1.

Alegerea gradului de rezistenţă la foc

Gradul de rezistenţă la foc reprezintă capacitatea globală a unei construcţii de a răspunde unui
incendiu standard şi este dat de condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele
de compartimentare cu rol de protecţie şi limitare a incendiului, elementele portante, elementele
de închidere perimetrală.

Condiţiile trebuiesc îndeplinite de toate elementele menţionate mai sus. Dacă unul din elemente
nu îndeplineşte condiţia minimă, atunci gradul de rezistenţă la foc va fi dat de elementul cel mai
defavorabil.

Spre exemplu: dacă pentru o hală nu există agrement tehnic pentru panourile de închidere
perimetrală, atunci gradul de rezistenţă la foc va fi V, indiferent de calităţile celorlalte materiale.
Acest lucru deoarece pereţii exteriori, ne-având agrement tehnic, se înscriu în clasa de
combustibilitate C4(CA2d).

Dacă se doreşte o conformare pe criteriul economic, adică să se impună minimele performanţe

astfel încât condiţiile legii să fie respectate, atunci se va porni de la o încadrare inferioară şi se va
creşte etapizat încadrarea astfel încât toate exigenţele să fie îndeplinite.

Gradul de rezistenţă la foc se va alege astfel încât să fie îndeplinite condiţiile date de normativ cu
privire la:

a. distanţele de siguranţă faţă de vecinităţi;

b. timpii / lungimea de evacuare;

c. suprafaţa construită maxim admisă,

d. numărul de niveluri şi numărul maxim de persoane;

e. tipul clădirii.

Astfel:

a. Distanţele de siguranţă faţă de vecinătăţi

b. Timpii / lungimea de evacuare

Timpii de evacuare / lungimile de evacuare reprezintă limitele maxim admise de timp / lungime
pentru ca persoanele dintr-un spaţiu analizat să se poată evacua.

La determinarea timpului de evacuare, respectiv a lungimii căii de evacuare, se ia în considerare

traseul parcurs în axa căii de evacuare, de la punctul de plecare până la o ieşire în exterior, sau
până la o scară de evacuare închisă sau deschisă, ori degajament protejat, ţinând seama de poziţia
diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix care trebuie ocolite, respectându-se
nivelele de performanţă admise în normativ.

La stabilirea timpului de evacuare (lu ngimii căii de evacuare) nu se iau în consideraţie distanţele
parcurse:
a) pe scările de evacuare şi de la baza acestora spre exterior precum şi în interiorul
degajamentelor protejate;
b) în interiorul încăperilor în care nu se depăşeşte timpul (lungimea) de evacuare admisă pentru
coridoare înfundate.

Timpul de evacuare depinde de tipul clădirii, astfel:

c. Suprafaţa construită maxim admisă

Suprafaţa construită maxim admisă depinde de gradul de rezistenţă la foc şi de numărul de

niveluri la construcţii civile, iar la cele de producţie şi depozitare şi de categoria de
pericol(riscul) de incendiu.
d. Numărul de niveluri şi numărul maxim de persoane
e. tipul clădirii

Din cele redate mai sus se poate identifica să tipul / destinaţia clădirii influenţează aproape toate
componentele.