Tema 5

Stadialitate cognitiva

Piaget ii vedea pe copii ca pe niste mici filosofi, pe care ii numea saculeti de

ganduri si oameni de stiinta care isi construiesc propriile teorii ale cunoasterii.

Stadiul senzorio-motor (nastere - 2 ani)

Conform lui Piaget, copilul in stadiul senzorio-motor exploreaza lumea prin

intermediul simturilor si abilitatilor motorii. Copiii se nasc cu un set de reflexe
congenitale, la care se adauga un impuls de a explora lumea. Schemele lor initiale
sunt formate prin diferentierea reflexelor congenitale.

In acest stadiu copilul invata sa se diferentieze de lumea inconjuratoare, sa

isi delimiteze contururile propriei persoane. Tot in aceasta perioada incepe sa
inteleaga cauzalitatea in timp si spatiu.

Stadiul senzorio-motor se caracterizeaza prin dezvoltarea abilitatilor spatiale

esentiale si presupune sase substadii:

Primul substadiu (nastere - 6 saptamani) este asociat in special cu dezvoltarea

reflexelor. Trei reflexe primare sunt descrise de Piaget: suptul obiectelor, urmarirea
cu privirea a miscarilor sau a obiectelor interesante, si inchiderea mainii cand un
obiect vine in contact cu palma. Dupa aceste 6 saptamani de viata, aceste reflexe
incep sa devina actiuni voluntare

Al doilea substadiu (6 saptamani - 4 luni) este asociat in principal cu dezvoltarea

obiceiurilor. Au loc reactiile circulare primare sau repetarea unei actiuni care
include propriul corp: o actiune proprie care serveste drept stimul caruia ii
raspunde cu aceeasi actiune.

Al treilea substadiu (4 - 9 luni) este asociat cu dezvoltarea coordonarii intre privire

si prindere, apucare. Se dezvolta trei noi abilitati: apucarea intentionata a unui
obiect dorit, reactiile circulare secundare si diferentierea dintre finalitati si
mijloace. In acest stadiu, sugarul va apuca intentionat aerul in directia unui obiect
dorit, deseori spre amuzamentul familiei. El invata proceduri care fac ca lucrurile
interesante sa dureze. Spre sfarsitul acestui substadiu sugarii incep sa
achizitioneze schema „permanentei obiectului”. Aceasta este abilitatea de a
recunoaste ca daca un obiect nu se vede asta nu inseamna ca nu exista.

Al patrulea substadiu (9 - 12 luni) este asociat cu dezvoltarea logicii si

coordonarea intre mijloace si finalitati. Este un stadiu de dezvoltare extrem de
important pentru ca aici apare ceea ce Piaget numea „primul act de inteligenta
adecvata”.

Al cincilea substadiu (12 - 18 luni) este asociat cu descoperirea unor noi mijloace
pentru a atinge obiectivele. Piaget descrie copilul din acest stadiu ca „micul om de
stiinta”, deoarece realizeaza pseudo-experimente pentru a descoperi noi metode de
a raspunde provocarilor.Se dezvolta reactiile circulare tertiare. Constau in acelasi
ciclu de a face lucrurile interesante sa dureze, insa cu variatii constante. Copilul
din aceasta perioada dezvolta reprezentari mentale, si anume abilitatea de a pastra
o imagine in minte pentru o perioada mai mare decat experienta imediata.

Stadiul al saselea este asociat cu inceputul insight-ului (solutia unei probleme apare
dintr-o data, ca urmare a unor asociatii inconstiente) sau a adevaratei creativitati.
Marcheaza trecerea in stadiul preoperational.

Achizitiile majore ale stadiului sunt reprezentate de dobandirea conceptului

de obiect permanent (obiectul continua sa existe chiar si atunci cand nu mai este
direct perceput) si, la sfarsitul perioadei, de aparitia reprezentarilor mentale interne
(experientele putand fi reamintite sau imaginate), in forma jocului imaginativ si a
gandirii simbolice.

Stadiul preoperational (2 - 7 ani)

Observand secvente ale jocului, Piaget a demonstrat ca spre sfarsitul celui

de-al doilea an are loc un mod calitativ nou de functionare psihologica. Gandirea
preoperationala in teoria lui Piaget este orice procedura de actiune mentala asupra
obiectelor.

Acest stadiu include urmatoarele procese:

Functionarea simbolica – este caracterizata de utilizarea simbolurilor
mentale, cuvinte, imagini, pe care copilul le utilizeaza pentru a-si reprezenta ceva
ce nu este prezent fizic.
Centrarea – se caracterizeaza prin fixarea copilului doar asupra unuia dintre
aspectele unui stimul sau situatii.
Gandirea intuitiva – are loc atunci cand copilul este capabil sa creada in ceva
fara sa stie de ce crede in acel ceva.
 Egocentrism – o versiune a centrarii, arata tendinta copilului de a gandi doar
din punctul sau de vedere si incapacitatea de a vedea perspectiva celorlalt
Stadiul operatiilor concrete (7 - 11 ani)
Se caracterizeaza prin utilizarea adecvata a logicii. Copilul manipuleaza
simbolurile logic, insa tot in contextul situatiilor concrete (al obiectelor concrete).
Procese importante in acest stadiu sunt:
Decentrarea – copilul ia in considerare multiple aspecte ale unei probleme
pentru a o rezolva.

Reversibilitatea – copilul intelege ca numerele sau obiectele pot fi schimbate

si apoi sa se intoarca la forma lor originala. De aceea, copilul va fi capabil sa spuna
rapid ca, daca 4 + 4 egal 8 atunci 8 – 4 egal 4, cantitatea originala.

Conservarea – copilul intelege ca lungimea, cantitatea sau numarul

obiectelor nu se confunda cu aparenta, forma sau pozitia acestora. Copiii dezvolta
abilitatea de a conserva numarul, lungimea, volumul, aria. Conservarea numarului
apare mai intai, in jur de 5-6 ani, fiind urmata de conservarea greutatii (7-8 ani) si
apoi de conservarea volumului (11 ani).

Serierea – abilitatea de a aranja obiecte intr-o ordine in functie de marime,

forma sau orice alta caracteristica.

Clasificarea – abilitatea de a numi si a identifica seturi de obiecte conform

aspectului, marimii sau altei caracteristici si totodata ideea ca un set de obiecte
poate include un altul.

Eliminarea egocentrismului – abilitatea de a vedea lucrurile dintr-o alta

perspectiva decat cea proprie.

Stadiul operatiilor formale (11 ani – maturitate)