Sunteți pe pagina 1din 4

Sylvia Marcos este o cercetătoare universitară de renume internaţional, susţinătoare a unei

viziuni antihegemonice în epistemologia critică feministă, în studiile religiilor şi în drepturile


femeilor din mişcările indigene.

Capodopera sa, Femeile indigene si cosmoviziunea decoloniala a fost pulbicata in anul 2010.

In opera "Femeile indigene si cosmoviziunea decoloniala" , sunt dezbatute numeroase teme


controversate precum samanismul in lumea ancestrala a indigenilor Mapuche precum si ideea de
feminism intr-o societatea inca dominata de ideologii si practici tipice uei societati patriarhale.

Primul capitol prezentat de mine va cuprinde informatii despre civilizatia indigenilor Mapuche ,
si mai exact ,leagatura lor cu practicile samanice,casatoria,vindecarea,imblanzirea si stapanirea
cailor , precum si ideologia acestora cu privire la persoana ce se afla in fiecare fiinta vie.

Samanii Mapuche intretin numeroase relatii spirituale determinate de dinamica dintre cele doua
sexe, casatoria si seductia, posedarea si sensazia de extaz ,precum si sistemul de inrudire a
acestora.Aceste relatii spirituale reflecta o intelegere pertinenta a constintelor indigenilor in
momentul practicilor samanice ce impart realitatea personala cu spiritele de care sunt posedati.

Familia,casatoria si capacitatea de a poseda si de a fi posedat -cele mai durabile si mai apreciate


relatii de catre indigenii Mapuche din Sudul Chille- sunt folosite de catre machi(adica Samanii
Mapuche) in ritualurile acestora pentru a crea conexiuni cu lumea animalelor.Desi identitatea
sexuala a acestora este foarte clara in viata de zi cu zi,in timpul ritualurilor ,aceasta trece intr-un
plan secundar pentru a stabili relatii mai puternice cu alti machi,cu animale si cu sprite.

Ana Mariella Bacigalupo a analizat rolul identitatii sexuale in identitatea ethnica a acestora ,
precum si practicile si ritualurile acestora. Aceasta a aratat ca machi sunt fie femei,sau sunt
barbati feminizati in timpul ritualurilor , imbracati in haine feminine , ce isi asuma numeroase
identitati sexuale -devenind oameni ce aduc impreuna perpectivele ambelor sexe . Scopul acestei
comuniuni este acela a asumari unei mai bune capacitati de vindecare. Astfel,machi devin
"barbati" pentru a indeparta bolile si suferintele din trupurile pacientilor si devin "femei" pentru
a-si vindeca pacienti si a-i ajuta sa se reintegreze mai bine in cadrul comunitatii.

Machi sunt stransi legati de animalele lor spirituale si de acei machi ce au participat la ceremonia
lor de initiere in practicile samanice .Aceste relatii spirituale reflecta o intelegere detaliata a
credintei conform careia machi sunt stapanii prorpilor lor actiuni ,putand in acelasi timp sa-si
imparta corpul cu spirite.

Ana Mariella Bacigalupo prezinta ritualul de initiere in practicile machi a Mariei Cecilia si
relatiile stabilite de ea in urma acestuia cu alti indigeni machi ,precum si cu animalele. Ritualul
incepe atunci cand aceasta avea 18 ani ,stand langa rewe-o statuie ancestrala ce conecta lumea
umana cu cea spirituala.Spiritul machi al Mariei Cecilia-machi pullu(adica cel atotcunoscator)
traia simultan atat in Cerul Mapuche (lumea spiritelor) cat si in constiinta Mariei ,in rewe, si in
spiritul calului si a oi cu care aceasta a schimbat sange si suflare in timpul ritualului de initiere.
Astfel, aceasta si-a intarit legatura spirituala cu animalele si cu alti machi facand schimb de
saliva si suflare cu machi Elena-initiatoarea ei-precum si cu un cocos,o oaie si un cal ce au
devenit animalele ei spirituale.Maria Cecilia si-a legitimizat statutul de machi printr-o
demonstratie publica a abilitatii sale de a canta din voce si la tobe ,precum si a capacitatii sale de
a intra si a iesi dintr-o stare de transa pentru a comunica simultan cu oamenii si cu spiritele.

Relatiile stabilite de Maria in urma ritualului de initiere sugereaza o comuniune a mai multor
trupuri si suflete (om si animal) in relatiile sociale. Animalele machi pot experimenta boli din
pricina indigenilor machi la fel cum si machi pot sa se imbolnaveasca daca animalul lor spiritual
este bolnav sau mort. Calitatea de persoana a unui machi reprezinta mai degraba o expresie a
mai multor dimensiuni capatate in urma transformarilor si comuniunii unei persoane
initiate.Odata ce o legatura intre un machi si un animal este stabilita ,corpul omului machi si al
animalului sau spiritual devin inseparabile la nivel spiritual.

Trecerea indigenilor machi intre spirit si lumea umana se realizeaza prin stabilirea unor relatii
intime cu spiritele ce presupun seducerea spiritelor si casatoria cu acestia.Mireasa machi este un
trup uman imbracat in haine de femeie ce asteapta sa fie primita in lumea spiritelor.Atat femeile
cat si barbatii devin mirese spirituale pentru suflete si asteapta ca acestea sa le posede pentru a le
impartasi cunostintele lor . Imbracarea barbatului in haine feminine in timpul ritualului de
casatorie nu presupune o travestire a acestuia ci atrage atentia asupra credintei machi in schema
sotului ca spirit ce are o sotie machi.Cei ce devin machi si capata puterea de vindecare au parte
de ritualul de casatorie spirituale,neavand dreptul sa aiba parte de o ulterioara castorie mundana.

Ana Mariella Bacigalupo mentioneaza confesiunea unui machi pe nume Sergio cu privire la acest
lucru: "(citez) Nu ma pot casatori pentru ca sun un machi . Tot timpul meu este dedicat vindecarii
celorlalti. Sunt dedicat profesiei mele si Dumnezeul meu nu imi permite sa am o sotie(am inchis
citatul" precum si confesiunea unei machi pe nume Pamela " Spiritul machi atotcunoscator nu
tolereaza mirosul unui sot si a unei sotii mundane impreuna ; nu o accepta si nu o doreste"

Civilizatia machi capata cunostinte , putere si control asupra lumii spirtelor prin imblanzirea si
realtia acestora cu caii lor spirituali. Precum niste luptatori calare si stapani ai animalelor lor
spirituale,machi galopeaza in lumea spiritelor pentru a capata cunoasterea universului. Un machi
trebuie sa fie capabil sa calareasca un cal pentru a fi initiat . In studiul sau, Ana Mariella
Bacigalupo a obtinut marturia unui machi pe nume Rocio cu privire la acest ritual. " Mi-am vazut
calul in vis.Stiam ca voi calari,si voi deveni un Machi" . Machi sunt stapanii si altor animale
decat caii de la care primesc forta si putere , precum animalele lor spirituale.

In timpul ritualurilor savarsite de machi,atat barbatii cat si femeile resimt posedarea si


sentimentul de exatzie si incorporeaza rolurile ambelor sexe in practicile lor. Starea de extazie nu
este cu nimic superioara posedarii dar presupune o mare indemanare si un risc iminent. Machi ce
se afla intr-o stare de extazie pot fi capturati de spirite rele.

In ciuda practicilor ancestrale,machi au o natura independenta.Isi aleg singur pacientii pe care isi
doresc sa-i vada si stabiliesc ritualurile necesare pentru vindecarea acestora , precum si pretul pe
care il aloca pentru maestria lor.

In timpul starilor de profunda posedare ,exista o separare completa intre personalitatea persoanei
machi si a spiritului ce o poseda,ce intra si inlocuieste complet indenitatea acestuia.Atunci cand
isi recapata starea de constienta,machi nu isi mai amintesc nimic din timpul ritualului in afara de
sunetul tobelor.

Studiul savarsti de Ana Mariella Bacigalupo arata ca ritualurile machi reflecta complexitatea
relatiei contradictorii dintre femeie si barbat,dintre animal si om. Aceste relatii pot fi ierarhice
sau complementare si reprezinta impreunarea fiintei machi cu fiinta celorlalte fiinte ce o
poseda.In urma acestor ritualuri este creat un trup ideal unde corpurile oamenilor si ale
animalelor si a sufletelor si a indigenilor machi exista intr-o desavarsita comuniune.In acelasi
timp,machi fac parte dintr-o scara sociala mai larga unde atat indigenii Mapuche cat si ceilalti
oameni,stapani si animale,impartasesc aceeasi constiinta de sine unde prezentele straine devin o
parte din acesta,transformandu-l ireversibil.

Un alt eveniment esential din copilaria acesteia a fost participarea sa la celebrarea Fecioarelor.A
fost imbracata in alb de mama sa pentru a putea urma Fecioara la biserica.Ajunsa la
ceremonie,alaturi de ea,se mai aflau cateva fete de 15 ani ce carau fecioara pe umerii lor si
pareau a fi neplacut afectate de acest lucru.Pentru Nuvia,acestea pareau sa sufere pentru ca se
aflau acolo.Aceasta observatie a produs o reactie neasteptata pentru aceasta.I-a spus mamei sale
ca nu mai vrea sa continue procesiunea.Mama sa a incercat sa o incurajeze ceandu-i sa fie
cuminte pentru ca atunci cand va avea 15 ani sa poata sa care si ea Fecioara pe umeri in timpul
procesiunii.Dar incercarea mamei sale a avut efectul opus.Intr-o concetratie de furie si
frica,Navia i-a cerut mami sale sa nu o mai duca niciodata la biserica.Aceasta refuza sa sufere
precum celelalte fete , dorindu-si sa faca alegeri pentru ea insasi.

Nuvia Balderrama Vara isi aminteste despre sfatul primit de la mama sa atunci cand urma sa se
duca la un carnaval alaturi de un prieten de parte masculina . Aceasta isi sfatuia fiica sa fie buna
si sa nu faca nimic ce ar putea fi interpretat ca fiind un lucru rau. Dar Nuvia auzise despre o
celebra saritura-saritura chinelo pe care doar baietii aveau dreptul sa o faca ce o determina sa nu
asculte de sfatul mamei sale daca ocazia potrivita s-ar fi ivit.Ajunsa la carnaval,contrastul de
drepturi dintre femei si barbate s-a disipat pur si simplu,dansand alaturi de ceilalti si simtindu-se
in sfarsit libera. A reusit sa faca si saritura celebra ceea ce i-a dat un sentiment de fericire
euforica,fiind prima femeie din acea comunitate care sa iasa din tipare si sa efectueze aceea
saritura. Starea de fericire i-a produs ulterior o stare de confuzie deoarece nu intelegea de ce
femeile nu aveau roluri mai bine definite la festivalurile de acel gen. De ce nu existau muzicieni
femei. Conducatoare ale bisericilor . In fond,in timpul festivalurilor,nu era atat de important daca
erai femeie sau barbat atata timp cat toti se simteau bine.

Aceasta confuzie initiala a dus la noi intrebari,noi realizari cu privire la nedreptatile la care erau
supuse femeile A inceput sa se intrebe de ce femeile aveau doar roluri neimportante in timpul
ritualurilor .De ce opiniile lor erau cu greu luate in considerare,si de multe ori,ignorate complet .
De ce nu existau femei implicate in viata politca.Toate aceste intrebari au dus la initiativa ei de a
face o schimbare pe care isi dorea sa o vada in comunitate . A inceput sa participe la sporturi
destinate anterior doar pentru barbati. A devenit una dintre primele femei care sa faca parte din
echipa de de gimnastica din Tepoztlan. A jucat fotbal impreuna cu prietenii sai baieti .A baut bere
la miezul noptii cu acestia.

Chiar daca toate aceste activitati par banale acum,la timpul respectiv, au insemnat un prim pas
dintr-o uriasa schimbare.

In ceea ce priveste organizarea festivalurilor din aceea vreme,toate functiile onorifice erau
detinute de barbati. Femeile nu aveau voie sa cante la instrumente .Nu aveau voie sa organizeze
bugetul sau sa ia decizii cu privire la festivale. Femeile aveau rolurile minore si neglijabile
precum coaserea rochilor,preparea bauturilor,precum si alte lucruri marunte ce nu le solicitau
opinia cu privire la evenimentul in sine.Nuvia nu a dorit sa accepte faptul ca opiniile lor nu erau
luate in considerare.Incetul cu incetul,nu prin a se impune,ci prin a persevere in exprimarea
opiniei sale cu privire la organizarea evenimentelor,barbatii din comunitate au inceput sa tina
cont de aceasta. Singurul argument pe care unii l-au avut impotriva dorintei sale de a schimba
diferentele dintre femei si barbate a fost acela ca (citez)asa a fost mereu si nu trebuie
schimbat(am inchieat citatul).Femeile si barbatii au inceput sa lucreze impreuna in organizarea
evenimentelor,sa faca schimb de opinii , tinand cont de punctul de vedere al fiecaruia.

Femeile ce au participat alaturi de Navia la festivalul din Tepozteco au aflat cat de importanta
este vociferarea opiniilor lor fara a-si pierde in vreun fel individualitatea. Si-au promis lor insasi
sa fie sincere mereu pentru a se putea integra.Au decis singure cum isi doresc sa traiasca si cum
au sa fie celebrate dupa moarte. Acel eveniment a fost esential pentru intelegerea si observarea
amanuntita a cosmoviziunii indigene,o modalitate absoluta de acceptare a comunitatii din
Tepoztlan.