ANUL 2, NR.

4, IANUARIE 2009, 12 PAGINI, 1,5 LEI

- LA MULÞI ANI, DRAGI OAMENI! VACCINAREA: EROAREA MEDICALÃ A SECOLULUI... pag. 6

Iatã-ne ajunºi într-un nou an, înaintaþi în vârstã cu Nu s-a demonstrat niciodatã în practicã faptul cã
încã un an. Ce-ar fi sã ne întrebãm cu toþii, ce aducem cu
noi din anul trecut ºi ce ne dorim sã fim în acest nou an? principiul teoretic al vaccinãrii constituia
Nu este o întrebare retoricã, noi chiar ne dorim sã
aflãm rãspunsul la aceastã întrebare. De acest rãspuns ne
putem da seama cât de mult aþi învãþat, câtã experienþã aþi
fundamentul unui act terapeutic, din punct de
acumulat, câte frustrãri aþi mai pãstrat, câtã luminã vã
înconjoarã întreaga fiinþã, câtã poftã de viaþã aveþi ºi cum
vedere ºtiinþific. - Louis de Brouwer, doctor
doriþi sã consumaþi fiecare clipã, ce obiective pentru
înãlþarea spiritualã v-aþi propus ºi ce modalitãþi de
atingere a lor veþi adopta etc.
Multe, multe ne-ar interesa ºi cu toatã sinceritatea v-o APA - MESAJE ASCUNSE ªI PLINE DE MISTER ... pag. 8
spun cã nu ne-ar deranja dacã ºi dumneavoastrã ne-aþi
întreba acelaºi lucru. Vã vom rãspunde de fiecare datã, Apa este plinã de secrete ºi comunicã mesaje
prompt, la obiect ºi numai împãrtãºindu-vã punctul
nostru de vedere.
subtile omului. Înþelege însã, omul
Dragi oameni, ne dorim sã vã vedem întotdeauna
frumoºi. Aceasta înseamnã cã trebuie sã fiþi frumoºi ºi
ce-i spune apa? - Mihai Sîmbotin
luminoºi.
Dar, atenþie, frumuseþea autenticã înseamnã mai mult
decât un chip atractiv. Sãnãtatea este cea care asigurã
toate resursele îngrijirii noastre exterioare. Cu alte
cuvinte, este bine sã învãþãm ºi sã perseverãm sã avem Nu trebuie sã încerci sã afli cum boala trimisã,
grijã de noi pornind de la mecanismele interioare care ne
asigurã starea ºi confortul de bine. Suntem frumoºi la
chip ºi suflet, atâta timp cât avem grijã de sãnãtatea
slujeste spre mântuire, fiindcã se prea poate
organismului nostru. Frumuseþea fizicã rezoneazã cel mai bine cu o sãnãtate îngrijitã ºi susþinutã pânã la ultimul
detaliu. Pentru aceasta nu avem decât un singur sfat: „fiþi frumoºi începând din interior!”.
sã nu reuºeºti sã afli. - Alin Matei
Noi asta dorim sã facem cu cei care ne cer ajutorul, le oferim calea pe care trebuie sã o urmeze pentru a deveni
sãnãtoºi ºi luminoºi. Regimurile, terapiile ºi procedurile nu sunt altceva decât modalitãþi de recãpãtare sau de
menþinere a sãnãtãþii.
Intervenþia redactorilor noºtri ºi informaþiile pe care aceºtia le insereazã în paginile ziarului, nu fac decât sã vã
VEªTI DE LA FUNDAÞIE
atenþioneze asupra unor aspecte ce vã menþin treazã vigilenþa, ajutându-vã sã nu cãdeþi în ispitã ºi astfel sã vã l La acest început de an, dorim sã aducem mulþumiri
alteraþi starea de bine sau pentru a nu ceda unor îndemnuri, care nu au cu nimic de-a face cu grija pentru om, ci cu o
cauzã meschinã, de principiu, de orgoliu, mârºavã sau comercialã. sponsorilor nostri, care prin contribuþia lor, ne-a permis sã ne
Când suntem sãnãtoºi, avem sentimentul cã boala nu ne poate atinge. Abia atunci când împãrtãºim aceeaºi desfãºurãm toate activitãþile în bune condiþii. În numele tuturor
suferinþã, realizãm propria fragilitate ºi asta ne sperie. Dar, dacã nu ne închidem în noi ci încercãm sã comunicãm pacienþilor care au apelat la serviciile noastre, le dãruim din suflet
cu cei care au trecut prin experienþe asemãnãtoare ºi, care au obþinut victoria cu boala, asta ne dã curaj sã mergem toatã consideraþia noastrã: domnului Gabriel Cârciumaru, World
mai departe, sã perseverãm, sã înþelegem cã viaþa este ºi altceva decât mâncare, muncã ºi distracþie.
Toate articolele pe care le veþi gãsi în fiecare numãr al acestei publicaþii, vã completeazã bagajul de cunoºtinþe, Machinery Works - Bacãu, doamnei Georgeta Nãstase - Buzãu,
vã previn, vã învaþã cum sã vã alimentaþi, sã vã odihniþi, sã gândiþi, sã fiþi sinceri ºi comunicativi, sã vã debarasaþi doamnei Denisa Antimir - Buzãu. Sponsorii menþionaþi sunt numai
de frustrãri, sã (re)descoperiþi iubirea sau dacã vreþi în câteva cuvinte, sã învãþaþi sã trãiþi frumos. câþiva dintre cei care, lunã de lunã, susþin Fundaþia noastrã,
Citiþi în acest numãr despre vaccinuri ºi consecinþele lor ºi veþi realiza cã, de-a lungul timpului, acestea au
adus suficient de mult rãu, pentru ca astãzi sã ne întrebãm: ”de ce se continuã cu o metodã cãreia prin probe ºi Fundaþia semenilor noºtri, aflaþi în dificultate.
argumente i s-a demonstrat eroarea, gradul de periculozitate, tenta comercialã ºi orgoliul nesatisfãcut al unora. l Aducem mulþumiri speciale domnului Gabriel Cârciumaru,
Veþi vedea cum, un medic alopat cu dragoste pentru om ºi dispreþ pentru metode inumane, ne face sã reflectãm care împreunã cu colaboratorii sãi de o facturã umanã aleasã, a
serios asupra aspectelor negative, generate ca urmare a administrãrii acestor vaccinuri. Nu avem cum sã nu-i dãm
dreptate, atâta timp cât, punând în balanþã beneficiile ºi deserviciile aduse omului prin metoda vaccinãrii, ne asigurat buna desfãºurare a conferinþei de la Bacãu, din ziua de
ducem spre o singurã concluzie: dezastru. 22.11.2008.
Citind în continuare, poate vã ºi întrebaþi de ce Paracelsus ºi ca el alþii, au putut sã ajute mulþi oameni în l Aducem mulþumiri sincere domnului Huluþâ Ghiorghe,
recãpãtarea stãrii de sãnãtate, fãrã a interveni agresiv, cu elemente strãine, exterioare. Timpul, de la Hipocrate
pânã astãzi, ne demonstreazã cã numai Natura vindecã, iar ca sã stãpâneºti tainele acestui minunat domeniu, director la Casa de Culturã a Sindicatelor „Vasile Alecsandri” din
trebuie sã existe OAMENI aleºi, iar ca sã reziste astfel de oameni, trebuie ajutaþi, susþinuþi ºi încurajaþi. Aceasta Bacãu, pentru condiþiile excelente asigurate în ziua de 22 .11. 2008,
numai dacã dorim cu toþii binele celor din jur. OAMENII aleºi sunt puternici, neclintiþi, ignorã obstacolele ºi cu ocazia desfãºurãrii simpozionului „Mâine- mai sãnãtos ca azi”.
pericolele, trateazã cu indiferenþã ameninþãrile ºi josniciile câtorva...elemente.
Ajungeþi apoi, la miracolul apei, la tainele ei, la efectele ei misterioase ºi miraculoase ºi pe care omul nu va l Toþi cei care doresc sã obþinã DVD-uri cu cele trei conferinþe:
reuºi niciodatã sã le dezlege. Vom ajunge vreodatã noi oamenii, sã preþuim cum se cuvine acest dar DIVIN? Da, cu Cãlãraºi, Buzãu, Bacãu, ziarul Fundaþiei „Sãnãtate = S.O.S.”,
o singurã condiþie, sã ne preþuim pe noi înºine ºi apoi vom putea preþui tot ce este în jurul nostru, pentru cã nimic nu precum ºi cele douã lucrãri „Nu existã boalã incurabilã” ºi „Poveºti
este la voia întâmplãrii, iar în naturã sau ca în orice element al Creaþiei, hazardul nu are niciun rol.
Într-un spaþiu destul de convenabil facem o retrospectivã a conferinþelor pe care noi le-am susþinut în trei oraºe
cu final meritat”, pot face comandã telefonic sau scris la sediul
capitale de judeþ. Am fost satisfãcuþi cã am reuºit sã transmitem celor prezenþi, informaþii care adunate la un loc, Fundaþiei, doamna Dinescu Elena, str. N. Bãlcescu nr.76A, Vãlenii
conduceau cãtre alegerea unor noi conduite de viaþã. de Munte, jud. Prahova. Prin colet poºtal, cu plata ramburs, veþi
Încã o datã, le mulþumim celor care s-au strãduit sã asigure condiþii optime de desfãºurare acestor acþiuni. putea intra în posesia lucrãrilor dorite.
Experienþa ne-a demonstrat cã se impune cu necesitate închegarea unui colectiv, a unei echipe de organizare, cu
atribuþii specifice ºi bine repartizate. l În perioada 23 ianuarie – 09 octombrie domnul Petre Anca nu
Nimeni ºi niciodatã nu trebuie sã aibã pretenþia cã le ºtie pe toate, dar lucrul în echipã ºi numai acesta poate sã se aflã în þarã, ºi ca atare nu poate rãspunde la corespondenþa
asigure condiþii ideale de realizare a oricãrui deziderat. De unul singur poþi sã faci o epistolã, aºa ca Petra Militaru, pacienþilor.
zisã Petriºor, cu mult umor, cu bun simþ ºi cu reale înclinaþii cãtre scris ºi cãtre transmiterea mesajelor cu mult
substrat. l Domnul Petre Anca va rãspunde solicitãrilor de a
Fenomen? Eu? conferenþia, într-un oraº, comunã sau sat, care va organiza acest
Nicidecum, dragi prieteni, sunt un om ca ºi dumneavoastrã, care a trãit suferinþa, ºtie ce-i suferinþa, înþelege gen de întâlnire, dupã un calendar agreat de comun acord cu
suferinþa ºi în limite umane doreºte sã-ºi ajute semenii. Aprecierile acestea sunt sentimente exprimate de oameni, organizatorii. Se va deplasa în România, numai pentru aceste
care indiferent de împrejurãri, ani, relaþii ºi condiþii de comunicare, au rãmas aproape de noi, au rãspuns prezent,
au dovedit cã au suflet ºi caracter, cã au crez ºi dãruire, cã sunt deschiºi ºi acceptã cu mult bun simþ observaþiile întâlniri.
noastre. Cei care nu au procedat aºa, dupã câteva luni sau mai puþin de doi ani ºi-au arãtat nimicinicia ºi infectul l Toate informaþiile ce sunt direct legate de Fundaþie,
caracter. De fapt dragii mei, niciodatã nu poþi cere unui om ceea ce nu are, el nu se va putea ridica din mediul în
care a trãit ºi s-a format. consultaþii, corespondenþã, apeluri urgente, conferinþe, ziar,
Recunoºtinþa nu a fost apanajul oamenilor mici, a aparþinut celor tari, puternici, deschiºi ºi luminoºi. Cei mai microclinicã etc., se obþin de la secretariatul instituþiei unde
periculoºi sunt semenii care se cred mai mult decât sunt. Uitaþi-vã cu atenþie, avem destui în jurul nostru, dar nu-i rãspunde doamna Elena Dinescu. Numere de telefon accesibile:
înlãturaþi, nu-i marginalizaþi, dacã puteþi ajutaþi-i, dacã nu vor abandonaþi-i ºi lãsaþi-i în mocirla lor.
0722-724012 sau telefon fix ºi fax 0244-283279.
Ca Alin Matei sunt mulþi, extrem de mulþi ºi le mulþumim. Ei sunt dovada vie a rezultatului muncii noastre.
Dupã ce citiþi acest ziar, rezervaþi-vã câteva momente ºi pentru a rezolva careul rebus, realizat de un om cu o l Articolele pentru ziar se trimit poºtal la adresa Fundaþiei, in
educaþie ºi o culturã aleasã, pe teme specifice muncii noastre. Ca sã nu mai vorbim de caricaturile lui, desenate cu atenþia doamnei Elena Dinescu, str. N. Bãlcescu, nr. 76A, Vãlenii de
mult bun gust. Munte, jud. Prahova, sau electronic la adresele:
Din toatã inima vã dorim sã aveþi un an plin de satisfacþii ºi cu o dorinþã exasperant de mare pentru a vã trãi
sãnãtos, fiecare clipã. alexandra_foamete@hotmail.com si elena_dinescu07@yahoo.com.
Petre Anca Conducerea Fundaþiei
 2 ÎNTREBARI DE LA PACIENTI
M-am confruntat cu o serie de întrebãri, care în esenþã se refereau la rolul de mamã, relaþia mamã-copil, cum
afecteazã relaþia de cuplu venirea la viaþã a unui copil, cum trebuie abordat actul educaþional etc. Am dat rãspuns, fie
individual, la cabinetul de consultaþii, fie public, în cadrul conferinþelor sau la zilele aniversare ale Fundaþiei.
Ultima solicitare am primit-o de la doamna Daciana Dãnilã, din localitatea Buziaº. Îmi permit sã rãspund
doamnei prin intermediul revistei, astfel încât sã fie accesibilã tuturor celor ce doresc sã audã pãrerea mea, sub o formã
pe care am considerat-o plinã de substrat.
D r a g ã
mamã,
gata, m-
am hotãrât sã
vin la viaþã;
mi-a mai
rãmas ceva de
îndeplinit pe
planeta ta,
ceva de care
depinde
desãvârºirea
m e a Dacã toate stãrile tale pãtrund în mintea mea încã de la
spiritualã.
Dar, înainte
de a-mi lua
locul în
pântecul tãu,
vreau sã te
pregãtesc
puþin, sã-þi
împãrtãºesc
câte ceva din experienþa vieþilor mele anterioare ºi din
cunoºtinþele acumulate la ºedinþele de pregãtire pentru
obþinerea gradului. De ce eºti surprinsã, mami? Este vorba
de gradul de spiritualitate, nu de vreun grad militar sau de
recunoaºtere într-o anumitã profesiune.
Mai vreau sã-þi spun cã nu voi avea mult timp la
dispoziþie, deja sunt în întârziere; iniþial am vrut sã fiu o fatã
cu alþi pãrinþi, dar ghidul meu spiritual – care cu
permisiunea Tatãlui, trãieºte ºi aici, dar ºi pe planeta ta – nu
a acceptat. Abia când te-am ales pe tine, am primit O.K.!
Parcã aºa se spune la voi, când vreþi sã imitaþi vorbele
altora, nu? ªi mi s-a spus cã trebuie sã fiu bãiat.
Din tot ce îþi voi spune, mama mea, nimic nu trebuie sã
þii secret, iar primul om cãruia trebuie sã-i împãrtãºeºti
visul tãu, este tatãl meu, soþul tãu. Pentru voi va fi un vis,
pentru mine, nu este decât o întâlnire în astral. Te va ajuta
ghidul meu.
Mamã, din toatã experienþa vieþilor mele, ia aminte la
tot ce-þi spun:
Nu mã trataþi niciodatã ca ºi cum v-aº aparþine, ca ºi cum
m-aþi poseda. Gândeºte-te cã Dumnezeu s-a folosit de tine
mamã, ca de un vehicul, astfel ca eu sã pot veni pe lume, dar
eu nu sunt proprietatea voastrã.
Vreau sã mã iubiþi, dar sã nu fiu patronat, pentru cã îmi
distrugeþi viaþa; voi deveni prizonierul, nicidecum copilul
vostru. Gândeºte-te cã îmi distrugeþi personalitatea ºi
caracterul ºi mã transform într-un obiect. Asta vreþi?
Când vin pe lume salutaþi-mã ca pe o fiinþã
independentã, ca pe o persoanã cu drepturi depline, ca pe un
egal, nu ca pe un copil care vã aparþine.
La început voi fi fragil, neajutorat, s-ar putea sã vã vinã
greu sã mã respectaþi, dar ce uºor vã va fi sã mã umiliþi,
poate; sunt neajutorat, nu pot face nimic împotriva voastrã,
nu pot reacþiona.
Mama mea, tatãl meu, nu-mi impuneþi nimic. Acordaþi-
mi toatã libertatea, îndeosebi libertatea de a explora lumea
exterioarã, care este cea mai bunã ºcoalã pentru mine.
Protejaþi-mã, daþi-mi energie, îndepliniþi-mi nevoile,
dar ajutaþi-mã sã plec tot mai departe, sã cercetez totul.
În karma mea scrie cã voi face ºi prostii, cã voi ºi greºi.
Dar, ca sã devin conºtient, inteligent, tenace, nu-mi daþi
porunci, asta echivaleazã cu a-mi tãia aripile. Dacã pãrinþii
voºtri v-ar fi crescut cu iubire, cu artã, nu aþi încãlca acum,
cu mine, principiile naturale.
Lãsaþi legile ºi regulile stabilite de societate, religie sau
culturã, fiþi voi cei naturali, pentru cã tot ce este natural este
bun.
Chiar dacã la un moment dat voi începe sã mã joc cu
organul sexual, sã ºtiþi cã o fac pentru a vã scoate din sãrite,
o fac pentru cã sunteþi ignoranþi ºi vã este jenã de persoanele
din jur. De ce mã împiedicaþi sã fac aºa ceva? Cine spune
sau v-a spus cã este greºit sau ruºinos? De ce sunteþi
stânjeniþi? Este numai ºi numai treaba voastrã, nu a mea!
Este problema altora. Eu nu am nici o vinã. Chiar dacã ar fi
sã vã pierdeþi respectabilitatea în societate, pierdeþi-o, dar
nu interferaþi cu naturaleþea mea.
Lãsaþi natura sã-ºi urmeze cursul firesc.
Rolul vostru este exclusiv de a facilita planul naturii, în
nici un caz de a direcþiona natura.
Atâta timp cât mã aflu în pântecul tãu, orice a-i face,
vibraþia ta mã va afecta. Dacã eºti mânioasã, stomacul tãu
va începe sã emitã unde pe vibraþia mâniei, iar eu voi simþi
imediat.
Dacã eºti tristã, stomacul tãu va emana vibraþia tristeþii.
P A N Ã D E V U LT U R
Fii convinsã cã ºi eu voi fi deprimat.
Te rog sã mã înþelegi, draga mea mamã, eu depind în
totalitate de tine, starea mea este tot una cu starea ta de spirit.
ªtiu cã eu, prin fiinþa mea îþi impun multe sacrificii, orice
femeie poate naºte un copil, dar nu toate femeile pot fi
mame.
În timpul lunilor de sarcinã trebuie sã fii foarte atentã. Eu
sunt mai important decât orice altceva. Nu te înfuria ºi nu
reacþiona la rãutãþile celor din jur.
Gata cu tristeþea, cu ura, gelozia, mânia ºi cu certurile cu
tata. Amândoi trebuie sã vã gândiþi la mine.
început, vei face din viaþa mea un iad, un infern. Eu voi
suferi enorm.
În acest caz, ar fi mai bine sã nu mai vin. Gândeºte-te
bine, draga mea mamã, numai o singurã datã, cu aprobarea
ghidului meu, mai am dreptul sã-mi aleg mama. De ce nu
vrei sã fii tu?
Mamã scumpã, vreau sã fiu un copil diferit de restul
lumii, sã nu mã simt mizerabil din prima zi. Vreau sã pot
ajuta lumea sã se bucure mai mult, sã devinã mai bunã. Te
implor mamã, vreau sã dãruiesc lumii râsul meu, iubirea
mea, viaþa mea frumoasã ºi armonioasã! Mã laºi?
Trebuie sã-mi rãspunzi, mai am doar câteva clipe pânã
sã-mi ocup garsoniera chiriaºã a celor nouã luni!
Mamã, fii pentru mine ºi pentru cei din jur, o sãrbãtoare;
danseazã, cântã, ascultã muzicã, mediteazã, iubeºte-l pe
tata, fii blândã!
Încetineºte ritmul tãu obiºnuit!
În casa ta va veni un oaspete de seamã, vreau ca sã-l
întâmpini cum se cuvine.
Dar, mamã, dulce mamã, NICIODATÃ sã nu mã
terorizezi, spunându-mi cât de multe sacrificii ai fãcut
pentru mine! Eu te purific mamã, te salvez, te înalþ, te ajut
sã-þi speli pãcatele vechi, dar rogu-te, nu mã aduce la stadiul
de obiect!
Oare nu te gândeºti cã odatã cu mine te naºti ºi tu?
Ajutã-mã sã cresc fãrã sã devii un obstacol în calea
dezvoltãrii mele!
Nu repeta greºelile pãrinþilor tãi, pentru cã aºa ai învãþat
de la mama ta. Uitã tot, fii originalã, fii tu, cea fãrã
prejudecãþi ºi nonconformistã! Poþi?
Dãruieºte-mi iubire, dar nu mã constrânge la o anumitã
structurã prestabilitã!
Dãruieºte-mi iubire, dar nu ºi un caracter!
Dãruieºte-mi iubire, dar fãrã sã-mi afectezi în vreun fel
libertatea! Mãcar tu sã te gândeºti cã ºi un copilaº atât de mic
are totuºi, dreptul la libertate; dacã nu o faci acum, atunci
când? Mâine voi fi încã prea mic, poimâine...?
Vreau ca tu sã fii altfel decât alte mame, care nu cred
niciodatã cã pruncul lor este suficient de mare pentru a fi
complet liber. Absolut niciodatã.
Acordã-mi libertate ºi respect!
Dragã Redacþie,
Numele meu este Renata Copaci, ziarist de
investigaþii, colaborator al câtorva publicaþii din
România ºi din strãinãtate. Toata viaþa am alergat ºi am
adunat date, probe, elemente care au fost de mare
ajutor in rezolvarea multor cazuri. Se pare cã am obosit.
Poate nu întâmplãtor am gãsit ziarul dumneavoastrã ºi
am vãzut cã faceþi totul în scop nobil, altruist, din
respect pentru OM. Vreau sã mã alãtur ºi eu
colectivului redacþional ºi sã vã ajut cu ce pot: un articol
modest, o fotografie, un comentariu etc.
Daþi-mi vã rog de ºtire dacã propunerea mea vi se
pare viabilã.
Vã mulþumesc.
Renata Copaci
P.S. Anexez alãturat C.V.-ul meu.
Voi mai plânge din când în când, dar...
----------------------------------------
Uf! Gata, mamã, mi-am ocupat „garsoniera”. Ce bine e
la tine! A avut dreptate ghidul meu când mi-a spus cã voi
vedea ºi pe întuneric! Îmi place cã nu ai mobilã în camera
mea.
Aºa, unde rãmãsesem? A, da!
Voi mai plânge, dar tu ºi tata, nu trebuie sã vã îngrijoraþi.
Anul 2, NR. 4, IANUARIE 2009
Lãsaþi-mã sã plâng, sã vãd cum este, sã-mi dezvolt coardele
vocale ºi sã-mi mãresc capacitatea toracicã. Nu trebuie sã vii
repede la mine, sã mã iei în braþe, dar mai ales nu-mi pune
„þâþa” în gurã, pentru cã sug puþin ºi adorm, iar eu nu vreau
asta. Vreau sã plâng, este singura cale, singura punte de a
comunica cu exteriorul meu.
Apoi, nu trebuie sã mã rãsfãþaþi, sã-mi faceþi toate voile,
pentru cã asta este o falsã iubire, atitudinea voastrã nu face
decât sã interfereze cu libertatea mea.
Lãsaþi-mã sã simt cã sunt eu însumi. Voi ajutaþi-mã,
hrãniþi-mã, dar lãsaþi-mã sã cresc singur. S-ar putea sã-l
cunoaºteþi ºi pe ghidul meu, cereþi-i sfatul ºi conformaþi-vã!
Atenþie! Sfaturile ghidului sunt presãrate ºi de capcane,
dacã veþi cãdea în ele, mã va afecta pe mine, mã veþi
împiedica sã-mi duc misiunea pânã la capãt.
Greºesc? ªi ce dacã, nici tu mamã, nici tu tatã, nu sunteþi
cei chemaþi sã mã judece. Eu am judecãtorul meu.
Dar, sã ºtiþi cã de cele mai multe ori eu nu greºesc decât în
viziunea voastrã suprasaturatã de prejudecãþi.
Sã vã fie clar, eu nu mã nasc pentru a urma opiniile
voastre.
Voi fi un neajutorat, ºtiu cã... mamã, mamã, mã doare, ce
faci, acum þi-ai gãsit sã ridici mobila, ca sã intre covorul?
Ah! ªtiu cã supravieþuirea mea depinde de voi, ºtiu cã
trebuie sã vã ascult, sã mã opresc din multele mele acþiuni.
Dacã-mi sunteþi pãrinþi adevãraþi, îmi veþi permite atâta
libertate încât, chiar dacã nu doresc sã trec peste pãrerea
voastrã, voi îmi permiteþi acest lucru.
Este suficient dacã îmi veþi spune: „uite, aceasta este
pãrerea mea; nu este bine ce faci, dar tu poþi sã faci cum
vrei!”
Lãsaþi-mã sã învãþ din propria mea experienþã, indiferent
de vârsta pe care o am. Numai aºa mã voi putea maturiza, voi
putea creºte armonios ºi mã voi transforma într-un adult
frumos.
Mamã, mamã, ce faci, deschizi uºa? Uaa, uaa, uaa, ce de
luminã, seamãnã puþin cu lumina din perioada când eram
spirit.
Mamã, m-am nãscut într-un alt plan! Mamã, ai dat
naºtere unei vieþi.
Mamã, de câte ori mã vei privi în ochi, sã ºtii cã priveºti
în propria ta fiinþã; vei creºte împreunã cu mine, mamã!
Sã dai naºtere unei fiinþe umane: iatã cel mai mãreþ act de
creaþie dintre toate!
Sã fii mamã este o mare artã, este ceva care necesitã o
mare înþelegere.
Mamã, acum îþi cer ajutorul. Ajutã-mã sã cresc, sã-mi
duc misiunea pânã la capãt. Sã nu îndrãzneºti vreodatã
mamã sã gândeºti cã eu îþi datorez ceva!
Mamã, trebuie sã-mi fii recunoscãtoare cã, eu te-am ales
pe tine sã-mi fii mamã! Lasã-þi spiritul matern sã înfloreascã
prin mine.
Mamã, dragã mamã, te vãd puþin agitatã, oare chiar nu
înþelegi cã nu existã o relaþie mai profundã decât cea dintre
mine ºi tine?
A, te gândeºti la relaþia dintre tine ºi tata? Pe o scarã de la
1 la 10 aceastã relaþie este la 7, relaþia mea cu tine se aflã la
10!
Asta nu înseamnã cã trebuie sã-l neglijezi pe tata, sã-l
faci sã sufere, sã se simtã pe locul doi, sã nu-i mai dai iubire
ºi cãldurã trupeascã ºi sufleteascã. Va trebui sã vã comportaþi
ca ºi înainte, eu nu sunt decât un chiriaº, prieten, rudã, care
stã în camera alãturatã vouã. Voi trebuie sã dormiþi tot
împreunã, în camera voastrã, nu cu mine în pat sau camerã,
altfel mã veþi priva de energia pe care eu mi-o asigur singur
din cosmos.
Eu sunt una cu tine, mamã, m-ai pãstrat nouã luni în
pântecul tãu, tot ce este bine ºi ce este rãu, am luat de la tine.
Toate stãrile tale mi le-ai transmis ºi mie.
Dacã vei vedea ceva ce nu-þi place în comportamentul
meu, sã ºtii cã tu mi-ai dãruit, acele atribute, calitãþi, stãri.
Tot ce ai fost tu în cele nouã luni mi-ai transmis ºi mie.
Nu te întrista ºi nici nu te comporta ca sã îmi fie teamã de
tine.
Nu-mi schilodi libertatea ºi personalitatea, nu mã
transforma în clovn, spunându-mi tot timpul ce sã fac.
Eu ºtiu mai bine ca tine, ca tata sau ca toþi cei ce roiesc în
jurul vostru - ceea ce trebuie sã fac.
Ar trebui sã ºtiþi ºi voi ºi sã spuneþi altora. Dacã nu ºtiþi,
vã spun eu:
Orice copil se naºte pe pãmânt cu o inteligenþã
prodigioasã, dar familia face din el un om mediocru, cãci nu
este deloc uºor sã trãieºti alãturi de un copil inteligent,
sceptic, neascultãtor, rebel.
(continuare în pag. 3)
Anul 2, NR. 4, IANUARIE 2009
REGIMURI TERAPII PROCEDURI
Cu aceastã rubricã, dorim sã venim în ajutorul oamenilor care doresc remedii pentru anumite afecþiuni. Dar, atenþie! În cadrul
Fundaþiei, ele sunt personalizate, nu orice pacient cu aceeaºi afecþiune primeºte aceeaºi procedurã. Noi vi le aducem la
cunoºtinþã mai mult cu titlu informativ. (Petre Anca)
BAIA ORGANELOR GENITALE
Se foloseºte o cãdiþã cu o capacitate de 40 litri (se gãsesc în comerþ de
dimensiuni ovale cu mânere la ambele capete ºi ar trebui sã nu lipseascã din nici
o casã). Pe marginile ei (transversal) se aºeazã o scândurã astfel ca aceasta sã nu
atingã apa.
Femeia – stã cu ºezutul pe scândurã (picioarele nu stau în apã), înmoaie o
pânzã asprã (iutã cânepã, in) în apa din cãdiþã ºi începe a spãla uºor pãrþile
sexuale, luând cu pânza cât mai multã apã. Nici o parte a corpului nu trebuie sã
mai fie udatã. În perioada ciclului menstrual nu se procedeazã la astfel de bãi.
Bãrbatul - stã cu ºezutul pe scândurã la fel ca ºi femeia. Cu degetul mare ºi
arãtãtor, (eventual ºi cu cel mijlociu) trage pielea peste vârful capului penisului
(protejând, sã nu pãtrundã deloc apa) ºi cu o pânzã asprã (in, cânepã, mãnuºã de
fibre vegetale) spalã uºor ºi continuu pielea penisului.
ATENÞIE
- se spalã organele genitale doar exterior, nu ºi interior. Nu se freacã prea tare,
pentru a nu produce iritaþii ci, doar foarte uºor ºi cu cât mai multã apã
- cantitate apã =35 litri
- temperatura apei - maximum 140 Celsius
- încãperea în care se face baia sã fie cât mai bine încãlzitã
- cu cât apa este mai rece cu atât efectul este mai bun
- cele mai bune mãnuºi sunt cele confecþionate din: in, cânepã, iutã, fibre
vegetale.
CATAPLASMA CU ARGILÃ
Se pune argila într-un vas de sticlã, lemn, faianþã (nu metal sau plastic). Se
toarnã apã distilatã (fântânã, izvor) ºi cu o spatulã de lemn se amestecã pânã se
obþine o pastã suficient de moale; din aceastã pastã vom face cataplasme groase
cât un deget (1 cm) ºi cu o suprafaþã care sã depãºeascã zona suferindã.
Cataplasme pot fi reci sau calde: cele reci se aplicã pe zonele ganglionare
inflamate ºi în zona pelviana, iar cele calde sau cãlduþe pe zona hepaticã,
pancreaticã, renalã, osoasã. Cataplasmele se schimbã la 14, 21, 35 minute, dacã
se încãlzesc (cele reci) sau dacã se rãcesc (cele calde).
În situaþiile în care sunt bine tolerate de organism se pot þine pânã la 3 ore ziua
sau toatã noaptea; atunci când apar senzaþii neplãcute (arsurã, durere, frig,
înþepãturi, parastezii) se scoate cataplasma ºi nu se mai aplicã decât dupã 14 sau
21 de ore. Este bine sã se respecte o regulã ºi anume atunci când cataplasma se
usucã se înlocuieºte cu una proaspãtã; cataplasma se aplicã direct pe piele sau pe
un tifon dupã care se procedeazã ca la oricare dintre comprese.
ENERGIZANT « A »
Ingrediente: 4 cãþei mici de usturoi se piseazã foarte bine; 4 cepe proaspete,
de mãrime naturalã, tocate prin maºina de tocat carne, din care se pãstreazã doar
sucul;150 grame ovãz, râºnite cu râºniþa de cafea electricã ; 40 grame rãdãcinã
de valerianã (odolean), rase.
Ingredientele se amestecã cu 770 gr de miere ºi se fierb la foc mic pânã când
întreaga compoziþie are consistenþa unei creme subþiri. Preparatul se pãstreazã
pe o farfurie ºi se lasã sã se rãceascã, dupã care se taie bucãþele (în jur de 3 cm) ºi
se pãstreazã la rece.
Doza zilnicã: câte 2 bucãþi înainte de mese.
(continuare din pag. 2)
Orice familie îºi doreºte un copil ascultãtor, gata sã-ºi nu trezim copilul”!!!
urmeze pãrinþii, gata sã-i imite. Apropo, de ce nu staþi fãrã veºminte în casã, de ce vã
Voi condiþionaþi copilul sã
accepte o anumitã ideologie
religioasã, anumite dogme politice, o
anumitã filozofie de viaþã, o anumitã
teologie. ªi noi suntem atât de
inocenþi, atât de vulnerabili, încât
putem fi cu uºurinþã exploataþi.
Imitându-ºi pãrinþii, copiii
continuã sã perpetueze aceleaºi boli
de care au suferit ºi pãrinþii lor:
gelozia, ura, mânia, beþia, vanitatea,
etc. Ei devin niºte copii la indigo.
Mamã ºi tatã, de multe ori eu, mã
joc cu un obiect pe care-l întâlnesc în
jurul meu, dar am toate simþurile
ascuþite: vãd ºi ºtiu ce faceþi, ce
vorbiþi despre mine, ce puneþi la cale,
cum hotãrâþi destine, cum faceþi
aprecieri la multe atitudini sau acþiuni ale prietenilor voºtri, Dacã aºa vã comportaþi, niciodatã în viaþa mea nu va
ºtiu când faceþi dragoste – pentru cã spuneþi: „mai încet sã apãrea iubirea.
3
TINEREREÞE FÃRÃ BÃTRÂNEÞE -2 (ST-I)
1. Dimineaþa: câte o lingurã de terci din fãinã de cereale: grâu, secarã, ovãz,
mei, hriºcã. Terciul poate fi asortat cu: miere de albine, caise, stafide negre,
scorþiºoarã.
2. La prânz: o porþie de orez brun fiert ºi asortat cu o salatã de: spanac,
tomate, morcov, leurdã, urzicã, lãptucã, mãrar, zeamã de lãmâie.
3. Seara: 250ml suc de fructe autohtone sau citrice. Doritorii pot suplimenta
cu (numai un singur produs): 7 nuci, 35 arahide, 28 migdale.
Nota 1: De trei ori pe sãptãmânã, dimineaþa se poate consuma ºi un gãlbenuº
de ou.
Nota 2: Seara preparaþi o bãuturã rãcoritoare din: 100g mãceºe + 1 litru apã.
A doua zi strecuraþi, adãugaþi miere de albine ºi beþi bãutura în timpul zilei.
Preparatul se poate pãstra la rece.
CÃRBUNE DE LEMN
A. PREPARARE
Pe un loc plan se aºeazã câteva bucãþi de lemn (pin, stejar, salcâm, ulm, fag,
mesteacãn) ºi se aprind fãrã a folosi substanþe inflamabile (benzinã, motorinã,
kerosen, gazolinã, etc.). Dupã ce lemnul a ars, se acoperã cu o bucatã de tablã
(mai mare decât perimetrul pe care a ars lemnul) ºi apoi cu pãmânt, de aºa naturã,
încât la lemn sã nu mai pãtrundã aer. Se lasã aºa timp de 49 de ore. Lemnul pe
care-l scoateþi, îl mãrunþiþi ºi mãcinaþi, obþinând o pudrã pe care o pãstraþi în vase
(borcane) de sticlã închise cu capac, de culoare închisã ºi depozitate la rece.
B. ADMINISTRARE
a. Uz intern: Dupã prescripþiile terapeutului (de regulã 1 lingurã la 250 ml
apã).
b. Uz extern: Cataplasma cu cãrbune. În funcþie de zona ce doriþi s-o
acoperiþi, amestecaþi într-un vas de sticlã, emailat sau de ceramicã, 3 linguri de
pudra de cãrbune, 3 linguri fãinã de porumb sau de seminþe de in, peste care
0
turnaþi apã fierbinte, la 42 C ºi lãsaþi vasul acoperit timp de 14 minute.
Cantitatea de apã variazã în funcþie de nota de vâscozitate pe care doriþi sã o daþi
cataplasmei. Cataplasma obþinutã, dupã 14 minute se aºeazã pe o folie de
plastic ºi se întinde într-un strat subþire (3 mm) dupã care se acoperã cu o bucatã
de tifon, iar marginile vor fi îndoite ºi lipite cu bandã izolatoare, leucoplast
(pentru a nu vã pãta lenjeria). Dupã ce a fost aºezatã pe zona de corp se
protejeazã cu o faºã de cârpã, brâu, tifon ºi se menþine minim 3 ore sau maxim 7
ore.
O astfel de cataplasmã nu poate fi refolositã.
OCHI-EXERCIÞIUL 1
Închideþi ochii trei sferturi, într-o obscuritate completã, adãpostind ochii, în
spatele palmelor - fãrã sã-i atingeþi cu degetele. Partea inferioarã a palmelor o
sprijiniþi pe pomeþii obrajilor, degetele fiind pe frunte. Palmele stau cãuº. În
aceastã poziþie, ochii vor beneficia ºi de un transfer energetic subtil. Starea va fi
amplificatã, dacã înainte de începerea exerciþiului frecaþi palmele de 21 ori. Este
foarte bine, dacã în timpul exerciþiului evocaþi vizual orice formã de amintiri,
imagini cât mai agreabile (ex: imaginea cât mai clarã a fiinþei iubite). Aceastã
imagine , cât mai precis ºi intens evocatã , va fi menþinutã de voie, pe cât se
poate, fãrã eforturi excesive, condiþia esenþialã fiind ca imaginea sã fie cât mai
plãcutã dumneavoastrã. Exerciþiul dureazã 7 minute.
Indiferent ce aþi face, dragii mei, eu voi creºte singur ca
un copac. Nu voi sunteþi cei care mã cresc.
ruºinaþi între voi? Vã ruºinaþi de Ce veþi face voi cu mine aºa voi face ºi eu cu copiii mei,
mine? Câtã falsã pudoare! De câte dacã voi ajunge sã am o familie.
ori iubiþii mei pãrinþi aþi stat la Voi ca pãrinþi nu sunteþi decât un baby-sitter.
masã dezbrãcaþi, mai ales atunci Posesivitatea este o otravã.
când eraþi la iarbã verde, când Iubiþi-vã, dragii mei pãrinþi, eu de la voi, voi învãþa lecþia
vântul adia uºor, când pãsãrelele vieþii!
cântau? ªi sã mai ºtiþi cã...
De câte ori aþi întrerupt masa
pentru a face dragoste? Sau, de
câte ori aþi dansat înainte de a face - Oh! Oh! Oh!... Draga mea, … dragoste, trezeºte-te, ce
dragoste? s-a întâmplat?
Mamã, stai, nu pleca, nu te - Dragul meu, lasã-mã sã te strâng în braþe. Am avut un
trezi, termin imediat. vis tare ciudat. Se fãcea cã fiul nostru îmi vorbea, în timp ce
Eu voi învãþa primele lecþii eu priveam pescãruºii ºi ascultam marea cum îºi spãrgea
despre viaþã de la voi, iar dacã voi valurile de stabilopozi.
sunteþi lipsiþi de iubire, vã cicãliþi Dragul meu, Dumnezeu ne va dãrui un copil, în aceastã
ºi vã certaþi tot timpul, eu voi noapte când am fãcut dragoste, am rãmas însãrcinatã. Ce
învãþa ce este ura, gelozia ºi mânia. fericitã sunt, voi aduce pe lume o viaþã! Sper ca fiul nostru sã
zboare cât se poate de repede în LIBERTATE!
Petre Anca
 4 TEXTE DIN TRECUT
Paracelsus (1493-1541) – omul care a avut curajul sã revoluþioneze medicina - urmare din numãrul trecut
Motto:
„ªtiu cã sunt un om care nu spune
cuiva doar ceea ce i-ar face acestuia
plãcere, ºi nu obiºnuiesc sã dau
rãspunsuri politicoase la întrebãri
arogante. Eu îmi cunosc
comportamentul ºi nu doresc sã-l
schimb; nici n-aº putea sã-mi schimb
firea. Sunt un om aspru, nãscut pe
meleaguri aspre, am crescut în
pãduri de pini ºi poate de la ei am
moºtenit ºi nodurile. Ceea ce pentru
mine pare cuviincios ºi prietenos,
altuia îi poate pãrea nepoliticos, ºi
ceea ce pare mãtase ochilor mei
poate fi vãzut de altul ca o þesãturã
asprã”.
Mesajul sintetizeazã caracterul
controversatului medic al Renaºterii.
Paracelsus pune adevãrul ºtiinþific
înaintea formalismului ºi a
mondenitãþilor vieþii publice. Nu-ºi
pierde timpul cu formule siropoase,
convenþionale. Lucrurile trebuie spuse
simplu ºi în forma lor brutã, nealteratã
de reguli rigide de protocol.
Sursele cunoºtinþelor medicale
ale lui Paracelsus erau
înþelepciunea omului de rând ºi
rigoarea prestaþiei militare
Dupã ce a studiat în mari
centre medicale europene, Paracelsus
a cãlãtorit prin þãrile situate de-a
lungul Dunãrii. A mers apoi în Italia,
unde s-a înrolat în calitate de chirurg
militar în armata imperialã, a parti-
cipat la multe expediþii de rãzboi din
acele timpuri; înfruntând cu un curaj
rar întâlnit, primejdiile de moarte care
îl pãºteau la fiecare pas. Calma
durerile rãniþilor cu ajutorul unui
preparat propriu, care conþinea, printre
altele ºi laudanum.
Cu ocazia altor cãlãtorii a cules
foarte multe date utile, nu numai de la
medici, chirurgi ºi alchimiºti, dar ºi
din contactele pe care le-a avut cu
cãlãii, bãrbierii, ciobanii, evreii,
þiganii, moaºele ºi ghicitoarele. A
adunat informaþii preþioase, atât din
mediile cele mai înalte ale societãþii,
cât ºi din cele de jos, de la cei învãþaþi,
dar ºi de la cei neºtiutori; nu era ceva
neobiºnuit ca el sã fie vãzut adesea
printre cãruþaºi ºi vagabonzi, pe ºosele
ºi prin hanuri, situaþie care i-a
determinat pe rivalii lui înguºti la
minte sã-i reproºeze purtarea ºi sã-l
defãimeze.
Avea mulþi duºmani deoarece
combãtuse ºi înlãturase mentalitatea
învechitã a medicilor ºi a filozofilor
speculativi din acele timpuri; a venit
cu idei noi, care nu au fost bine primite
ºi ºi a apãrat modul de gândire într o
ma¬nierã mai degrabã durã decât
elegantã.
Dupã ce timp de zece ani a cãlãtorit
– uneori practicând profesia de
chirurg, alteori învãþându-i pe alþii sau
studiind alchimia ºi magia (potrivit
obiceiului acelor timpuri ), la vârsta de
treizeci ºi doi de ani s-a întors în
Germania, unde a devenit repede
celebru datoritã tratamentelor reuºite
pe care le-a aplicat.
D e º i c ã p ã t a re c u n o a º t e re
temporarã a fost expulzat din mai
multe locuri, inclusiv din Basel?
În 1525 Paracelsus s-a dus la Basel,
iar în anul 1527, la recomandarea lui
Oxcolampadius, a fost numit de cãtre
Consiliul Orãºenesc profesor de
medicinã ºi chirurgie. Prelegerile sale
nu constituiau, ca acelea ale colegilor
lui, doar repetarea ideilor lui Galen,
Hipocrat ºi Avicenna, lucru obiºnuit în
medicina din acele timpuri.
Concepþiile sale erau strict personale ºi
le preda independent de opiniile
celorlalþi, culegând aplauzele
studenþilor ºi ºocându-i pe colegii sãi,
prin nerespectarea regulii de a preda
doar ceea ce fusese acceptat ca valabil
de vechile autoritãþi în materie,
indiferent dacã învãþãtura era sau nu,
compatibilã cu raþiunea ºi adevãrul.
Paracelsus a deþinut un timp ºi
funcþia de medic ºef al oraºului Basel.
În aceastã calitate a prezentat
consiliului din Basel propunerea ca
farmaciºtii sã fie puºi sub autoritatea
sa, pentru a-i supraveghea în
exercitarea corectã a profesiei ºi a-i
verifica dacã foloseau doar substanþe
pure ºi originale, evitându-se ca ei sã
pretindã sume exagerate pentru
medicamente.
Urmarea acestei mãsuri a fost, aºa
cum era de aºteptat, cã Paracelsus ºi-a
atras întreaga urã a farmaciºtilor ºi a
vânzãtorilor de medicamente. În
acelaºi timp, mai mulþi medici ºi
profesori, invidioºi din pricina succe-
sului pe care el îl repurta în predarea
cursurilor ºi în tratarea bolilor, s-au
alãturat celor care-l defãimau,
susþinând cã numirea lui ca profesor la
universitate fusese fãcutã fãrã
asentimentul lor ºi cã Paracelsus era un
strãin despre care „nimeni nu ºtia de
unde vine”.Mai mult, pretindeau ei, nu
se ºtia dacã este sau nu „un doctor
adevãrat”.
Aceste neadevãruri ºi rãutãþi nu ar fi
avut consecinþe serioase dacã
Paracelsus nu ºi-ar fi fãcut duºmani în
rândul membrilor Consiliului oraºului
Basel. Paracelsus pentru cã a salvat
viaþa lui Canonicus Cornelius de
Lichtenfels, declarat nevindecabil de
cãtre alþi medici. Canonicus s-a arãtat
însã, nerecunoscãtor. Paracelsus l-a
dat în judecatã, dar consilierii oraºului
au favorizat cauza lui Canonicus.
Paracelsus a pierdut ºi a fost nevoit sã
pãrãseascã în grabã ºi, în cea mai mare
tainã, a Baselului, în luna iulie a anului
1528, pentru a evita neplãcutele
complicaþii ce s-ar fi putut ivi.
Dupã aceastã întâmplare
Paracelsus ºi-a reluat viaþa hoinarã,
rãtãcind – aºa cum fãcea în tinereþe –
prin toatã þara, trãind în tavernele
satelor ºi în hanuri, cãlãtorind tot
timpul dintr-un loc în altul. Numeroºi
discipoli l-au urmat, fie din dorinþa de
a învãþa lucruri noi, fie ca sã-ºi
însuºeascã mãiestria profesiei pentru a
o aplica la rândul lor. Cel mai faimos
dintre cei ce l-au urmat a fost Johannes
Oporinus, care, timp de trei ani, i-a fost
secretar ºi asistent, devenind apoi
profesor de limbã greacã ºi un
cunoscut editor, librar ºi tipograf în
Basel. Dar, Paracelsus a fost extrem de
reþinut în legãturã cu secretele sale ºi
nici Oporinus nu a avut acces la ele.
”Mi-am luat drept domeniu
întreaga cunoaºtere”
Iatã ce scria despre propriul crez:
„Am plecat în cãutarea artei mele
punându-mi adeseori viaþa în pericol.
Nu mi-a fost ruºine sã învãþ ceea ce mi
s-a pãrut folositor chiar de la
vagabonzi, cãlãi ºi bãrbieri. ”
[...]„Cunoaºterea pe care suntem
îndreptãþiþi sã o cãpãtãm nu este
limitatã la hotarele þãrii noastre ºi nu
vine dupã noi, ci aºteaptã sã pornim
noi înºine în cãutarea ei. Nimeni nu
devine un maestru al practicãrii
profesiunii sale în propria-i casã ºi nici
nu va gãsi un profesor într-ale
secretelor Naturii în colþurile camerei
sale. Trebuie sã cãutãm cunoaºterea
acolo unde este de aºteptat s-o gãsim;
atunci de ce ar trebui dispreþuit omul
care pleacã în cãutarea ei? Cei care
rãmân acasã poate cã vor duce o viaþã
mai uºoarã ºi vor ajunge la o stare
materialã mai bunã decât acei care
cãlãtoresc dintr-un loc într-altul, dar
eu niciodatã nu voi dori sã trãiesc
confortabil ºi nici sã mã îmbogãþesc.
Fericirea este mai bunã decât bogãþia
ºi fericit e acela care umblã de colo
colo, neavând asupra lui nimic cãruia
sã-i poarte de grijã.Cel care doreºte sã
studieze cartea Naturii trebuie sã calce
cu propriile-i picioare paginile ei.
Studiem cãrþile privind literele din
care sunt alcãtuite; Natura o studiem
cercetându-i conþinutul preþios în
fiecare þarã. Fiecare parte a lumii
constituie o paginã din cartea Naturii,
ºi toate paginile la un loc alcãtuiesc
cartea ce conþine marile ei revelaþii”.
Paracelsus este considerat ca unul
dintre marii cãlãtori de la sfârºitul
Evului Mediu. Nu cãlãtorea în sine ci,
pretutindeni pe unde trecea, sãvârºea
adevãrate minuni vindecând.
Considerat un salvator, el se mulþumea
cu orice. Din banii câºtigaþi, de la
bonavii mai avuþi pe care îi vindeca,
Paracelsus îºi cumpãra cãrþi de ºtiinþã,
instrumente medicale chirurgicale ºi
fãcea cãlãtorii prin þãri strãine. De
aceea era sãrac, dormea pe unde apuca:
în colibele sãracilor, dar ºi în palate.
Paracelsus a fost împroºcat cu
invective de cãtre rivalii sãi din pricina
modului de viaþã agitat pe care îl ducea
ºi pentru neîncetata sa pribegie. El nu a
dobândit cunoºtinþe stând confortabil
ºi studiind, aºa cum fac cei mai mulþi
oameni de ºtiinþã, ci a cutreierat lumea,
mergând oriunde se aºtepta sã gãseascã
ceva folositor.
Proba celor grav bolnavi
Controversele legate de calitatea lui
“oficialã” de medic se datorau faptului
cã era totuºi mult superior colegilor sãi
de breaslã ºi a obþinut vindecãri
miraculoase cu pacienþi ce fuseserã
declaraþi incurabili de cãtre doctori cu
renume. Faptul e dovedit de Erasmus
din Rotterdam, un învãþat renumit ºi un
martor scrupulos. Printre pacienþii
vindecaþi de Paracelsus s-au numãrat
nu mai puþin de optsprezece prinþi,
cãrora cei mai vestiþi medici le-au
aplicat tratamente rãmase fãrã rezultat.
La vârsta de treizeci ºi trei de ani,
Paracelsus era deja obiectul admiraþiei
profanilor ºi al invidiei celor din
breasla medicalã. ªi-a atras mânia
doctorilor fiindcã trata fãrã platã pe
mulþi din clasele sãrace, în timp ce alþi
medici pretindeau onorarii exagerat de
mari.
Uneori, rãsplata pentru
tratamentele medicale a fost
nerecunoºtinþa. Contele Philippus de
Baden a fost vindecat de Paracelsus
într-un timp scurt, deºi medicii alopaþi
renunþaserã sã-l mai trateze,
socotindu-l incurabil. Din nefericire,
contele s-a dovedit strâns la pungã ºi
nerecunoscãtor. Ingratitudinea acestui
nobil a constituit un motiv de bucurie
pentru duºmanii lui Paracelsus ºi un
binevenit prilej pentru a-l ridiculiza ºi
batjocori mai abitir decât în trecut.
La Nurenberg, unde medicii atestaþi
local, l-au considerat un vraci, un
ºarlatan ºi un impostor. Ca sã
dovedeascã netemeinicia acuzaþiilor
ce i-au fost aduse, a cerut consiliului
orãºenesc sã i permitã sã trateze doar
pacienþii declaraþi irecuperabili.
Medicii i-au trimis spre tratament
câþiva bolnavi de elefantiasis, pe care
Anul 2, NR. 6, IANUARIE 2009
el i-a vindecat într un timp foarte scurt
ºi fãrã sã pretindã vreun onorariu.
Documente care se referã la acest caz
pot fi gãsite în arhivele oraºului
Nurenberg.
Invitat la Salzburg, de prinþul
palatin, ducele Ernst de Bavaria, mare
iubitor de ºtiinþe oculte, Paracelsus a
cules însã ºi roade ale îndelungatelor
eforturi ºi faima lui a început sã fie
cunoscutã în tot mai multe locuri. Avea
42 de ani.
Nu i-a fost dat sã se bucure prea
mult timp de recunoaºtere cãci, la 24
septembrie 1541 a murit, dupã o scurtã
suferinþã, la vârsta 48 de ani, într o
cãmãruþã a hanului „Calul Alb”, iar
trupul i-a fost îngropat în cimitirul
Sfântul Sebastian.
Cauza morþii lui Paracelsus este
misteroasã. Cercetãrile recente par sã
confirme afirmaþiile contemporanilor.
Paracelsus a fost atacat miºeleºte în
timpul unui banchet de niºte oameni
plãtiþi de duºmanii lui. În timpul
atacului a cãzut, iar cãzãtura i-a produs
o fracturã cranianã, de la care i s-a tras
moartea, câteva zile mai târziu. A lãsat
o modestã avere la moartea sa, dar
moºtenirea cea mai important a
constituit o numãrul mare de scrieri.
Acest om extraordinar, unul dintre cei
mai renumiþi ai tuturor timpurilor, a
fost urmat de mulþi discipoli devotaþi,
dar numãrul celor care l-au invidiau ºi
îl urau era încã ºi mai mare
Proba timpului
De la moartea lui Paracelsus au
trecut mai mult de 4 secole dar unele
din preceptele sale sunt ºi astãzi
valabile. El spunea la finalul vieþii:
”Am învãþat ani îndelungaþi în
ºcolile germane, italiene, franceze,
cãutând temeiul medicinei, al leacului.
Am cutreierat ºi alte þãri. In toate
aceste locuri am cercetat ºi m-am
informat despre arta vindecãrii ºi a
medicinei practicate de specialiºtii de
acolo.
Boala vine din naturã ºi leacul tot
din naturã ºi nu de la medic. De aceea
medicul trebuie sã studieze atât natura
cât ºi doctoriile ºi ceea ce natura ºi cu
remediile ei îl învaþã aceea trebuie sã
facã. Natura formeazã pe medic ºi nu
omul.
Când boala a intrat în organism
atunci toate organele trebuie sã lupte
împotriva ei, nu numai unul singur.
Cãci boala este moartea tuturora.”
Oamenii mari sunt aceia care au
darul de a observa, de a compara ºi a
prognoza. Simþurile lor sunt mai bine
dezvoltate, mai adânci, mai ascuþite. Ei
pot valorifica rezultatele observaþiilor
fãcute asupra fenomenelor naturii ºi
asupra vieþii sociale, sub formã de
teorii ºi legi ºtinþifice.
Sunt puternici ºi îndrãzneþi. Nu se
tem de piedici, nu se tem de pericole,
nu se tem de ameninþãri. Sunt
neobosiþi, dornici de implicare
permanentã în noi aventuri ale
cunoaºterii umane.
Philippus Aureolus Theophrastus
Bombastus von Hohenheim ºi-a luat
numele de Paracelsus din dorinþa de a
umbri renumele ºtiinþific al celui mai
mare medic roman, Aulus Cornelius
Celsus (n. c. 25 î.Hr. - d. c. 50), medic-
enciclopedist, supranumit Hippocrate
al latinilor ºi Cicero al medicinei
Oamenii mari rãmân în istorie ca
simboluri ºi ca modele. Istoria se
repetã ciclic. A existat Celsus, a venit
apoi Paracelsus. Cine va fi oare
urmãtorul?
Compendiu informativ:
Carmencita Tãbãcaru
Bibliografie:
1. Constantin Rabega, Figuri ilustre din
perioada renaºterii.
2. Ray Spangenburg, Diane Kmoser, De
la grecii antici la revoluþia ºtiinþificã.
Anul 2, NR. 5, IANUARIE 2009
TEXTE DIN TRECUT ªI TEXTE MAI RECENTE
DE LA VACCINÃ ... LA PRIMUL VACCIN
În 1749, doctorul englez Jenner, a remarcat cã ciobanii
contaminaþi cu vaccinã (boalã viroticã contagioasã a
bovinelor, transmisibilã omului), nu se mai îmbolnãveau de
variolã (boalã gravã, viralã, contagioasã, care producea decese
în masã). Acele timpuri se confruntau cu epidemii de variolã, a
cãrui tratament, ca de altfel similar oricãrei îmbolnãviri virale
valabil ºi astãzi, nu era cunoscut. Lui Jenner i-a venit ideea sã
preleveze prin scarificare (zgâriere), material din leziunea
tipicã a unei persoane infectate cu vaccinã ºi sã o inoculeze
unui bãiat de 8 ani cu scopul de a-l proteja împotriva variolei.
Nici un semn de boalã nu a apãrut la acel copil. A luat naºtere,
pentru întâia oarã, noþiunea de imunitate creatã unei persoane,
care avea deja o boalã benignã, prin care acea persoanã era
protejatã de o altã boalã mai gravã, sau chiar incurabilã. De aici
ºi asemãnarea dintre viruºii care au putut fi izolaþi la sfârºitul
sec. XIX.
Cât de importantã a fost descoperirea respectivã la acea
vreme? A fost ea pusã în practicã?
Deºi descoperirea doctorului Jenner este menþionatã în
toate tratatele ºi enciclopediile medicale, parlamentul englez
al vremii a refuzat categoric sã declare vaccinarea respectivã
obligatorie, însã la recompensat pe Jenner cu 10.000 livre în
1803 ºi cu 20.000 livre în 1807. Metoda lui Jenner a prins rapid
în strãinãtate, medicul fiind decorat de Napoleon însuºi. Existã
o versiune în care se aminteºte cã Jenner ºi-a vaccinat fiul cel
mare, care a murit apoi de tuberculozã, dupã care nu ºi-a mai
vaccinat ºi ceilalþi copii temându-se de consecinþele nefaste
ale propriei descoperiri. Alþi autori susþin cã doctorul ºi-a
inoculat sieºi acel vaccin, care a condus la înrãutãþirea sãnãtãþii
sale ºi-n final, la decesul sãu.
De ce Jenner nu a fãcut public aceste lucruri? Simplu,
fiindcã era preocupat de bani, renume, onoruri. Jenner, a
inventat vaccinarea, crezând cã imunitatea este asiguratã
printr-o simplã vaccinare pe braþ. Ulterior s-a descoperit cã
acest lucru era inexact ºi s-a afirmat cã vaccinarea pe
amândouã braþele ar da securitate totalã. Când ºi aceastã
metodã s-a dovedit ineficace, s-a declarat atunci cã cele douã
braþe trebuiau sã fie vaccinate în diverse pãrþi ºi cã trebuia
repetatã vaccinarea la fiecare 7 ani. În cele din urmã perioada
de imunitate s-a redus puþin câte puþin pânã a ajuns la 3 ani.
Toate acestea demonstreazã fãrã tãgadã, cã nici medicii nu au o
imagine clarã asupra acestei probleme. În realitate, aºa cum
am mai spus-o înainte, nimic nu demonstreazã cã variola nu va
ataca persoane vaccinate sau cã imunitatea ar fi în mod necesar
o consecinþã a vaccinãrii. (Mahatma Gandi - Ghidul sãnãtãþii)
În Marea Britanie vaccinarea antivariolicã n-a fost
niciodatã impusã, din 1796 pânã în 1979, datã când
Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) a decretat eradicarea
globalã a variolei datoratã vaccinãrii. Între 1963-1979 s-au
înregistrat doar 145 cazuri de variolã în Marea Britanie,
virusul fiind adus din Asia ºi Africa. În schimb în Filipine
epidemia de variolã din 1918-1919, unde populaþia a fost cea
mai vaccinatã din lume, începând cu anul 1905, au fost afectaþi
deopotrivã, atât cei vaccinaþi cât ºi cei nevaccinaþi. Bilanþul a
fost tragic: 145.317 cazuri de îmbolnãviri ºi 63.434 decese.
Franþa a înregistrat în Savoia, ca urmare a vaccinãrii
antivariolice decesul mai multor copii. Pãrerea dr. De
Brouwer, este cã Jenner a adus ca noutate ideea prevenþiei,
pentru prima datã, pentru a împiedica îmbolnãvirea. Este mai
uºor sã previi decât sã vindeci.
Doctorul De Brouwer a recunoscut însã, cã ”medicul nu
are nici un interes ca diverse afecþiuni sã fie evitate: i-ar
distruge astfel, chiar materia primã pe care-ºi exercitã arta ºi
profesia sa, generatoare de profituri”. „Dacã prevenirea ar
deveni regulã generalã, ºi într-un interval de 20 de ani, de
exemplu, afecþiunile cele mai banale ar regresa cu 30%,
medicina alopatã ar fi ruinatã.”... Pe de altã parte vânzãrile
din industria farmaceuticã ar scãdea ºi ar genera o crizã
serioasã în privinþa locurilor de muncã. Conducãtorii politici,
care din punct de vedere economic, au legãturi cu aceste
întreprinderi, nu ar fi niciodatã de acord cu prevenirea
bolilor.”
DE LA VACCIN … LA TEORIA VACCINÃRII…
Întreaga teorie a vaccinãrii nu are un fundament ºtiinþific;
se bazeazã pe experienþa unui singur om!
Acesta a fost punctul de plecare, preluat ºi lansat la scarã
globalã de Pasteur, chimist-biolog, avid de bani ºi onoruri. De
aici s-a dezvoltat o întreagã industrie, cu acordul publicului
ignorant, al conducãtorilor politici ºi al lumii medicale, mass
media fiind aservitã acestei industrii.
Pasteur însuºi a realizat un singur experiment, pe un copil
muºcat de un câine, realizând prima vaccinare antirabicã. Total
inutil, de vreme ce acelaºi câine mai muºcase încã 4 persoane,
care n-au fost vaccinate ºi nici nu s-au îmbolnãvit ulterior.
Dar ce s-a întâmplat cu variola? A fost eradicatã prin
mãsuri riguroase de igienã, cauza ei fiind murdãria. Aºa
debuteazã orice boalã infecþioasã, epidemie (atingând o mare
parte a populaþiei) sau pandemie (cuprinzând întregul glob).
Apar în flux, ating un apogeu ºi apoi se retrag, intrã în reflux,
pânã dispar. Toate epocile din istoria umanitãþii au înregistrat
astfel de epidemii sau pandemii specifice: ciuma, holera, etc.
ªi totuºi omenirea a rezistat ºi nu a dispãrut, chiar dacã în
antichitate, evul mediu nu erau cunoscute vaccinurile, bolile
regresând întotdeauna de la sine, focarele de boalã stingându-
se brusc aºa cum apãruserã.
...ªI LA CAMPANIILE DE VACINARE ÎN MASÃ
OMS a gãsit de cuviinþã sã vaccineze contra variolei, în
1974 peste 100 milioane de locuitori ai Africii Centrale, deºi
boala a dus la decesul a doar 10 mii de persoane. Campania
OMS s-a extins ºi asupra Europei, pânã în 1977, deºi între
1962-1970, în 12 þãri europene s-au înregistrat doar 391 de
cazuri de variolã, care proveneau din Marea Britanie -145,
ISTORIA VACCINULUI
Republica Federalã Germania -65, Asia-20, Africa-5, iar 181
de provenienþã necunoscutã, posibil europeanã.
JUSTIFICÃ 181 CAZURI, VACCINAREA LA NIVEL
GLOBAL?
Iatã un scurt istoric relevant. Încã din 1903 sunt
consemnate proteste ale unor politicieni ºi medici împotriva
vaccinãrii. Ministrul belgian al sãnãtãþii s-a opus în
parlamentul belgian, proiectului de lege asupra vaccinãrii
obligatorii din vremea sa. Citatul de mai jos a fost extras din
discursul ministrului belgian al sãnãtãþii, în martie 1903, la
solicitarea deputaþilor socialiºti de a se discuta un proiect de
lege, privind obligativitatea vaccinãrii antivariolice.
“Guvernul nu se îndoieºte deloc de grija noilor naºi ai
proiectului de lege pentru sãnãtatea publicã ºi pentru a feri
naþiunea de apariþia flagelurilor epidemice. Dar când este
vorba de a legifera într-un asemenea domeniu, de a confisca
libertatea cetãþenilor ºi de a aservi naþiunea unor practici
reiterate de inoculare în sânge a unor materiale patogene sau
morbide, cãci orice virus este aºa, Camera Legislativã ºi
Guvernul naþiunii trebuie sã caute sã se edifice asupra
utilitãþii, eficacitãþii ºi indispensabilitãþii unei mãsuri, a unei
practici de igienã publicã declaratã profilacticã pentru o
boalã gravã ºi ucigãtoare pentru naþiune. Dacã sunt stabilite
aceste condiþii, trebuie apoi sã ai certitudinea inocuitãþii
practicii.
Pãrintele vaccinãrii Jenner, întrebat în 1806, de cãtre un
comitet, care ancheta în numele guvernului englez, efectele
vaccinei, a anticipat ºi a rãspuns sigur pe el, cã vaccina nu
numai cã imuniza pe viaþã împotriva variolei, dar, era
întotdeauna inofensivã. Au survenit, de atunci numeroase
evenimente care au infirmat sau chiar au anihilat cele douã
afirmaþii. [...] Statistica a înregistrat toate accidentele ºi
decesele din cauza vaccinãrii ºi nu cred cã onorabilii membri
ai Camerei, le ignorã. Mi se pare cã relativ la aceste accidente
s-a aºternut o tãcere interesantã. Ziarele profesionale le
înregistreazã ºi se îndoiesc de inocuitatea vaccinãrii.
Vaccinofilii ar demonstra rea intenþie, dacã ar nega sau ar lãsa
publicul sã ignore faptul cã situaþia vaccinãrii nu e deloc roz.
Adevãrul este domnilor, cã vaccina infecteazã sângele ºi
întreaga economie. Or, legea biologiei ºi dezideratul suprem al
igienei cer, ordonã, integritatea absolutã a sângelui ºi a
umorilor corpului, distanþarea de orice virus, de orice toxinã,
de orice otravã, de orice agent morbific. Nu numai Biblia o
spune, ci ºi ºtiinþa biologicã spune acest lucru. A vaccina
înseamnã deci, a declara rãzboi legilor biologiei ºi igienei, iar
scuza pentru acest atentat se bazeazã pe teama de a contacta
un rãu mai grav.”
Ministrul belgian al sãnãtãþii l-a întrebat pe profesorul M.
Calmette din Lille, autor al unui tratat despre profilaxia ciumei
cu ajutorul serurilor, care putea fi mãsura popularã cea mai
eficace contra flagelurilor de orice naturã epidemicã:
“Domnule Ministru, curãþenia singurã este cea care
trebuie sã triumfe.”Aceastã mãrturisire simplã ºi instructivã
dezvãluie întreaga profilaxie împotriva variolei ºi oricãror
epidemii. S-a stabilit chiar, în mod experimental, cã atunci
când virusul variolic prindea un tuberculos, acesta se vindeca
adesea ºi de variolã ºi de tuberculozã. Faptele acestea au o
logicã ºi trebuie sã dea de gândit partizanilor vaccinãrii. A
infecta ºi reinfecta sângele cu virusul-vaccin, înseamnã a-l
pregãti pentru acþiunea bacilului tuberculos, favorizat de
vaccin, dar paralizat de virusul variolei. [...]Domnilor, nu
insist mai mult, cãci bunul simþ, raþiunea dumneavoastrã
sãnãtoasã, respectul dumneavoastrã pentru libertate, pentru
libertatea cetãþenilor ºi cea a ºtiinþei, dragostea
dumneavoastrã pentru datoria împlinitã, vã vor ghida votul.”
În septembrie 1911, doctorul Jules Vinderogel consemna în
Le Medicin: “Medicina ºi arta îºi gãsesc singure modul just de
exprimare ºi medicii care gândesc ºi ºtiu sã observe,
specialiºtii în ºtiinþele naturale ºi biologii, trebuie sã
condamne pe bunã dreptate, orice metodã care infecteazã
sângele ºi mai ales îl contamineazã cu viruºi, vaccinuri, seruri
patologice ºi morbifice. Singura lege este cea pe care natura o
strigã din toatã inima: sãnãtatea se instaureazã în condiþii
sanitare propice de funcþionare a microenzimei ºi a celulelor,
boala se grefeazã pe condiþii opuse.”
Doctorul H. Boucher amintea în ziarul Le Patrie din 21
februarie1913 …când au început vaccinãrile obligatorii ºi
intensive, rujeola, scarlatina, bolile eruptive, - ca regulã
generalã, analoge variolei, - ca sã nu spunem identice
(explicarea acestei identitãþi ar lua prea mult timp), au crescut
în mod deosebit de mult. Deja acum mai multe luni, vreo doua
adicã în decembrie 1912 am adresat tuturor ziarelor medicale
din Franþa, semnalate de Guide Rosenwald anunþul creãrii la
5
Paris a unei societãþi, prima dacã nu mã înºel, fondatã de la
invenþia lui Jenner ºi purtând numele de Societatea Francezã
Împotriva Vaccinãrii. Adãugãm, pentru a-i da referinþe în faþa
publicului cã, afiliatã la Liga Internaþionalã Antivaccinalã, ea
avea, pentru a o patrona, nume ilustre, printre care Richard
Wallace. [...] dogma extravagantã a vaccinãrii are profunde
rãdãcini în Franþa, rãdãcini atât de puternice, încât ele cresc pe
un teren alcãtuit din materialul legendelor ºi humusul
obiceiurilor, acum seculare, în care fermenteazã violent drojdii
complexe, produse de Actualitatea Medicalã condusã de
defunctul Goureau, de Revista Medicalã, din ignoranþã,
subiectivism, indiferenþã ºi dorinþe de înavuþire.”...”Îmi voi
aminti întotdeauna cã într-o reuniune mixtã de medici ºi
veterinari unde îmi expuneam adevãrul medical despre vaccinã,
preºedintele, un medic cunoscut, adresându-se ajutoarelor sale,
le-a spus cu o voce destul de ridicatã pentru ca eu sã o pot auzi:
”PREA DES NE PIERDEM TIMPUL ASCULTÂNDU-I
ISTERIILE; FÃRÃ ÎNDOIALÃ, EL NU ªTIE CE NE ADUC
VACCINÃRILE. ÎN CEEA CE MÃ PRIVEªTE, FIE AN BUN
SAU RÃU, PRIMESC O SUMÃ ROTUNDÃ DE 3000 DE
FRANCI ªI CU SIGURANÞÃ N-AM CHEF SÃ MÃ DESPART
DE EI.” Cu toate acestea, totuºi se pregãteºte o reacþie: spirite
superioare, ºi deci libere, încep sã simtã, deºi încã destul de
confuz, contradicþia formidabilã legatã de aceastã utilizare a
vaccinãrii ºi serurilor, pericolele cu care aceºti agenþi
ameninþã ºi sãnãtatea publicã.”
Expunerea de motive a deputatului Duveau din cadrul
Proiectului de lege are ca obiect restituirea caracterului
facultativ al practicii medicale a vaccinãrilor, înaintat Comisiei
pentru Familie, Populaþie ºi Sãnãtate Publicã 5 decembrie
1957.
“Se pot citi în fiecare zi, în presã, comunicate victorioase
ale Serviciului de Sãnãtate, care promite publicului fãrã
încetare, bucuriile reînnoite a vreunui nou vaccin. ªi totuºi,
lista vaccinurilor cunoscute este deja impresionantã. Dupã
vaccinul antivariolic, am cunoscut vaccinul împotriva difteriei,
tifoidei, febrei galbene, ciumei, holerei, etc. Mai recent, a fost
lansat faimosul BCG atât de faimos, încât statisticienii prea
grãbiþi, anunþau regresia tuberculozei înainte chiar de
vaccinarea cu BCG sã fie generalizatã. Astãzi este vaccinul
împotriva poliomielitei care, în ciuda terifiantei afaceri Salk, ar
fi fost, din fericire, “pus la punct” în Franþa. Mâine, va fi
vaccinul împotriva gripei, furunculozei, dizenteriei,
scarlatinei...sau cancerului![...] Într-un cuvânt, graþie
vaccinurilor, omul ar deveni nemuritor.[...] Suntem convinºi cã
oamenii de ºtiinþã nu cred nici ei înºiºi în aceste „braºoave”.
Ceea ce este, în orice caz, sigur, este cã profanii le cred din ce în
ce mai puþin. ªi, nu pãrinþii celor 80 de copii americani seceraþi
de poliomielitã, dupã ce au suferit vaccinarea cu Salk, vor fi cei
care sã ne contrazicã. Vaccinãrile multiple ºi generalizate
efectuate sub constrângere, - constituie nu numai o atingere
adusã integritãþii persoanei umane ci ºi o greºealã capitalã ale
cãrei efecte nefaste au provocat deja, pe plan biologic, o
regresie foarte netã a raselor aºa-zise civilizate, în aºteptarea
prãbuºirii lor. Dupã cum spunea un biolog celebru, se poate sã
fi lungit durata medie de viaþã, dar bolnavii n-au fost niciodatã
aºa de numeroºi. Longevitatea creºte, vitalitatea se
diminueazã...Ce succes!
…ªi totuºi, ni se vorbeºte în fiecare zi, despre noi vaccinuri
sau despre noi seruri. Unde ne vom opri oare?
...Claude Bernard a spus: ”Microbul nu este nimic, terenul
este totul”. Terenul este deci, acela pe care trebuie sã-l
amenajãm, sã-l întreþinem. Or, acest teren, noi îl denigrãm încã
de la naºtere prin inoculare de vaccinuri diverse ºi variate, care
modificã ºi altereazã organismul, distrug apãrãrile naturale ºi
fac încã de la început, dintr-un copil sãnãtos, o fiinþã sofisticatã
ºi în consecinþã, anormalã. Existã, de altminteri, numeroºi
medici-ºi nu din cei mai slabi-care, fãrã a se teme de posibilele
represalii, trag, din când în când, câte un semnal de alarmã ºi
nu ezitã sã punã în evidenþã pericolul vaccinãrii sistematice.
...La ºcoalã, la liceu, la regiment, la uzinã, medici,
infirmieri sau asistenþi practicã vaccinarea sistematicã, pe o
scarã din ce în ce mai largã. În curând, dacã nu luãm aminte,
fiinþa omeneascã nu va mai fi decât un cobai supus fãrã
restricþii discreþiei ºi experienþelor vaccino-terapeuþilor. ªi,
suntem într-o þarã în care instituþiile sunt bazate pe respectul
persoanei umane ºi libertãþii individuale.
Ce bine înþelegem cã, atunci când s-a votat legea care face
obligatorie vaccinarea cu BCG, un parlamentar, senatorul
Henri Rocheau, a exclamat: “Sunt tatãl a 4 copii. Mã angajez în
mod formal, de faþa tribunei Parlamentului Francez, sã mã
opun prin toate mijloacele aplicãrii, în familia mea, a legii
asupra BCG.” […] „Cu siguranþã, în acelaºi spirit, gruparea
socialistã din Adunarea Naþionalã a depus, la 26 octombrie
1955, la iniþiativa colegului nostru dr. Arbeltier, un proiect de
lege vizând instituirea dreptului la reparaþia prejudiciului
cauzat victimelor vaccinãrilor obligatorii.
...Adevãrata terapeuticã este cea care constã în a ne hrãni
cu alimente naturale, lipsite de produse chimice, ºi de a trãi în
locuinþe aerisite, la adãpost de zgomotele excesive. Aici trebuie
sã facem eforturi. Banii cheltuiþi pe vaccinuri riscã foarte tare
sã nu-ºi atingã scopul! Banii utilizaþi pentru construcþii vor
îmbogãþi patrimoniul naþional, redând în acelaºi timp
oamenilor acestei þãri bucuria de a trãi care a fost, în tot acest
timp, arma cea mai eficace împotriva bolii.”
Compendiu informativ întocmit de
Doctor Corina Schell
Bibliografie
Dr. Louis de Brouwer – Vaccinare, eroarea medicalã a secolului
Materiale transmise medicilor prin Autoritatea de Sãnãtate Publicã
 6 MEDICINA ALOPATÃ versus ...
VACCINAREA: EROAREA MEDICALÃ A SECOLULUI
Nu s-a demonstrat niciodatã în practicã faptul cã principiul teoretic al vaccinãrii
constituia fundamentul unui act terapeutic, din punct de vedere ºtiinþific.
(Louis de Brouwer, doctor)
Titlul aparþine doctorului de Brouwer, medic francez care ºi-a expus foarte documentat
pãrerile. În pagina 4, sub titlul Istoria Vaccinului, se regãsesc pasaje din teoriile medicului
francez.
Am considerat, în calitate de medic, sã încerc ºi eu, la rândul meu, sã susþin pãrerea
onorabilului doctor, fiind total în asentimentul sãu, fãrã nici o reþinere.
Medic specialist medicina de familie, cunosc implicit ceea ce înseamnã o campanie de
vaccinare lunarã, care include copii, de la sugarul de 2 luni pânã la copilul de 2 ani ºi jumãtate. De
asemenea, în calitate de medic vaccinator ºcolar am trecut prin mai multe campanii de vaccinare,
anuale. Menþionez astfel în cunoºtinþã de cauzã, cã aceste campanii sunt finanþate ºi legiferate de
Ministerul Sãnãtãþii (MS) ºi sunt obligatorii. Personal nu am cunoscut medici colegi care sã se
opunã unei campanii vaccinatorii. De ce?
Medicii practicieni nu au idee de ceea ce înseamnã un vaccin, cu ce substanþe e contaminat, pe
ce medii a fost cultivat. De regulã citim pe prospect: ”vaccin cultivat pe ouã embrionate,
contraindicat celor alergici la ouã”; ºi eventual, despre tulpinile de virus ce compun acel vaccin.
Nici o vorbã despre prelevãrile pe feþi morþi, despre formaldehidã ºi alte substanþe toxice. Despre
toate acestea am aflat recent la conferinþele domnului Petre Anca, un colonel inginer aducãtor de
luminã. Luminã din care ne împãrtãºim ºi noi medicii ºi toþi cei care au ºansa de a-i fi alãturi.
Altfel, de bunã credinþã dar ignoranþi total, medicii cred cã vaccinãrile aduc un beneficiu
populaþiei.
Vaccinãrile sunt servicii decontate de Casa de Asigurãri de Sãnãtate ºi sunt un mod de a mai
creºte venitul lunar al medicilor. Mulþi confraþi se bucurã atunci când prind câte o campanie de
vaccinare în masã. Mai dreg situaþia financiarã.
Cred, ca o pãrere personalã, cã ºi frica de a nu executa un ordin al MS face corpul medical sã
plece obedient capul, chiar ºi atunci când are îndoieli privind eficacitatea unui/unor vaccinuri.
Consider cu atât mai binevenit un material care sã aducã luminã. Ce înseamnã cu adevãrat un
vaccin, cât beneficiu aduce el, odatã inoculat organismului uman, care sunt efectele secundare ºi
concluzii.
Voi cãuta sã prezint câteva informaþii referitoare la campania de vaccinare împotriva
cancerului de col uterin la fetiþele de clasa a 4-a.
Personal mã declar dintru început împotriva vaccinãrilor de orice fel, deoarece însãºi practica
mea medicalã mi-a dovedit clar, inutilitatea administrãrii vaccinurilor. Aceasta s-a întâmplat în
urmã cu ceva timp, când am observat cã rezultatul unei campanii de vaccinare rujeolicã, a generat
efectul exact contrar celui scontat. Aproape toþi copii vaccinaþi antirujeolic au dezvoltat boala.
La întrebãrile mele, colegi epidemiologi mi-au rãspuns cã probabil vaccinul nu a fost transportat
în condiþii de securitate, nu a fost refrigerat la temperatura necesarã, (-40 C) ºi ca atare ºi-a pierdut
efectul, inactivându-se. Sincer acest rãspuns nu m-a satisfãcut ºi îndoiala ºi-a fãcut loc în mintea
mea. Cu atât mai mult, cu cât, domnul Petre Anca, maestrul ºi terapeutul a cãrui opinie o
preþuiesc, mi-a expus pãrerea dânsului în privinþa inutilitãþii ºi mai ales nocivitãþii tuturor
vaccinurilor. Dânsul a tratat personal 13 copii rãmaºi „legume” în urma imunizãrilor efectuate în
primul an de viaþã.
DESPRE SISTEMUL IMUNITAR
Organismul nostru se apãrã prin limfocite T, care curãþã tot ceea ce este strãin corpului ºi prin
limfocite B, care produc anticorpi specifici, împotriva bacteriilor ºi a virusurilor cu care vin în
contact. Este evident faptul cã organismul este capabil sã se apere în faþa oricãrei agresiuni
externe, are un întreg arsenal anume specializat ºi nu necesitã întãriri artificiale. Limfocitele B au
memorie, astfel încât supuse agresiunii bacteriene sau virale, vor fi capabile sã recunoascã acei
agresori când se vor confrunta din nou cu aceºtia. Odatã creat ºablonul matriþa funcþioneazã,
producând anticorpi în serie.
Vaccinofilii s-au bazat pe aceastã similitudine: inoculând în organism un virus sau o bacterie
sub formã atenuatã (antigen), ar determina limfocitele sã reacþioneze la acest antigen ºi sã-l
pãstreze în memorie, astfel încât, la o nouã expunere, la acel tip de virus/bacterie, sã i se opunã.
OARE AªA SE ÎNTÂMPLÃ, ÎN REALITATE? LIMFOCITELE ΪI POT PIERDE
MEMORIA, ÎN URMA AGRESÃRII FRECVENTE PRIN VACCINARE ªI POT ATACA
PROPRIUL ORGANISM, GENERÂND BOLILE AUTOIMUNE
Vaccinãrile în masã au condus la numeroase accidente ignorate de medici. În plus, nu existã
nici o metodã de a verifica, dacã dupã vaccinare, pacienþii dezvoltau sau nu boala. Se declara doar
stingerea epidemiei, ca un triumf al vaccinãrii. Nu se amintea deloc cã unii oameni nevaccinaþi
luptau cu boala eficace, graþie propriului sistem imunitar, în timp ce alþii în ciuda vaccinãrii sau
nevaccinaþi, dar cu sistem imunitar deficient, decedau. Dar, decesele celor imunizaþi erau adesea
trecute sub tãcere sau mult minimizate.
Medicii sau savanþii nu s-au întrebat în ce mod limfocitele dotate cu memorie sunt agresate de
frecvenþa imunizãrilor, într-atât încât îºi pierd memoria dupã un anumit timp. De aceea sunt
necesare revaccinãrile, dar ce memorie sã mai existe dupã 15 imunizãri? Nici demonstrarea
memoriei universale n-a fost doveditã ºtiinþific.
Evident, nu s-a dovedit nimic. Toate agresiunile asupra limfocitelor, duc la pierderea
memoriei acestora, astfel încât, acestea nu mai pot deosebi self de non-self (propriul de
non/propriu) ºi pot duce în final, la crearea de anticorpi dirijaþi împotriva propriului organism
generând astfel bolile autoimune. Imunologia este ºtiinþa medicalã care n-a progresat mai deloc,
multe secrete aºteaptã a fi descifrate. De aceea boli precum SIDA sau bolile autoimune sunt
incurabile prin metodele medicinei alopate.
În organismul uman trãiesc în simbiozã, viruºi ºi retroviruºi, conform cu cercetãrile fãcute în
SUA. Aceºtia se gãsesc în stare inactivã, deci nu produc boli. Un virus nou inoculat în organism,
poate fi inactiv iniþial încercând o armonie cu ceilalþi viruºi, proprii organismului ºi cu
organismul însuºi. Însã, dacã terenul respectivului organism, care primeºte virusul inactiv este
slãbit, sau dacã se produc anumite evenimente biologice, virusul nou introdus poate deveni foarte
agresiv. ªtim cã organismul, ca sistem viu, este mereu în cãutarea ºi menþinerea propriului
echilibru, fiindcã este mereu supus diferitelor agresiuni din exterior. Vaccinarea este un exemplu
de agresiune, ca ºi contactul direct cu bacterii, viruºi, traumatisme, la care se adãugã alimentaþia
inadecvatã. Virusul inactiv, introdus prin vaccinare, se poate recombina genetic cu alt virus,
existent deja în organism, iar asta duce la naºterea de noi viruºi, foarte periculoºi. Se vehiculeazã
tot mai mult ideea cã însuºi virusul HIV a rezultat în urma acestor recombinãri.
Toate aceste conduc la neutralizarea sistemului imunitar care nu mai poate menþine situaþia
sub control, apãrând boala sau chiar decesul.
VACCINAREA ªCOLARÃ HPV, LA FETELE DE CLASA A PATRA NU ESTE
OBLIGATORIE
Subiectul controversat a explodat ca o bombã, pe teritoriul þãrii noastre, fãrã o informare
suficientã în domeniu, nici a populaþiei ºi desigur nici a cadrelor medicale. Ne-am pomenit dintr-
o datã în plinã campanie de vaccinare atât noi, medicii cât ºi pãrinþii fetiþelor de 9-10 ani, prin
Ordinul MS 1612/2008. Respectivul ordin a lansat campania de vaccinare împotriva HPV
(Human Papilloma Virus) pentru o sutã de mii de fetiþe, din România. Un lucru bun, în toatã
aceastã stare tulbure de fapte, venind precum un hoþ, tam-nesam, este cã vaccinarea nu e
obligatorie. Probabil, medici cu conºtiinþã umanã treazã, trecând dincolo de orgoliul profesional,
medici în slujba semenilor, care nu ºi-au încãlcat jurãmântul de credinþã ºi, care nu s-au pãtat, au
lãsat deschisã aceastã portiþã, dreptul la liberul arbitru. În Ordinul MS existã o notã, care spune
cã:” Refuzul de a efectua vaccinul se face prin declaraþia scrisã a pãrinþilor copilului cu asumarea
consecinþelor ce decurg din aceasta.” Pentru nici un alt vaccin nu a mai fost emisã o astfel de notã.
Anul 2, NR. 4, IANUARIE 2009
Sunã ameninþãtor pentru asumarea rãspunderii. Cu toate acestea, pãrerile au fost divizate în douã,
pro ºi contra. Acest pro ºi contra a pãtruns pretutindeni, fãcându-ne opozanþi unii cu alþii: medici
cu medici, mass media cu mass media, cadrele didactice între ele, pãrinþii între ei. Majoritatea
pãrinþilor se opun vaccinãrii.
E bine cã lumea s-a mobilizat rapid, cã s-au putut culege informaþii de pe internet, în situaþia
în care oamenii nu au avut de unde sã le primeascã. ªi e bine. E bine cã se deºteaptã conºtiinþa
umanã, cã oamenii nu mai sunt dispuºi sã fie manipulaþi, sã fie cobai, ci doresc sã afle cum stau
lucrurile, cãutându-ºi singuri rãspunsurile la întrebãri atunci când adevãrul le este voit ocultat.
În calitate de medic vaccinator ºcolar (în lipsa unui medic ºcolar plãtit anume pentru asta) am
primit douã materiale informative despre vaccinarea împotriva cancerului de col uterin.
Aceste douã materiale prezintã cele douã tipuri de vaccinuri, folosite în campanie: SILGARD
ºi CERVARIX.
CE ESTE CANCERUL DE COL UTERIN?
Este o afecþiune malignã, care afecteazã colul uterin la femeile active sexual ºi care este iniþial
silenþios perfid, neavând simptome, nu este depistat decât în stadii avansate, când a invadat
þesuturile din jur ducând la mutilãri ºi deces. Boala este foarte rãspânditã la femei, la fel cum este
de rãspândit cancerul de prostatã la bãrbaþi.
Totuºi, prin controale ginecologice periodice, pe care orice femeia activã sexual ar trebui sã le
facã anual, pe baza testului PAP (PAPANICOLAU), printr-o simplã prelevare pe lamã, din
mucoasa colului uterin ºi examinatã la microscop se pot depista uºor celulele atipice, celulele
canceroase. Acest test PAP, este un test screening, de depistare a cancerului de col, practicatã în
toatã lumea, uºor de efectuat, nedureroasã, fãrã riscuri pentru femei ºi cu o specificitate înaltã.
S-a constatat ºtiinþific cã una din cauzele apariþiei cancerului de col este infecþia cu virusul
HPV. Unele statistici spun cã 70% din îmbolnãviri au aceastã cauzã.
Ca atare, profeþia deputatului Duveau, din 1957, referitoare la rapiditatea înmulþirii
vaccinurilor noi pe piaþã, pânã la apariþia vaccinurilor contra cancerului s-a adeverit.
MATERIALELE DE INFORMARE DESPRE VACCINURILE ÎMPOTRIVA
CANCERULUI DE COL UTERIN AU FOST PRIMITE DE MEDICI TÂRZIU ªI
CONÞIN DOAR INFORMAÞII TEHNICE
Doresc sã vã prezint materialele care mi-au parvenit, de la autoritatea de sãnãtate publicã,
serviciul de epidemiologie.
Sunt douã tipuri de vaccinuri contra HPV, unul produs de GLAXOSMITHKLINE
BIOLOGICAL S.A.,Belgia, denumit CERVARIX ºi celãlalt produs de MERK
SHARP&DOHME, Olanda, denumit SILGARD. Ambele materiale îmi furnizeazã doar
instrucþiuni tehnice privind vaccinarea cu CERVARIX ºi SILGARD ºi am ajuns în posesia lor
abia în 25 noiembrie. Eu aveam deja opinia formatã referitor la vaccinarãrii ºi cu atât mai mult
eram împotriva vaccinãrii HPV.
CERVARIX
“Formã de prezentare:seringã conþinând o dozã CERVARIX, aflatã în suspensie de culoare
albã, în cantitate de 0,5 ml.
Ce este ºi pentru ce se utilizeazã
Se precizeazã cã vaccinul are scopul de a proteja împotriva bolilor determinate de HPV
tipurile 16 ºi 18.
Ce conþine CERVARIX
Papilomavirus uman1 tip 16, proteina L1 20 micrograme,
Papilomavirus uman1 tip 18, proteina L1 20 micrograme,
Papilomavirus uman=HPV
adjuvant ASO4, conþinând 3-O-desacil-4 monofosforil lipidA( MPL) 50 micrograme
adsorbit pe hidroxid de aluminiu hidratat,în total 0,5 miligrame Al.
Proteina L1 sub formã de particule ne-infecþioase asemãnãtoare virusului (VLPs) produsã
prin tehnologia ADN-ului recombinat utilizând un sistem de expresie Baculovirus, care
utilizeazã celule Hi5Rix4446, derivate de la Trichoplusia ni.
Contraindicaþii sau precauþii la utilizarea CERVARIX:
-hipersensibilitate la substanþele active sau la oricare dintre excipienþi,
-amânarea vaccinãrii în caz de boalã febrilã acutã gravã, dar o infecþie minorã, rãceala nu
contraindicã vaccinarea
Calea de administrare –intra muscular în braþ sau coapsã.
O vaccinare completã implicã 3 doze de vaccin. Prima, la o datã aleasã, a 2-a la o lunã dupã
prima ºi a 3-a la 6 luni dupã prima inoculare.”
Urmeazã o serie de informaþii destinate doar medicilor ºi cadrelor medicale, dar ele se referã
doar la locul inoculãrii, la aspectul vaccinului, la observarea eventualelor impuritãþi dupã agitare
înainte de administrare. În cazul vizualizãrii de impuritãþi vaccinul trebuie aruncat.
Reacþii adverse posibile
“Ca toate vaccinurile ºi medicamentele, CERVARIX poate cauza reacþii adverse, cu toate cã
nu apar la toate persoanele.
Dupã utilizarea CERVARIX pot fi observate urmãtoarele reacþii adverse:
- Tulburãri ale sistemului nervos:Foarte frecvente cefalee. Mai puþin frecvente: ameþeli.
- Tulburãri gastro-intestinale:
Frecvente simptome gastrointestinale incluzând greaþã, vãrsãturi, diaree ºi durere
abdominalã.
- Afecþiuni cutanate ºi ale þesutului subcutanat:
Frecvente: mâncãrime-prurit, erupþie cutanatã, urticarie.
- Tulburãri musculo-scheletice ºi ale þesutului conjunctiv:
Foarte frecvente: mialgii.
Frecvente:artralgii.
- Infecþii ºi infestãri:
Mai puþin frecvente: infecþii ale cãilor respiratorii superioare.
- Tulburãri generale ºi la nivelul locului de administrare:
Foarte frecvente: reacþii la nivelul locului de injectare incluzând durere, eritem,edem,
obosealã.
Frecvente: febrã peste 38* C.
Mai puþin frecvente: alte reacþii la nivelul locului de administrare ca induraþie, parestezii
locale.”
În încheiere ni se furnizeazã informaþii privind condiþiile de pãstrare ale vaccinului ºi data
expirãrii.
SILGARD
Forma de prezentare ºi doza sunt ca ºi la CERVARIX. Scopul este acelaºi, doar cã mai conþine
încã douã tulpini de virus în plus, cu atât mai periculos.
Ce conþine SILGARD?
Substanþele active sunt proteine înalt purificate non-infecþioase pentru fiecare tip de
papilomavirus uman ( tipurile 6, 1, 16 ,18).
1 dozã (0,5 ml) conþine aproximativ:
Papilomavirus uman 1 tip 6, proteina L 20 micrograme
Papilomavirus uman1 tip 11, proteina L 40 micrograme
Papilomavirus uman 1 tip 16, proteina L 40 micrograme
Papilomavirus uman 1 tip 18, proteina L 20 micrograme
Papiloma virus uman=HPV
Anul 2, NR. 4, IANUARIE 2009
...MEDICINA NATURISTÃ
Proteina L1, sub forma unor particule asemãnãtoare virusului, produsã pe celule de drojdie
Saccharomyces cerevisiae CANADE3C-5 (tulpina1895), prin tehnologie ADN recombinat
adsorbit pe sulfat hidrofosfat amorf de aluminiu (225 micrograme de Al).
Alte componente ale suspensiei vaccinului sunt: clorurã de sodiu, L-histidinã, polisorbat 80,
borat de sodiu ºi apã pentru preparate injectabile.
Contraindicaþii sau precauþii la utilizarea SILGARD
Nu utilizaþi SILGARD dacã persoana care va fi vaccinatã:
- este alergicã hipersensibilã la oricare dintre substanþele active sau oricare dintre celelalte
componente ale SILGARD
- a prezentat o reacþie alergicã dupã administrarea unei doze de SILGARD
- are o boalã care se manifestã cu febrã ridicatã. Cu toate acestea, o febrã micã sau o infecþie
moderatã a tractului respirator superior (de exemplu o rãcealã), nu reprezintã un motiv pentru a
amâna vaccinarea.”
Se mai precizeazã contrainicarea vaccinãrii la cei cu hemofilie, teren imunitar scãzut prin
malformaþii genetice, HIV.
Totuºi ”SILGARD POATE FI ADMINISTRAT ÎN ASOCIERE CU VACCINUL HEPATITIC B,
ÎN ALT LOC DE INJECTARE, ALTÃ PARTE A CORPULUI, DE EXEMPLU BRAÞ SAU PICIOR
ÎN CADRUL ACELEIAªI VIZITE MEDICALE.” (sublinierea îmi aparþine)
În continuare aceleaºi informaþii ca ºi la CERVARIX, privind administrarea, numãrul de doze
ºi intervalul administrãrii ºi informaþiile destinate doar cadrelor medicale.
Reacþii adverse posibile
“Ca toate vaccinurile ºi medicamentele, SILGARD poate cauza reacþii adverse, cu toate cã
nu apar la toate persoanele.
Dupã utilizarea SILGARD pot fi observate urmãtoarele reacþii adverse:
- Foarte frecvente, la peste 1 pacient din 10 pacienþi, reacþii adverse la locul injectãrii includ:
durere, inflamaþie, roºeaþã. S-a înregistrat ºi febrã.
- Frecvente la peste 1 pacient din 100 pacienþi, reacþiile adverse la locul injectãrii includ:
vânãtaie, mâncãrime.
- Foarte rare la mai puþin de 1 din 10.000 pacienþi s-au raportat dificultãþi de respiraþie,
bronhospasm.
- Rare, la mai puþin de 1 din 1000 pacienþi s-au raportat cazuri de urticarie uºoarã.
Reacþii adverse care au fost raportate în timpul utilizãrii dupã expunerea pe piaþã includ:
Au fost raportate stãri de ameþealã, greaþã ºi vãrsãturi, leºin. Chiar dacã episoadele de leºin
sunt mai puþin frecvente, pacienþii trebuie supravegheaþi timp de 15 minute dupã administrarea
vaccinului HPV. Au fost raportate reacþii alergice care pot include dificultate în respiraþie,
respiraþie ºuierãtoare, bronhospasm, urticarie ºi erupþii pe piele.
Unele din aceste reacþii au fost severe.
Similar altor vaccinuri, reacþiile adverse care au fost raportate în
timpul utilizãrii includ: mãrirea ganglionilor (gât, axilã sau
abdomen), sindromul Guillain-Barre (slãbiciune muscularã,
senzaþii neobiºnuite, furnicãturi la nivelul braþelor, gambelor ºi
pãrþii superioare a corpului) ºi dureri de cap.
Dacã vreuna dintre reacþiile adverse devine gravã sau dacã
observaþi orice reacþie adversã nemenþionatã în acest prospect, vã
rugãm sã-i spuneþi medicului sau farmacistului.”
În încheiere, materialul aminteºte condiþiile de pãstrare ºi
valabilitate ale vaccinului.
Prin amabilitatea unei prietene, am primit informaþii de pe
Internet, referitoare la vaccinarea cu HPV. Deloc întâmplãtor, în
acelaºi timp, am primit acelaºi material de la o doamnã doctor
epidemiolog, care m-a vãzut într-o emisiune televizatã, luând poziþie
fermã împotriva vaccinãrilor cu HPV Doamna doctor era în
asentimentul meu.
Astfel, am aflat cã SILGARD este de fapt temutul GARDASIL, care a dus la decesul a 20 de
fete în SUA. FOOD AND DRUG ADMINISTRATION (FDA), autoritatea în domeniu din
SUA, a fãcut publice toate cazurile de decese ºi îmbolnãviri grave cauzate de acel vaccin. FDA a
raportat, în afara cazurilor de deces ºi 600 cazuri de îmbolnãviri grave ca bilanþ al celor 16
milioane de doze administrate în doi ani.
Ca urmare a campaniei populare dusã de FDA împotriva vaccinului, producãtorul a încetat
orice acþiune de a mai introduce vaccinul pe piaþa americanã. Replica producãtorului dr. Richard
Haupt director medical la Merk, citat din New York Times, în 28 august 2008, a numit
îngrijorãrile oamenilor “ foarte teoretice”, declarând cã imunizarea va dura pe termen lung ºi cã
vaccinarea nu creeazã probleme. Ce l-a orbit atât de mult pe stimabilul doctor, încât sã nu mai
vadã ceea ce ºi profanii au sesizat. Teoretice acele decese ºi îmbolnãviri?
Atât de mult sã conteze banul, încât sã devenim orbi, surzi, indiferenþi la suferinþa umanã
uitându-ne jurãmântul de credinþã, acela de a ne ajuta semenii în suferinþã ºi încãlcând un
principiu elementar al medicinei “ primum non nocere”?!
Vaccinarea HPV este o afacere pentru firmele producãtoare, ºi pentru cei care au facilitat
pãtrunderea vaccinurilor pe piaþa româneascã: 330 de mii de doze (vaccinarea completã include 3
doze) a câte 300 lei. Total aproximativ 100 milioane lei noi, 27 milioane euro, adicã 25% din cât
alocã CNAS pentru medicamente.
CE TREBUIE SÃ ªTIÞI, DESPRE VACCINARE, ÎN LOC DE CONCLUZII?
1.Tehnica vaccinãrii ºi vaccinurile n-au temelie ºtiinþificã. Se bazeazã doar pe experienþa unui
singur om Jenner, care l-a testat pe o singurã persoanã, un copil.
2. Vaccinãrile la scarã mare contra variolei (prima vaccinare în masã) nu ºi-au atins scopul
profilactic, dimpotrivã oamenii fiind, în faþa bolii la fel de descoperiþi ca ºi cei nevaccinaþi.
3. Un vaccin inoculat în organism uman dãuneazã legilor naturii ºi biologiei. Modificã
apãrarea naturalã a organismului, realizatã de limfocitele T ºi B, dotate cu memorie de
recunoaºtere a ceea ce este strãin organismului: bacterii, viruºi, etc. În consecinþã organismul
nostru este susceptibil la noi îmbolnãviri, fiindcã nu se mai poate apãra.
4. Au existat de-a lungul timpului voci importante, medici, demnitari care s-au opus public
vaccinãrii, citând statisticile timpului ºi denunþând inutilitatea ºi periculozitatea vaccinurilor.
Industria farmaceuticã o adevãratã Mafie, conform doctorului De BROUWER având girul
politicienilor vânduþi ºi potenþa banilor a prosperat, manipulând fãrã scrupule opinia publicã
inocentã ºi ignorantã în domeniu, uzând de ajutorul conºtient sau inconºtient al medicilor.
5. Este atentat la libertatea individului, practica vaccinãrii în masã, legiferatã ca obligatorie.
6. Lipseºte reparaþia moralã ºi financiarã a victimelor vaccinurilor. De fapt, nu existã victime,
adevãrul este întotdeauna bine ocultat ºi orice campanie de vaccinare este declaratã un succes.
7. Vaccinurile respective sunt un real pericol, nu numai pentru cã au la bazã virusul HPV ºi
mai ales tocmai formele sale foarte agresive, exact acele tulpini care dau cancerul de col uterin,
mai conþin însã diverse substanþe improprii organismului ºi ca atare sunt toxice: E-uri. Exemplu:
mediul pe care e absorbit vaccinul, proteinele virale, ...ºi aluminiul!!!
Domnul Petre Anca a subliniat în conferinþele dumnealui, de fapt chiar de la prima conferinþã
pe 2 august 2008 Cãlãraºi, despre ceea ce înseamnã hidroxidul de Al, ºi Al folosit în vaccinuri ºi
introdus în organismul uman. Una din cauzele declanºatoare ale bolii Alzheimer este prezenþa Al-
ului în organism. Numeroase boli neurologice, ce implicã distrugeri ale celulelor nervoase sunt
datorate Al-ului, respectiv boala Parkinson, leuconevraxita, etc.
Interesant cã Gardasil, alias SILGARD conþine de peste 40 de ori mai mult aluminiu decât
CERVARIX. Oare de ce asta, ca sã se poatã testa cât poate suporta biata fiinþã umanã redusã la
stadiul de cobai?
8. Posibilitatea destabilizãrii biochimice a organismului ºi redobândirea întregii virulenþe a
7
virusurilor introduse în corp inclusiv HPV: risc crescut de cancer de col uterin. Recombinãrile
genetice între viruºii proprii organismului, retroviruºii deja existenþi ºi acest nou virus HPV, apar
viruºi mutanþi, generatori de noi boli, posibil letale.
9. În cazul vaccinãrii HPV, cu aceste vaccinuri cu acþiune timp de doar 2 ani, cine ne poate
garanta cã nu vor fi mutaþii genetice, þinând cont de posibilele recombinãri?! Ce se va întâmpla cu
fetiþele vaccinate la vârsta maturitãþii? Vor fi ele într-adevãr ferite de teribila boalã, asta în cazul în
care vor mai fi în viaþã. Douãzeci de fetiþe au decedat în SUA. Va scãdea cazul îmbolnãvirilor de
cancer de col uterin, ca urmare a “victorioasei” campanii, trecând sub tãcere victimele cãzute pe
altarul ºtiinþei. Odinioarã doar cobaii erau erau testaþi. În timp s-au ridicat asociaþii de protecþie a
animalelor care sã militeze împotriva experienþelor efectuate pe animale, chiar ºi-n scop
ºtiinþific. Cine se va ridica însã, sã protejeze fiinþa umanã decãzutã la rangul de cobai în faþa
impostorilor, ºarlatanilor, mafiei vaccinale? Nimeni altcineva decât noi toþi împreunã ºi fiecare
personal. Mai ales acum când mass media ne bombardeazã din orã în orã prin reclame foarte bine
plãtite prin care suntem invitaþi sã ne protejãm copiii vaccinându-i împotriva HPV, vaccinare
garantatã de firma Merk (chiar aºa este oare, au despãgubit decesele ºi fetiþele îmbolnãvite în
SUA?), sã-i vaccinãm ºi împotriva pneumoniei pneumococice ºamd.
10.Pânã în prezent nu s-au prea recunoscut culpele medicale, ca erori ale ºtiinþei.
Eu însãmi am avut pacienþi copii, cu sechele grave în urma imunizãrilor practicate la vârsta de
sugari. Acei copii au intrat în viaþã sãnãtoºi ºi au devenit handicapaþi psihic, locomotor, sau
ambele, devenind o cruce pentru pãrinþii lor. O pensie de handicap e suficientã pentru a
“recompensa” o culpã medicalã, suplineºte ea o viaþã normalã ºi sãnãtoasã pe care acei copii ar fi
avut-o, dacã nu treceau prin vaccinãri sistematice ºi obligatorii?
Mulþumesc lui DUMNEZEU cã personal nu am avut îmbolnãviri grave în urma campaniilor
de vaccinare pe care le-am condus ºi sincer aº dori sã nu fi participat la nici una, acum cã sunt eu
însãmi, suficient de informatã.
Notã 1:
AM APÃRUT ÎN 24 ªI 25 NOIEMBRIE 2008 LA REALITATEA TV, ªI PE POSTUL
LOCAL INCRIMINÂND CAMPANIA DE VACCINARE HPV ªI SFÃTUIND PÃRINÞII
SÃ NU-ªI VACCINEZE FETIÞELE.
La ºedinþa cu pãrinþii de la ºcoalã le-am arãtat materialele primite ºi periculozitatea vaccinãrii,
declarându-mã total împotriva acesteia. Pãrinþii au fost în asentimentul meu ºi mi-au mulþumit
chiar pentru informaþiile furnizate, fiind extrem de îngrijoraþi. La radio Europa FM s-a anunþat cã
într-o comunã din Arad, nici un pãrinte nu este de acord cu vaccinarea HPV.
Anunþasem din 24 noiembrie înainte de ºedinþa cu pãrinþii cã eu personal refuz sã mai fiu
medic vaccinator ºcolar ºi cã nu voi ridica vaccinul. Colegii medici de la epidemiologie, oameni
cu conºtiinþã umanã, m-au înþeles mai ales în ceea ce priveºte HPV-ul ºi astfel am putut da
oamenilor acele declaraþii pe care dânºii sã le semneze.
Am condus o ultimã campanie de vaccinare ºcolarã
antipoliomieliticã, la clasa a 3-a, cerând acordul cu semnãturã al
pãrinþilor, fortuitã fiind deoarece aveam vaccinul în stoc, ºi nu exista
un medic care sã-mi preia funcþia.
Regret profund toate vaccinãrile ºcolare conduse. Recunosc însã
faptul cã nu aveam informaþie în domeniu, decât cele prefabricate,
mãsluite de marile firme producãtoare de vaccinuri ºi de broºurile
primite pe linie profesionalã, prea sumare ºi ignorante.
Am fost o ignorantã.
Eu însãmi copil fiind am trecut prin toate vaccinãrile impuse la
vremea respectivã. De când am devenit pacienta domnului Anca 2000,
nu am mai fãcut nici un vaccin.
Îmi doresc sã pot informa pacienþii cât mai corect cu putinþã, însã
nu e uºor. Campaniile publicitare foarte bine plãtite, care sunt aliaþii de
nãdejde ai companiilor farmaceutice ºi ale industriei producãtoare de
vaccinuri, au mare credibilitate în rândul populaþiei ignorante în
domeniu.
Este cuvântul meu, al unui om, împotriva reclamelor non-stop de la TV. Chiar în familie,
nepoþii mei au fost imunizaþi de mine, (sunt medicul lor de familie) în ciuda opoziþiei mele,
deoarece mama lor a crezut mai mult cele susþinute la televizor, decât în cuvântul veriºoarei
medic.
Dar nu mai sunt singurã. Ceva se miºcã în þara noastrã. Dr. epidemiolog Geza Molnar din
Bucureºti, a susþinut într-o disputã la REALITATEA TV, combãtând partizanii vaccinãri oameni
pãtaþi, inutilitatea ºi periculozitatea vaccinãrii HPV, aducând argumente ºtiinþifice de bun simþ.
Tot dânsul a mãrturisit public cã cele douã fete ale sale n-au fost niciodatã imunizate. ªtia dânsul
de ce, pãcat cã medicii de familie ºi medicii ºcolari, care pun în practicã campaniile de vaccinare
n-au fost niciodatã informaþi corect pânã-n prezent.
11. Consider cã ocultarea adevãrului atât de reuºitã de-a lungul unui secol, are ca mobil banul.
Mobil atât de bine mascat, în formã altruistã, grija faþã de om prin prevenirea posibilelor
îmbolnãviri bacteriene sau virale. Pentru unii scopul scuzã mijloacele ºi nu conteazã cã se pãteazã
pentru a se înavuþi, pentru faimã, onoruri. Nu conteazã deloc sãnãtatea oamenilor reduºi la
statutul de cobai, fãrã drept la libertate într-o erã a democraþiei. Realizarea ºi onorurile pe plan
social, umbresc probitatea profesionalã, moralã, umanã.
Se speculeazã momentul, bolile cu incidenþã crescutã ºi gata ideea de un nou vaccin care sã
prindã la publicul speriat de TOT MAI MULTE BOLI NOU APÃRUTE. Dar oare aceste boli nou
apãrute nu sunt produsul acelor vaccinuri administrate omului?
Pe când ideea de vaccin împotriva Alzheimerului, acum cã s-a rezolvat problema cancerului?!
Sã ne fereascã DUMNEZEU de conºtiinþa umanã adormitã, care naºte monºtri în piele de
doctori, guvernanþi, etc.
12. Se considerã cã numãrul mare de alergii, cu debut ºi la copii ºi sugari, bolile reumatismale,
tuberculoza ºi cancerul sunt rezultatul slãbirii sistemului imunitar prin campaniile de vaccinãri
sistemice, periodice.
13. Þãrile cele mai partizane vaccinãrilor, care au fãcut un cult din acestea, au rata cea mai
ridicatã a cancerului. Exemplul Franþei tributarã lui Pasteur este grãitor.
14. Mult mai eficient ºi în folosul oamenilor ar fi dacã banii investiþi-aruncaþi pe vaccinuri sã
fie alocaþi unei alimentaþii sãnãtoase. Promovarea sãnãtãþii prin reîntoarcerea la naturã ºi natural,
la cultivarea de produse ecologice, nemodificate genetic. Ar însemna reîntoarcerea de la
artificial, fals, impropriu ºi ca atare dãunãtor la adevãrata naturã, la propriu, la firesc cu beneficii
imediate în sãnãtatea noastrã ºi fãrã nici un efect secundar.
“NIMENI NU NE POATE PROTEJA, ÎNGRIJI MAI BINE DECÂT O PUTEM FACE
NOI ÎNªINE” (Petre Anca)
Notã 2:
Sir Russel Wallace, naturalist care a pus bazele teoriei evoluþiei împreunã cu Darwin. S-a opus
întotdeauna vaccinãrilor declarând lucrãrile lui Jenner ca fiind fãrã fundament ºtiinþific. A
descoperit, la vremea lui cã s-au dublat cazurile de variolã, dupã vaccinarea antivariolicã,
descoperind minciuni ºi falsificãri ale Consiliului Comisiei Naþionale pentru Vaccinuri în
rapoartele Board.
Doctor Corina Schell
Bibliografie
Dr. Louis de Brouwer – Vaccinare, eroarea medicalã a secolului
Materiale transmise medicilor prin Autoritatea de Sãnãtate Publicã
Internet: hotnews.ro; apologeticum.wordpress.com
 8 NATURA versus ...
Apa este plinã de secrete
ºi comunicã mesaje subtile
omului. Înþelege însã, omul
ce-i spune apa?
Apa, cea mai obiºnuitã
substanþã întâlnitã pe
pãmânt,este cu noi în fiecare
clipã a vieþii noastre. Dar
cunoaºtem noi oare secretele
acestui element extraordinar?
De unde a venit? Cine a adus-
o pe planeta noastrã ºi de ce?
Suntem singura planetã de
acest fel din întregul Univers.
Probabil cã doar apa însãºi
cunoaºte rãspunsurile la
aceste întrebãri. Existã la fel
de multã apã pe Pãmânt astãzi
ca ºi la începuturi, când lumea
s-a nãscut ºi a dobândit forma
ºi senzaþiile pe care le
cunoaºtem atât de bine. Aºa cã
ne-am propus, ca oameni sã
facem ceea ce facem
dintotdeauna: adicã realizãm
cercetãri minuþioase într-un
domeniu restrâns. ªi ne-am
spus atunci sã ne concentrãm
asupra apei, dar sã o analizãm
din mai multe unghiuri.
În Sfânta Scripturã apa este
mai mult decât o substanþã
fizicã, este un anumit concept,
iar acel concept este legat într-
un mod foarte special de ideea
de viaþã: “Nimic în lume nu
este atât de maleabil ºi moale
decât apa. Cu toate acestea ea
erodeazã ceea ce este dur ºi
puternic ºi nimic nu o poate
învinge, desi oricine o poate
cuceri. Ceea ce este flexibil ºi
maleabil cucereºte ceea ce
este puternic, iar ceea ce este
moale învinge ceea ce este
dur. Toþi ºtiu asta dar nimeni
nu îndrãzneºte sã trãiascã în
baza acestui lucru.”,scria
despre apã filozoful chinez
LAO TSE, cu 2500 de ani în
urma.
Apa a fost studiatã pe larg.
Este binecunoscut faptul cã
apa are proprietãþi fizico-
chimice neobiºnuite,
comparativ cu alte lichide.
Nici un savant nu a fost
capabil sã explice de ce apa se
comportã atipic altor
substanþe chimice în condiþii
similare. Densitatea apei
creºte sub punctul de îngheþ ºi
scade deasupra acestuia.
Orice substanþã se contractã
când este rãcitã, dar apa
realizeazã exact opusul: se
dilatã. În trecutul îndepãrtat
oamenii au învãþat sã
exploreze aceastã proprietate
unicã. Locuitorii nordului
îndepãrtat obiºnuiau sã
disloce piatra pentru
exploatare, turnând apa în
crãpãturi ºi crevase înainte de
venirea îngheþului. Apa se
APA - MESAJE ASCUNSE ªI PLINE DE MISTER
contracta la îngheþ, iar ºi
disloca masa de piatrã. În sud,
oamenii obiºnuiau sã
introducã pene de lemn în
crãpãturile din piatrã ºi apoi le
udau cu apa. Odatã cu
umflarea acestora, piatra se
spãrgea. Mult mai târziu
savanþii au stabilit cã apa din
pori ºi capilare este capabilã
sã creeze presiuni enorme.
Într-o sãmânþã presiunea
atinge 400 atmosfere în
momentul germinãrii. De
aceea, o plantã care încolþeºte
poate sã strãpungã asfaltul cu
uºurinþã. Apa are o moleculã
micã ºi este foarte specific ca
aceste proprietãþi sã aparþinã
apei. Nu veþi gãsi alte
molecule care sã aibã toate
aceste anomalii la un loc.
ªtiinþa nu poate
rãspunde unui set de
întrebãri simple. Cu toate
astea omul este dornic sã
afle cât mai multe despre
apã ºi misterele ei. Cel mai
fantastic este memoria apei.
Dacã chiar ºi una dintre
aceste anomalii ar lipsi, viaþa
însãºi nu ar exista pe planeta.
Fiecare dintre proprietãþile
apei este unicã ºi nu se
potriveºte cu uºurinþã în
ansamblul legilor general
acceptate ale fizicii. ªtiinþa
încã nu a reuºit sã rãspundã
unui set de întrebãri
simple:”De ce apa este
singura substanþã de pe
planetã care poate exista în
trei stãri: lichidã, solida ºi
gazoasã? De ce are apa cea
mai mare tensiune
superficialã dintre toate
lichidele? De ce este apa cel
mai puternic solvent de pe
pãmânt? Cum poate apa sã se
ridice prin trunchiurile
copacilor, uneori gigantici,
sfidând legea gravitaþiei ºi
opunându-se la presiuni de
zeci de atmosfere?”
Am fãcut un mare pas
înainte, am înþeles cu adevãrat
cã nu ºtim aproape nimic
despre apã. În perioada anilor
60, prin 1956, în Asia, într-un
laborator militar secret,
pentru dezvoltarea ºi
producerea de arme de
distrugere în masã, s-a lucrat
la dezvoltarea unei noi ºi
puternice generaþii de arme
bacteriologice. Savanþii
discutau despre proprietãþile
pe care ar trebui sã le aibã
aceastã armã. La una dintre
întâlnirile lor secrete
prelungite, deodatã, ºedinþa se
întrerupe ºi toþi participanþii
au fost duºi la spital cu
simptome de intoxicaþie
alimentarã puternicã.
Investigaþia cauzelor
evenimentului se
împotmoleºte rapid, savanþii
nu consumaserã nimic cu
excepþia apei din carafele de
pe masã. Apa fusese
testatã.Nu au fost gãsiþi
aditivi dãunãtori, compoziþia
chimicã a apei era: H2O.
Concluzia raportului a fost cel
puþin ciudatã: otrãvire cauzatã
de apa obiºnuitã. Dupã 20 de
ani a fost înaintatã o ipotezã
fantasticã, ipoteza care ar
putea sã explice
comportamentul imposibil de
prezis al apei: APA ARE
MEMORIE.
Experimente realizate în
multe þãri din întreaga lume
au arãtat cã apa recepþioneazã
ºi înregistreazã orice influenþã
exterioarã, amintindu-ºi tot
ceea ce se petrece în spaþiul
care o înconjoarã. Orice
substanþã care vine în contact
cu apa îºi lasã amprenta în
structura acesteia. Strãmoºii
noºtri au ghicit aceastã
proprietate atunci când
foloseau vase de argint pentru
a transforma apa obiºnuita în
apa vindecãtoare.
Structura apei este cu
mult mai importantã decât
compoziþia ei chimicã.
Structura apei este ca un
alfabet. Poþi cunoaºte
alfabetul, asta nu înseamnã
cã ºtii cuvintele sau
propoziþiile.
Preºedintele Statelor Unite
foloseºte astfel de apã pentru
a elimina germenii patogeni
de pe mâini. Pe mãsurã ce
înregistreazã informaþie, apa
dobândeºte noi proprietãþi, cu
toate acestea, compoziþia ei
chimicã rãmâne neschimbatã.
O teorie veche susþine
importanþa compoziþiei
chimice a apei. Vestea
senzaþionalã este cã aceastã
idee este o prostie: structura
apei este cu mult mai
importantã decât compoziþia
chimicã. Structura apei este
datã de modul cum sunt
organizate moleculele
acesteia. Putem vedea cum
moleculele de apã se unesc
pentru a forma grupuri.
Oamenii de ºtiinþã au înaintat
ideea cã grupurile moleculare
(clusteri) funcþioneazã ca ºi
celulele de memorie de un
anumit tip, în care apa
înregistreazã întreaga istorie a
interacþiunii sale cu lumea,
exact ca pe o bandã
magneticã.
Oamenii nu se gândesc cã
atunci când aprind lumina,
apa se modificã. Când
deschidem câmpul electric de
la liniile de tensiune, apa se
poate modifica. Deci aceasta
este direcþia de cercetare ºi,
bineînþeles, cã apa rãmâne
apã, dar structura sa, precum
structura unui sistem nervos,
reacþioneazã la orice rotaþie.
Instrumentele moderne ne-au
permis sã înregistrãm cã în
fiecare dintre celulele de
memorie ale apei se gãsesc
440.000 de unitãþi
informaþionale, fiecare fiind
responsabilã de propriul sãu
mod de interacþiune cu mediul
înconjurãtor.
Dacã considerãm un
cluster ca fiind un grup de
molecule specifice, el poate
supravieþui numai pentru o
scurtã perioadã de timp, dar
dacã îl considerãm o structurã
din care unele molecule
pleacã, iar altele vin, aºa încât
Anul 2, NR. 4, IANUARIE 2009
clusterul se poate menþine
efectiv pentru o perioadã
foarte lungã de timp.
Stabilitatea structurilor de
tip cluster confirmã ipoteza cã
apa este capabilã sã
înregistreze ºi sã stocheze
informaþie. Apa ar putea fi
computerul cel mai maleabil
dintre toate, este ca memoria
unui calculator, este memoria
informaþionalã ºi trebuie sã ne
dãm seama cum este aranjatã.
Apa este precum alfabetul,
care compune cuvintele, dar
cuvintele sunt necunoscute
dacã nu sunt structurate în
litere sau propoziþii, aºa cã
structura molecularã este
alfabetul apei. Trebuie sã
faceþi cuvinte ºi propoziþii din
apã ºi apoi le puteþi modifica.
În iarna anului 1881,
velierul Lara naviga pe o rutã
între Liverpool ºi San
Francisco, în a treia zi a
cãlãtoriei, la bord a izbucnit
un incendiu. Provizia de apã
se terminase de aceea destul
de repede, iar echipajul a
început sã resimtã chinurile
setei, tot mai mare, cu fiecare
orã. Ulterior, dupã ce au ajuns
în siguranþã la þãrm, dupã trei
sãptãmâni groaznice de
derivã pe mare, cãpitanul, un
om cu o atitudine foarte
echilibratã ºi înþeleaptã cu
privire la evenimente, a
descris ce anume a salvat
echipajul:”visam apã
dulce”spunea el. ”Am început
sã ne imaginãm cã apa din
jurul bãrcii de salvare îºi
s c h i m b ã c u l o a re a d i n
albastru marin în nuanþa
verzuie a apei dulci. Mi-am
adunat puterile ºi am luat un
cãuº, când am gustat-o, apa
era dulce.” a declarat
cãpitanul.
Emoþiile umane
influenþeazã structura apei
mai puternic decât alþi
factori, precum ar fi
câmpurile magnetice sau
electrice
De asemenea când Iisus
Christos a schimbat apa în
vin, el nu i-a adãugat zahãr
sau lactozã, ci a împãrtãºit
apei o proprietate cu totul
specialã.
Au fost realizate
experienþe pentru studiul
efectului pe care factori foarte
variaþi îi au asupra probelor de
apã: câmpuri magnetice,
câmpuri electrice, diverse
obiecte, precum ºi prezenþa
omului ºi emoþiile umane. În
urma experimentelor a reieºit
foarte clar cã emoþiile umane
pozitive sau negative sunt
cele mai puternice elemente
de influenþã.
Laboratorul profesorului
Korotkov a realizat
numeroase experimente cu
privire la efectele emoþiilor
umane asupra apei. Un grup
de oameni a fost rugat sã
proiecteze asupra unui
recipient cu apã din faþa lor,
emoþii foarte pozitive cum ar
fi : iubire, tandreþe ºi grijã.
Apoi, recipientul a fost
înlocuit cu un altul, iar
oamenii au fost rugaþi sa
proiecteze alt tip de emoþii:
fricã, agresiune, urã. Dupã
aceasta, au fost fãcute
mãsurãtori asupra mostrelor.
Apa a înregistrat modificãri
care erau evident într-o
anumitã direcþie sau în alta, în
funcþie de caz. În concluzie,
iubirea mãreºte nivelurile
energetice ale apei ºi o
stabilizeazã, în vreme ce
emoþiile agresive îi
micºoreazã energia ºi
realizeazã schimbãri radicale
în apã.
Trebuie sã avem grijã
cum ne adresãm, în
prezenþa apei. Apa îºi
modificã structura la
cuvinte ca: iubire, urã,
recunoºtinþã, înþelepciune,
onestitate.
Profesorul Masaru Emoto
s-a nãscut în Japonia ºi a
a b s o l v i t Yo k o h a m a
Municipal University ºi Open
International University,
obþinând doctoratul în
medicinã alternativã. A
studiat cristalele de apã
expuse unor cuvinte diferite.
În funcþie de cuvintele
expuse, cristalele cãpãtau
forme diferite. Apa îºi
modificã structura la cuvinte
ca: iubire, urã, recunoºtinþã,
înþelepciune, onestitate etc.
Aceasta demonstreazã
capacitatea de înmagazinare
informaþionalã a apei ºi
realitatea unui principiu
extraordinar ºi anume:
REZONANÞA. Masaru
Emoto spunea – “am sperat
sã le arãt oamenilor cã apa
are memorie”. Laboratorul
lui realizeazã cercetãri pe
probe de apã care sunt supuse
la diverse forme de influenþã
exterioarã. Impregnãrile pe
care acestea le realizeazã
asupra apei sunt înregistrate
prin îngheþarea rapidã a apei
într-o camerã criogenicã. Apa
încãlzitã la microunde aratã
într-un fel, altfel decât cea
lângã care a stat un telefon
mobil, sau cea cãreia i s-a spus
„mulþumesc”, „scuzã-mã”,
„mã dezguºti”.
Tehnologia exploateazã
apa pentru agriculturã ºi
consum prin structurare
artificialã
Cu ajutorul tehnologiei
moderne, apa poate fi
structuratã în mod artificial.
Atunci când au fost crescute
seminþe în condiþii de
laborator folosind aceastã apã
germenii de soia emiteau de 6
ori mai multã radiaþie
fotonicã, decât atunci când s-a
folosit apa obiºnuitã.
(continuare în pag. 9)
Anul 2, NR. 4, IANUARIE 2009
(continuare din pag. 8)
Folosirea apei structurate face
ca legumele sã se coacã rapid ºi
mãreºte de mai multe ori
cantitatea de microelemente
folositoare ºi proteine
vegetale. Dacã ne uitãm la
vlãstari, cei trataþi au fost mai
lungi ºi chiar puternici, pe când
cei netrataþi au fost scurþi,
subþiri ºi slabi. Dacã ne uitãm
la plante, cele provenite din
seminþele selectate s-au copt
toate, pe când cele provenite
din seminþele neselectate nu.
Trebuie sã spunem cã folosirea
apei structurate influenþeazã în
mod real creºterea legumelor ºi
fructelor. Pentru irigaþii, este
nevoie cu de 20% mai puþinã
...TEHNOLOGIE
apã, dacã aceasta este tratatã,
decât dacã se foloseºte apa
obi?nuitã. Nu s-a adãugat
deloc îngrãºãmânt nici solului
ºi nici apei. Compoziþia
chimicã a rãmas aceeaºi, H2O.
Singurul lucru care s-a
modificat a fost structura. În
prezent, oamenii de ºtiinþã pot
rãspunde la întrebarea:”cum s-
a petrecut acest lucru?”, dar
ºtiinþa încã nu are un rãspuns la
întrebarea „de ce?”.
În funcþie de vârstã, o fiinþã
umanã este alcãtuitã din apã
într-un procent de 70% pânã la
90%. Un adult bea
aproximativ 2,5 litri de apã în
fiecare zi, pentru a-ºi susþine
funcþiile vitale normale. Un alt
litru ºi jumãtate este absorbit
prin piele când facem baie sau
duº.
Apa face o cãlãtorie lungã
ºi dificilã înainte de a ajunge în
casele noastre. Se ºtia bine în
trecut cã aºezãrile umane
puteau apãrea numai acolo
unde exista o sursã naturalã de
apã. Astãzi este irelevant dacã
într-un anumit loc existã apã
sau nu, pentru cã noi
transportãm apa pe distanþe de
sute de kilometri folosind
presiuni înalte. În naturã,
râurile ºi pâraiele au
întotdeauna un curs lin curbat.
Însã orice sistem de
alimentare cu apã are foarte
multe coturi drepte. Structura
naturalã a apei se distruge din
ce în ce mai mult cu fiecare
astfel de cot. Apa dintr-un
sistem de alimentare cu apã,
care curge spre casele noastre
prin þevi are forme diferite,
formeazã cristale de forme
diferite, dar toate sunt
deformate, fãrã simetrie sau
frumuseþe.
Apa care curge prin
sistemele de încãlzire de sub
podele este devitalizatã ºi
putredã. Ea suge energia
oamenilor, plantelor ºi
animalelor care locuiesc în
acea casã. Pur ºi simplu furã
energia. Este binecunoscut
faptul cã alimentarea cu apã
din multe oraºe mari este un
sistem de tip buclã închisã.
Dupã ce suferã purificãri
chimice agresive ºi trece prin
filtre puternice, apa din aceste
sisteme este readusã în casele
noastre amintindu-ºi
chimicalele ºi violenþa la care
a fost supusã. Dar chiar ºi mai
puternicã este poluarea
informaþionalã pe care o
acumuleazã apa în trecerea ei
prin conducte kilometrice,
prin mii ºi mii de case ºi
apartamente.
Citind despre aceste
aspecte minunate am putea
experimenta fiecare dintre
noi, acasã, efectele acestei
descoperiri extraordinare.
Vom lua o sticlã de un litru pe
care o vom umple cu apã
distilatã sau de izvor. Apoi,
9
vom scrie pe o bucatã de
hârtie un mesaj pozitiv, de
exemplu :
- Eºti frumoasã
- Iubire ºi recunoºtinþã
- Bucurie
- Fericire
- Sãnãtate perfectã
Oricare din exemplele de
mai sus expuse cu faþa spre
sticla de apã, vor încãrca
informaþional apa ºi odatã
ingeratã, închipuiþi-vã
efectele asupra organismului
vostru.
Bineînþeles,scepticii, cã
nu vor avea rezultate. Cei cu
inima deschisã, plini de
credinþã, aflaþi în dificultate
în anumite împrejurãri ale
vieþii, vor observa efectele
extraordinare ale acestei
metode. Imaginaþia creatoare
poate alege ºi alte sugestii
minunate, pline de
înþelepciune care vor avea
efecte scontate.
Vã doresc poftã bunã de
apã bunã! Mihai Sîmbotin

JURNALUL CONFERINÞELOR PENTRU SÃNÃTATE

2008 a adus douã premiere absolute: Conferinþele despre sãnãtate ºi revista Sãnãtatea=SOS.
Rememorãm împreunã temele conferinþelor.
La ZIUA FUNDAÞIEI, iunie 2008, când s-au sãrbãtorit cei 7 ani de existenþã a FUNDAÞIEI,
domnul Petre Anca ºi-a anunþat intenþia de a iniþia conferinþe pe teme de sãnãtate ºi spiritualitate,
pretutindeni unde va fi invitat, în þarã sau în strãinãtate. Avanpremiera conferinþelor a fost
susþinutã la Vãleni. Audienþa a fost plãcut impresionatã auzind cum terapeutul Petre Anca,
împãrtãºeºte informaþii referitoare la rolul postului total, mecanismul de funcþionare a unor
proceduri ºi terapii. Publicul a descoperit cã înþelege de ce medicina naturistã este prietenoasã ºi
favorabilã omului, nu doar bolnavului.
Iatã un bilanþ al acelor 3 conferinþe ce au urmat zilei fundaþiei, onorate de domnul Petre Anca
în 2008, conform promisiunilor.
Prima conferinþã în 2 august 2008 s-a þinut la Cãlãraºi.
În inima Bãrãganului, un primar inimos s-a implicat personal punând la dispoziþie Sala
Teatrului din Cãlãraºi.
Tema conferinþei “Sãnãtate prin gândire ºi alimentaþie”.
Un public cãlduros, într-o zi frumoasã, într-un oraº
dunãrean liniºtit, în care timpul curge fãrã grabã, asemeni
Dunãrii, cu oameni buni, primitori. Atât de primitori, încât -
alãturi de primarul prezent la conferinþã, receptivi la dorinþa
domnului Anca referitoare la necesitatea construirii clinicii,-
ºi-au anunþat dorinþa fãþiºã de a se construi clinica în oraºul
lor. Chiar au gãsit posibile locaþii, care se puteau adapta unei
clinici. Mai mult chiar, au propus mutarea FUNDAÞIEI la
Cãlãraºi!
Domnul Petre Anca, vãdit impresionat, le-a mulþumit,
uimit fiind de promptitudinea dânºilor, dar a þinut sã
precizeze condiþiile amplasãrii clinicii. Adicã un mediu
natural, cu aer curat, preferabil aer de munte, cu pãduri în jur,
fãrã poluare, fãrã praf. “ Credeþi dumneavoastrã cã aº putea
forþa un pacient bolnav de plãmâni sã respire un aer cu praf?”,
a întrebat domnul Anca. Apoi, a vorbit despre gândirea
pozitivã, despre rostul unei alimentaþii sãnãtoase ºi al
postului în vindecare ºi-n menþinerea sãnãtãþii. A enumerat o
mulþime de E-uri toxice ºi, foarte interesant, a demonstrat
prezenþa acestor E-uri ºi-n produsele cosmetice.
Toþi folosim cosmeticele fãrã sã ºtim ce conþin ele, cu atât
mai mult cu cât pe etichetã sunt trecute denumiri ca:
propilenglicol, DHEA, lauril sulfat etc. Domnul Petre Anca
le-a enumerat pe toate ºi le-a analizat pe rând. Concluzia:
sunt otravã curatã, parfumatã ºi omogenizatã în creme, sprayuri, ºampoane, geluri de duº, rujuri
ºi vopsele de pãr. Toate ambalate atrãgãtor. Sunt foarte periculoase inclusiv ºampoanele ºi
gelurile spumante de baie pentru bebeluºi.
Cunoscând faptul cã pielea noastrã este un al 3-lea rinichi, care absoarbe prin porii ei tot ceea
ce aplicãm pe ea, dar ºi eliminã tot prin pori toxinele, este foarte important s-o menþinem curatã.
Domnul Anca a propus în acest sens, dat fiind cã pe piaþã nu existã nimic fãrã E-uri în domeniul
cosmetic, o asociere între prieteni care sã-ºi confecþioneze împreunã ºampoanele, sãpunurile ºi
eventual cremele pornind de la ingrediente naturale, fãrã conservanþi ºi E-uri.
Altfel, e dezastru. Lauril sulfat este un toxic folosit la spãlatul motoarelor, îl gãsim
pretutindeni, în ºampoane, în pasta de dinþi...
Vopselele de pãr au de 10 ori mai mult Plumb (Pb), decât cantitatea admisã în vopselele de uz
industrial ºi casnic.
Domnul Anca a vorbit despre Rene Quinton, medicul francez care a demonstrat efectele
curabile ale apei de ocean, un adevãrat elixir, care poate substitui cu succes necesitatea unei
transfuzii sanguine. Apa de ocean reface componentele plasmei sangvine, susþine viaþa ºi
vindecã. Teoria lui Rene Quinton este consideratã de cãtre unii futuristã. Quinton a trãit în
perioada interbelicã. Studiile lui au fost abandonate. Se impune reluarea studiilor în viitor pentru
cã metoda este sigurã, curatã.
Un alt subiect abordat a fost vaccinurile ºi dumnealui ne-a arãtat cât sunt de periculoase
pentru sãnãtate, prin faptul cã au în compoziþia lor substanþe toxice, precum formaldehidã,
aluminiu ºi, mai grav, prelevãri de la foetuºi (feþi) morþi, etc. Toate aceste componente, modificã
în sens negativ imunitatea organismului nostru. Organism construit, altfel, foarte inteligent,
pentru cã are tot ceea ce-i trebuie pentru a se reface, vindeca singur, numai sã nu fie intoxicat din
exterior.
Sala a fost magnetizatã parcã de prezenþa domnului Anca ºi de subiectele inedite abordate. Ici
colo suna rebel câte un celular, uitat deschis sau câte un plânset de copil ce nu mai avea rãbdare,
deoarece multe mãmici ºi bunici au venit cu copii la conferinþã, dar nu s-au încumetat sã
pãrãseascã sala. Domnul Anca a conferenþiat impecabil, trecând peste zgomote, neperturbat de
ele, mai bine de 3 ore, dupã care a dat cuvântul publicului.
Au fost multe cereri din partea câtorva persoane, unele foarte insistente, oameni cu
diagnostice grave, cancer pulmonar, care-ºi doreau neapãrat o consultaþie ºi un regim din partea
domnului Anca. Dânsul le-a replicat cã, la ZIUA FUNDAÞIEI a anunþat o pauzã în activitatea de
terapeut pentru 21 de luni, timp în care nu mai primeºte pacienþi noi.
La sfârºitul conferinþei domnul Anca a fost asaltat de mulþime, cu flori, îmbrãþiºãri,
rugãminþi, etc. A rãspuns zâmbitor ºi rãbdãtor tuturor, încurajând, punând diagnostice, dând
sfaturi, ºi mai ales dând lumina speranþei ºi bucuria vieþii tuturor. În foaierul teatrului, cei
interesaþi ºi-au putut procura cartea “Nu existã boalã incurabilã”, prin care oamenii pot avea
acces la informaþie.
A doua conferinþã: 4 octombrie la Buzãu, Parcul Tineretului – Clubul Atlantis.
Tema conferinþei :” Ce preþ are sãnãtatea noastrã”.
Inevitabil, în ziua conferinþei o zi splendidã cu temperaturi toride, deºi cu o zi înainte plouase
ºi fusese mai rece. Dar, domnul Anca aduce mereu Soarele
cu dânsul sau mai bine zis Soarele îl urmeazã pretutindeni.
O locaþie frumoasã, de vis, o micã peninsulã în lacul
din parc, cu fotolii împletite grupate în amfiteatru sub cerul
liber ºi domnul Anca pe o scenã în mijlocul oamenilor.
“ Ce preþ are sãnãtatea noastrã?” A ceasta a fost
întrebarea adresatã publicului. “Nepreþuitã” a venit
rãspunsul.
Domnul Anca a vorbit despre alimentaþie, gândire,
clinicã, ºi… oameni. A arãtat cât este de important sã avem
un sânge sãnãtos ºi de ce. Deoarece sângele este legat de
spiritul nostru ºi invers. Acolo locuieºte spiritul nostru, de
calitatea radiaþiei sângelui nostru depinde ca spiritul nostru
sã se înalþe evoluând sau sã coboare în materie, involuând.
Ne-a povestit cum sunt hrãnite ºi în ce condiþii trãiesc
animalele din ferme, observaþii pe carele le-a cules
personal, ca angajat la o fermã, pe durata a 3 zile.
Animalele nu vãd deloc iarba sau lumina zilei, sunt
îngrãºate cu premixuri, furaje ºi cresc forþat sau rapid,
datoritã hormonilor din furaje. Îngrãºate cu E-uri pot aduce
ele ceva sãnãtos organismului consumatorilor?
Urinoterapia a fost de asemenea abordatã la Buzãu,
într-o discuþie interactivã cu publicul. Domnul Anca a fost
întrebat dacã este sãnãtos sã consumãm propria urinã, dacã
nu ne putem infecta astfel. Cu rãbdarea caracteristicã,
dânsul a explicat pe înþelesul tuturor, întregul procedeu de
formare a urinei. Concluzia perfect logicã ºi ºtiinþificã: urina este un produs steril, un panaceu la
purtãtor, oricând la îndemânã, bunã atât pe cale internã, dar ºi pe cale externã, rãni, coºuri,
furuncule. Ea poate fi consumatã oricând, mai puþin atunci când e infectatã, atunci când existã o
infecþie urinarã. Altfel, este un elixir, foarte plãcutã la gust, îndeosebi dacã hrana noastrã este
curatã, naturalã, bazatã în special pe fructe, legume, cereale ºi seminþe. În toate cremele de faþã
este inclusã ureea. De ce sã dãm bani pe creme când putem uza de propria uree gratis. Un ten
neted, lipsit de riduri, curat fãrã impuritãþi, comedoame, coºuri se întreþine ºi este rodul unei
terapii cu urinã.
Domnul Anca a abordat ºi tema postului, subliniind importanþa acestuia în toate marile religii
ale lumii.
Foarte multe întrebãri pe parcursul conferinþei, oameni interesaþi sã li se explice lucruri, sã
înþeleagã tot ce li s-a transmis.
La un moment dat o doamnã pensionarã a lansat o invitaþie domnului Anca, în calitate de
preºedintã a unei organizaþii de pensionari, pentru onorarea cu prezenþa pe 16 octombrie în
cadrul unei conferinþe la o întâlnire a pensionarilor. Domnul Anca ar fi urmat sã conferenþieze
despre alimentaþia sãnãtoasã ºi posibile remedii care sã înlocuiascã scumpele medicamente.
Domnul Anca a acceptat bucuros spunând cã nu va refuza niciodatã o invitaþie atunci când
oamenii îl doresc în mijlocul lor. Ulterior s-a dovedit cã acea doamnã n-a fost deloc sincerã,
amânând întâlnirea cu domnul Anca din... lipsã de timp!!! No comment. În numãrul 2 al ziarului
nostru, domnul Anca a dat un anunþ în care denunþã public modul ireverenþios al acelei doamne ºi
cã dânsul personal, om de cuvânt ºi acþiune, care se respectã pe sine, reclamând acelaºi respect
din partea semenilor, nu va mai da curs niciodatã unei invitaþii venite din partea respectivei
organizaþii de pensionari.
În încheierea conferinþei, domnul Anca a vorbit despre oameni. Printre altele a amintit faptul
cã mulþi dintre cei apropiaþi dânsului, prieteni, cunoºtinþe, cred cã sunt infailibili ºi nu li se poate
întâmpla nimic, de vreme ce-l au pe dânsul aproape. “ Fals, cât se poate de fals. Petre Anca nu dã
zile, numai DUMNEZEU poate asta. Orice greºealã, abuz se plãteºte”.
(continuare în pag. 10)
10 DE LA PACIENT LA PACIENT Anul 2, NR. 4, IANUARIE 2009

SCRISOARE - Cãtre tine, drag cititorul meu,

- Salut! Sunt Petra.
-?!?
- Cum, care Petra?! Cea cu sclerozã multiplã.
-?!?
- A!... De ce spun „salut” ºi nu „bunã? Pentru cã mi se
spune Petriºor ºi mã identific mult mai bine cu acest apelativ.
- A, da?
- Par cam prea veselã, nu-i aºa?
- Mda...
- Cum sã nu fiu, acum, când mi-e aºa de bine!
- ªi nu þi-a fost mereu aºa?
- Mereu? O, nu! Am avut ºi momente bune în viaþã, dar mi-
a fost ºi greu deseori. Cumplit de greu! Mai ales când credeam
cã viaþa mi se împlinise rotund: aveam (ºi am) douã fete
superbe. Irinuca îmi dãruise nepoþei, Cristinel îmi ducea mai
departe visul atingând o culme profesionalã...Atunci când
credeam cã totul e pe fãgaºul cel bun a venit boala
instaurându-se iarãºi, iarãºi... Mergeam tot mai greu,
picioarele nu mai ascultau comenzile, se-mpleticeau, se
opreau din senin! Vederea-mi slãbise mult, parcã peste
noapte! ªi colac peste pupãzã fãcui ºi-o parezã de nerv
polipten (sper c-am zis corect) pe stânga. Am rezolvat cumva
fãcând rost de un baston, pentru sprijin.
Uneori mergeam. Propriu zis, mã târam din când în când în
urma bastonului, când puteam. Alteori nici sã mã rostogolesc
pânã la marginea patului, s-apuc bastonul nu eram în stare. În
acele momente se instala panica, aveam necesitãþi stringente,
dar mã blocam ºi reuºeam cu greu, nu ºtiu prin ce minune sã
ajung la baie. N-am avut incontinenþã de urinã, dar „din
cealaltã”, da!
Nu zici nimic? La tine cum a fost? Cum e?
- Lasã! Spune tu mai departe.
- Ce sã spun? Cã lucram la poliþie, la cazier, dar îmi era
aproape imposibil sã mã mai deplasez la serviciu. M-am
internat în repetate rânduri în spitalul M.I. Îmi fãceau perfuzii,
analize peste analize, îmi dãdeau medicamente... Luam cu
pumnul, dar...nimic! Cum terminam cele zece perfuzii mã
întorceam la baston, la tot cortegiul de lucruri rele, care se
întâmplã într-o asemenea boalã: neputinþe, spasme, amnezii,
incontinenþã, panicã, depresii...
Aproape cã mã obiºnuisem cu ele, mã mulþumeam cu ce
fusese bun, mã strãduiam sã înghit amarul, ba chiar sã-i beau
paharul pânã la fund! ªi aºteptam! De-abia aºteptam. Ce? Un
cãruþ cu rotile cu care sã mã pot deplasa.
ªtii ce m-a ajutat cel mai mult? Faptul cã nu mi-a fost
ruºine cu neputinþele mele, cele „la vedere”, ca sã spun aºa.
Când puteam mã deplasam târ⺠ºi înfruntam cu stoicism
privirile celor din jur.
ªtii ºi tu cum e!
Fãceam aºa zisul „engor de efort”, mai cãdeam, nu numai
în casã ci ºi pe stradã, nu ºtiam când sã mã opresc sau nu
puteam...La tine cum e?
- Spune mai departe. Cum ai ajuns sã spui cã eºti bine? Sã
fii atât de bine?
- Te cred ºi eu cã-s bine! Dupã aproape ºapte ani de regim
cam drastic – nu-i aºa d-le colonel? – sunt bine, foarte, foarte
bine!
Ce m-a ajutat cel mai mult pe lângã regim? CREDINÞA!
Credinþa-n bunul Dumnezeu ºi-ncrederea în domnul colonel
Anca. De crezut credeam, dar ce, mai ºtiam, mai puteam sã mã
rog? Repetam în neºtire: „Ajutã-mã, Doamne sã nu fiu povarã
copiilor, pãrinþilor, chiar soþului.
Cum care soþ? Ãla de-atunci, cel alãturi de care credeam cã
voi îmbãtrâni frumos. Dar n-a fost sã fie aºa! ªi mai bine!
S-a duuuus! Cum unde? La alta. Ducã-se sãnãtos!
Mi-a îngãduit timpul, viaþa, Bunul Dumnezeu sã trãiesc s-
o vãd ºi pe-asta!
Despre ce e vorba?
Mi l-a trimis pe domnul colonel Anca, cu regim cu tot
ºi...pe el! Sufletul meu pereche! ªi de aici ºtii ce a urmat;
regimul de 21 de zile de post cu apã, prerevenirea cu zeamã de
orez ºi apã, ºi apã, ºi... clisme. Apoi au urmat B.G.-urile ºi tot
ce dã 'mnealui în cazuri de-astea, de-ale noastre!
A,a,a,...bãi frate! Dar vãd cã m-am întins cu plãcinta!
Sper cã ai înþeles cã poate sã-þi fie ºi þie bine de-acum. Fie
cã eºti deja în regim de vindecare, fie cã te hotãrãºti (cât mai
repede sã-l începi).
- Pãi mai povesteºte cum faci, cum ai fãcut.
- Sã mai povestesc? O, nu! Nu acum. Cu stilul meu
dezlânat, aº tot lungi-o ºi crezi cã m-ar mai publica?
- Ei aº! Poate da.
- Te pup! Fii tare! Dumnezeu nu te lasã, pune-þi speranþa-n
el ºi-n domnul colonel. Neapãrat, asta e calea!
Nu crezi? Ba sã crezi! Baftã ºi salut!
- Pãi mai aveam sã te întreb ceva.
- Cum sã nu! Oricând la dispoziþia dumneavoastrã
doamnã, domnule! Oricând cu-n sfat, c-o vorbã bunã, c-o
îndrumare din „vasta mea experienþã”. Acuma plec! Cum
unde?
Sã-mi fac clisma, apoi miºcarea de dimineaþã, pe urmã
treburile domestice, cã s-au cam îngrãmãdit de când eu îmi
scriu „memoriile”!
Ne auzim oricând doriþi! Telefonul meu vã stã la
dispoziþie! ªi gândul meu bun ºi rugãciunea mea vor fi alãturi
de voi... de dumneavoastrã doamnã, domnule...
Acum chiar plec.
Te salutã Petra! Cum care? Sora ta întru suferinþã pe
drumul spre vindecare.
ªi, spune-i tu domnului colonel cã-i MULÞUMESC! Da,
cu majuscule, te rog! Din suflet!
Spune-i ºi cã-l salut. Militãreºte, doar mã cheamã
...MILITARU!
Petra Militaru

(continuare din pag. 9)

Domnul Anca a fãcut aprecieri la adresa oamenilor, spunând cã aceºtia se pot schimba ºi nu
trebuie priviþi mereu, prin prisma trecutului. Important este prezentul ºi ce face acel om acum,
astãzi, nu ce a fãcut ºi ce-a fost ieri. Toþi evoluãm.
Ca o concluzie personalã, conferinþa de la Buzãu a fost mult mai interactivã decât prima.
Publicul mai receptiv, mai pe fazã, dezinvolt.
Un lucru neplãcut legat de tehnicã, operatorul TV, nu a fost pregãtit decât pentru 3 ore, iar
domnul Anca a conferenþiat 3 ore 30 minute, astfel cã operatorul a rãmas fãrã baterie ºi cele 30
minute ale conferinþei, în care domnul Anca a expus lucruri interesante, inclusiv concluziile
dânsului referitor la oameni n-au fost înregistrate, s-au pierdut...Pãcat.
Cunoscându-l pe domnul Anca, un perfecþionist pânã la cele mai minore detalii, care pune
suflet în tot ceea ce întreprinde, atenþie ºi concentrare maximã, dã totul de la dânsul, îmi pot
imagina cât a fost de dezamãgit. Dânsul ºi-a fãcut temele, a venit pregãtit, impecabil ca de obicei,
operatorul de ce n-a fost în stare sã-ºi facã partea, þinând cont cã era plãtit pentru asta?!
Superficialitate, indolenþã ºi o scãpare a organizatorului, care superviza totul.
Inevitabil, baia de mulþime aºteptând cu toþii frumos în rând, sã-l felicite, sã-l îmbrãþiºeze, sã-
i dea o floare, o strângere de mânã, un cuvânt de mulþumire, domnului Anca. Mulþi pacienþi,
prieteni, colegi din cadrul armatei, familia dânsului nelipsitã, ca ºi la Cãlãraºi.
La Buzãu a fost lansat primul numãr al ziarului fundaþiei, “SÃNÃTATE = SOS”, scos de sub
tipar pe 2 octombrie 2008, iar la finalul conferinþei oamenii ºi l-au putut procura, alãturi de DVD-
ul conferinþei de la Cãlãraºi, precum ºi de cartea d-lui Anca ”Nu existã boalã incurabilã”.
A treia conferinþã ºi ultima din 2008 s-a þinut la Bacãu, Sala de Culturã a Sindicatelor pe 22
noiembrie.
Bacãul este un oraº dinamic debordând de viaþã,
modern, foarte frumos, elegant. Oameni de toate felurile,
dar ºi cerºetori, - de la bãieþi tineri sãnãtoºi, aparent bine
îmbrãcaþi, dornici sã-þi povesteascã povestea înduioºãtoare
a vieþii, în speranþa unui ban de pomanã, pânã la copiii care
te trãgeau de mânã rugându-te sã le dai un ban în sãnãtatea
propriilor copii. Trist! În rest, oameni harnici, bucuroºi,
serviabili, primitori, deschiºi.
Conferinþa a început ca de obicei, la ora 11, la fel ca
precedentele. A devenit un standard deja, toate conferinþele
domnului Anca au loc sâmbãta cu începere de la orele11.
Ora de încheiere e incertã, se poate prelungi niþel, la
insistenþele oamenilor. Cât e domnul Anca de punctual,
respectã dorinþa oamenilor de a-l avea mai mult timp în
mijlocul lor.
Ziua conferinþei iniþial a fost ploioasã, se lãsase frig în
toatã þara, deºi cu o zi înainte fusese soare . Normal sosise
domnul Anca în oraº! Apoi, dupã acea ploaie rece a început
sã ningã cu fulgi mari ºi-a tot nins pe toatã durata
conferinþei. Semn bun! Albul ninsorii, aducãtor de luminã,
de puritate, are frumuseþea ºi farmecul lui. O imagine de
basm.
Tema conferinþei:” Mâine mai sãnãtos decât azi”.
Conferinþa a debutat cu felicitarea domnului Anca pentru cei 60 de ani împliniþi pe 20
noiembrie. I s-a cântat LA MULÞI ANI, cu sala în picioare, un moment emoþionant pentru
dânsul ºi pentru noi toþi cei prezenþi. ªaizeci de ani ºi douã zile, ºi 20 de ani de ani de când viaþa
dânsului s-a schimbat de la operaþia de cancer pulmonar. De 20 de ani trãieºte sãnãtos ºi nu ºtie ce
este aceea boalã, deºi dupã operaþie medicii i-au mai dat doar 4 luni de viaþã. Un spirit mare, care
a considerat sã-i mulþumeascã Creatorului pentru ºansa datã, sã trãiascã, dar nu oricum ci
frumos, ca o luminã printre oameni, dedicându-se pe sine lui DUMNEZEU ºi mereu în slujba
semenilor aflaþi în suferinþã.
Domnul Anca a propus 16 teme, care au fost proiectate pe un ecran, astfel încât auditoriul sã
aibã posibilitatea de-a alege una sau alta, pentru discuþie. Domnul Anca a invitat chiar publicul
pe care l-a definit ca fiind o familie, fãrã inhibiþii, timiditãþi, sã întrebe fiecare, ce anume doreºte
sã afle.
O doamnã a intervenit propunând 3 puncte de pe panou “ºi nu numai”.
Domnul Anca a vorbit astfel despre ceea ce înseamnã sã þii un regim, cum se þine un post, de
câte feluri poate fi, câte zile, inclusiv revenirea din post, pentru care dânsul are 3 variante
adaptate fiecãrui pacient în parte.
A vorbit din nou despre sânge ºi relaþia sa indisolubilã cu spiritul; despre urinoterapie,
provocat fiind de Denisa, o pacientã care a scãpat de acnee prin urinoterapie ºi care dorea ca ºi
alþii sã fie informaþi cu aceastã ocazie. Au mai fost abordate teme interesante ca: Diabetul ºi
Boala Alzheimer. Puþinã lume ºtie cã Alzheimer este consideratã un diabet de tip 3 ºi este
curabilã, - dupã cum a aflat audienþa de la Bacãu, dar numai dacã e depistatã în faza incipientã,
deoarece distrucþia neuronalã este ireversibilã. Tema Cancerul de Piele ºi Radiaþiile
Electromagnetice a stârnit interes. Pielea suferã ºi e agresatã invizibil, dar permanent de cãtre
aparatele electrocasnice: celulare, televizoare, computer, laptop etc.
O altã temã cerutã de audienþã a fost Soia Modificatã Genetic. Deºi în multe locuri din
strãinãtate nu se mai cultivã soia modificatã genetic ºi chiar laptele de soia a fost interzis,
deoarece a fost declarat toxic, soia cultivatã România este modificatã genetic. Soia este un OMG
(Organism Modificat Genetic) ºi sub aceastã formã este cultivatã în România.
În final toate subiectele au fost abordate, inclusiv cel preferat de dl. Anca: apa de ocean. În
acest sens ni s-au prezentat douã cazuri, fotografiate: copilul malnutrit ºi femeia anorexicã care
au ajuns la greutatea idealã prin perfuzii cu apã de ocean, care are compoziþia plasmei umane.
Genial Rene Quinton!
Pe tot parcursul conferinþei oamenii au fost excepþional de activi. S-a vãzut un public matur,
informat, cunoscãtor ºi mai ales convins de virtuþile terapiilor naturale. Întrebãri de bun simþ ºi
foarte la obiect. Un domn din salã chiar la rugat pe domnul Anca sã-i dea informaþii la “foc
automat”, sã abordeze cât mai multe subiecte, deoarece domnul Anca anunþase durata
conferinþei ca fiind de 3 ore.
Un pãrinte, tatã a 3 copii de grãdiniþã a intervenit expunând problema alimentaþiei
nesãnãtoase din grãdiniþe, în contradicþie cu alimentaþia naturalã de acasã. Cititor al cãrþii “Nu
existã boalã incurabilã”, pãrintele pune deja în practicã, în familie, sfaturile domnului Anca. A
pus cartea-n practicã ºi a vãzut rezultatele: copii veseli, sãnãtoºi, liniºtiþi, alimentaþi cu fructe
dimineaþa, cu salate, cereale fierte, la prânz ºi seara cu peºte, fãrã carne animalierã. Imediat ce
copii au primit la grãdiniþã pâine cu unt ºi salam dimineaþa, supa ºi ºniþelul de porc, cu cartofi la
prânz au devenit agitaþi, neliniºtiþi ºi au fãcut toþi pe rând herpes pe buze. Pãrintele respectiv s-a
izbit de obtuzitatea gândirii directoarei grãdiniþei avansând propunerea de schimbare a meniului
pe baze naturiste. De aceea a fost nevoit sã-ºi mute copii la o
altã grãdiniþã. S-ar impune prezenþa unui nutriþionist în
fiecare grãdiniþã.
Numeroºi pãrinþi au intervenit atunci când domnul Anca
a atins spinoasa problemã a vaccinurilor. Erau speriaþi mai
ales în privinþa vaccinãrii fetelor de clasa a 4-a împotriva
cancerului de col uterin. Încã odatã domnul Anca a subliniat
nocivitatea vaccinurilor, citând reviste celebre din
strãinãtate ºi chiar sfatul unui doctor care lucrase în domeniu
ºi abia la sfârºitul carierei a avut curajul sã spunã adevãrul:
vaccinurile sunt extrem de nocive pentru sãnãtate. Domnul
Anca s-a opus inclusiv vaccinãrilor practicate bebeluºior,
amintind cã are 13 pacienþi „legume”, copii victime ale
vaccinurilor.
Domnul Anca a abordat ºi problema clinicii. S-a
proiectat pe panou un loc mirific, o pajiºte cu un cal. Un
astfel de loc cu vegetaþie abundentã, soare, luminã, aer curat
care sã întruneascã condiþiile expuse de dânsul ºi-n numãrul
1 al ziarului, este ideal pentru clinicã. Un domn din salã,
vorbind în dulcele grai moldovean, a afirmat cã imaginea
reprezintã poiana dânsului, cã dânsul chiar deþine un teren
care este perfect pentru clinicã ºi cã-l pune la dispoziþia d-lui
Anca. Chiar a amintit cã a mai fãcut acea propunere, dar
domnul Anca nu a avut timpul necesar ca sã viziteze acel teren. Domnul Anca a promis cã
neapãrat va vizita acel teren.
O doamnã bolnavã de cancer pulmonar a spus cã, asemenea domnului Anca. dânsa a fost
binecuvântatã cu un cancer pulmonar ºi dorea o consultaþie la dl. Anca. Dânsul a promis cã o va
gãsi o cale sã o ajute, impresionat de rugãmintea doamnei. O altã persoanã cu HBV, care fãcuse
iniþial interferon ºi renunþase la acel tratament cã nu-l mai tolera, a întrebat ce sã facã pentru a se
vindeca. “Sã gândiþi pozitiv ºi sã vã alimentaþi sãnãtos” veni urgent rãspunsul. “Numai atât”, a
spus d-na, descumpãnitã. Doar atât, e mult e puþin experimenteazã fiecare pe pielea lui.
Domnul Anca a vorbit mult pe tema gândirii pozitive ºi de aceastã datã. A explicat ce
înseamnã, furia mânia, a-þi face sânge rãu ºi care ar fi repercusiunile pentru cei ce ºi-au fãcut un
mod de viaþã trãind astfel.
Ultima temã:” De tot hazul” conþinea întâmplãri, de genul haz de necaz. Dintre acestea
amintesc câteva: “Proba de efort”, “Covorul bisericesc”, “Intestinul spart”, “Spãlãtura
vaginalã”, “Primariatul”. Toate întâmplãri adevãrate, tragicomice, trãite de domnul Anca sau de
unii din pacienþii dumnealui.
Conferinþa a fost urmatã de o piesã de teatru celebrând natura, interpretatã de copii.
La standul amenajat în hol au putut fi procurate cartea Nu existã boalã incurabilã, DVD-urile
conferinþelor precedente ºi desigur numerele 2 ºi 3 ale ziarului nostru.
La mulþi ani pe 2009 ºi sã ne ajute DUMNEZEU sã-l avem în mijlocul nostru pe domnul
Anca la cât mai multe conferinþe! Sã fim cu toþii sãnãtoºi ºi sã meritãm sã avem Clinica
Fundaþiei.
Doctor Corina Schell
Anul 2, NR. 4, IANUARIE 2009
Nu trebuie sã încerci sã afli cum
boala trimisã, slujeste spre
mântuire, fiindcã se prea poate sã
nu reuºeºti sã afli.
Totul este de la DUMNEZEU: ºi
bolile ºi sãnãtatea. DUMNEZEU ne
dã totul spre mântuirea noastrã. Asa
sã-þi primeºti ºi tu boala ºi sã
mulþumesti pentru ea lui
DUMNEZEU, care se îngrijeste de
mântuirea ta. Nu trebuie sã încerci sã
afli cum anume slujeste spre mântuire,
boala trimisã, fiindcã se prea poate, sã
nici nu reusesti. DUMNEZEU trimite
boala uneori ca pe o pedeapsã, ca pe un
canon, alteori spre învãþare de minte,
ca omul sã-ºi vinã în fire, alteori ca sã-l
izbãveascã de un necaz, ce ar cãdea
asupra lui de-ar fi sãnãtos, alteori ca
omul sã vãdeascã rãbdare ºi prin
aceasta mai mare rãsplata sã merite,
iar alteori ca sã se curãþeascã de vreo
patimã. Mai pot fi multe alte pricini…
E bine sã nu ne întrebãm de ce noi,
desi este destul de greu ci sã fim
mulþumiþi de tot ceea ce ni se întâmplã,
cã toate au un singur scop: apropierea
de DUMNEZEU!
Norii Plumburii
Aluniþa era de culoare maroniu-
aprins ºi sângera, iar dimensiunea
era cât ale unui bob de porumb.
Medicul a dat verdictul: operaþie
urgentã
6 ani, 3 luni, 14 zile atât de mult ºi
totuºi atât de puþin; parcã era ieri…
Primãvara 2002. Eram un tânãr la 28
de ani cu o familie deosebitã (un copil
scump de 9 luni ºi o soþie fascinantã) ºi
cu o carierã în plinã ascensiune. Îmi
mergea bine pe toate planurile.
Credeam ca le am pe toate. Eram
împlinit ºi fericit, atât cât înþelegeam
din noþiunea de fericire, la acel
moment. Cineva apropiat chiar,
remarca: “ La vârsta ta ai atâtea: casã,
masinã, soþie frumoasa, copil
deosebit, ce-þi mai trebuie?” Chiar ce-
mi mai trebuia? Of, ce naiv eram. Nu-
mi dãdeam seama atunci, cã cel mai
important lucru este sãnãtatea.
Probabil cã fiecare dintre noi are
momente în viaþa când pune altceva pe
primul loc, înaintea sãnãtãþii. Mare
greseala! Doar dacã nu o ai, începi s-o
preþuiesti.
Într-o zi, observ o modificare a
unei aluniþe, în sensul cã i se
schimbase culoarea ºi dimensiunea;
din alba ea devenise maronie, iar de la
un vârf de ac ajunsese de mãrimea
unui bob de grâu. Aveam unele stãri de
ameþealã ºi tulburãri de vedere, dar nu
am dat importanþã acestor prime
simptome ale bolii. Dupã câteva zile
aluniþa s-a mai micsorat ºi mi-am zis în
gând ca m-am alarmat degeaba.
Toate merg aparent normal pana
într-o dimineaþã de iulie când simt o
jena la mana dreaptã în zona aluniþei.
Eram în maºinã ºi conduceam. Opresc
ºi mã uit. Aluniþa era maroniu-aprins
ºi sângera, iar dimensiunile erau cât
ale unui bob de porumb. Atunci am
simþit cã ceva nu e în regulã. Mi-am
sunat mama ºi printr-o relaþie am ajuns
POVEªTI DE VIAÞÃ
Bolile ne sunt date spre mântuire!
la Spitalul Colentina, la un medic
specialist în astfel de probleme. La
consultul amãnunþit, medicul a dat
verdictul: operaþie urgentã. Nu mi-a
venit sã cred cã totul putea fi atât de
grav ºi fiind un optimist de felul meu,
am hotãrât sã aflu ºi pãrerea altor
medici. Aºa am ajuns la alt spital din
Bucuresti, unde mi s-au spus aceleasi
lucruri ºi mi s-a recomandat iarãºi
operaþia.
To t u l a
culminat cu
episodul
Spitalul
Militar, unde
mai mulþi
medici, în
frunte cu ºeful
clinicii, au
analizat cazul
m e u cineva, care,
propunându-mi sã mã operez chiar a
doua zi. Deja îmi vorbeau de
citostatice, de sanse mici de
supravieþuire, de biopsie…Totul se
învârte în jurul meu, trãiam un cosmar.
La fel ºi cei dragi.
ªi astãzi îmi este vie imaginea
sotiei mele, lesinatã, la auzul
diagnosticului medicilor: melanom
malign. Oare se sfârsise totul?
Medicii mi-au acordat o atenþie
deosebitã, iar cazul meu a fost analizat
cu multa minuþiozitate, deoarece
venisem cu recomandãrile multor
medici renumiþi. Ce chestie, dacã aº fi
avut trimitere doar de la medicul de
familie, m-ar fi internat în acea searã,
dar mulþumesc lui DUMNEZEU cã nu
a fost aºa! Trebuia sã mã întorc acasã,
la Slobozia, sã-mi iau câteva haine,
trimiterea ºi sã mã duc la operaþie.
Iesind din curtea spitalului
mama mã ruga sã mergem pana la
Vãlenii de Munte, unde auzise din
Formula As, cã exista un OM ce poate
vindeca diferite boli grave. Atunci a
fost primul semn cã DUMNEZEU nu
mã va pãrãsi. Eu, care eram un tip
realist, nu credeam în astfel de lucruri
alternative, ci numai în medicina
alopatã ºi nu înþelegeam cã poate
exista ºi altceva. Nu stiu cum am
parcurs drumul Bucuresti – Vãlenii de
Munte. Gândurile îmi veneau navalã
în capul rãvãºit ºi, sprijinit de umãrul
soþiei, priveam în gol. Oare se sfârsise
totul?
Soarele
Întâlnirea cu un FENOMEN nu
poate sã nu-ºi punã amprenta pe
toatã fiinþa ta
Ajungem la Vãlenii de Munte la
poarta Fundaþiei, unde printr-un
miracol reusim sã-l întâlnim pe
domnul Petre Anca. Din nou un semn
divin, pentru cã dânsul ar fi trebuit sã
fie plecat la Constanþa. O problemã
mecanicã la autoturism i-a împiedecat
plecarea. Am intrat timid împreunã cu
mama în cabinetul de consultaþii.
Acela a fost primul contact, plin de
emoþie ºi de încãrcãtura a tuturor
evenimentelor petrecute, dar acel
moment mi-a marcat cred, toþi anii ce
au urmat.
Voi insista mai mult asupra acestui
moment, pentru cã întâlnirea cu un
FENOMEN nu poate sã nu-ºi punã
amprenta pe toatã fiinþa. Nu exagerez
cu nimic când spun FENOMEN. Cum
poþi altfel sã numesti un om care te
diagnosticheazã, doar dintr-o privire ºi
îþi scaneazã tot
trecutul?
Am rãmas
socat de cele
a u z i t e .
Stãteam pe
s c a u n u l
pacientului, în
stânga mea era
mama, iar în
faþa mea stãtea
dupã un consult - la acea vreme, ciudat
pentru mine, - începea sã înºire pe o
foaie de hârtie toate disfuncþiile ºi
problemele de sãnãtate avute pânã
atunci, unele stiute doar de mine. Nu-
mi venea sã cred ca acel OM putea sã-
mi spunã lucruri doar de mine
cunoscute. De fapt nici dupã ce-am
iesit din cabinet ºi panã la urmãtoarea
întrevedere nu credeam ca totul e real.
Boala mi-a confirmat-o ºi dansul,
iar sfatul a fost: în nici un caz
operaþie.
”Taurule, scoate-þi coarnele ºi
luptã, cã ai pentru ce trãi!”, mi-a zis.
Post total 21 zile, pre-revenire, apoi
BG 45 zile ºi multe altele. Cei care au
trecut prin asta, stiu despre ce e vorba,
ceilalþi pot afla din cãrþile domnului
Petre Anca.
Drumul pânã la Slobozia a fost plin
de întrebãri ºi gânduri negre.
Lacrimile curgeau siroaie pe obrajii
rosii ºi plini de emoþie. Voi mai trãi,
DOAMNE? Cu întrebarea asta mã
culcam ºi cu ea mã trezeam. Mã
vedeam mort, dar Bunul
SÃNÃTATE PRIN GÂNDIRE ªI ALIMENTAÞIE
Rezolvarea rebusului din numãrul precedent (nr 3)
1 2 3 4 5 6 7 8
1 V A L E N I I
D E M U N T E
2 A L I M E N T
? T I E ? E T
3 L E G U M A ?S E R D A R I
4 E G A L I ? D A R
5 R E? I S T O R I
6 I ?V ? C A R
7 U R I N A ? I C ? I N D U S
8 P O S T T O T A L ? U ? T O
9 O D A ? O M O ? A S P R I T
10 P I T A R ? R A S ? A I C I
11 A T E U ? M I L I A R D A R
11
DUMNEZEU nu a vrut sã se întâmple
aºa. Am hotãrât cã, începând de a doua
zi, sã încep regimul. A fost greu la
început, cu suisuri ºi coborâsuri, cu
bune ºi rele, cu nãdejde ºi deznãdejde,
cu lacrimi ºi zâmbet, cu nervi ºi multã
hotãrâre de a-l þine cât mai corect.
Ceva îmi spunea cã dacã îl voi respecta
în proporþie de 99% voi învinge.
Dorinþa de a trai era imensa. Nu
concepeam sã nu-mi vad copilul mare,
soþia iubitoare ºi ca totul sã se
ducã…Trãgeam de mine ºi mã rugam
lui DUMNEZEU sa mã ierte ºi sa mã
ajute, sã-mi dea putere sã mã trezesc ºi
a doua zi.
Dragii mei, cei care acum începeþi
regimul domnului Anca, dacã nu
ajungeþi la o comuniune cu
DUMNEZEU, prin rugãciune ºi
cãinþã, nu puteþi învinge. Cele 2 luni ºi
jumãtate au trecut, iar apoi a urmat un
regim “obisnuit”, apoi altul ºi altul…
Fiecare întâlnire cu domnul Petre
Anca era o sãrbãtoare pentru mine ºi
soþia mea. Aveam niste emoþii teribile
ºi niste stãri - cum nu le-am trãit
nicicând - atunci când mã re-consultã.
Ceva fermecãtor, cum numai pacienþii
stiu despre ce vorbesc. Suntem niste
fericiþi! Avem sansa sã cunoastem ºi sã
trãim lângã un OM deosebit. Un OM
care ºi-a pus tot timpul ºi sãnãtatea, în
slujba semenilor sãi. Un OM care nu
ºtie ce-i odihna, care nu ºtie ce-i
duminica, un FENOMEN, care ne
încântã cu prezenþa ºi cu vorbele sale.
Recunostinþa mea va fi vesnicã ºi-l
voi iubi pânã când nu voi mai fi pe
acest pãmânt. ªtiu cã el este soarele
meu lãsat de DUMNEZEU pe pãmânt.
Este lãsat sã-ºi ajute semenii ºi sã ne
schimbe în oameni dornici de a trai
sãnãtos, de a privi altfel lumea, de a ne
bucura altfel de viaþã. ªtiu cã sunt
puþini cei care-l cunosc, puþini, pentru
valoarea dânsului, dar cei ce l-au
întâlnit sigur au fost marcaþi de felul
lui de-a fi.
Alin Matei
9 10 11 12 12 14
I ? S A C
S I ? P A
? A C T E R E
12 INAINTE ªI DUPÃ REGIM Anul 2, NR. 4, IANUARIE 2009

Un tip vulnerabil, care ºtia doar cã 1+ 1 = 2
Ieri eram un tip extrem de realist, în sensul cã, pentru mine, întotdeauna, 1+1
= 2. Habar nu avem despre mine cât de vulnerabil eram.
ÎNAINTE... Eram prea superficial sã vãd nuanþele vieþii. Nici pe
cele colorate, nici pe cele negre sau pe cele gris. Nu
cunoºteam ºi nici nu recunoºteam valorile umane ºi
morale. Ca orice tip dintr-o bucatã, nu credeam în
minuni, nici în medicina naturistã. Nici mãcar nu eram
curios sã înþeleg ce-i aia. Pentru mine nu exista
alternativã la medicina alopatã. Eram un tip cãruia îi
plãcea viaþa, dar strict în sensul lumesc.
Of…ce uºor ne-ar fi sã þtim de fapt, ce avem de fãcut.
Dacã nu ar fi decât mâine fãrã ieri; dupã, fãrã înainte;
viitor fãrã trecut, ce bine ar fi! Oare de ce preþuim totul
când ajungem sã nu mai avem nimic?
Oare de ce vrem mai mult, fãrã sã vedem cã totul este
lângã noi? Iubire, credinþã, DUMNEZEU, sãnãtate.
Oare nu sunt totul?
De ce trebuie sa pierdem lucrul cel mai de preþ:
sãnãtatea, pentru ca apoi, sã ne întoarcem cu toata fiinþa
cãtre DUMNEZEU?
De ce atunci când nimeni nu-ti dã nici o ºansã,
singura speranþã vine de la divinitate?
Un tip puternic ºi cu o foame teribilã de viaþã
Post ºi rugãciune, doar aºa ne putem mântui, doar aºa putem recâºtiga ceea
ce-am pierdut. Asta este marele meu câºtig, dupã experienþa numitã “boalã”.
Apropierea de credinþã. Astãzi m-am regãsit. Sunt puternic ºi cu o foame teribilã
de viaþã. Trãiesc totul la intensitate maximã, nu
mai las nimic la voia întâmplãrii. Pun suflet în
tot ceea ce fac ºi mã simt împlinit ºi fericit.
Credinþa m-a salvat.
O schimbare importantã s-a produs ºi în
modul meu de alimentaþie. Din gurmandul în
stare sã mãnânce alimente nesãnãtoase, am . . . Þ I D U P Ã R E G I M
devenit omul conºtient de importanþa legumelor
ºi a fructelor.
Respectând cu stricteþe regimurile
recomandate de domnul colonel, vãzând ºi
simþind rezultatele în bine ale stãrii de sãnãtate,
n-am mai conceput sã-mi reiau vechile obiceiuri
culinare. Schimbarea modului de alimentaþie nu
s-a petrecut doar în viaþa mea ci ºi în viaþa
familiei mele.
ªi, mai am un “câºtig”: ºansa de a-l fi
cunoscut pe acest om minunat care este domnul
Petre Anca. Mi-a fost aproape atunci când
ceilalþi de la care aveam aþteptãri erau departe.
Mi-a dat sfaturi pe care nu o sã le uit toata viaþa.
Sunt un privilegiat, în sensul asta. Au fost
momente când, doar dânsul ºi soþia mai erau cu
mine. Ce onoare! Treceam prin momente atât de grele ºi totuºi eram fericit.
Fericit ca îl simþeam aproape pe binefãcãtorul meu ºi al familiei mele.
O sa-i port dragoste ºi recunoºtinþã toatã viaþa!
Alin Matei

REBUS - ???
ORIZONTAL:
1. E mai bunã decât toate. – Mocnite.
2. Pe o parte. – Produs alchimic.
3. De anvergurã karmicã (masc., pl.). – Ocoliºuri.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 4. Alcãtuit din cea mai simplã materie (pl.). – Scoate aur din piatrã seacã.
5. ªanþ cu muzicã (fem.). – Dãruieºte comori de suflet.
1 ¨ 6. Nuanþã olfactivã. – Împovãrate la muncã. – Rateuri ale cãilor respiratorii.
7. Zãpada din dimineaþa asta! – Curtea cornutelor. – Expuneri!
2 ¨ 8. Soluþia vindecãrilor naturiste (pl.). – Culme!
9. E mai bine alfel. – Zile romane. – Încornoratul din capul tãpºanului!
3 ¨ 10. Piatrã semipreþioasã cu efecte vindecãtoare. – Fãcute fãrâme.
11. Medicina care se luptã cu efectul. – Calciul chimiºtilor. - Fiinþã fãrã suflet.
4 ¨ 12. Trec în revistã. – Aniversat la onomastici.
13. Frânghia pescarului. – Cu greutate.
5 ¨ ¨ 14. Tunde! – Sclavia ispitei.

6 ¨ ¨ VERTICAL:
1. Generatã în mod frecvent de boli. – Piatra filosofului Teofrast.
7 ¨ ¨ ¨ 2. Îniante de orice concluzii. – Ardelean bolnav la cap.
3. Numai puþin. – Exces de grãsimi în þesuturi.
8 ¨ ¨ 4. Negustor de alãmuri. – Faze.
5. Cete gãlãgioase (reg.). – ªovãialã.
9 ¨ ¨ 6. Care lasã urme în suflet. – Tocit la minte.
7. Tãiate la capete! – Campionul îmbolnãvirilor de plãmâni. – Mascota
10 ¨ ¨ medicinei.
8. Referitor la interpretarea fenomenelor spirituale (var). – Doar cei negativi au
11 ¨ ¨ efecte pozitive asupra sãnãtãþii (sing.).
9. Apune! – Referitor la joc. – Repede!
12 10. Vlãguit. – A lua viaþa de la capãt.
¨ 11. Firi. – Admirator fanatic.
13 12. Cu fericirea-n priviri (pl.). - Monedã elenã.
¨ 13. Caznele bolii. – Stare premergãtoare izbucnirii.
14. Rãtãcire spiritualã. – Furtunã (livr.).
14 ¨ ¨ Dicþionar: ANA