INFORMAREA BENEFICIARILOR PRIVAȚI CU

PRIVIRE LA PREVENIREA NEREGULILOR ÎN

IMPLEMENTATAREA FEADR

- PROTEJAREA INTERESELOR
FINANCIARE ALE UNIUNII EUROPENE -

Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro

1
 Scopul acestui material
informativ este acela de a sprijini
solicitanții și beneficiarii de
finanţare din Fondul European
pentru Agricultură și Dezvoltare
Rurală (FEADR) în procesul de
implementare a proiectelor
sprijinite prin Programul Național
de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Prezentul material are ca scop

prevenirea neregulilor ce pot
apărea pe parcursul derulării
proiectelor, conștientizarea
beneficiarului cu privire la
neregulile care pot apărea în
implementarea proiectelor
finanțate prin FEADR și sprijinirea
beneficiarilor pentru adoptarea
unei conduite corecte, care să
conducă la reducerea riscului de
apariție a neregulilor.

Prevederile prezentului material informativ nu sunt limitative şi nu acoperă în întregime

toate situațiile ce pot apărea pe parcursul implementării unui proiect. Prevederile
prezentului material pot fi valabile și pentru beneficiarii de finanțare SAPARD.

Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro
2 3

CUPRINS
Capitolul 1 – Prevederi generale ………………….…………………………….. 5
1.1 Iregularități și fraudă – definiții …………………………………………... 5
1.2 Cadrul Legal …………………………………………………….………………….. 6
1.3 Instituții implicate…………………………………………..…………………... 6
Capitolul 2 – Principii și aplicarea acestora …………….…………………… 7
2.1 Erori identificate…………………………………..………………………………. 7
2.2 Tipologie de erori …………………………….…………………………………… 8
2.3 Exemple de fraudă …………………….…………………………………………. 9
2.4 Concluzii …………………………………………………………………….………. 9
Capitolul 3 – Condiții artificiale……………….…………….…………………… 10
3.1 Definiții………..…………………………………..…………………………………. 10
3.2 Condiții artificiale – exemple……….……………………………….……… 10
3.3 Tipologie………..…………………….…………………………………………….. 12
Informații suplimentare …………………………………………………………… 13
Este important de reținut …………………………………………………….….. 14
APDRP în sprijinul dumneavoastră …………………………………………… 15
Împreună creştem satul românesc.
4 5
Capitolul 1
PREVEDERI GENERALE
Sprijinul FEADR depinde de îndeplinirea unor cerinţe regulamentare şi trebuie să fie în
concordanţă cu principiile unei bune gestiuni financiare (principiile economiei, eficienţei şi
eficacităţii). În cazul nerespectării acestor cerințe, Comisia poate recupera prin intermediul
corecţiilor financiare suma plătită necuvenit.
Agenţiile de plăţi sunt obligate să controleze administrativ 100% din cererile de plată
solicitate, iar un procent din acestea sunt verificare și pe teren.
În cazul nerespectării regulamentelor aplicabile, Regulamentul 1698/2005 și Regulamentul
1974/2006, prevederilor PNDR, dar şi legislației naţionale aplicabile (inclusiv legislaţia
referitore la achiziţiile publice, agențiile de plăți pot recupera plăţile efectuate necuvenit.
1.1 IREGULARITĂȚI ȘI FRAUDĂ - DEFINIȚII
Abatere – constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare
a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia
bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea
sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele
Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate.
Act de corupţie – folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul Corupția este
satisfacerii unor interese personale sau de grup. infracțiune!
Iregularitatea – orice încălcare a unei prevederi a acordului
de finanţare sau a legilor naţionale relevante care rezultă dintr-o acţiune sau omisiune a
unui operator economic care are, sau ar avea, efectul prejudicierii bugetului Comunităţii
printr-o categorie de cheltuială nejustificată.
Infracţiune – fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu intenţie şi care prezintă
pericol social.
Frauda – este o neregulă (iregularitate) comisă cu intenţie, în acest fel, devenind o
infracţiune.
Suspiciune de fraudă – reprezintă o iregularitate care a fost subiectul unei anchete
preliminare administrative care are ca rezultat iniţierea procedurilor la nivel naţional
pentru a stabili prezenţa intenţiei.
apdrp.ro Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro
 1.2 CADRUL LEGAL APLICABIL Capitolul 2
PRINCIPII ȘI APLICAREA ACESTORA
Regulamentul nr. 2185/ 96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele şi
inspecţiile la faţa locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Principiul unei bune gestiuni financiare este definit prin referința la principiile economiei,
Comunităților Europene împotriva fraudei şi a altor abateri. eficienței și eficacității.

Regulamentul nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor În termeni operaționali, principiul unei bune În cazul în care nu sunt respectate
financiare ale Comunităţilor Europene. gestiuni financiare presupune definirea unor cerinţele relevante ale proiectului,
obiective care pot fi verificate utilizând indicatori acesta devine neeligibil, iar autorităţile
de performanță măsurabili în vederea realizării naţionale vor trebui să solicite
tranziției de la un management bazat pe resurse, rambursarea sprijinului.
1.3 INSTITUȚII IMPLICATE la un management orientat pe rezultate.
Oficiul European de Luptă Anti-fraudă (OLAF) protejează „interesele financiare ale UE Principiul economiei solicită ca resursele utilizate în urmărirea activităților să fie disponibile
împotriva fraudei, corupţiei sau a oricăror alte activităţi ilegale […]”. Activitatea OLAF se la timp, în cantitatea necesară și la cel mai bun preț.
bazează pe informaţiile primite din diverse surse (avertizori de integritate din autorităţile
naţionale, companii, DG REGIO, punctele de contact naţionale ale OLAF etc.). Principiul eficienței vizează cea mai bună relație între resursele angajate și rezultatele
obținute.
OLAF, cooperând îndeaproape cu punctele de contact naţionale, are puterea de a
conduce investigaţii complete, mai precis are acces la documentele autorităţilor naţionale. Principiul eficacității vizează atingerea obiectivelor specifice stabilite și atingerea
Autorităţile naţionale trebuie să ofere sprijinul necesar pentru ca OLAF să-şi poată duce la rezultatelor intenționate.
bun sfârşit investigaţiile.
Departamentul pentru Lupta Anti-fraudă (DLAF) asigură protecţia intereselor financiare
ale Uniunii Europene în România, coordonează lupta anti-fraudă la nivel naţional. 2.1 ERORI IDENTIFICATE
Principalele atribuţii ale DLAF sunt: controale la faţa locului ale proiectelor finanţate din Ca urmare a monitorizării contractelor de investiții încheiate între beneficiari și APDRP,
fonduri europene; coordonarea tuturor instituţiilor naţionale implicate în lupta antifraudă; inclusiv la controalele efectuate, s-au constatat o serie de erori care au dus la implementarea
cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă. defectuoasă a proiectelor FEADR.
Parte dintre acestea sunt: Exemple de redactare
• lucrări neexecutate sau executate parțial necorespunzătoare a documentației
la data controlului pe teren; de atribuire:
• lucrări efectuate care nu respectau • Specificații tehnice care limitează in mod
specificaţiile din proiectul aprobat; artificial concurenta;
• achiziţionarea de echipamente care nu • Calitatea slaba a caietului de sarcini;
erau în concordanţă cu proiectul aprobat; • Criterii de selecție nerelevante sau
• redactarea necorespunzătoare a disproporționate.
• Criterii de atribuire:
documentației de atribuire sau chiar
• Neclare / irelevante;
documente lipsă; • Scoruri disproporționate;
• alegerea necorespunzătoare a tipului de • Criterii care pot duce la nerespectarea
procedură de achiziții; legislației FEADR etc.
• divizarea, in mod artificial, a valorii

Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro
6 7
 contractului de achiziție publică sau subevaluarea acestuia;
• amendamente incorecte aduse contractelor;
• utilizarea abuziva a procedurii negociate.
2.2 TIPOLOGIE DE ERORI
Pentru a putea clarifica o serie din aspectele menționate pe parcursul acestui material
vă prezentăm o tipologie a erorilor descoperite de către instituțiile abilitate în timpul
investigaţiilor efectuate.
Corupţie/ Conflicte de interese
• Socializarea puternică dintre un angajat al autorităţii contractante şi furnizorul de
servicii sau produse;
• Creşterea inexplicabilă sau bruscă a averii unui angajat al autorităţii contractante;
• Contractorul are reputaţia că acordă sprijin financiar;
• Schimbările nedocumentate sau frecvente ale contractului prin care este crescută
valoarea sa;
• Angajatul autorităţii contractante refuză promovarea într-o poziţie în care nu se poate
ocupa de achiziţii;
• Angajatul autorităţii contractante nu depune sau nu completează declaraţia de
interese;
• Favorizarea neexplicată sau neobişnuită a unui anumit comerciant sau contractor.
Înţelegeri frauduloase între licitanţi
• Persistenţa preţurilor mari cerute de toţi licitanţii;
• Oferta câştigătoare este prea mare în comparaţie cu costurile estimate, listele de
preţuri publicate, lucrări sau servicii similare sau preţurile corecte de pe piaţă;
• Licitanţii care au pierdut sunt angajaţi ca sub-contractori;
• Contractorii calificaţi nu iau parte la licitaţie, dar devin sub-contractori sau firma cu
oferta cea mai bună se retrage şi devine sub-contractor;
• Unele companii licitează una împotriva celeilalte, altele nu fac asta niciodată.
Specificaţii necorespunzătoare/ Scurgere de informaţii despre licitaţie
• La cererile de ofertă răspund numai unul sau foarte puţini licitanţi;
• Asemănarea dintre specificaţiile cerute şi produsele/ serviciile câştigătorului;
• Specificaţiile sunt semnificativ mai extinse/ restrânse decât cele din cererile anterioare
pentru oferte;
• Socializarea sau contactele personale dintre personalul autorităţii contractante şi
licitanţi pe parcursul licitaţiei;
• Plângeri de la alţi licitanţi;
• Oferta câştigătoare are un cost exact sub cel al celei de pe locul doi;
• Firma care licitează cel mai târziu are oferta cea mai bună.
Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro
8 9
2.3 EXEMPLE DE FRAUDĂ
Frauda în materie de cheltuieli – orice act sau omisiune, cu intenţie, cu privire la:
• folosirea sau prezentarea unor declaraţii sau documente false, inexacte sau
incomplete care au ca efect perceperea sau reţinerea pe nedrept de fonduri care
provin din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele gestionate de
Comunităţile Europene sau în numele acestora;
• necomunicarea unei informaţii cu încălcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi
efect;
• deturnarea acestor fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate
iniţial, având acelaşi efect.
Frauda în materie de venituri – orice act sau omisiune cu intenţie cu privire la:
• folosirea sau prezentarea unor declaraţii sau documente false, inexacte
sau incomplete, care au ca efect diminuarea ilegală a resurselor bugetului general al
Comunităţilor Europene sau ale bugetelor gestionate de Comunităţile Europene sau în
numele acestora;
• necomunicarea unei informaţii cu încălcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi
efect;
• deturnarea unui avantaj obţinut în mod legal, având acelaşi efect.
2.4 CONCLUZII
• Neregulile constatate la achiziții conduc la excluderea de la plată a contractului în
cauză. Conform principiului proporționalității, dacă valoarea contractelor afectate
de nereguli reprezintă un procent important din valoarea contractului de finanțare,
contractul de finanțare se reziliază;
• În cazul unor suspiciuni de fraudă (ex.: documente false, date nereale etc.) sau indicatori
de fraudă, APDRP comunica cazul la DLAF și DNA pentru investigare, în conformitate cu
prevederile art. 8, alin. 1 din OUG 66/2011, cu modificările și completările ulterioare;
• Pentru verificarea achizițiilor, APDRP colaborează cu alte instituții cu posibilități extinse
de control (OLAF, DLAF, Garda Financiară, Oficiului Naţional pentru Spălarea Banilor,
Oficiul Național al Registrului Comerțului);
• APDRP instituie sechestru asigurător și se constituie ca parte civilă în cazul în care
există un proces penal ce vizează beneficiarul de fonduri.
IMPORTANT!
Din experiența pe care APDRP a avut-o în derularea programului SAPARD și FEADR, au
fost întâlnite situații în care recuperarea sumelor a avut loc ca urmare a unor investigații
din care a reieșit derularea unor proceduri de achiziții formale, în sensul că fie societatea
în cauză nu fusese invitată la ofertare, fie nu exista. În verificările pe care le efectuează,
APDRP, OLAF și DLAF pot solicita firmelor, potențial ofertante, confirmarea faptului că au
fost invitate la achiziția vizată și că oferta depusă le aparține.
Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro

Capitolul 3
CONDIȚII ARTIFICIALE
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei (art. 4, alin. 8), nu trebuie să
se efectueze nicio plată către beneficiarii pentru care s-a stabilit că au creat în mod artificial
condițiile necesare pentru a beneficia de aceste plăți, cu scopul obținerii unui avantaj care
contravine obiectivelor programului.
3.1 DEFINIȚII
Conform procedurilor de lucru ale APDRP în vigoare la data publicării acestui material,
elementele comune care pot conduce la crearea unor condiții artificiale pot fi:
• Același titlu al proiectului identificat la două sau mai multe proiecte;
• Același sediu social se regăsește la două sau mai multe proiecte;
• Același amplasament al proiectului se regăsește la două sau mai multe proiecte;
• Același reprezentant legal al proiectului se regăsește la două sau mai multe proiecte;
• Același consultant al proiectului se regăsește la doua sau mai multe proiecte.
În cadrul procesului de evaluare a dosarelor Cererilor de finanțare, experții evaluatori
verifică evitarea creării condițiilor artificiale conform metodologiei de aplicat pentru
verificarea criteriilor de eligibilitate specifice fiecărei masuri. Dacă în urma verificărilor
expertul identifică două sau mai multe elemente comune cu alte proiecte acesta își va
extinde verificarea asupra acestora, împreună cu ceilalți experți implicați în verificarea
proiectelor respective.
3.2 CONDIȚII ARTIFICIALE – EXEMPLE
Înființare artificială a unor societăți (în vederea obținerii de ajutor nerambursabil, sau
pentru stabilirea posibilelor legături între diferiți solicitanți sau beneficiari sau ca posibilă
tentativă a acestora de a depăși plafonul de minimis stabilit):
• Înființare artificială a unei companii în numele altei companii care a avut proiect
SAPARD și care nu mai putea primi finanțare neputând fi selectat din cauza nepunctării
la criteriul de selecție referitor la obținerea de fonduri comunitare pentru investiții
similare;
• Constituirea unei companii în mod artificial prin înființarea a două companii (beneficiari
de fonduri nerambursabile) care ar putea forma economic o singură companie și se
sustrag plafonului de minimis de 200.000 Euro, fiind evidențiat prin: solicitanții au
același consultant, proiectele au fost depuse în aceeași zi, investițiile sunt sub același
acoperiș iar utilajele sunt complementare, cele două companii lucrând împreună
(contracte de prestări servicii încheiate cu aceeaşi clienţi), fiecare a cumpărat utilaje
Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro
10
de aproximativ 200.000 Euro;
• Înființări artificiale a unor companii care acționează de fapt ca o singură entitate
economică, acestea fiind înființate separat pentru a se sustrage plafonului de 200.000
Euro, având în vedere faptul că există legături puternice între companii (legături într-
un grup mai mare).
Beneficiarul nu este o microîntreprindere
Beneficiarul, întreprindere nou-înființată la data depunerii cererii de finanțare, a declarat
pe propria răspundere că societatea va avea 8 angajați. Beneficiarul a omis însă să ia în
considerare cele 8 persoane suplimentare prevăzute a fi angajate pentru un proiect
planificat de aceeași societate în cadrul altei măsuri.
Lipsa cofinanțării obligatorii
Doi potențiali beneficiari au prezentat agenției de plăți extrase de cont emise de același
operator bancar la un interval de mai puțin de 20 de minute între ele. Aceste extrase
de cont indicau faptul că, la momentul emiterii lor, beneficiarii dispuneau de un sold de
numerar de aproximativ 700.000 RON. S-a demonstrat că beneficiarii nu aveau, la sfârșitul
zilei, un sold de numerar care să demonstreze că puteau asigura cofinanțarea obligatorie.
Fracționarea artificială a unui proiect de investiții
Investițiile rezultate prin fracționare sunt de același tip: cele două proiecte vizează lucrări
speciale de construcții complementare: lucrări de pregătire a terenului, într-un caz, și lucrări
de foraj, în celălalt caz. Cei doi beneficiari au apelat la aceeași firmă de consultanță și au
obținut oferte de la aceiași doi furnizori. Cele două societăți au sediul la aceeași adresă și
efectuează lucrări de construcții complementare. Mai mult, transferul de numerar de la
o societate la alta, declarat băncii ca fiind o plată în avans, denotă existența unei relații
comerciale între cele două societăți, una dintre ele prestând în beneficiul celeilalte un
serviciu plătit. Mai mult, cele două întreprinderi funcționează pe aceeași parcelă de teren
îngrădită, care a fost închiriată de la aceeași persoană prin intermediul unor contracte
ce au fost înregistrate de același notar public, în aceeași zi, cu numere de înregistrare
consecutive.
Creșterea artificială a costurilor proiectului
Documentele anexate la cererea de finanțare nu respectă cerința de prezentare a trei
oferte. A fost obținută doar o singură ofertă înainte de depunerea cererii de finanțare,
bugetul proiectului fiind întocmit pe baza acestei oferte unice. Beneficiarul nu a prezentat
alte două oferte decât după primirea unei solicitări în acest sens din partea APDRP. Ofertele
au fost obținute la trei luni după depunerea cererii de finanțare.
O astfel de situație, contravine principiului care stă la baza solicitării de oferte: acestea
trebuie să fie obținute înainte de elaborarea cererii de finanțare, pentru a permite
beneficiarului să întocmească un buget care să reflecte prețurile rezonabile de pe piață.
Dacă ofertele se obțin ulterior depunerii cererii de finanțare, prezentarea lor nu face decât
să îndeplinească o cerință formală, ofertele fiind astfel lipsite de substanță.
Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro
11
 Având în vedere că oferta inițială a fost falsificată de beneficiar și că una dintre celelalte
oferte a fost primită de la o parte care are legături cu beneficiarul, există indicii puternice
că beneficiarul a avut intenția de a crește în mod artificial costurile proiectului și, ulterior,
cu complicitatea furnizorilor, de a obține în mod necuvenit ajutor public.
3.3 TIPOLOGIE
Pe parcursul evaluării proiectelor de investiții s-au evidențiat următoarele tipuri de
suspiciuni de creare de condiții artificiale:
• utilizarea de către același grup de beneficiari FEADR a echipamentelor achiziționate
prin proiecte;
• beneficiarii FEADR împart același sediu, posibil împreună și cu alte entități din același
grup economic;
• legături de rudenie între reprezentanții legali ai mai multor proiecte sau contracte de
prestări servicii încheiate cu aceiași clienți;
• beneficiarii oficiali ai proiectelor nu erau de fapt cei reali, ci reprezentanții legali ai
proiectelor;
• obținerea unui avantaj nejustificat prin declararea unor obiective false pentru proiecte.
ATENȚIE!
APDRP atrage atenția potențialilor beneficiari ai programului asupra evitării creării de
condiții artificiale care duc la neselectarea unui proiect de investiții depus.
Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro
12
INFORMAȚII SUPLIMENTARE
Pentru a clarifica prevederile prezentului material informativ în sensul celor menționate
anterior vă prezentăm caracteristicile unui beneficiar real din punctul de vedere al
legislației naționale în vigoare.
Astfel, conform prevederilor Legii nr. 656/ 2002, beneficiarul real are cel puțin 25%  din
acțiuni și poate fi (conform art. 4, alin. 1) orice persoană fizică ce deţine sau controlează
în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/ căreia se
realizează, direct sau indirect, o tranzacţie ori o operaţiune.
De asemenea, conform Art. 4 (2), noţiunea de „beneficiar real” va include cel puţin:
• în cazul societăţilor comerciale:
• persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează în cele din urmă o
persoană juridică prin deţinerea, în mod direct sau indirect, a pachetului integral de
acţiuni ori a unui număr de acţiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru
a-i asigura controlul, inclusiv acţiuni la purtător, persoana juridică deţinută sau
controlată nefiind o societate comercială ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o
piaţă reglementată şi care este supusă unor cerinţe de publicitate în acord cu cele
reglementate de legislaţia comunitară ori cu standarde fixate la nivel internaţional.
Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deţinerii a cel puţin 25% din
acţiuni plus o acţiune;
• persoana sau persoanele fizice care exercită în alt mod controlul asupra organelor
de administrare sau de conducere ale unei persoane juridice.
• în cazul persoanelor juridice (altele decât cele prevăzute la lit. a) sau al altor entităţi
ori construcţii juridice care administrează şi distribuie fonduri:
• persoana fizică care este beneficiară a cel puţin 25% din bunurile unei persoane
juridice sau ale unei entităţi ori construcţii juridice, în cazul în care viitorii beneficiari
au fost deja identificaţi;
• grupul de persoane în al căror interes principal se constituie ori funcţionează o
persoană juridică sau o entitate ori construcţie juridică, în cazul în care persoanele
fizice care beneficiază de persoana juridică sau de entitatea juridică nu au fost încă
identificate;
• persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra a cel puţin 25% din
bunurile unei persoane juridice sau ale unei entităţi ori construcţii juridice.
Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro
13
 ESTE IMPORTANT DE REȚINUT! APDRP ÎN SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ
• Sumele „afectate” de nereguli sunt deduse din valoarea eligibilă a proiectelor; Fiecare cetăţean al României, precum şi persoanele juridice de drept român care se
• Mare parte din neregulile constatate ar fi putut fi evitate printr-o mai atentă implicare încadrează în aria de finanţare a Măsurilor din cadrul FEADR, au dreptul să beneficieze
a beneficiarilor în derularea proiectelor și printr-o conduită corectă a acestora; de fondurile europene nerambursabile pentru finanţarea propriilor proiecte de investiţii
• Odată cu finalizarea etapei de încheiere a contractelor de finanțare, valoarea plăților pentru dezvoltare rurală.
afectată de nereguli se va rambursa către bugetul CE, fără să existe posibilitatea
APDRP vă stă la dispoziţie de luni până Dacă întâmpinaţi greutăţi în obţinerea
utilizării sumelor respective pentru alte contracte de finanțare;
• Orice încălcare a prevederilor PNDR, a Contractului de finanțare încheiat între APDRP vineri între orele 8:30 şi 16:30 pentru a informaţiilor sau consideraţi că sunteţi
și beneficiar sau a legislației naționale sau europene în implementarea unui proiect vă acorda informaţii privind modalităţile defavorizat în accesarea fondurilor europene
finanțat prin FEADR, precum şi în perioada de monitorizare, constituie o neregulă; de accesare a Programul FEADR, dar şi scrieţi-ne. Adresa noastră este:
• Neregulile pot fi constatate și, implicit, sancționate de APDRP de la depunerea cererii pentru a primi propunerile sau sesizările
de finanțare până la sfârșitul perioadei de valabilitate a contractului. Perioada de dumneavoastră privind derularea FEADR. Bucureşti, Str. Ştirbei Vodă, nr. 43, sector 1;
valabilitate a contractului este de 5 ani de la semnarea acestuia, dar nu mai puțin de 2
Echipa APDRP vă poate ajuta ori de câte
ani de la data efectuării ultimei plăți; reclamatii@apdrp.ro;
ori aveţi o plângere, o reclamaţie sau o
• Ca urmare a investigațiilor efectuate de alte organisme de control (ex.: OLAF, DLAF, www.apdrp.ro – Forumuri de discuţii /
petiţie privind o situaţie care intră în aria
DNA, Curtea de Conturi etc.), APDRP are dreptul de a stabili creanță bugetară până Reclamaţii.
de competenţă a APDRP. De asemenea,
la termenul stabilit de art. 45 (1) din OUG 66/ 2011 (5 ani de la data de 1 ianuarie
în cazul în care consideraţi că sunteţi
a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către
nedreptăţit, defavorizat sau sesizaţi
Comisia Europeana/ donatorul public international prin emiterea declarației finale de
posibile neregularităţi în derularea FEADR,
închidere);
nu ezitaţi să vă adresaţi în scris Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, pentru
• Neregulile pot conduce la recuperarea parțială sau totală a sumelor primite ca
soluţionarea problemelor.
finanțare. Din acest motiv este foarte importantă implementarea proiectului de
beneficiar cu corectitudine și bună credință, iar, ulterior finalizării proiectelor, să se Pentru a reclama o anumită situaţie sau pentru a sesiza eventuale neregularităţi informaţi-
demonstreze că investiţia este utilizată conform scopului declarat şi angajamentelor ne în scris. Trebuie să ţineţi cont că pentru a putea demara investigaţiile şi aplica eventuale
asumate prin Cererea de Finanţare, respectiv că se ating obiectivele propuse prin sancţiuni, reclamaţia sau sesizarea trebuie să fie explicită, să conţină informaţii concrete,
proiect. verificabile şi datele de contact ale persoanei care a întocmit respectiva reclamaţie sau
sesizare.
*** / ***

Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro
14 15
 NOTE:

Împreună creştem satul românesc. apdrp.ro

16