Capitolul 8-Mediul, Sănătatea Şi Calitatea Vieţii

CAPITOLUL 8- MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII
8.1. Poluarea aerului şi sănătatea

Poluarea atmosferei se defineşte ca prezenţa in aer a unor substanţe care in funcţie de
natură, concentraţie şi timp de acţiune afecteză sănătatea, generează disconfort şi/sau
alterează mediul.
Poluarea poate fi de natură chimică (determinată de o multitudine de substanţe
chimice), fizică ( radioactivitatea, radiatiile calorice si ultraviolete, zgomotul, vibraţii) şi
biologică ( datorată germenilor patogeni care pot fi răspanditi prin aer avand ca sursa
oamenii – bolnavi sau purtatori , si animalele).
Sursele de poluare, naturale şi artificiale ( tehnologice - combustii in instalaţii fixe,
transporturi, diverse procese industriale) elimina în atmosfera o multitudine de poluanţi
iritanţi ( pulberi netoxice, gaze şi vapori ca oxizi de sulf, oxizi de azot , clor, amoniac, etc.),
fibrozanţi ( bioxidul de siliciu, oxizi de fier, bariu,cobalt, etc.), axfisianţi ( monoxidul de
carbon şi hidrogenul sulfurat), toxici- sistemici ( plumb, mercur , cadmiu, mangan, vanadiu,
seleniu, fluor, fosfor, pesticide organofosforice si organoclorurate) , alergizanti, cancerigeni
( hidrocarburi policiclice aromatice, nitrozamine, azbest, crom,etc.).
Oxizii de sulf ( eliminati de o serie de industrii ca rafinarii de petrol sau de instalatiile mici
de incalzire prin arderea combustibilului fosil),, oxizii de azot ( eliminati de asemenea din
ariile industriale sau urbane cu trafic intens) pulberile in suspensie, toti poluantii iritanti, pot
determina efecte acute ( imediate ) sau/si cronice ( tardive) asupra sanatatii populatiei.
Dintre efectele acute, care apar la concentratii relativ ridicate ,sunt de mentionat
modificarile functionale ventilatorii ( traduse prin fenomene obstructive – reversibile ), iritatii
oculare si respiratorii.
La concentratii deosebit de ridicate se produc intoxicatiile acute, caracterizate prin leziuni
conjunctivale si corneene, sindrom traheo-bronsic caracteristic, iar in cazurile cele mai
grave edem pulmonar toxic.
La niveluri mai reduse ale concentratiei agentilor iritanti din aer decat cele care provoaca
intoxicatiile acute, apare o crestere a morbiditatii si mortalitatii populatiei prin boli
pulmonare si cardio-vasculare in special la grupele de varsta vulnerabile ( varstele extreme
– copii si batrani) precum si la persoanele bolnave (cu afectiuni pulmonare si
cardiovasculare).
De asemenea s-a observat ca efect imediat al poluarii iritante, agravarea bronsitei
cronice la persoanele care sufera de aceasta afectiune.
Dintre efectele expunerii cronice observate amintim cresterea incidentei si gravitatii
infectiilor respiratorii acute ( bacteriene si virotice),( bronho-pneumonii, gripa etc.) precum
si a bronho-pneumoniei cronice nespecifice care grupeaza un numar de boli nu
intotdeauna intricate, si anume bronsita cronica, astmul si enfizemul pulmonar.
Un aspect important care trebuie subliniat il constituie influenta poluarii aerului asupra
patologiei respiratorii infantile ( cresterea morbiditatii prin bronho-pneumopatii acute in
cursul primei sau celei de a doua copilarii prin infectii repetate si prelungite ale aparatului
respirator cu cresterea consecutiva a sensibilitatii si susceptibilitatii acestora la actiunea
factorilor de mediu si de formare a „ terenului bronsitic” care determina receptivitatea
crescuta la bronsita cronica a adultului).
In ceea ce priveste poluantii fibrozanti,efectele acestora asupra sanatatii se manifesta in
special dupa expunerea intensa, de cele mai multe ori in mediul profesional la acesti
poluanti, determinand in cazul pulberilor pneumoconiogene de dioxid de siliciu- silicoza, iar
in cazul azbestului – azbetoza ( in acesta din urma situatie, pe langa efectul fibrozant
tradus prin modificari fibroase pulmonare si calcifieri pleurale principalul risc este
reprezentat de cel cancerigen).
Poluantii axfisianti ai aerului isi manifesta efectul asupra sanatatii prin mecanisme
diferite; astfel nitritii si monoxidul de carbon complexeaza hemoglobina formand nitrozo-
respectiv carboxihemoglobina, cu afectarea consecutiva a transportului oxigenului la
tesuturi, hidrogenul sulfurat actioneaza la nivelul sistemului nervos central blocand centrul
respirator iar cianurile blocheaza oxidarea celulara.
In cazul monoxidului de carbon, principalele surse sunt reprezentate de gazele de
esapament ale autovehiculelor, iar in locuinte de functionarea defectuoasa a sistemelor de
incalzit si utilizarea flacarilor cu ardere deschisa. Ca expunere la monoxidul de carbon
trebuie mentionat si fumatul . Si in cazul acestui poluant exista efecte imediate care
acopera o plaja larga de manifestari in functie de concentratia de carboxihemoglobina
realizata in sange ( de la modificari senzoriale si psihomotorii la cefalee , tulburari de
coordonare ale miscarilor, greturi, adinamie, tulburari senzoriale pana la pierderea
constientei si moarte ) , persoanele cele mai sensibile la aceste efecte fiind cele cu
afectiuni cronice cardiovasculare si pulmonare. Efectele cronice se manifesta prin stari de
oboseala, dureri musculare, dispnee, angor-pectoris, iar din punct de vedere morfo-
patologic s-a constatat la persoanele afectate atingere valvulara , miocardoza , semne de
aterioscleroza. A fost inregistrata de asemenea o incidenta crescuta a malformatiilor
congenitale si a copiilor hipotrofici la nastere la femeile expuse.
In ceea ce priveste hidrogenul sulfurat, efectul imediat se poate manifesta prin paralizia
rapida a perceptiei olfactive, moartea survenind aproape instantaneu prin paralizia
intregului sistem nervos central.
La concentratii mici, efectul asupra sanatatii se manifesta prin afectiuni hepatice si
renale la persoanele expuse cronic.
Poluarea naturala sau antropica ( industria chimica, farmaceutica etc.) cu poluanti
alergizanti determina cresterea incidentei rinitelor,sinuzitelor si in special a astmului
bronsic la populatia ( inclusiv infantila ) expusa in comparatie cu cea din alte zone martor,
neexpuse poluarii.
In ceea ce priveste efectele asupra sanatatii populatiei determinate de poluantii toxici-
sistemici ( metale grele, metaloide, pesticide etc.) acestea acopera o arie larga de afectiuni
datorita multitudinii de poluanti emisi in atmosfera. O caracteristica a acestor poluanti
consta in prezenta atat in aerul poluant cat si concentrarea lor in lanturi trofice, astfel incat
modul de patrundere in organism este multiplu ( inhalare din aer, ingerare de apa si
alimente, contact cu obiecte).
Dat fiind extinderea poluarii aerului cu plumb ( evacuat din intreprinderile industriale si
mai putin prin esapamentele autovehiculelor ) ca si efectele nocive posibile asupra
sistemului nervos central si in genere asupra sanatatii infantile, acestei probleme trebuie sa
i se acorde un mai mare interes. Astfel, actiunea toxica a plumbului se manifesta in functie
de nivelul plumbemiei prin anemie, encefalopatie saturnina ( tremuraturi, delir, convulsii,
paralizii, coma si chiar deces) disfunctie cerebrala la copii ( scaderea randamentului la
invatatura, modificari psihologice, scaderi ale inteligentei ), afectarea sistemului nervos
periferic ( parestezii, analgezii,anesteziii), afectare renala ce merge, in formele cronice,
pana la atrofie glomerulara, scleroza interstitiala peritubulara cu insuficienta renala
consecutiva, afectarea tractului gastro-intestinal ( colica saturnina) si a aparatului cardio-
vascular ( arterioscleroza, hipertensiune, cardiopatii), afectarea glandelor endocrine (
hipofiza si gonadele) ; nu in ultimul rand trebuie amintite posibilele efecte teratogene
(aberatii cromozomiale) si cancerigene ( tumori renale) ca si de potentare a actiunii
cancerigene a hidrocarburilor aromatice policiclice.
Alte toxice sistemice care determina efecte asupra sanatatii sunt manganul ( leziuni
hepatice, encefalopatie, parkinsonismul manganos), mercurul ( leziuni renale,
cardiovasculare, tulburari neurologice), cadmiul ( afectare renala cu demineralizare
osoasa, fracturi, nefrolitiaza), fluorul ( fluoroza scheletului cu osteoscleroza, osteoporoza
si osteomalacie pana la manifestari de fluoroza anchilozanta si paralizii), arsenul (
keratoza cutanata, cancer cutanat),pesticidele organoclorurate ( cu afectare hepatica,
endocrina, pe sistemul nervos, efecte carcinogene, mutagene si embriotoxice in expunere
cronica) si organofosforice ( efecte muscarinice, nicotinice si la nivelul sistemului nervos
central).
O gama larga de substante ce pot polua atmosfera zonelor locuite au efect dovedit
cancerigen prin date epidemiologice. Dintre acesti poluanti amintim hidrocarburile
policiclice aromatice ( benz-a-pirenul etc.) , benzenul, aminele aromate, gudroane, bitum,
funingine si negrul de fum, azbestul, compusii arseniacali, cromatii, nichelul, pesticidele etc.
O deosebita atentie trebuie acordata poluarii biologice a aerului. In atmosfera oraselor
domina anumiti germeni cu rezistenta mare, in special sporulati, eventual bacilul
tuberculozei sau anumiti piogeni. Numarul lor creste paralel cu cantitatea de praf din aer,
praf rezultat de pe strazi sau din curti. De asemenea, numarul lor este in stricta dependenta
de gradul de salubritate al orasului, existenta rezidurilor urbane ( menajere, inerte, etc.)
precum si intretinerea necorespunzatoare a strazilor si curtilor , ducand la o crestere a
numarului lor.
Germenii patogeni din aer provin in general din caile respiratorii, de pe suprafata pielii,
dejectele umane sau animale si materialul infectios din unitatile sanitare/laboratoare.De
asemenea, exista si o anumita flora patogena, cu un caracter ubicuitar in natura, in aceasta
categorie intrand in primul rand agentii unor micoze pulmonare ( histoplasmoza etc ).
Spatiile inchise joaca un rol important si bine demonstrat in transmiterea bolilor
infectioase, in special in conditii de aglomeratii sau ventilatie insuficienta.
Aeromicloflora reprezinta o problema sanitara foarte importanta in locuinte, camine, sali
publice, cazarmi si in mod deosebit in institutii curativo-profilactice ( spitale, policlinici) si
institutii de copii ( crese, camine, scoli) unde transmiterea aeriana a infectiilor se realizeaza
cu mare usurinta ( densitate mare de persoane si un numar insemnat de purtatori).
Aerul joaca un rol epidemiologic foarte important. Ca incidenta , bolile transmisibile pe
calea aerului se gasesc pe primul loc ( bolile eruptive ale copilariei – rujeola, rubeola,
scarlatina, varicela etc., gripa, difteria, tuberculoza, pneumonia, psitacoza-ornitoza, alte
viroze respiratorii, diferite micoze.
Nu in ultimul rand trebuie amintite efectele indirecte ale poluarii aerului asupra sanatatii
ce se traduc prin afectarea microclimatului, florei, faunei sau altor elemente conditionate de
mediul de viata a populatiei cu repercursiuni asupra starii de sanatate, in intelesul larg al
notiunii.
Datele de monitorizare calitate aer
 monitorizarea APM Prahova :
- la nivelul statiilor manuale in anul 2013 s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor
maxime admise(cf.STAS 12574/87) de catre mediile anuale raportate pentru parametrul
pulberi totale in suspensie(TSP) la statiile APM sediu, ICERP, Spitalul de Obstetrica si
Ginecologie Ploiesti ;
- la nivelul statiilor automate nu au fost inregistrate depasiri ale valorilor limita
reglementate pentru diferitele perioade de mediere(cf.Legii 104/2011) in ceea ce
priveste mediile anuale pentru parametrii monitorizati;
-au fost inregistrate depasiri ale mediilor zilnice pentru PM10 la statiile automate APM
sediu, Primaria Blejoi, Bdul Bucuresti, str. Mihai Bravu, dar nu mai mult de 35 de zile pe
an;
-se constata valori crescute ale valorilor medii anuale la parametrul dioxid de
azot(NO2),(apropiate de concentratiile maxime admise anuale, dar sub aceasta
valoare) in statiile automate de monitorizare APM sediu si bulevardul Bucuresti;
-aceste depasiri si valori mai crescute ale nivelurilor parametrilor monitorizati amintiti
sugereaza o poluare determinata, in primul rand, de traficul auto, dar este posibil ca in
unele puncte de monitorizare o contributie sa o aiba si poluarea din surse industriale.
 monitorizarea DSPJ Prahova

-masurarea parametrilor s-a facut pe perioade scurte de mediere (30 de minute) ,iar
evaluarea rezultatelor s-a realizat pe baza STAS 12574/87;
-s-au inregistrat depasiri ale CMA la HS (hidrogen sulfurat) (cartier Mihai Bravu) si
pulberi in suspensie(pct. Bdul Bucuresti, intersectie Bd.Republicii-str.Sos.Vestului);
-aceste depasiri sugereaza poluare industriala si poluare determinata de traficul
auto.
Datele(indicatorii) de sanatate( 2013)
Nr.cr Indicator de sanatate Nivel indicator de Tendinta indicator Tendinta indicator in

t. sanatate pt.oras in raport cu anul raport cu anul
Ploiesti comparativ precedent(2012) precedent(2012)
cu media jud.Prahova (oras Ploiesti) (judet Prahova)
1. Mortalitate infantila sub in scadere in scadere
2. Mortalitate infantila prin boli respiratorii sub in crestere in crestere
3. Mortalitate generala total sub in scadere in scadere
4. Mortalitate prin afectiuni respiratorii peste in crestere in crestere
5. Mortalitatea prin afectiuni cardio- sub in scadere in scadere
vasculare
6. Mortalitate prin tumori maligne peste in crestere in crestere
7. Mortalitate prin tumori maligne peste in crestere in crestere
respiratorii
8. Morbiditate generala total peste in crestere in crestere
9. Morbiditate prin afectiuni respiratorii peste in crestere in crestere
10. Morbiditate prin afectiuni cardio- peste in crestere in crestere
vasculare
11. Morbiditate prin tumori maligne peste in crestere in crestere
12. Morbiditate I.A.C.R.S. peste in crestere in crestere
13. Morbiditate pneumonie peste in scadere in scadere
14. Morbiditate prin bronsita si bronsiolita sub in scadere in scadere
acuta
15. Morbiditate prin bronsita cronica sub in crestere in crestere
16. Morbiditate prin emfizem peste in crestere in crestere
17. Morbiditate prin astm bronsic peste in crestere in crestere
18. Morbiditate prin tumori maligne peste in crestere in crestere
respiratorii
19. Morbiditate prin tumori trahee,bronhii, peste in crestere in crestere
plamani
20. Morbiditate alte tumori ale organelor peste in scadere in scadere
respiratorii
21. Morbiditate tumori maligne ale tesutului peste in crestere in crestere
mezotelial(pleura,etc.)
22. Numar zile spitalizare(rata la 100000 sub in scadere in scadere
locuitori) prin:
Bronsita cronica
23. Numar zile spitalizare (rata la 100000 sub - -

locuitori)prin:
Emfizem
24. Numar zile spitalizare (rata la 100000 sub in scadere in scadere

locuitori)prin:
Astm bronsic
Datele raportate arata un nivel mai ridicat al indicatorilor de sanatate pe codurile de

boala posibil asociate cu poluarea atmosferica la nivelul orasului Ploiesti comparativ cu
media raportata la nivelul judetului Prahova pentru mortalitate prin afectiuni
respiratorii,mortalitate prin tumori maligne,mortalitate prin tumori masligne respiratorii,
morbiditate prin afectiuni respiratorii, morbiditate prin afectiuni cardio-vasculare,
morbiditate prin tumori maligne, morbiditate prin I.A.C.R.S., morbiditate prin pneumonie,
morbiditate prin emfizem, morbiditate prin astm bronsic, morbiditate prin tumori maligne
respiratorii, morbiditate prin tumori trahee,bronhii, plamani, morbiditate prin alte tumori
ale organelor respiratorii,morbiditate tumori maligne ale tesutului mezotelial(pleura,etc.).
In anul 2013, comparativ cu anul 2012, s-a constatat o tendinta de crestere a
nivelurilor pentru urmatorii indicatori de sanatate: mortalitate infantila prin afectiuni
respiratorii, mortalitate prin afectiuni respiratorii,mortalitate prin tumori maligne,
mortalitate prin tumori maligne respiratorii, morbiditate prin afectiuni respiratorii,
morbiditate prin afectiuni cardio-vasculare, morbiditate prin tumori maligne, morbiditate
prin I.A.C.R.S., morbiditate prin emfizem, morbiditate prin astm bronsic, morbiditate
prin tumori maligne respiratorii, morbiditate prin tumori trahee,bronhii, plamani
,morbiditate tumori maligne ale tesutului mezotelial (pleura,etc.)..
Nu se poate face nicio corelatie statistica intre nivelul de poluare si datele de

sanatate raportate, datorita :
1. existentei unei singure retele de monitorizare a calitatii aerului(la nivelul orasului
Ploiesti);
2. sistemului de raportare anuala a datelor de morbiditate(care nu surprinde variatiile
acestui indicator statistic de-a lungul anului corelate cu variatiile nivelurilor agentilor
poluanti monitorizati)
3. altor factori care interfera cu actiunea poluarii atmosferice in producerea
afectiunilor amintite( infectiosi,endocrini,genetici,mod de viata)
4. lipsa unor studii epidemiologice /anchete de simptome (costisitoare)
Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate
poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer- poate fi pusa in
evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei
statistice.La nivelul judetului Prahova nu s-au efectuat astfel de studii.
8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

8.2.1. Apa potabilă
Poluarea apei ,adica modificarea calitatii acesteia care rezulta din activitatea
umana si care o face mai putin apta de a fi utilizata pentru diverse folosinte, poate
afecta starea de sanatate a populatiei care o foloseste in diverse scopuri ( consum
pentru necesitati fiziologice - baut, igienico-sanitar, menajer, imbaiere etc.).
Astfel, prezenta unor substante straine de compozitia apei sau valorile anormale ale
unor constituienti obisnuiti ai apei ( macro si microelemente) pot favoriza sau genera
unele afectiuni acute sau cronice, tulburari de metabolism, intoxicatii etc.
De asemenea, apa este o cale de transmitere a bolilor infectioase microbiene, virale
si parazitare. Cantitatea mare de apa folosita in consum de populatie, ca si multitudinea
de factori de risc ce tin de protectia sanitara deficitara, realizarea deficitara din punct de
vedere tehnico-sanitar precum si exploatarea si intretinerea necorespunzatoare a
sistemelor de aprovizionare cu apa potabila, ofera mari posibilitati ca, in conditiile
poluarii, apa sa constituie un important factor de imbolnavire. Bolile produse prin apa,
denumite si boli hidrice, afecteaza in general un numar mare de persoane, imbracand
caracterul unor boli cu extindere in masa.
O trecere in revista foarte succinta a riscurilor generate de o apa poluata la adresa
sanatatii umane, arata importanta prezervarii calitatii si incadrarii acesteia in parametrii
de potabilitate ( daca este folosita pentru consum uman sau animal) sau in cei din
normativele de calitate pentru diferitele folosinte ( imbaiere, irigatii etc.).
Poluarea cu nitrati/nitriti a apei folosite pentru consum uman prezinta un risc toxic
major, in special pentru populatia la risc ( sugari si copii mici pana la 3 ani ) dar si
pentru populatia generala, acest risc putandu-se materializa prin aparitia de cazuri de
methemoglobinemie acuta infantila ( boala albastra manifestata prin cianozarea fetei si
buzelor, tulburari respiratorii, gastrointestinale) si deces , iar in intoxicatia cronica creste
morbiditatea infantila ( boli respiratorii si infectioase ) datorate scaderii imunitatii
organismului si deficit al dezvoltarii fizice ( in special ponderal). Adultii sunt afectati in
cazul consumului cronic al apei poluate cu nitriti/nitrati prin aparitia asa numitei “ boli a
apei” ( cefalee, greata, diaree, etc.). Riscul major de aparitie a intoxicatiei cu nitrati este
in mediul rural, acolo unde aprovizionarea cu apa se face prin instalatii locale ( fantani
,pompe batute etc.) insuficient protejate din punct de vedere sanitar.
O multitudine de afectiuni pot aparea in urma consumului de apa contaminata
cu plumb ( anemie, dureri si colici abdominale, parestezii, cefalee, afectiuni renale ),
mercur ( afectarea sistemului nervos central si periferic, anemie, afectare renala ),
cadmiu ( afectare renala si a metabolismului calciului cu osteomalacie, osteoporoza si
fracturi spontane consecutive), arsenic ( hiperpigmentatie, hiperkeratoza, posibil cancer
cutanat), pesticide ( efecte mutagene, teratogene si cancerigene), azbest ( suspectat a
creste riscul de cancer gastrointestinal), hidrocarburi aromatice policiclice , benz-a-
piren , trihalometani, radionuclizi, gudron,bitum si alte produse petroliere ( toate acestea
cu efect cancerigen), detergenti ( ce faciliteaza patrunderea altor substante toxice prin
mucoasa tractului intestinal), aluminiu ( posibil implicat in etiologia bolii Alzheimer),
fluorul ( fluoroza) etc.
In cadrul patologiei hidrice , un loc important il ocupa patologia infectioasa , prin
apa putand fi transmise o multitudine de boli bacteriene ( febra tifoida, febrele
paratifoide, dizenteria bacilara, holera, enterocolitele de diverse etiologii, leptospiroza,
tularemia, bruceloza, antraxul, tuberculoza), virale ( poliomielita, hepatita virala A,
paralizii, meningite, boli respiratorii si sindroame gastro-intestinale, encefalite,
miocardite, conjunctivite toate avand ca agenti etiologici diverse tipuri de enterovirusuri,
keratite si tumori etc.) si parazitoze ( dizenteria amibiana,
cryptosporidioza,giardioza,ascaridioza, tricocefaloza, echinococoza etc.).
8.2.2. Apa de îmbăiere (cf.HGR 459/2002)
Datorita incarcarii bacteriologice, parazitologice si virale enteropatogene, e

impune interzicerea imbaierii in apele acestor riuri datorita riscului de aparitie a bolilor
asociate cu activitatea de imbaiere (leptospiroza, brucelloza, BDA, dizenterie
bacteriana, febra tifoida si paratifoida, gastroenterite, kerato-conjunctivite si
meningoencefalite virale, etc).
Germeni patogeni transmisi prin apa de imbaiere (stranduri, piscine, bazine naturale)
1. Leptospiroza(patrunde prin piele,plagi,escoriatii/mucoase intacte);

2. Brucelloza(prin mici excoriatii);
3. Pseudomonas aeruginosa(frecvent in bazine de innot, piscine);
4. Adenovirusuri(conjunctivita de bazin, keratita);
5. Achantamoeba(keratite);
6. Parvovirusuri adenoasociate(virusul gastroenteritei abacteriene tip Norwalk);
7. Trichomonas vaginalis(in bazinele cu apa calda);
8. Criptosporidium parvum
9. Naegleria fowleri (amibe de apa dulce, in ape geotermale ; determina
meningoencefalite fatale ; patrund prin mucoasa olfactive si ajung la nivel cerebral);
10. Schistosoma haematobium, mansoni,japonicum (in zonele tropicale –patrunde
transcutanat);
11. Coxiella burnetti(febra Q);
12. Pasteurella tularensis (strabate tegumentele si mucoasele);
13. Brucella (bruceloza)
14. Vibrionul holeric (holera);
In ceea ce priveste efectele apei poluate asupra starii de sanatate , o deosebita
importanta sanitara o au apele reziduale, ca factor major de poluare a corpurilor de
apa de suprafata si de profunzime.
Apele reziduale cuprind totalitatea apelor care au fost folosite in scopuri
gospodaresti , industriale, zootehnice si de salubritate .
Caracteristicile apelor reziduale care sunt luate in considerare atunci cand se are in
vedere preluarea lor prin sistemul de canalizare si neutralizarea prin sistemul de
epurare sunt volumul, ritmul de producere si compozitia acestora.
Compozitia apelor reziduale este determinata de diversele folosinte ale apei.
Principalele elemente componente ale acestor ape sunt substantele organice si
minerale aflate in suspensie sau solutie si agentii biologici.
Substantele organice din apele reziduale menajere sunt reprezentate de amidon,
dextrina, celuloza, grasimi, diversi acizi organici, albumina, fibrina, uree ( substante
usor oxidabile care consuma mari cantitati de oxigen).
De asemenea aceste ape contin si substante minerale ca sulf, fosfor, fier, particule
de argila precum si substante cu potential toxic ca detergenti, pesticide, antibiotice,
fenoli, hidrocarburi aromatice policiclice ( HAP).
Un alt component al apelor reziduale menajere de o importanta deosebita din punct
de vedere epidemiologic il reprezinta agentii biologici ( microbi, virusi, paraziti
intestinali, fungi). Prezenta acestora in apele reziduale menajere se datoreaza
faptului ca in aceste ape sunt antrenate atat dejectele umane cat si germenii de pe
suprafata corpului prin apele de spalare sau continuti in produsele patologice (
sputa, secretie etc.).
Bacteriile continute in apele menajere ajung la o concetratie de marime de
milioane/miliarde/mililitru , locul principal ocupandu-l flora coliforma iar din aceasta
30-40% reprezentand coliformii fecali.
In componenta acestei flore microbiene agentii patogeni ai bolilor transmisibile prin
apa ( bacilul tific, paratific, dizenteric sau vibrionul holeric) sunt prezenti in apele
reziduale datorita atat purtatorilor sanatosi de germeni cat si cazurilor de boala
respectiva.
De asemenea, parazitii intestinali ( amibe, giardii, tenii, ascarii etc.) si ouale lor se
gasesc in mod constant in cantitati apreciabile in apele reziduale , acestea
reprezentand unul din factorii intretinerii endemiilor parazitare in populatii.
Enterovirusurile sunt prezente curent in apele brute dar si in cele tratate, deoarece
procedeele de tratare si dezinfectie sunt de multe ori ineficiente.Din aceasta
categorie de virusuri mentionam poliovirusurile, virusurile Coksackie A si B , virusul
hepatitei A, reovirusurile , rotavirusurile, adenovirusurile etc.
In ceea ce priveste apele reziduale industriale compozitia acestora difera in functie
de substantele finite, compusii intermediari aparuti sau folositi pe parcursul
procesului tehnologic.
Aceste ape pot contine substante nenocive sau nocive cum ar fi acizi, baze, uleiuri
minerale, reziduri de petrol iar apele reziduale zootehnice si germeni patogeni
pentru om si animale ( leptospire, brucelle, etc.).
Din prezentarea succinta a compozitiei apelor reziduale reies si riscurile pe care o
evacuare si epurare necorespunzatoare a acestor ape le reprezinta atat pentru
sanatatea publica cat si pentru mediul in care aceste ape sunt deversate.
Riscul epidemiologic este reprezentat de poluarea apei cu germeni patogeni ,
aceasta apa devenind o importanta cauza de imbolnavire atat prin ingestie cat si
prin folosire in scop de imbaiere ( cand agentii patogeni pot patrunde in organism
prin ingestie accidentala sau transcutanat) si prin intermediul mainilor si a ingestiei
de fructe si legume irigate sau spalate cu aceste ape.
In acest fel pot apare o serie de afectiuni ce pot imbraca o plaja mare de manifestari,
de la cazuri sporadice la izbucniri epidemice:
- afectiuni bacteriene ( febra tifoida sau paratifoida, dizenterie bacilara,
enterocolite bacteriene, leptospiroza, bruceloza, tuberculoza , etc);
- afectiuni virotice( hepatita virala acuta de tip A, poliomielita, cherato-
conjunctivita , encefalite, meningite, enterocolite virale, etc.);
- afectiuni parazitare ( dizenterie amibiana,cryptosporidioza,giardioza,
tricocefaloza, echinococoza, lambliaza, teniaza etc.) ;
- alte afectiuni ( dermite, dermatoze, alergii ) cauzate de fungi sau substante
chimice.
Riscul toxic si posibil cancerigen este determinat de contaminarea surselor de apa

amintite cu ape reziduale industriale si zootehnice ce contin substante ca : fenoli,
crezoli, HAP, pesticide, detergenti, acizi si baze , metale grele ( plumb, cupru, zinc,
mercur, crom, cadmiu, etc.), cianuri, ingrasaminte, etc.
Riscul pentru mediul de descarcare al apelor reziduale deci pentru bazinele naturale ale
cursurilor de apa este reprezentat de disparitia oxigenului solvit ca urmare a procesului
de eutrofizare generat de excesul de substante organice din respectivele ape reziduale
sau toxicitatea determinata de substantele deversate care duc la afectarea florei si
faunei cursului de apa si a zonei adiacente precum si perturbarea proceselor naturale
de autoepurare.
La toate acestea se adauga si disconfortul creat de aparitia mirosurilor obiectionale
rezultate in urma proceselor de fermentare/putrefactie aeroba sau anaeroba a
substantelor organice datorate substantelor deversate.
Desi, dupa cum am aratat mai sus exista o strinsa legatura intre prezenta agentilor
microbieni si a substantelor chimice in apa si o anumita patologie, este foarte greu de
demonstrat ca apa, ca factor exogen, este singura incriminata in aparitia acestora.
Aceasta deoarece agentii etiologici enumerati se pot gasi si in alte elemente ( surse),
pot avea si alte cai de transmitere in afara de apa pana sa ajunga in organismul
receptor.
Din cele prezentate reiese importanta sanitara a colectarii, evacuarii si epurarii
corespunzatoare a apelor reziduale.
8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei
Morbiditatea posibil asociata cu managementul deficitar al deseurilor are in vedere

incidenta specifica inregistrata la populatia generala a judetului si la lucratorii din
salubritate a imbolnavirilor prin hepatita A, dizenterie, BDA- boala diareica
acuta,leptospiroza, trichineloza, infectii cutanate, plagi taiate , parazitoze intestinale,
giardioza si intoxicatii chimice.
Pentru dizenterie, hepatita A si boala diareica acuta v-am prezentat datele
referitoare la nr. de cazuri inregistrate defalcate pe localitatile urbane ale judetului
Prahova in cadrul capitolului ce trateaza efectele poluarii apei asupra sanatatii
populatiei , acestea fiind boli asociate atat manipularii necorespunzatoare a deseurilor
cat si a poluarii microbiologice a apei de baut.
In managementul global al unitatii sanitare, managementul de mediu este o parte
componenta necesara pentru a asigura protectia sanatatii umane si a contribui la
ameliorarea calitatii mediului.
Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale face parte din sistemul
de management de mediu.
Deseurile provenite din activitatea medicala rezulta din activitatile de diagnostic,
de tratament medical si chirurgical, de cercetare si invatamant in domeniul sanatatii
umane.
Personalul implicat in gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
este atat producatorul lor (cel care realizeaza actul medical) cat si cel implicat in verigi
in circuitul deseurilor din unitatea sanitara sau in afara ei.
Persoanele implicate in circuitul acestor deseuri sunt expuse la : infectii cu
virusul HIV, virusul B si C al hepatiei virale acute, infectii stafilococice, streptococice,
intoxicatii, plagi taiate si intepate.
Astfel, acest tip de deseuri reprezinta un pericol real pentru sanatatea
persoanelor care le manipuleaza si chiar pentru populatie.
De aceea, introducerea unui sistem corect de indepartare si neutralizare a
deseurilor medicale este necesara pentru prevenirea oricarui risc de contaminare a
mediului interior al unitatii medicale, a mediului inconjurator, precum si a riscurilor de
accidente de munca.
Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de

mediu: aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după
operioadă de timp. Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt
legaţi de: calitatea aerului; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea
reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul – condiţii
improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); calitatea serviciilor (de
toate tipurile) oferite populaţiei; accidentele de trafic; stresul şi probleme legate de
schimbarea stilului de viaţă.
Problema deşeurilor devine din ce în ce mai acută, atât din cauza poluării de
diferite
tipuri rezultată din metodele de gestionare (mai ales metodele de depozitare care au un
impact foarte pronunţat asupra mediului). La nivel european se impune adoptarea unui
sistem integrat de gestionare a deşeurilor accentuându-se metodele de prevenire şi
minimizare a fluxului de deşeuri generat, urmate de reciclarea atât materială cât şi
energetică a deşeurilor, în vederea unei utilizări raționale a resurselor.
Metoda principală de gestionare a deşeurilor menajere din judeţul Prahova este
depozitarea. Depozitele de deşeuri au efecte grave asupra mediului (poluare de toate
tipurile - calitatea solului, subsolului, apele freatice, de suprafaţă, sănătatea populaţiei
umane, fiind toate supuse riscurilor) iar o evaluare a impactului de mediu este absolut
necesară. Pentru evaluarea impactului depozitelor de deşeuri asupra mediului este
necesară o bază de date completă cu analiza tuturor parametrilor fizico-chimici, însă
această bază de date nu există. La nivelul judeţului o mare deficienţă în ceea ce
priveşte gestionarea deşeurilor este surprinsă în special în zonele rurale, unde o mare
parte a populaţiei nu beneficiază de servicii de salubritate, iar acolo unde aceste servicii
există, sunt deficitare, nu este asigurată o colectare sau o sortare în conformanţă cu
standardele actuale. La nivelul judeţului precolectarea şi colectarea deşeurilor
menajere se realizează în mare parte în amestec, astfel materiile reciclabile sunt
valorificate doar într-o mică măsură.
Depozitarea deşeurilor în mod necontrolat prezintă un grad ridicat de risc. În
primul rând, după percepţia populaţiei, aceste gropi de deşeuri sunt generatoare de
disconfort olfactiv (datorat gazelor de depozit din procesele de fermentaţie) şi vizual;
ocupă o mare suprafaţă de teren care nu mai poate fi utilizat pentru producţia agricolă.
De asemenea s-a observat scăderea fertilităţii solurilor învecinate acestor depozite şi
poluarea apelor subterane (apa potabilă nu mai este de calitate), sau poluarea apelor
de suprafaţă şi fenomenul de eutrofizare, înmulţirea necontrolată a animalelor
purtătoare de boli: insecte, rozătoare.
Depozitele de deşeuri generează două tipuri de emisii: emisii sub formă de
levigat şi emisii gazoase. În cazul de faţă nu se adoptă nici o metodă pentru reducerea
impactului nici uneia dintre cele două tipuri de emisii. Astfel, emisiile gazoase generate
în urma arderilor instantanee sau a fermentaţiilor reprezintă surse importante de
poluare atmosferică, din cauza concentraţiilor de CH4, CO, CO2, H2S, gaze toxice care
afectează într-o anumită măsură atât sănătatea populaţiei umane cât şi starea mediului.
Emisiile de levigat au un impact semnificativ asupra solului, subsolului şi a apelor
freatice şi de suprafaţă din cauza concentraţiei ridicate în substanţe toxice: diferiţi
compuşi chimici, organici, metale grele, astfel încât fertilitatea solului scade iar calitatea
apelor devine nesatisfăcătoare. De asemenea microorganismele şi agenţii patogeni din
aceste depozite ridică un risc foarte mare de îmbolnăvire a populaţiei umane.
Sistemul actual de management al deşeurilor este un management defectuos, cu
tehnici rudimentare, iar o îmbunătăţire este absolut necesară şi trebuie să ţină cont de
toţi factorii implicaţi: factorii de decizie implicaţi, costurile aferente şi gradul de
suportabilitate al populaţiei şi nu în ultimul rând gradul de informare şi conştientizare al
populaţiei asupra problemelor ridicate de deşeuri şi gestionarea lor.
8.3.1. Deşeuri rezultate din activitatea medicală 2013

Culegerea şi raportarea datelor pentru baza naţională de date a deşeurilor
rezultate din activitatea medicală se realizează pe baza Metodologiei de culegere a
datelor, reprezentată de Anexa 2 a Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 219/2002 cu
modificările şi completările ulterioare şi a Metodologiei privind inspecţia modului de
gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală. Metodologia de culegere a
datelor se aplică lunar, iar metodologia de inspecţie, trimestrial, la nivelul unităţilor
sanitare cu paturi. Această activitate este coordonată la nivel local de Direcţia de
Sănătate Publică, iar raportarea datelor culese pe baza ambelor metodologii se face
trimestrial către Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti.
Baza de date se realizează printr-un sistem de raportare trimestrială a datelor

colectate de unităţile sanitare cu paturi, sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică
locale, pe baza metodologiei de colectare a datelor. Principalele obiective ale bazei
naţionale de date sunt: evaluarea periodică a sistemului de gestionare a deşeurilor,
derulat în unităţile sanitare cu paturi, determinarea calitativă şi cantitativă a deşeurilor
produse în unităţile sanitare cu paturi, identificarea riscurilor ce pot fi generate de
această categorie de deşeuri, micşorarea cantităţii de deşeuri medicale generate de
unităţile sanitare, precum şi propunerea unor măsuri ce vizează îmbunătăţirea
sistemului de gestionare a deşeurilor produse în unităţile sanitare.
Pentru anul 2013, au raportat către Direcţia de Sănătate Publică Prahova un

număr de 15 unităţi sanitare. Cantitatea de deşeuri medicale (infecţioase şi
inţepătoare) generată de spitale a fost de 170 tone.
Eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase generate de spitalele din
judeţ se realizează prin incinerare în instalaţii autorizate.
O altă alternativă privind tratarea deşeurilor este reprezentată de neutralizarea
prin sterilizare termică a deşeurilor periculoase medicale la nivelul unităţii sanitare
(echipamente proprii), deşeurile tratate, fiind nepericuloase, sunt depozitate în depozitul
de deşeuri municipale. O astfel de tratare a deşeurilor medicale se realizează în
instalaţia deţinută de Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti.
Cantitatea de deşeuri medicale periculoase colectată şi incinerată în anul 2013 a
fost de 537 tone.
600
500
400
300
200
100
0
2009 2010 2011 2012 2013
Deseuri din activitatea medicala
Figura nr. 6.6.3.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale
În judeţul Prahova au fost autorizate, din punct de vedere sanitar şi din punct de
vedere al protecţiei mediului, două societăţi comerciale pentru desfăşurarea activităţii
de colectare şi transport a deşeurilor medicale: SC Actis Serv SRL Ploieşti şi SC
Dezinser Serv SRL Ploieşti.
8.4 Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu

Produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor
agricole. Regimul gestionării produselor de uz fitosanitar este reglementat prin Legea
nr. 85/13.09.1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/20.01.1995 privind
fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea
bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură.
Datorită structurii lor chimice, produsele de uz fitosanitar au efecte nedorite
asupra sănătătii oamenilor şi a mediului :
 penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurator ;
 sunt mutagene, teratogene şi cancerigene;
 produc efecte secundare necunoscute cauzate de înteracţiunea dintre ele si
metaboliţii plantelor;
 distrug echilibrele naturale, pentru ca în afara organismelor dăunătoare sunt
distruse şi cele utile ;
 se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra
micro- si macroorganismelor acestuia ;
 reducerea speciilor dintr-un ecosistem ;
 remanenţa în alimente, putând dăuna sănătăţii umane.
In anul 2005 au fost descoperite produse de uz fitosanitar, cu termen de

valabilitate expirat, în doua locaţii: sat Mălăieşti, comuna Dumbrava şi sat Zamfira,
comuna Lipăneşti. Acestea se află depozitate în condiţii de siguranţă şi sunt
monitorizate de Direcţia pentru Agricultrură şi Dezvoltare Rurală, prin Direcţia
Fitosanitară.
Tabel 8.4.1 Cantităţile de pesticide expirate aflate în judeţ la 31.12.2013

Deşeuri pesticide Deşeuri pesticide Obs.
identificate neidentificate Ambalaje
goale
Pulberi Lichide (litri) Pulberi (Kg) Lichide (litri) (bucăţi) US-1,
(Kg) sulfat de cupru,
polisulfura de
319 180 1800 42 61
bariu
Efectele acute asupra sănătăţii determinate de pesticide sunt rare , apărând doar
accidental (şi în special în cazul pesticidelor organo-fosforice) datorită faptului că , la
concentraţii mult mai mici decât cele care produc astfel de efecte, acestea modifică
proprietăţile organoleptice ale apei sau alimentului contaminat, iar consumatorii evită
ingerarea acestor produse contaminate. Efectele acute se manifesta prin vărsături,
parestezii, produse de pesticidele organo-fosforice care, prin mecanism antienzimatic,
inactivează colinesteraza cu acumularea consecutivă de acetilcolină, declanşându-se
astfel efecte nicotinice şi muscarinice (cefalee, vărsături, transpiraţie, salivare,
lacrimare, contracţii musculare, tulburări cardio-respiratorii, deces).
Efectele cronice produse de ingerarea de pesticide sunt diferenţiate în funcţie de
clasa de pesticide. Astfel , în cazul pesticidelor organo-clorurate s-a evidenţiat
acumularea lor în organismele umane şi unele simptome de sensibilizare, sindroame
gastro-intestinale, tulburări respiratorii, nervoase şi unele modificări hematologice, iar în
ca cazul pesticidelor organo-fosforice modificări metabolice, hematologice, endocrine şi
anatomo-patologice.
Studii experimentale au evidenţiat, prin expunere de lungă durată, efecte
hepatotoxice, neurotoxice, gonadotoxice, embriotoxice şi cancerigene. Observatii
epidemiologice la om nu au evidenţiat efecte teratogene şi cancerigene.
Măsuri pentru protecţia mediului prin aplicarea prevederilor legislative privind:
Importul şi exportul chimicalelor (PIC)
În domeniul importului şi exportului substanţelor restricţionate reglementate în

anul
2008, a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr. 689/2008 al Parlamentului European şi
al
Consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase
prin care s-a abrogat Regulamentul 304/2003 privind importul şi exportul produşilor
chimici
periculoşi.
Situaţia importurilor de substanţe chimice periculoase, în anul 2013, în judeţul
Prahova este prezentată în tabelul următor:
Tabelul nr. 8.4.2. Situaţia importurilor de substanţe chimice
Denumire Cantitate Utilizare

substanţe/produse importată specifică
(kg)
DIAZINON EC 60 % 75 750 pentru uz
Amitraz 12,5% 24 016 veterinar
Substanţe care depreciază stratul de ozon (ODS)
Prin Convenţia de la Viena din 1985 privind protecţia stratului de ozon, la care a
aderat şi România, au fost stabilite măsuri adecvate pentru a proteja sănătatea umană
şi mediul înconjurător împotriva efectelor negative rezultate sau care ar putea rezulta
din activităţi umane, care afectează stratul de ozon. Această Convenţie a deschis
drumul spre adoptarea Protocolului de la Montreal din 1987, care reglementează
producţia şi consumul de substanţe care depreciază stratul de ozon (ODS-uri).
Afectarea stratului de ozon este provocată de producerea si folosirea în unele procese
de producţie industriale a unor substanţe chimice de tipul : clorofluorocarburi – CFC –uri
( hidrocarburi total halogenate si haloni ), hidroclorofluorocarburi – HCFC-uri (
hidrocarburi partial halogenate ), bromura de metil ( MeBr ) si alte clorofluorocarburi
total halogenate si hidrocarburi parţial halogenate care conţin in moleculă, pe lângă
atomi de fluor şi clor, atomi de brom ( HBrFC ). Odată cu accelerarea dezvoltării
industriale, stratul de ozon a început să se degradeze, prin cantitatea tot mai mare de
gaze nocive produse la suprafaţa terestră, care ajunse în atmosferă au produs dereglări
consistente în stratul de ozon
Regulamentul 1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră a
intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010 şi stabileşte normele cu privire la producerea,
importul, exportul, introducerea pe piaţă, utilizarea, recuperarea, reciclarea,
regenerarea şi distrugerea substanţelor care diminuează stratul de ozon, raportarea de
informaţii referitoare la aceste substanţe şi cu privire la importul, exportul, introducerea
pe piaţă şi utilizarea produselor şi echipamentelor care conţin sau depind de astfel de
substanţe.
La nivelul judeţului Prahova a fost identificat un agent economici care a folosit

freon R22 pentru întreţinerea instalaţiilor frigorifice, instalaţiilor de climatizare.
Tabelul nr. 8.4.3. Situaţia cantităţilor de agenţi frigorifici utilizaţi în anul 2013
Stoc la Cantitate Stoc la Cantitate
Tip freon
01.01.2013 (kg) vehiculata (kg) 01.01.2014 (kg) recuperată (kg)
R22 74,3 0 74,3 -
Tabelul nr. 8.4.4. Situaţia utilizării solvenţilor cloruraţi în anul 2013

Stoc Stoc
Cantitate
la la
Tip solvent utilizată Observaţii
01.01.2013 01.01.2014
(kg)
(kg) (kg)
Tricloretilena 155,00 17,00 138,00 degresare butelii oxigen
Cloroform 32,64 55,28 43,96 analize laborator

Analize laborator, proces
nitrurare, curaţătorie
Percloretilena 3999,50 29842,00 3015,3
chimică, curatirea
suprafeţelor
Gaze florurate cu efect de seră
Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului

privind
anumite gaze fluorurate cu efect de seră a intrat în vigoare în anul 2006. Scopul
regulamentului este de a reduce emisiile acestor gaze şi de a contribui la atingerea
ţintei de reducere a emisiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre în baza
Protocolului de la Kyoto.
Efectele cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto sunt, între
altele, trei grupe de gaze fluorurate cu efect de seră (gaze F): hidrofluorocarburi (HFC),
perfluorocarburi (PFC) şi hexafluorură de sulf (SF6).
La nivelul judeţului Prahova au fost identificaţi 6 agenţi economici care folosesc

freon R134A, R404A pentru întreţinerea instalaţiilor frigorifice, instalaţiilor de
climatizare.
Tabelul nr. 8.4.5. Situaţia cantităţilor de agenţi frigorifici utilizaţi în anul 2013
Stoc la Cantitate Stoc la Cantitate
Tip freon
01.01.2013 (kg) vehiculata (kg) 01.01.2014 (kg) pierdută (kg)
R134A
491,43 4769,00 1305,91 180,00
R404A
Poluanţii organici persistenţi
Poluanţii organici persistenţi sunt reglementati prin Regulamentul (CE) 850/2004

al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanţii organici
persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE.
Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice persistente în mediu, care se
bioacumulează prin lanţuri trofice şi reprezintă un risc din cauza efectelor adverse
asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului înconjurător.
Aceste substanţe sunt grupate astfel:
1. Pesticide: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, heptaclor, toxafen, DDT, mirex,
hexaclorobenzen.
2. Produse chimice industriale: policlorobifenili, hexaclorobenzen.
3. Produse secundare: policlorobifenili, hexaclorobenzen,
policlorodibenzodioxine, policlorodibenzofurani.
4. Policloronaftalinele, policloroparafinele, difenileterii polibromuraţi, difenileterii
policloruraţi, hexaclorociclohexan (lindan) şi hidrocarburile aromatice
policiclice.
La nivelul judeţului Prahova nu au fost inventariaţi agenţi economici care

utilizează astfel de substanţe.
Conform Planurilor de eliminare a echipamentelor cu PCB/PCT întocmite de
agenţii economici, pe parcursul anului 2013 s-a eliminat o cantitate de ulei cu PCB de
aproximativ 1561 litri (respectiv 1,4049 kg PCB/PCT)
Mercur
Importul, exportul si utilizarea mercurului si a compuşilor cu mecur este

reglementată prin Regulamentul (CE) 1102/2008 privind interzicerea exporturilor de
mercur metalic și de anumiți compuși și amestecuri de mercur și depozitarea în condiții
de siguranță a mercurului metalic.
S-a realizat inventarul utilizatorilor de mercur/compuşi cu mecur şi al deţinătorilor

de deşeuri cu conţinut de mercur, rulate în diverse activităţi industriale, medicale şi
comerciale.
Tabelul nr. 8.4.6 Situaţia mercurului metalic
Mercur total pe stoc la 01.01.2013 (kg)

AMC Termome Sfigmom Lămpi Bateri Mercur Deşeuri
industria tre anometr cu i pur (kg) cu
le medicale e (kg) vapori celula conţinu
(kg (kg Hg re t de Hg
mercur mercur (buc) (buc) (kg)
conţinut conţinut)
)
D 60 0,05 0 10920 0 587,648 175,375
ate
le pentru anul 2013 sunt in curs de centralizare şi validare.
Aplicarea Regulamentului 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea

şi restricţionarea substanţelor chimice REACH şi a Regulamentului (CE)
1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
amestecurilor (CLP)
Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18

decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricţionarea şi autorizarea
substanţelor chimice - REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat să
asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, să gestioneze şi să
controleze potenţialul risc pentru sănătatea umană şi mediu datorat utilizării produselor
chimice în Uniunea Europeană, având în vedere libera circulaţie a substanţelor ca
atare, în amestecuri sau în articole.
Înregistrarea substanţelor etapizate în conformitate cu REACH va trebui
efectuată în perioada dintre 2010 si 2018, cu condiţia ca substanţele să fie
preînregistrate.
Activitatea de consiliere a operatorilor se desfăşoară prin intermediul biroului

naţional de asistenţă tehnică HELPDESK – REACH, CLP din cadrul Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Mediului.
În anul 2013, la nivelul judeţului s-a actualizat baza de date, ca urmare a
inventarierii activităţii operatorilor economici cu substanţe şi amestecuri/articole
periculoase, după cum urmează:
Producători Importatori Utilizatori
Substanţe 3 2 33
Amestecuri 14 15 -
Articole - - -
8.5 Mediul şi sănătatea – perspective
Organismul uman este într-o permanentă interacţiune cu mediul inconjurător, mai

precis cu factorii de mediu fizici, chimici, biologici şi psiho-sociali, existenţi la nivelul
celor patru mari entitati ce constituie mediul de viata si munca al omului-apa,aerul,solul
si habitatul .
Aceasta interacţiune permanentă se realizează fie direct, fie indirect, influenţând
starea de sănătate a omului într-un sens sau altul (pozitiv-factorii sanogeni de mediu
sau negativ-factorii patogeni), în funcţie de o serie de variabile ce ţin de caracterul nociv
sau nenociv al acţiunii factorului de mediu, timpul si rata de expunere, intensitatea
expunerii, susceptibilitatea organismului de a interactiona cu factorii de mediu
respectivi, statusul imun al organismului,etc.
Influenta benefica sau nociva a factorilor de mediu asupra organismului uman
intereseaza specialistii din domeniul medicinei preventive si curative, un accent
deosebit punându-se pe actiunea factorilor nocivi de mediu, care actioneaza asupra
organismului si care pot determina, prin diferite mecanisme fiziopatologice, modificari
ce pot instaura starea de boala, boala ce se poate manifesta timpuriu, fie prin efecte
acute la expuneri intense la factorii amintiti, fie tardiv, in urma unei expuneri cronice la
niveluri scazute sau medii ale factorilor nocivi din mediul de viata sau chiar si la o
singura expunere in cazul factorilor cancerigeni, cand boala poate apare la distanta fata
de momentul expunerii.
Dintre factorii de mediu ce pot influenta starea de sanatate a populatiei, amintim
factorii fizici ai aerului (temperatura, umiditatea, presiunea atmosferica,
aeroionizarea,etc.), clima si microclimatul, poluantii fizici, chimici, microbiologici cu
actiune iritanta, toxica, asfixianta, fibrozanta, alergica, cancerigena, infectioasa,
prezenti in aer, apa, sol ,factorii urbanistici(habitatul) si care pot determina o serie
intreaga de boli asociate expunerii la acesti factori de mediu .
Ca factori patogeni, factorii de mediu pot avea rol de factori etiologici sau de risc.
Factorii etiologici sunt obligatorii in determinarea starii de boala, iar factorii de risc
pot fi definiti ca factori care se asociaza cu o frecventa crescuta factorului etiologic in
declansarea starii de boala. Singur, factorul de risc nu e capabil sa induca boala, dar
daca e prezent, boala se poate declansa mai devreme sau poate avea forme de
manifestare mai severe.
Factorii de risc sunt mai putin cunoscuti fata de cei etiologici, de aceea si prevenirea
efectelor este mai dificila. Datorita mecanismelor de actiune a factorilor de risc,
patologia moderna este cronica, degenerativa, cu o etiologie plurifactoriala, deoarece
expunerea la factorii nocivi din mediu este de lunga durata si in concentratii moderate
sau mici.In acest caz , de multe ori factorii de risc camufleaza factorul etiologic, de
aceea masurile de profilaxie sunt rezultatul unor studii epidemiologice care stau la baza
evaluarii impactului asupra mediului si sanatatii.
Promovarea si ocrotirea sanatatii sunt elemente fundamentale in atingerea unei
calitati acceptabile a vietii in prezent , dar si pentru generatiile viitoare in contextul unei
dezvoltari durabile .S-a demonstrat ca sanatatea si bunastarea comunitatilor umane
sunt compromise de saracie , inegalitati sociale si poluare.
Reiese astfel importanta pastrarii si promovarii sanatatii colectivitatilor prin studierea
influentei factorilor mediului inconjurator asupra populatiei, cu atat mai mult cu cat, din
punctul de vedere al sanatatii publice, mediul inconjurator reprezinta totalitatea factorilor
naturali si sociali care se afla intr-o stransa interactiune influentand starea de sanatate
a populatiei.
Definitia starii de sanatate, emisa in anul 1948 de Organizatia Mondiala a Sanatatii,
isi gaseste si in zilele noastre suportul stiintific, dar si oportunitatea fata de problemele
majore la nivel mondial. Astfel, in definitie sunt inclusi toti factorii care pot mentine sau
altera starea de sanatate :”integritate fizica,psihica si sociala a unui individ la un
moment dat”, deci nu presupune doar absenta bolii sau infirmitatii,fiind practic un
deziderat , deoarece implica o serie de factori endogeni(genetici) si exogeni(de
mediu,comportamentali,educationali).
Dat fiind ca omul si mediul constituie un sistem, sanatatea poate fi deci considerata ca
o rezultanta a procesului de interactiune dintre organism si mediu, intr-un context
ecologic. Sanatatea trebuie definita si masurata in acelasi timp si in termeni de
capacitate adaptativa la conditiile de mediu si la riscurile legate de el.
In cadrul problematicilor viitoare s-au conturat trei teme care trebuie urmarite:
 locuinta si sanatatea;
 turism, mediu si sanatate;
 sanatatea si schimbarile globale (saracia, globalizarea, politici energetice,
schimbarile climatice).
8.6. Radioactivitatea mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face
parte din sistemul Integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României,
din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.
Baza naţională de date de radioactivitate a mediului este conectată la sistemul
informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional de date între
România şi reţelele de supraveghere din UE, pe platforma EURDEP (European Data
Exchange Platform). În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii
de urgenţă schimbul de date se realizează orar.
Pe teritoriul judeţului Prahova există două staţii de supraveghere a radioactivităţii

mediului: staţia RA 36 Ploieşti şi staţia RA 07 Babele, staţii ce fac parte din Reţeaua
Naţionala de Supraveghere a Mediului, prevăzută cu o dotare unitară de echipamente şi
în care programele de supraveghere a radioactivităţii mediului se fac după o
metodologie unică de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu.
8.6.1. Programul national standard de monitorizare a radioactivitatii factorilor de

mediu
o Staţia de Supraveghere a Mediului 36 – Ploieşti (staţie de câmpie situată la o

altitudine de 217 m) este o staţie de lucru cu program de 11 ore şi efectuează
prelevări şi măsurări de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă brută din
râul Teleajen, sol necultivat şi vegetaţie spontană, în scopul detectării creşterilor
nivelelor de radioactivitate în mediu si realizării avertizării / alarmării factorilor de
decizie.
o Staţia de Supraveghere a Mediului 07 – Babele ( statie de munte ) este situată

în Munţii Bucegi, la 2206 m altitudine şi, dată fiind importanţa ei în cadrul reţelei
naţionale, are un program de lucru de 24 ore şi efectuează prelevări şi măsurări
de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, sol necultivat şi vegetaţie
spontană, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu si
realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.
Atât Staţia de Radioactivitate 07/Babele, cât şi Staţia de Radioactivitate a Mediului

36/Ploieşti efectuează în prezent măsurări de radioactivitate beta globală pentru toţi
factorii de mediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon si Toron, cât
si supravegherea dozelor gamma absorbite în aer.
Supravegherea nivelelor de radioactivitate din mediu, presupune măsurarea bete-
globală a probelor de mediu investigate.
În cadrul programului standard de monitorizare desfăşurat în cadrul celor două
staţii, se urmăresc factorii de mediu:
o aer – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a
aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi măsurarea
continuă a debitului de doză gamma externă absorbită,
o apă – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a
apelor principalelor cursuri in cazul judetului Prahova este luat in studiu râul
Teleajen,
o vegetaţie – (cu perioada de prelevare aprilie – octombrie), prin determinarea
activităţii beta globale şi analiza gamma spectrometrică a vegetaţiei spontane şi
comestibile (cereale, etc),
o sol necultivat – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gamma
spectrometrică
8.6.2. Programele de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic
Radioactivitatea aerului
Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin

dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este un
fenomen natural ce se manifestă în mediu.
Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive
(radionuclizi) de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se
adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc) şi radiaţia
cosmică. Debitul de doză de radiaţii gamma este determinat atât de staţiile automată de
monitorizare a radioactivităţii aerului cât şi cu echipametul TIEX.
Prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a
aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi măsurarea
continuă a debitului de doză gamma externă absorbită, obţinem o imagine asupra
radioactivităţii aerului.
Tip proba Frecventa de recoltare

Aerosoli atmosferici 2 aspiratii / zi – (4 aspiratii/zi pentru statia Babele)
Depuneri si precipitatii atmosferice 1 / zi
Apa de suprafaţă 1 / zi
Vegetaţie 1 / saptamâna, de la 1 aprilie la 31 octombrie
Sol 1 / saptamâna
Tabel 8.6.1
În cazul în care valorile imediate ale activităţii specifice depăşesc valorile prezentate
mai jos se fac remăsurări, rezultatele, precum şi rezultatele remăsurării se comunică
imediat către LRM Bucuresti
Limitele admise pentru fiecare din indicatori :
 10 Bq/mc pentru aerosoli
 200 Bq/mp/ zi pentru depuneri
 2 Bq/l pentru ape
Datele de radioactivitatea mediului sunt validate zilnic ( flux rapid) si lunar (fluxul lent) si
stocate în baze de date pastrate atât la nivelul statiilor de radioactivitate locale cât si la
Laboratorul Central de Radioactivitate a Mediului Bucuresti.
Orice depăşire a valorii mediilor lunare se anunţă la Laboratorul de Radioactivitate a
Mediului – Bucureşti pentru a valida valoarea si identifica cauzele.
In perioada 20.11 - 21.11.2013 Statii Ploiesti si Babele au participat la “Exercițiul
internațional de comunicații și de verificare în cadrul Sistemului ECURIE (schimb de
informații rapid în caz de urgență radiologică la nivel UE)”.
.
VALORILE LUNARE SI ANUALE (MAXIME, MEDII SI MINIME) ALE PROBELOR DE MEDIU – ANUL 2013
Statia RA Ploiesti
Tabelul .nr. 8.6.2
M A X I M E
LU
Aerosoli im Aerosoli 5z Radon Toron Depuneri im Depuneri 5z Doza gamma Vegetatie Sol
NA
Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data
IAN 8.5 30 11.7 15 44622 20 231 25 2.2 13 1.1 13 0.185 12 181 25
FEB 5.7 7 9.1 8 26133 1 295 5 1.5 5 0.9 1 0.183 8 190 22
MAR 8 10 8.8 3 35350 8 602 12 2.9 15 1.5 23 0.190 12 415 15
APR 6.9 10 10.8 9 20801 11 754 24 17 4 1.1 2 0.160 4 309 25 331 4
MAI 9.2 28 13.3 28 25771 29 566 27 7.9 14 1.2 7 0.150 5 225 2 344 15
IUN 6.9 7 5.7 11 18111 8 626 8 2.4 12 0.8 2 0.150 5 207 4 388 2
IUL 5.1 29 18.7 17 144672 30 384 24 09 12 1.3 1 0.139 4 169 30 388 24
AUG 6.7 2 5.7 11 21049 2 337 3 25 25 0.7 2 0.125 4 140 8 511 16
SEP 9.3 22 7.1 29 25841 25 817 13 1.7 3 0.8 3 0.190 30 186 3 327 25
OCT 7.6 21 23.3 11 22531 16 692 29 43 17 2.3 18 0.181 5 166 17 357 18
NOV 9.8 17 8.6 8 36334 16 911 22 1.1 27 1 2 0.185 24 259 15
DEC 9.2 23 29 10 36163 14 864 24 0.8 19 1.1 2 0.199 20 136 20
U.mas Bq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 Bq/m 2 /zi Bq/m 2 /zi Gy /h Bq/kg Bq/kg
Tabelul .nr.8.6.3
LU M E D I I
NA Aerosoli im Aerosoli 5z Radon Toron Depuneri im Depuneri 5z Doza gamma Vegetatie Sol
IAN
3.8 5.4 1212.4 232.3 1.6 0.6 0.150 134.8
FEB 2.2 5.1 7504.4 348.9 0.7 0.5 0.147 138.3
MAR 3.1 5.7 8852.5 369 0.8 0.6 0.138 389.5
APR 2.8 5.2 7523.1 88.7 1.9 0.6 0.127 181.4 239.1
MAI 3.5 6.8 9934.6 69.5 13 0.8 0.120 176.6 291.9
IUN 3.6 4.7 10399 197.9 2.8 0.6 0.111 165.3 306.2
IUL 2.6 5.8 7168.3 235.6 0.3 0.5 0.113 143.7 318
AUG 2.9 4.7 8383.8 259.1 03.7 0.5 0.112 120.3 288.1
SEP 4.1 15.4 11831.1 251.1 1 0.6 0.140 149.4 318.3
OCT 3.8 7.7 10469.4 180.2 11.5 0.9 0.144 163.9 284.7
NOV 4.5 9.9 12187.5 156 0.6 6.1 0.154 242.7
DEC 5.4 8.7 15421.4 306.5 0.6 0.17 0.167 99.2
3 3 3 3 2 2
U.mas Bq/m mBq/m mBq/m mBq/m Bq/m /zi Bq/m /zi Gy /h Bq/kg Bq/kg
Tabel nr.8.6.4
LU M I N I M E
IAN 0.9 3.3 2834.6 21.6 0.4 0.4 0.08 88.2
FEB 0.9 3.7 2443.9 36.9 0.1 0.1 0.08 79.2
MAR 0.6 3.6 1642.9 34.5 0.1 0.1 0.081 231.5
APR 0.1 3.4 1593 17 0.2 0.2 0.084 90.7 181.3
MAI 1.3 3.8 3597.7 21.2 0.5 0.5 0.100 68.2 2306.4
IUN 0.4 4 740.8 33.2 0.1 0.1 0.090 139.3 262.9
IUL 0.6 2.7 522.6 31.2 0.1 0.1 0.087 1437 318
AUG 1 2.9 3189.6 42.3 0.2 0.2 0.1 87.4 98.4
SEP 0.6 3.4 141.7 24.2 0.5 0.3 0.110 120.4 310.2
OCT 0.6 3.3 1793.9 26.9 0.6 0.4 0.095 131.7 116.3
NOV 0.5 2.8 1437 29.1 0.5 0.4 0102 162.2
DEC 0.2 2.9 308.7 33.7 0.5 0.3 0.083 67.2
U.mas Bq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 Bq/m 2 /zi Bq/m 2/zi Gy /h Bq/kg Bq/kg
Tabel nr.8.6.5 Statia RA Ploiesti
M A X I M E
LU Aerosoli Aerosoli 5z Radon Toron Depuneri im Depuneri 5z Doza gamma Vegetatie Sol
NA im
IAN 9,5 2 29,5 28 28934,8 3 613,9 4 0,7 25 1,2 5 0,186 21 - 811,8 4
FEB 11 14 11,2 10 36933,4 15 62,1 2 1,3 5 6,8 2 0,182 3 - -
MAR 8,9 11 6,0 7 30021,8 12 699.5 28 3 2 1,1 1 0,159 8 - 679 12
APR 7,8 11 8,6 31 18211,7 13 895.5 12 2,1 14 4,5 15 0,145 16 569 5 1133 4
MAI 6,2 5 6,4 26 16985 5 540,0 10 5 16 4,2 25 0,148 19 401 8 578,5 30
IUN 5,0 4 47,8 11 15017,6 4 375,3 30 0,7 24 1,2 22 0,158 1 239 19 568,2 27
IUL 6,8 20 7,2 24 45240 20 573,5 10 2,8 16 1,6 16 0,130 3 268 17 639,8 13
AUG 7,8 26 6,9 28 22541 27 530 21 2,7 10 2,7 10 0,146 12 202 14 647,5 22
SEP 9,1 28 9.,7 4 28061 28 395,5 25 6,2 21 12,1 30 0,170 21 139 11 685,4 26
OCT 15,3 26 8,5 25 43441,6 26 828,6 26 0,8 26 1,1 2 0,167 31 251 30 642,4 3
NOV 21,9 27 8,0 10 51670,6 28 1279 28 1,1 21 11 12 0,167 28 - 522,9 7
DEC 11,8 31 7,9 12 29419,3 26 238,6 2 2,1 10 3,4 10 0,198 18 - 865, 5 5
U.mas Bq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 Bq/m 2/zi Bq/m 2 /zi  Gy /h Bq/kg Bq/kg
Tabel nr.8.6.6.
LU M E D I I
IAN 4,68 9,58 13411,7 235,69 0,6 0,6 0,145 - 600,2
FEB 3,98 5,3 13595,4 21,4 0,6 0,64 0,133 - Sol inghetat
MAR 2,7 4,78 7839,2 184,8 0,3 0,68 0,122 - 519,2
APR 1,19 3,9 7725,1 366,7 0,7 0,9 0,125 276 ,2 613,5
MAI 1,8 5,3 4867,4 149,7 1,8 1,1 0,123 200,6 515,4
IUN 2,2 4,, 5859,4 173 0,5 0,8 0,119 181,4 469
IUL 3,0 4,6 9695.0 254 0,8 0,98 0,107 135,9 494,6
AUG 4,3 4,7 12295 260,6 1,4 0,8 metrologie 120 549.7
SEP 4,3 4,3 12605,2 227,7 1,5 1,3 0,120 115,2 584,4
OCT 5,2 5,3 15040,2 391,8 0,5 0,8 0,128 186,1 477.8
NOV 5,3 5,8 13331,3 310,7 0,6 1,2 0,142 - 500.6
DEC 4,2 4,3 12296,8 71,9 0,6 0,9 0,158 - 439,3
Tabel.nr.8.6.7
LU M I N I M E
IAN 4,68 2,97 675,16 10,79 0,4 0,2 0,085 - 532,2
FEB 0,84 3,50 2551,05 8,0 0,2 0,3 0,064 - -
MAR 0,9 3,3 875,09 9,6 0,1 0,7 0,08 - 337,5
APR 0,35 3,4 1351,5 90,5 0,3 0,1 0.125 114,7 388,9
MAI 0,5 3,3 1440,7 22 0,4 0,1 0.083 227,7 374,1
IUN 0,9 3,4 802,. 32 0,4 0,2 0.085 83,2 381
IUL 1,1 3,4 2610,5 17,9 0,3 0,7 0.086 92,5 268,8
AUG 1,2 3,4 2731,4 98 0,3 0,3 Metrologie 78 338,8
SEP 1,1 3,2 2501,9 96,6 0,4 0,3 0,096 93,4 503,5
OCT 0,9 3,6 1633 134 0,2 0,2 0,096 116,5 537,5
NOV 1,7 3,6 4339,3 37,7 0,2 0,1 0,107 422,8
DEC 1,5 2,5 4599,7 11,1 0.1 0,1 0,080 256,8
VALORILE LUNARE SI ANUALE (MAXIME, MEDII SI MINIME) ALE PROBELOR DE MEDIU – ANUL
2013
Tabel nr. 8.6.8
M A X I M E
LU
NA
IAN 1,65 28 15,8 28 4719,4 29 105,7 29 3,23 18 1,22 18 0,202 1
FEB 1,24 21 13,2 21 3542,8 22 79,0 22 1,07 23 0,37 14 0,200 19
MAR 1,39 29 14,3 29 3983,7 30 89,0 30 1,04 4 0,37 22 0,208 23
APR 1,33 4 13,9 4 3806,5 5 85,6 5 5,41 3 2,52 3 0,183 3
MAI 1,42 2 14,5 2 4078,1 3 91,3 3 4,02 30 2,52 30 0,152 17 262,3 30 781,8 31
IUN 1,37 10 14,0 10 3922,4 11 87,8 11 2,27 11 0,87 11 0,151 11 285,6 6 755,0 28
IUL 1,28 14 13,6 14 3669,7 15 82,7 15 3,15 6 1,22 6 0,151 12 325,0 18 713,4 5
AUG 2,52 19 20,5 19 7198,6 20 164,8 20 4,77 29 2,46 29 0,151 2 295,0 15 717,2 30
SEP 2,19 17 18,8 17 6290,0 18 141,6 18 5,22 17 2,49 17 0,165 20 297,7 12 698,5 13
OCT 2,04 21 19,0 21 5858,8 22 131,6 22 5,18 16 2,47 16 0,172 19 268,1 17 676,2 18
NOV 1,31 12 13,5 12 3759,3 13 83,4 13 0,96 12 0,37 25 0,171 28 760,9 15
DEC 0,83 16 10,4 4 2373,7 17 53,4 17 1,02 7 0,36 31 0,194 8 718,5 6
Anual 2,52 19.08 20,5 19.08 7198,6 20.08 164,8 20.08 5,41 03.04 2,52 03.04 0,208 23.02 325,0 18.07 781,8 31.05
Val. s 1460 991 1460 1460 365 16 26 35
U.mas Bq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 Bq/m 2 /zi Bq/m 2/zi  Gy/h Bq/kg Bq/kg
Tabel.nr.8.6.9
LU M E D I I
IAN 0,68 9,6 1959,2 43,2 1,01 0,40 0,178
FEB 0,70 9,9 1998,9 44,1 0,90 0,36 0,175
MAR 0,81 10,4 2298,7 50,9 0,90 0,36 0,177
APR 0,80 10,3 2293,4 50,8 1,07 0,46 0,138
MAI 0,90 10,9 2609,1 58,0 0,97 0,45 0,124 229,6 649,6
IUN 0,82 10,3 2346,9 52,1 0,97 0,38 0,128 273,9 721,7
IUL 0,79 10,1 2277,4 50,6 0,99 0,42 0,124 299,4 659,1
AUG 1,02 11,6 2895,7 64,7 1,44 0,62 0,132 278,8 670,1
SEP 0,73 9,9 2128,0 47,2 1,23 0,52 0,119 270,7 672,3
OCT 0,76 10,0 2167,8 48,1 1,19 0,51 0,121 247,1 651,5
NOV 0,63 9,2 1831,1 40,4 0,87 0,36 0,126 687,3
DEC 0,54 8,7 1547,9 34,1 0,91 0,36 0,151 692,1
Anual 0,77 10.1 2196,2 48,7 1,04 0,43 0,141 266,6 675,5
Tabel.nr.8.6.10
LU M I N I M E
IAN 0,36 8,5 1041,5 21,9 0,79 0,35 0,138
FEB 0,32 8,5 924,8 19,9 0,68 0,36 0,143
MAR 0,34 8,4 967,3 21,2 0,75 0,35 0,138
APR 0,32 8,3 926,0 19,3 0,74 0,35 0,088
MAI 0,56 8,4 1603,8 34,7 0,62 0,35 0,090 192,1 503,4
IUN 0,42 8,4 1193,0 25,7 0,77 0,35 0,104 244,7 701,5
IUL 0,37 8,3 1072,4 23,4 0,76 0,35 0,098 277,7 619,1
AUG 0,40 8,3 1138,7 24,5 0,80 0,35 0,109 259,5 604,4
SEP 0,26 8,2 842,8 18,1 0,79 0,35 0,098 247,6 637,8
OCT 0,31 8,3 892,8 19,2 0,71 0,35 0,095 229,9 618,9
NOV 0,32 8,4 919,6 19,0 0,74 0,35 0,091 607,1
DEC 0,29 8,3 845,0 18,2 0,76 0,35 0,112 672,0
Anual 0,26 8,2 842,8 18,1 0,62 0,35 0,0 88 192,1 503,4
U.mas Bq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 Bq/m /zi Bq/m /zi
2 2  Gy/h Bq/kg Bq/kg
Statia RA Babele
Tabel nr.8.6.11
M A X I M E
LU
NA
IAN 1,61 6 16,5 6 4621,8 7 104,5 7 1,18 7 0,40 8 0,208 12
FEB 1,57 16 16,5 16 4488,5 17 102,1 17 2,36 13 0,84 13 0,197 11
MAR 2,26 10 18,9 11 6464,6 11 146,3 11 1,15 11 0,39 1 0,187 1
APR 1,50 5 15,0 5 4289,4 6 95,9 6 1,05 15 0,38 6 0,198 10 677,0 6
MAI 1,48 4 14,9 4 4243,7 5 94,8 5 4,73 6 2,62 24 0,160 3 315,6 24 788,3 25
IUN 1,08 6 12,3 5 3098,4 1 69,2 1 3,84 24 2,55 24 0,143 19 309,0 28 846,3 29
IUL 1,98 2 17,9 2 5680,7 3 128,0 3 2,11 30 0,96 30 0,155 6 310,4 12 821,5 20
AUG 2,44 2 21,1 2 6980,3 3 158,4 3 1,02 27 0,38 1 0,154 1 322,8 16 730,2 31
SEP 2,41 15 20,7 15 6918,5 16 156,1 16 1,01 14 0,38 22 0,153 6 299,7 13 795,8 14
OCT 2,43 3 20,7 3 6957,0 4 157,3 4 2,51 3 0,84 3 0,186 9 282,7 18 695,5 5
NOV 1,15 2 12,9 2 3601,1 1 80,3 1 2,93 1 0,98 1 0,198 10 663,0 9
DEC 2,16 12 19,7 12 6212,3 13 137,3 13 3,67 9 1,33 9 0,208 14
Anual 2,44 02.08 21,1 02.08 6980,3 03.08 158,4 03.08 3,84 24.06 2,55 14.06 0,208 12.01 322,8 16.08 846,3 29.06
Val. s 1464 1090 1441 1441 366 9 26 35
U.mas Bq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 Bq/m 2 /zi Bq/m 2/zi Bq/kg Bq/kg
 Gy/h
Tabel nr..8.6.12
LU M E D I I
IAN 0,62 9,9 1823,9 40,3 0,93 0,38 0,168
FEB 0,61 9,7 1750,6 38,5 1,01 0,40 0,168
MAR 0,79 10,6 2276,5 50,5 0,96 0,38 0,154
APR 0,82 10,6 2353,8 52,2 0,89 0,37 0,132 592,6
MAI 0,88 11,1 2519,9 56,0 1,55 0,70 0,130 270,1 742,1
IUN 0,85 10,8 2443,7 54,2 0,92 0,44 0,127 261,2 714,2
IUL 1,21 13,2 3430,7 76,7 0,93 0,39 0,134 300,5 799,0
AUG 1,29 13,8 3699,3 82,8 0,88 0,37 0,136 299,6 674,7
SEP 1,18 13,0 3425,0 76,5 0,90 0,37 0,1 30 288,0 746,5
OCT 1,01 11,8 2904,8 64,6 0,96 0,38 0,124 263,4 653,3
NOV 0,64 9,4 1870,7 41,3 0,96 0,39 0,142 613,8
DEC 0,76 10,3 2178,1 48,2 1,07 0,42 0,172
Anual 0,89 11,2 2556,4 56,8 1,00 0,42 0,143 280,5 692,0
Tabel nr..8.6.13
LU M I N I M E
IAN 0,24 8,9 774,8 18,8 0,70 0,37 0,097
FEB 0,25 8,7 821,0 18,8 0,75 0,36 0,142
MAR 0,29 8,6 950,9 18,3 0,82 0,37 0,119
APR 0,32 8,5 939,6 19,3 0,75 0,36 0,099 526,7
MAI 0,39 8,7 1121,1 24,8 0,76 0,36 0,103 230,0 705,7
IUN 0,58 8,8 1678,0 36,6 0,74 0,36 0,114 233,5 656,0
IUL 0,67 9,3 1928,9 43,4 0,62 0,36 0,106 283,4 774,6
AUG 0,70 9,5 1995,6 44,8 0,76 0,35 0,112 291,2 631,1
SEP 0,81 10,6 2332,6 51,7 0,77 0,35 0,111 264,7 673,8
OCT 0,35 8,6 1000,2 21,9 0,78 0,36 0,094 255,0 588,8
NOV 0,23 8,5 739,9 18,7 0,74 0,35 0,117 549,9
DEC 0,30 8,6 871,6 18,8 0,81 0,36 0,136
Anual 0,23 8,5 739,9 18,3 0,62 0,35 0,094 230,0 526,7
Statia RABabele
Tabel.8.6.14
M A X I M E
LU
NA
IAN 1,65 28 15,8 28 4719,4 29 105,7 29 3,23 18 1,22 18 0,202 1
FEB 1,24 21 13,2 21 3542,8 22 79,0 22 1,07 23 0,37 14 0,200 19
MAR 1,39 29 14,3 29 3983,7 30 89,0 30 1,04 4 0,37 22 0,208 23
APR 1,33 4 13,9 4 3806,5 5 85,6 5 5,41 3 2,52 3 0,183 3
MAI 1,42 2 14,5 2 4078,1 3 91,3 3 4,02 30 2,52 30 0,152 17 262,3 30 781,8 31
IUN 1,37 10 14,0 10 3922,4 11 87,8 11 2,27 11 0,87 11 0,151 11 285,6 6 755,0 28
IUL 1,28 14 13,6 14 3669,7 15 82,7 15 3,15 6 1,22 6 0,151 12 325,0 18 713,4 5
AUG 2,52 19 20,5 19 7198,6 20 164,8 20 4,77 29 2,46 29 0,151 2 295,0 15 717,2 30
SEP 2,19 17 18,8 17 6290,0 18 141,6 18 5,22 17 2,49 17 0,165 20 297,7 12 698,5 13
OCT 2,04 21 19,0 21 5858,8 22 131,6 22 5,18 16 2,47 16 0,172 19 268,1 17 676,2 18
NOV 1,31 12 13,5 12 3759,3 13 83,4 13 0,96 12 0,37 25 0,171 28 760,9 15
DEC 0,83 16 10,4 4 2373,7 17 53,4 17 1,02 7 0,36 31 0,194 8 718,5 6
Anual 2,52 19.08 20,5 19.08 7198,6 20.08 164,8 20.08 5,41 03.04 2,52 03.04 0,208 23.02 325,0 18.07 781,8 31.05
Val. s 1460 991 1460 1460 365 16 26 35
Tabel 8.6.15
LU M E D I I
IAN 0,68 9,6 1959,2 43,2 1,01 0,40 0,178
FEB 0,70 9,9 1998,9 44,1 0,90 0,36 0,175
MAR 0,81 10,4 2298,7 50,9 0,90 0,36 0,177
APR 0,80 10,3 2293,4 50,8 1,07 0,46 0,138
MAI 0,90 10,9 2609,1 58,0 0,97 0,45 0,124 229,6 649,6
IUN 0,82 10,3 2346,9 52,1 0,97 0,38 0,128 273,9 721,7
IUL 0,79 10,1 2277,4 50,6 0,99 0,42 0,124 299,4 659,1
AUG 1,02 11,6 2895,7 64,7 1,44 0,62 0,132 278,8 670,1
SEP 0,73 9,9 2128,0 47,2 1,23 0,52 0,119 270,7 672,3
OCT 0,76 10,0 2167,8 48,1 1,19 0,51 0,121 247,1 651,5
NOV 0,63 9,2 1831,1 40,4 0,87 0,36 0,126 687,3
DEC 0,54 8,7 1547,9 34,1 0,91 0,36 0,151 692,1
Anual 0,77 10.1 2196,2 48,7 1,04 0,43 0,141 266,6 675,5
Tabel 8.6.16
LU M I N I M E
IAN 0,36 8,5 1041,5 21,9 0,79 0,35 0,138
FEB 0,32 8,5 924,8 19,9 0,68 0,36 0,143
MAR 0,34 8,4 967,3 21,2 0,75 0,35 0,138
APR 0,32 8,3 926,0 19,3 0,74 0,35 0,088
MAI 0,56 8,4 1603,8 34,7 0,62 0,35 0,090 192,1 503,4
IUN 0,42 8,4 1193,0 25,7 0,77 0,35 0,104 244,7 701,5
IUL 0,37 8,3 1072,4 23,4 0,76 0,35 0,098 277,7 619,1
AUG 0,40 8,3 1138,7 24,5 0,80 0,35 0,109 259,5 604,4
SEP 0,26 8,2 842,8 18,1 0,79 0,35 0,098 247,6 637,8
OCT 0,31 8,3 892,8 19,2 0,71 0,35 0,095 229,9 618,9
NOV 0,32 8,4 919,6 19,0 0,74 0,35 0,091 607,1
DEC 0,29 8,3 845,0 18,2 0,76 0,35 0,112 672,0
Anual 0,26 8,2 842,8 18,1 0,62 0,35 0,088 192,1 503,4
U.mas Bq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 mBq/m 3 2 2
Bq/m /zi Bq/m /zi Bq/kg Bq/kg
 Gy/h
Grafice - activitatea β globala la principalii indicatori analizaţi.
Grafic. 8.6.1
Valori apa de suprafata - raul Teleajen

1600
1400
1200
1000
Bq/l
800
600
400
200
Ian Feb Mar. apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct. Nov. Dec.
2013 2012
Grafic nr. 8.6.2
Valori aerosoli atmosferici 2012 - 2013 Ploiesti
12
10
8
Bq/mc
0
IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC
2012 2013
Grafic nr.8.6.3
Valori ale radonului 2012- 2013 Ploiesti
7000
6000
5000
mBq/mc
4000
3000
2000
1000
2012 2013
Grafic.nr.8.6.4
Valori ale dozei gamma 2012 - 2013
0,19
0,18
0,17
0,16
mGy/ora
0,15
0,14
0,13
0,12
0,11
0,1
2012 2013
Grafic nr.8.6.5
Valori sol 2012 2013 Ploiesti
700
600
500
400
Bq/kg
300
200
100
0
2012 2013
Grafic nr.8.6.6
Valori aerosoli atmosferici Babele

1,4
1,3
1,2
1,1
Bq/mc
1
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
2012 2013
Grafic nr.8.6.7
Valori radon - 2012 - 2013 Babele
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
2012 2013
Grafic nr.8.6.8
Valori depuneri atmosferice 2012 - 2013 Babele
1,6
1,5
1,4
1,3
Bq/mc
1,2
1,1
1
0,9
0,8
0,7
2012 2013
Studiul comparat al valorilor medii afişate in tabelele si graficele prezentate se situează

între limitele maxime admise. Pentru anul 2013, se observă o usoara scădere la unii
indicatori:
la apa de suprafată şi la radon pentru statia Ploiesti şi la depunerile atmosferice, radon
şi aerosolii atmosferici pentru staţia Babele. Usoarele creşteri la ceilalţi indicatori sunt
corelate cu schimbările climatice actuale.
8.7. Poluarea fonică şi sănătatea
Zgomotul este un complex de sunete fără un caracter periodic , cu insurgenţă

dezagreabilă aleatoare, care afectează starea psihologică şi biologică a oamenilor şi a
altor organisme din natură. Aceste noxe acustice afectează toate colectivităţile umane.
Ele sunt prezente mai ales în mediu urban. Transporturile terestre şi aeriene, şantierele
de construcţii şi industriale degajează în atmosfera zgomote insuportabile cu o mare
variabilitate decibelică.
Poluarea fonică reprezintă expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale
căror intensităţi sunt stresante sau care afectează sistemul auditiv. Deşi sunetele
puternice sau înspăimântătoare fac parte din natură, în ultimele două secole zonele
urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase.
Intensitatea sunetelor se masoară în decibeli. Scala decibelilor este logaritmică: o
creştere a sunetului cu trei decibeli echivalează cu dublarea volumului sunetului. Nivelul
de 25-35 dB este inofensiv pentru organismul uman, acesta este zgomotul de fond
natural. Intensitatea cu care un om vorbeşte este de 65 până la 70 de decibeli şi traficul
generează sunete de până la 90 de decibeli. Sunetul de 130 dB devine dureros pentru
urechea umană şi poate chiar afecta sistemul auditiv , iar la 150 dB este insuportabil..
Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte
începând cu uşoare oboseli auditive , până la stări nevrotice grave şi chiar traumatisme
ale organului auditiv . Factorii care transformă sunetul într-un agent de poluare sunt :
persistenţa zgomotului (dacă este constant, intermitent sau ocazional), promptitudinea
lui şi perioada de zi sau noapte în care apare . Influenţa zgomotului asupra
organismului depinde de : mărimea zgomotului, considerând frecvenţa, intensitatea, timpul
de acţiune şi caracteristicile (continuu, pulsatoriu, accidental);distribuţia zgomotului de
fond ; starea fizică a organismului, mediul de propagare . Sunetul se propagă sub formă
de unde elastice numai în substanţe (aer, lichide şi solide) şi nu se propagă în vid.
Atunci când auzim ceva, de fapt urechea este atinsă de vibraţiile unduitoare ale
presiunii atmosferice. Urechea transformă undele sonore în impulsuri electrice, pe care
le transmite mai departe, la creier, care la rândul sau decodifică semnalele. Urechea se
obişnuieşte treptat cu sunetele, iar cu timpul învăţăm şi sensul acestora.
In anul 2013 Agenţia Pentru Protecţia Mediului Prahova a monitorizat calitatea

factorului de mediu –zgomot prin urmatoarele activitati:
- a colaborat la întocmirea hărţii strategice de zgomot , prin punerea la dispoziţie
a bazei de date cu determinări de acustică urbană pentru anii 2002-2013 cu
.Primaria Municipiului Ploiesti , Primaria Brazi , Primaria Barcanesti si Primaria
Blejoi pentru realizarea cartografierii acustică a Aglomerării Ploieşti;
- a realizat masurari de acustica urbana in conformitate cu programul propriu de
monitorizare( influenta traficului rutier si feroviar in puncte intens circulate, zonele
de impact al societatilor economice, zonele spitalelor si institutiilor de educatie);
- a realizat masurari de acustica la solicitarea agentilor economici in vederea
verificarii autorizatiei de mediu.
Cartografierea acustică strategică este o obligaţie rezultată pentru Aglomerarea
Ploieşti din HG nr. 321/2005(cu modificările şi adăugările ulterioare şi respectiv HG nr.
1260/2012(MO nr.15/19.01.2013) care transpune în legislaţia romană Directiva 2002/49
CE privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental
Elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerări presupune cartarea
separată, pentru indicatori ai nivelului de zgomot Lzsn şi Ln, a următoarelor surse de
zgomot : trafic rutier, trafic feroviar, zone industriale .
Surse de poluare fonică
Sursa Străzi :
Distribuţia locuitorilor, în relaţie cu nivelurile pe faţadă

Numărul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 192500
Numărul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 177400
Sursa tramvai:
Distributia locuitorilor, în relaţie cu nivelurile pe faţadă

Sursa CFR :
Distributia locuitorilor, în relaţie cu nivelurile pe faţadă

Sursa Industrie:
Distributia locuitorilor, în relatie cu nivelurile pe faţadă

Aglomerarea Ploieşti - sursa trafic rutier, indicatorul
Lzsn
Fig. 8.7.1
Aglomerarea Ploieşti - sursa trafic rutier, indicatorul
Lnoapte
Fig. 8.7.2
Aglomerarea Ploieşti - sursa tramvai , indicatorul Lzsn
Fig. 8.7.3
Aglomerarea Ploieşti - sursa tramvai, indicatorul
Lnoapte
Fig. 8.7.4
Aglomerarea Ploieşti - sursa căi ferate tren , indicatorul Lzsn
Fig. 8.7.5
Aglomerarea Ploieşti – sursa căi ferate tren , indicatorul Lnoapte –Fig.8.7.6
Aglomerarea Ploieşti - sursa industrie, indicatorul
Lzsn
Fig. 8.7.7
Aglomerarea Ploieşti - sursa industrie , indicatorul
Lnoapte
Fig.8.7.8
Măsurători de zgomot în anul 2013
În urma monitorizării nivelului de zgomot în punctele stabilite prin programul de

activitate al laboratorului A.P.M.Prahova de pe teritoriul judeţului , s-a constatat că
pe parcursul anului 2013, în 70.66% din numărul determinărilor, valorile înregistrate
sunt mai mari decât limitele impuse de STAS 10009/88. Măsurătorile de zgomot au
vizat zonele care pot prezenta riscuri de afecţiuni pentru populaţia expusă . Au fost
vizate locaţiile: trafic rutier ; zone feroviare ; incinte de şcoli ; spitale, zone de recreere şi
odihnă; incinte industriale şi zone locuibile .
Predominant, nivelul de zgomot este rezultatul traficului rutier, al traficului
feroviar care afectează populaţia oraşelor Ploieşti, Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga,
Mizil, pe tronsoane reduse în lungul axei căilor ferate şi al activităţilor industriale.
Modernizarea parcului auto al RATP Ploiesti, cu troleibuze şi autobuze noi, a avut ca
efect scăderea nivelului de zgomot pe tronsoanele de străzi tranzitate de
traseele urbane. Creşterea numărului traseelor urbane deservite cu troleibuze, este
benefic deoarece acestea au un nivel de zgomot mult redus faţă de tramvaie şi
autobuze . Introducerea sensului giratoriu în diferite intersecţii din Ploieşti ,Câmpina
şi Sinaia, a avut ca rezultat, fluidizarea traficului rutier din respectivele zone .
Deschiderea autostrazii A3 pe tronsonul Ploieşti - Bucureşti a avut ca efect
redistribuirea unei parţi importante din autovehiculele ce tranzitează traseul respectiv ,
implicit a nivelului de zgomot şi fluidizarea traficului rutier . Pe tronsoane de drum ale
DN 1 , în oraşele Comarnic,Buşteni ,Azuga ,ale DN 1A în Vălenii de Munte ,Cheia şi
DN1B în Bucov, Mizil valorile mari ale nivelului de zgomot sunt datorate traficului
autovehiculelor grele, care tranzitează localităţile , prin centrul civic,datorita lipsei
şoselei de centură. Defectele apărute la calea de rulare în urma lucrărilor
executate de diferite societăţi furnizoare de utilităţi, slaba calitate a lucrărilor de
refacere şi mărirea numărului de autovehicule, au ca efect imediat creşterea
nivelului de zgomot .
Tabel măsurători de zgomot în anul 2013
Tabel 8.7.1
Maxima Depăşiri Indicator
Regiunea măsurată % utilizat Determinări Sesizări
Număr (dB) în urma
3 Sud rezolvate
măsurători sesizărilor
Muntenia %
%
Pieţe , spaţii
comerciale , -
Leq -
restaurante în - - -
aer liber
Incinte de
şcoli şi creşe ,
grădiniţe , Leq - -
spaţii de joacă 6 71.7 0
pentru copii
Parcuri, zone
de recreere şi Leq - -
odihnă , 34 75.5 94.11
spitale
Incinta
industrială 15 64.0 0 Leq - -
Zone Leq
6 69.0 0 - -
feroviare
Aeroporturi - - - - - -
Parcaje auto 4 68.9 0 Leq - -
Stadioane ,
cinematografe - - -
în aer liber - - -
Trafic 149 84.8 85.23 Leq - -
Altele- zone
10 48.47 0 Leq
locuibile
Total 224 84.8 70.66 Leq
GRAFICE COMPARATIVE NIVEL DE ZGOMOT ( TRAFIC RUTIER ) 2013-2012 ÎN
DIFERITE ZONE DIN MUNICIPIUL PLOIEŞTI
Grafic 8.7.1
Trafic rutier Ploieşti - zona Nord
75
74
73
72
Leq(dB) 71
70
69
2012
2013
punct de masură
În zona de Nord a Municipiului Ploieşti se observă o uşoară creştere a nivelului de

zgomot faţă de anul precedent ca urmare a deprecierii căii de rulare .
Grafic 8.7.2
Trafic rutier Ploieşti - zona centrală

79
77
75
73
Leq(dB)
71
69
67
65
2013
2012
2012
2013
punct de masura
În zona centrală a Municipiului Ploieşti se observă o uşoară creştere a nivelului de
zgomot faţă de anul precedent ca urmare a deprecierii căii de rulare în anumite puncte
şi o scădere pe tronsoanele reabilitate .
Grafic 8.7.3
Trafic rutier Ploieşti - zona Sud
75
74
73
Leq(dB) 72
71
70 2013
2012
2012
2013
punct de masura
În zona de Sud a Municipiului Ploieşti în anumite puncte se observă o uşoară

scădere a nivelului de zgomot faţă de anul precedent ca urmare a introducerii sensului
giratoriu în Bariera Bucureşti şi extinderii la 2 benzi pe sens a intrării în Ploieşti .
Trafic rutier Ploieşti - zona Vest
72
71.5
71
Leq(dB) 70.5
70
2012
69.5
2013
69 2013
2012
punct de masură
Grafic 8.7.4
În zona de Vest a Municipiului Ploieşti, ca urmare a deprecierii căii de rulare, se
observă o uşoară creştere a nivelului de zgomot faţă de anul precedent.
Predominant , nivelul de zgomot este rezultatul traficului rutier , al traficului

feroviar , afectând populaţia oraşelor Ploieşti ,Câmpina, Comarnic, Sinaia, Buşteni,
Azuga ,Vălenii de Munte , Mizil şi pe tronsoane reduse în lungul axei căilor ferate . Au
fost efectuate determinări pe teritoriul judeţului Prahova , pentru zgomotul produs de
traficul rutier în 25 de puncte , înregistrându-se depăşiri în 70.66% din determinări,
cu o valoare maximă de 98.4 dB în Centrul Civic Ploieşti şi de traficul feroviar în 2
puncte , cu o valoare maximă de 91.9 dB la Gara de Sud din Ploieşti.
Efectele poluarii sonore asupra sanatatii populatiei variaza de la cele mai mici
(subiective) – disconfort, pana la afectarea inteligibilitatii vorbirii, tulburari sau intreruperi
ale somnului , sindrom nevrotic, surmenaj ( oboseala patologica), tulburari de caracter
si comportament, tulburari de atentie, instabilitate psihica, irascibilitate, modificari
mnezice, cefalee, tulburari gastro-intestinale.Poluarea fonica are rasunet si pe alte
aparate si sisteme ( modificari endocrine, usoare cresteri ale tensiunii arteriale ,
accelerarea ritmului cardiac, crize de angina pectorala, leziuni miocardice, hipoacuzie si
surditate de perceptie permanenta hipoacuzie).
Cresterea nivelului traficului auto si largirea arterelor de circulatie in detrimentul
cordoanelor de vegetatie protectoare si insuficienta/imposibilitatea luarii masurilor de
reducere a poluarii fonice impun ca, dupa identificarea punctelor vulnerabile cu ajutorul
hartilor de zgomot, sa fie luate masuri mai energice de limitare a poluarii fonice
( refacerea covorului asfaltic si a cailor de rulare a tramvaielor, crearea unor perdele de
vegetatie protectoare sau amplasarea de panouri fonoabsorbante, devierea/limitarea
traficului greu in teritoriile protejate etc.) prin punerea in aplicare a planurilor de actiune
elaborate de pe baza hartii de zgomot.
ZGOMOTUL SI SANATATEA (sursa :”Sinteza nationala zgomot 2011” a INSP

Bucuresti)
Omul traieste in lumea sunetelor si a zgomotului.
Fiecare individ interpreteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de varsta,
temperament, starea de sanatate si factori externi.
O problema majora a secolului XXI, pe langa stres, zgomotul a devenit o problema
majora a mediului medical, vorbindu-se in ultima vreme despre o maladie a zgomotului.
Zgomotul este un sunet nedorit sau daunator. Cele doua caracteristici importante ale
sale sunt frecventa, masurata in Herti (Hz) si intensitatea, masurata in decibeli (dB).
Urechea umana este capabila sa detecteze frecvente cuprinse intre 20 Hz si 20.000 Hz.
Frecventa joasa produce un sunet grav, iar frecventa inalta, un sunet inalt, ascutit.
Inaltimea sunetului este perceptia pe care o avem asupra frecventei sunetului. Sunetele
sub 20 Hz (infrasunete) si cele peste 20.000 Hz (ultrasunete) pot determina disconfort si
leziuni, chiar daca nu pot fi auzite.
Intensitatea sunetului sau taria acestuia, se exprima in decibeli (dB), scara acestuia
fiind logaritmica. Pentru a lua in considerare sensibilitatea urechii la frecventa,
intensitatea zgomotului la locul de munca se masoara in dB(A), unde 0 dB(A) este
pragul de audibilitate. Senzatia de durere se simte in jurul nivelului de 140 dB(A) –
pragul dureros.
Un zgomot de cca. 140 dB(A), la o singura expunere poate provoca o leziune
permanenta a urechii. O astfel de expunere, este foarte rara,aparand doar in cazuri
accidentale. In mod normal, vatamarea cauzata de zgomot se produce in timp.
Expunerea prelungita la zgomot puternic poate conduce la dificultati de auz.
O expunere de scurta durata la zgomot puternic, cum ar fi muzica din cluburi, sau
zgomote cu caracter de impuls, cum ar fi exploziile, poate conduce la pierderea
temporara a auzului la sunete inalte precum si la tinitus. De obicei, auzul normal revine
dupa cateva zile. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “deplasare temporara a
pragului de audibilitate”.
In climatul unei ambiante zgomotoase se pot produce urmatoarele modificari:
incetinirea peristaltismului gastric, scaderea aciditatii si a secretiei gastrice;
scaderea debitului sistolic (adica scaderea cantitatii de sange aruncata in mica si marea
circulatie de fiecare contractie a inimii);
accentuarea vasoconstrictiei periferice;
scaderea acuitatii vizuale.
De asemenea zgomotul influenteaza calitatea si durata somnului, contribuind la
instalarea si cronicizarea insomniei, pot sa apara tulburari neurovegetative (vertij,
greata, varsaturi sau chiar sincope), mai ales la persoanele mai labile si mai sensibille
prin dezechilibre neuro-hormonale.
In urma cercetarilor experimentale au fost descrise, corelari extrem de stranse intre
agresiunea sonica, pe de o parte, si oboseala, pe de alta. Ea este cu atat mai
accentuata cu cat zgomotul actioneaza mai intens si mai prelungit.
Din punct de vedere fiziologic, se caracterizeaza prin diminuarea capacitatii
organismului de a raspunde prompt la stimulii care vin de afara, stimuli care sunt
furnizati de organele receptoare nervoase situate la periferie, cum sunt ochii, urechea si
mai ales, organele receptoare din structurile pielii. De exemplu multe din accidentele de
munca si de circulatie se datoreaza tocmai acestui fapt.
Zgomotul intarzie reactia motorie si modifica in sens negativ precizia si viteza. De
exemplu: persoanele care lucreaza la calculator sau dactilografele, comit un numar
incomparabil mai mare de erori, atunci cand lucreaza in ambianta zgomotoasa, decat
persoanele care lucreaza intr-un mediu linistit.
Persistenta zgomotului, poate duce in timp la cronicizare, remarcat prin aparitia
senzatiei de neliniste, irascibilitate, teama, tetanii, scaderea puterii de concentrare,
diminuare a memoriei, modificari ale caracterului, etc., mai ales la persoanele care nu s-
au putut adapta.
Un factor important care contribuie la cadrul stresant in care evolueaza, in general,
omul modern tine de faptul ca o cota importanta din disponibilitatile omului, pe linie de
energie vitala, este cheltuiala energiei, ducand la suprasolicitare nervoasa si implicit la
cea psihica, cu aparitia diferitelor forme de nervoze si intretinerea bolilor psihice.
Tinand cont de gama larga de efecte ce le poate induce existenta si persistenta unei
ambiante sonore puternice s-a propus la nivel national un studiu privind: Evaluarea
populatiei expuse la zgomotul urban, supravegherea starii de sanatate a populatiei in
expunerea la zgomot, conform HG. nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea
zgomotului ambiental.
Zgomotul ambiental, definit prin HG.nr.321/2005, modificat si completat de
HG.nr.674/2007, anexa 1, art.20. ca fiind ”ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv
daunatoare, rezultate din activitatile umane, inclusiv cele provocate de mijloacele de
transport, trafic rutier, feroviar si cele provenite din amplasamentul unde se desfasoara
activitatiile industriale” reprezinta un factor de monitorizare privind calitatea mediului.
Standardele si legislatia din domeniul zgomotului ambiental limiteaza expunerea la
acest poluant prin indicarea unor valori limita pentru nivelul de presiune ponderat A,
continuu echivalent LAeq . Aceasta marime se determina pe teren sau la locul unde se
doreste cunoasterea nivelului de zgomot echivalent continuu masurat cu ajutorul unui
aparat numit sonometru.
Scopul lucrarii consta in evaluarea starii de confort si a reactiei subiective a
locatarilor, in vederea fundamentarii masurilor pentru reducerea nivelurilor expunerii si
prevenirea aparitiei efectelor in populatia expusa.
Prevenirea si informarea referitoare la riscul pentru sanatate sunt de importanta
majora.
Majoritatea tarilor, in special cele europene, sunt constiente de aceasta problema,
introducand astfel, directive antizgomot pentru imbunatatirea confortului acustic in
cladirile noi.
Au fost create standarde pentru protectia locuintelor impotriva asa numitului
zgomot aerian, zgomot cauzat de trafic, cu scopul de a reduce conductibilitatea fonica
dintr-o locuinta in alta. Standardele ajuta la imbunatatirea confortului acustic in cladirile
cu mai multe locuinte, prin imbunatatirea reglementarilor privitoare la peretii despartitori.
Studiile statistice recente au stabilit modul in care se distribuie diferitele tipuri de
zgomot ambiental in reclamatiile populatiei referitoare la zgomot.
In ultimii ani in marile orase urbane, un numar tot mai mare de persoane sunt afectate
de zgomotul ambiental.
In Romania, limita maxima admisa in incaperi este de 35 dB(A) ziua si 25 dB(A)
noaptea, fapt conditionat de un fond sonor extern de maximum 50 dB(A) si respectiv 40
dB(A) noaptea la 3 m de cladire.
8.8. Tendinţe
S-au urmarit tendinţele pentru unii indicatori folosiţi în activitatea de supraveghere a

stării de sănătate în legatura cu calitatea apei potabile (numar de probe si analize
realizate in cadrul monitorizarii acesteia, numar si procent de probe si analize
neconforme), numar de cazuri şi rate referitoare la morbiditatea prin boli posibil asociate
cu consumul de apa potabila. Aceste date se regasesc in Raportul judetean asupra
calitatii apei potabile/2013.
De asemenea, s-au urmarit tendintele unor indicatori de sanatate –mortalitate si
morbiditate prin boli posibil asociate expunerii la poluantii din aer(pentru orasul Ploiesti
si judetul Prahova), date ce se regasesc in “Concluziile la metodologia de aer /2013”.
Subliniem că, datorită impedimentelor legate de aplicarea metodelor de cercetare a
influenţei poluării apei şi aerului asupra sănătăţii populatiei, nu putem afirma cu
certitudine existenţa unei legaturi cauzale intre calitatea apei destinate consumului uman
distribuite prin sistemele publice de aprovizionare cu apa din judetul Prahova si a calitatii
aerului din orasul Ploiesti, pe de o parte, si nivelul indicatorilor de sanatate prezentati, pe
de alta parte.

Capitolul 8-Mediul, Sănătatea Şi Calitatea Vieţii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 8-Mediul, Sănătatea Şi Calitatea Vieţii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 8- MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

8.1. Poluarea aerului şi sănătatea

 monitorizarea DSPJ Prahova

Datele(indicatorii) de sanatate( 2013)

Nr.cr Indicator de sanatate Nivel indicator de Tendinta indicator Tendinta indicator in

23. Numar zile spitalizare (rata la 100000 sub - -

24. Numar zile spitalizare (rata la 100000 sub in scadere in scadere

Datele raportate arata un nivel mai ridicat al indicatorilor de sanatate pe codurile de

Nu se poate face nicio corelatie statistica intre nivelul de poluare si datele de

8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

8.2.2. Apa de îmbăiere (cf.HGR 459/2002)

Datorita incarcarii bacteriologice, parazitologice si virale enteropatogene, e

1. Leptospiroza(patrunde prin piele,plagi,escoriatii/mucoase intacte);

Riscul toxic si posibil cancerigen este determinat de contaminarea surselor de apa

Morbiditatea posibil asociata cu managementul deficitar al deseurilor are in vedere

Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de

8.3.1. Deşeuri rezultate din activitatea medicală 2013

Baza de date se realizează printr-un sistem de raportare trimestrială a datelor

Pentru anul 2013, au raportat către Direcţia de Sănătate Publică Prahova un

Deseuri din activitatea medicala

Figura nr. 6.6.3.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale

8.4 Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu

In anul 2005 au fost descoperite produse de uz fitosanitar, cu termen de

Tabel 8.4.1 Cantităţile de pesticide expirate aflate în judeţ la 31.12.2013

Măsuri pentru protecţia mediului prin aplicarea prevederilor legislative privind:

Importul şi exportul chimicalelor (PIC)

În domeniul importului şi exportului substanţelor restricţionate reglementate în

Tabelul nr. 8.4.2. Situaţia importurilor de substanţe chimice

Denumire Cantitate Utilizare

La nivelul judeţului Prahova a fost identificat un agent economici care a folosit

Tabelul nr. 8.4.4. Situaţia utilizării solvenţilor cloruraţi în anul 2013

Cloroform 32,64 55,28 43,96 analize laborator

Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului

La nivelul judeţului Prahova au fost identificaţi 6 agenţi economici care folosesc

Poluanţii organici persistenţi

Poluanţii organici persistenţi sunt reglementati prin Regulamentul (CE) 850/2004

La nivelul judeţului Prahova nu au fost inventariaţi agenţi economici care

Importul, exportul si utilizarea mercurului si a compuşilor cu mecur este

S-a realizat inventarul utilizatorilor de mercur/compuşi cu mecur şi al deţinătorilor

Tabelul nr. 8.4.6 Situaţia mercurului metalic

Mercur total pe stoc la 01.01.2013 (kg)

Aplicarea Regulamentului 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea

Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18

Activitatea de consiliere a operatorilor se desfăşoară prin intermediul biroului

8.5 Mediul şi sănătatea – perspective

Organismul uman este într-o permanentă interacţiune cu mediul inconjurător, mai

8.6. Radioactivitatea mediului

Pe teritoriul judeţului Prahova există două staţii de supraveghere a radioactivităţii

8.6.1. Programul national standard de monitorizare a radioactivitatii factorilor de

o Staţia de Supraveghere a Mediului 36 – Ploieşti (staţie de câmpie situată la o

o Staţia de Supraveghere a Mediului 07 – Babele ( statie de munte ) este situată

Atât Staţia de Radioactivitate 07/Babele, cât şi Staţia de Radioactivitate a Mediului

8.6.2. Programele de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic

Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin

Tip proba Frecventa de recoltare

Valori apa de suprafata - raul Teleajen

Grafic nr. 8.6.2

Valori aerosoli atmosferici 2012 - 2013 Ploiesti

Valori ale radonului 2012- 2013 Ploiesti

Valori ale dozei gamma 2012 - 2013

Valori sol 2012 2013 Ploiesti

Valori aerosoli atmosferici Babele

Studiul comparat al valorilor medii afişate in tabelele si graficele prezentate se situează