentelor personale

Observatie:
- Orice verb are niste forme de baza care se formeaza adaugand la
radacina o vocala tematica - reprezentativa pentru o anumita
conjugare.
De aici rezulta urmatoarele :
a. R+ a - Conjugarea I
b. R+e (lung) - Conjugarea II
c. R+e (scurt) -Conjugarea III
d. R+i -Conjugarea IV
- Orice analiza -necesara traducerii informatiilor oferite de morfeme
se face de la desinenta catre radacina
I Desinenta ( Gen, Numar, Persoana si Diateza)
II Sufixul (Grad de Comp., Mod si Timp)
III Radacina ( Obiectul, Procesul)
Conjugarea Verbelor –continuare

9
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

La diateza activa integral iar la diateza pasiva doar pe timpurile

derivate din tema infectum : Prezent, Imperfect si Viitor1

I Conjugarea de tip sintetic – contopirea intr-o singura forma a tuturor

morfemelor
R+ VT+Tema de aspect+ STM+Des. pers.

II Conjugarea analitica -se bazeaza intotdeauna pe doua elemente

a) Un Participiu - acordat in Gen, Nr. si Caz cu subiectul
b) Un Verb auxiliar - ajutator - « a fi » conj. la toate modurile si timpurile
verbului
1) Aceasta conjugare este folosita in latina pentru a se forma Diateza
pasiva, la timpurile perfecte :
Perfect, M.M.C.P. si Viitor2
Pasivul perfectelor se bazeaza pe Participiul perfect -corespunzator
denumirii acestor timpuri, terminat in :
us
T/S a
um
Apoi :
Participiul perfect +Vb. « a fi » - la prezent = Perfectul pasiv

Participiul perfect + Vb. « a fi » - la imperfect = M.M.C.P. pasiv

Participiul perfect + Vb. « a fi » - la viitor1 = Viitor2 pasiv

2)Conjugarea perifrastica activa- formata din :

Participiul viiTUR activ + Vb. « a fi » - conjugat integral

Se va traduce prin folosinta expresiilor :

A avea de gand sa... / A fi gata sa... puse la modul si la timpul la care se afla
verbul
-Diateza intentionala

10
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

3) Conjugarea perifrastica pasiva -formata din :

Participiul viitor pasiv – geruNDiv + Vb. « a fi » - conjugat integral

Se va traduce intotdeauna prin expresia : A trebui sa fie... la timpurile si

modurile vb. -a fi
-Diateza pasivitatii obligatorii (obligativitatea suportarii unei actiuni)

Sintaxa cazurilor
- valori morfologice
- relatii sintactice
- modalitati de traducere
-
Nominativul -are urmatoarele intrebuintari sintactice
a. N1 - este legat de Verb predicativ
-are functia sintactica de Subiect ( raspunde la intreb. : cine ? ce ?)
b. N2 - insoteste un Verb copulativ (a fi , a deveni, a se face)
- are functia sintactica de Nume predicativ ( component al pred impreuna
cu vb. copulativ) -care?

c. N(2), 3 (apozitiv, legat de Nominativul precedent)

- neinsotit de vb. Copulativ
-ambele coordonate determinate de acelas determinant - care ?

Genitivul -relatia genetica dintre doua obiecte

1) G -pe langa nume de «obiect»
-are functia sintactica de Atribut genitival -al, a, ai, ale cui?

2) G – a) pe langa vb. ( De)

b) pe langa adj.(din, dintre)
Vb. si adj.derivate de la numele pe langa care statea firesc genitivul
- are functia sintactica de Complement al adj. sau vb. alaturi de care se afla

Dativul
-caz adverbial, care sta mereu pe langa un verb
-exprima destinatarul concret sau figurat al unei actiuni

11
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

-raspunde la Cui ?
- foloseste :Pentru, Intru, Spre.
-are functia sintactica de Complement
Mai poate fi utilizat si in anumite expresii frazeologice deosebite
dupa cum urmeaza :
a) D+vb. esse+Nom. =dativ cu esse sau D posesiv
Se traduce astfel :
1. D. se transforma in Nominativ
2. Vb esse – a fi se traduce prin a avea
3. Nom. se traduce prin Ac.

b) D+ expresie perifrastica pasiva+Nom. = Dativ de agent

Se va traduce astfel :
1. D. se transforma in Nom.
2. Expresia perifrastica pasiva se traduce prin expresia TREBUIE SA
3. Nom. se transforma in Ac.

Acuzativul
- valori morfologice
- relatii sintactice
- modalitati de traducere
Principala relatie sintactica – adverbiala (pe langa verbele predicative)
cu functia de Complement. Astfel poate aparea in urmatoarele situatii :

1) Ac. Pe langa vb. tranzitive care permit intrebarile :Pe cine ? Ce ?

–Ac. de obiect – sintactic – Complement de obiect (direct)

2) Ac. pe langa vb. de deplasare- Ac. –al directiei

–indica punctul terminus spre care (pana la care) tinde o actiune
-raspunde la intrebarea - Incotro? (qvo),
-foloseste : spre, inspre, catre, la
-sintactic - Complement circumstantial
-de loc (daca exprima o notiune spatiala ) Pana unde ?
-de timp (daca exprima o notiune temporala) Pana cand ?

3)Ac pe langa vb mai poate indica intinderea (in timp sau spatiu)
a unei actiuni
-Ac. intinderii (in spatiu) -Complement circumstantial de loc (CCL)
-Ac. duratei (in timp) -Complement circumstantial de timp (CCT)

12
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

-Raspunde la intrebarea : Cat ? Cata ?

Utilizarile speciale ale Acuzativului :

Ac. pe langa un vb la inf= Ac. subiectiv - Subiect al infinitivului
O atare formula poarta numele de « Subordonata completiva infinitiva »
Aceasta se traduce astfel :
a) se utilizeaza conjunctia Ca sau Sa
b) Ac. se traduce prin Nom. – Subiect
c) Infinitivul se traduce prin indicativ la timpul corespunzator

Ablativul – contine in sine valorile a trei cazuri existente in indoeuropeana

comuna : Separativul, Locativulsi Instrumental-socativul.

1) Ablativ separativ pe langa un vb. de deplasare (punctul de la care

porneste o actiune) face opozitie Ac. de directie

Ac. Abl.
- catre - de catre

- inspre -dinspre/despre

- de la / din
- la

Sintactic, in raport cu notiunea pe care o exprima termenul aflat in

Abl.separativ, aflat numai dupa Vb. la pasiv, acesta poate avea functie de:
- CCL(notiune spatiala)
- CCT (notiune temporala)
- CCAgent (persoana)

2)Ablativul locativ –face localizarea exacta a unei actiuni sau a unui obiect si
raspunde la intrebarile : - unde ? (in interiorul carui loc sau moment ?)
-cand ? ( in ce moment ?)
are functie sintactica de CC:
-de loc (locala, spatiala)
-de timp (temporala)
In traducerea Abl. se foloseste prepozitia -in sau impropriu prep. –la

13
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

3) Abl. instrumental-socativ
a) exprima instrumentul, unealta cu care se realizeaza o actiune
- Abl. Instrumental
foloseste prepozitiile cu, prin, in.

b) exprima persoana cu care era asociata in realizarea actiunii

- Abl. socativ
foloseste prepozitia cu

Utilizari speciale ale Ablativului:

Apar in urmatoarea formula:
Nume in Abl. + Participiu la Abl. = Ablativ absolute
(participiala absoluta)

Sintactic, in aceasta sintagma, numele la Abl. indeplinesc functia de Subiect

Pentru a traduce o astfel (participiala absoluta) se procedeaza astfel :
a)Numele la Abl. se traduc la Nom. ca Subiect
b)Participiul la Abl. se traduce prin Gerunziu, dar respectandu-se diateza
acestuia.

Traducerea formelor temporal modale ale verbelor

I Indicativul se traduce prin Indicativul din Lb. Rom. la acelas timp.

II Imperativul –prezent se traduce prin Imperativul –prezent din

Lb. Rom.
III Imperativul – viiTOr se traduce prin Conjunctiv prezent (sa...)

IVInfinitiv-prezent se traduce prin – Infinitiv prezent/perfect

- Conjunctia Ca / Sa + timpul vb.

V Infinitivul viiTUR tradus prin conj. Ca + Viitorul

VI Infinitivul viitor geruNDival pasiv tradus prin

- conj. Ca + trebuie sa fie...

14
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

VII Partcipiile traduse prin :

– Participiul corespondent din Rom.
-Gerunziu
- Care = timpul vb.

- Participiul prezent activ tradus prin

- _______
-Gerunziu
-care + Prezent

-Participiul perfect pasiv tradus prin :

-Participiul prezent pasiv
-Gerunziu pasiv
-care + perfect poasiv

-Participiul viitor activ tradus prin :

- ________
-_________
-care + viitor

-Participiul viitor pasiv tradus prin :

-________
-_________
-care + trebuie sa fie...

VIII Gerunziul tradus prin :

-Infinitiv prezent
-Infinitiv prezent precedat de prepozitia cazului la care se afla
-la G. prepozitia De
-la D. Pentru
-la Ac. Spre
-la Abl.insrum. Prin

IX Supinul tradus prin :

- Infinitiv
- Prin Supin la cazul substantival + prep. cazului :
- Ac. Spre
- Abl. De/ Prin

15
Nicolae Laurentiu - Pastorala , An I gr. 7 2007-200816

16