Sunteți pe pagina 1din 12

Curs 5 –20.03.

2002 TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR

CAMP STRUCTURAL - extinderea a unui camp structural in alt camp structural  zona in care
regula este a unui camp structural cat si a celuilalt camp structural  va
LUAREA IN CONSIDERATIE A SITUATIILOR DE TANGENTA INTRE produce trecerea, continuitatea de la un camp structural la altul
DOUA CAMPURI STRUCTURALE indiferent de cat de diferite ar fi

- A,B  sunt campuri structurale cu reguli diferite


- linia de tangenta  devine o bariera structurala (ex: intravilanul 
linie intre 2 campuri structurale)

Bulevard – linie de
tangenta intre 2 campuri
strructurale  devine
bariera structurala 
interes ca aceasta linie sa
fie foarte clara A B
A B

piata
Zona care include reguli acceptate
 in oras cele 2 campuri structurale sunt doua entitati structurale in de cele 2 campuri
opozitie
EX :

P+1

Cote diferite
P+10

P+10 P+1
P+10
P+1
Elementul natural trebuie pus in
evidenta
A
B

Piata Victoriei :

A – camp structural A B

elemente
joase
Campuri structurale

Variante de rezolvare

 corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii


B – camp structural  OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau
profil
Front inalt - bariera
1. POSIBILITATI DE REZOLVARE LA PIATA VICTORIEI 2. PERCEPTIE DINAMICA  INTERCONTINENTAL

1 A – camp structural *
elemente
Camp structural
joase Camp structural

2
Alt element de prestanta la
3 Element de prestanta – hotel p-ta Sf.Gheorghe dar care
Intercontinental sa fie subordonat Interului

B – camp structural

Front inalt - bariera

PRINCIPIU : evidentierea unor locuri  cladiri inalte


- pentru a diminua efectul barierei  introducere de elemente foarte
inalte in zona afanata
- pentru 3  posibilitate forte redusa

 1
 2  propuneri de puncte inalte de referinta
 3 Perspectiva ascendenta dar deformata (nu se vede toata cladirea).

1  posibil de realizat
2  se poate realiza (se si realizeaza)
3  foarte greu corectarea spatiului prin amplasarea unei cladiri inalte (la

CAZUL1 : * p-ta Decebal cel mai probabil).Devine importanta prin


participarea ei la spatiu,conteaza foarte mult la distanta.Nu
intra in conflict cu Intercontinentalul

3. Piata Operei

Pozitionarea birourilor era foarte


benefica:
a - se integreaza in camp
Perspectiva
spre Dealul
- casa monument  se profila foarte
Spirii
bine pe aceasta cladire inalta

Pozitionarea indoielnica
b

PRINCIPIU : intotdeauna un element de prestanta are 2 implicatii :


1. o implicare locala  in spatiul in care se afla
2. o implicare globala  in spatiul global
- un element de prestanta poate fi mai important “la distanta” pentru
spatiul indepartat decat pentru spatiul apropiat  rezultat al perceptiei
dinamice
Opera
Completare cu front retras specific Caii Victoriei
Parterul si etajul 1 trebuie sa fie un pietonal pentru debusarea populatiei
 spatiu public
Element - ansamblu multifunctional  hotel,birouri,comert,cultural
inalt - frontul trebuie sa fie cu 1,2 niveluri sub cladirea B
acces pietonal cu terase,cafenele, toate situate in trepte

PRINCIPIU  organizarea fractala in teritoriu impune campul structural


Distante 1;2  ca elemente de prestanta sa lucreze impreuna
PAIDEEA – un altfel de spatiu

Opera

 Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar


propunerea in ceea ce priveste rezolvarea Pietii este nereusita
PRINCIPIU  UNITATEA SPATIULUI  prin contrast / concordanta
 contrastul in compozitia urbana este foarte important (cel mai
important instrument de lucru)
UNITATEA  repetabilitate  monotonia
 asamblaj de elemente care fac parte din aceeasi
categorie de elemente (piata San Marco)  Campanilul  contrast
- elementul de prestanta slujeste unitatii prin contrast

4. Bulevardul Malaxa

Spartura in front
(continuitatea lui)
b-dul Malaxa

Casa monument

 Spatiu destructurat (casa nu poate fi daramata pentru a defini


directia de prespectiva)
PRINCIPIU  renovare integrata
Orasul modern  se impun imagini diferite

5.Palatul Telefoanelor

1
Completare cu
front retras specific
Caii Victoriei

A 2 B

Calea Victoriei – cornisa pentru oras


CURS 6 – 27.03.2002

ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA


 referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context

VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI :


Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere  spatiu
deschis
- caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu
activitatile din locul respectiv
 poate fi completa – panoramica  de pe punctul cel mai
inalt;vedere de jur imprejur
 limitata  locul respectiv are o determinare,o limitare a sa  un
loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat in care sa aiba loc o cadru
deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)

Obiect – cap de perspectiva

IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre


observator si obiectul observat  perspectiva ascendenta/descendenta
fata de obiectiv (posibil element de prestanta  poate fi
avantajat/dezavantajat de declivitate)

- o inregistrare dinamica  definirea imaginii prin elemente de prim- Capul de perspectiva  poate fi un element vertical,un element de
plan (ex: arcade)  imagine libera trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau poate fi o amenajare in plan
orizontal (efect de perspectiva in descendenta)
SIMONDS  relatia intre elementele de prim-plan  elemente de
fundal  privelistea capata substanta prin existenta elementului de 1. PERSPECTIVA DESCENDENTA  niciodata intr-o descendenta nu
prim-plan se pune un element inalt
- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore)  valoare de - niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime
scara in raport cu privelistea - perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate
- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului (ex: piateta,oglinda de apa;o strada care sa plonjeze intr-un element
- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica) natural))
Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva
- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera)  stare de contrast
intre peisaj si prim-plan. 2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL 
 elemente care pun in evidenta volumul pe inaltime
1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza  succesiune in imagini  ideea - profile largite in plan orizontal
de monumental (monumentalul) in cadrul unei compozitii urbane - cap de perspectiva  volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii
dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila  privelistea este un joase care prin modul de tratare prezinta interes
“pandant” al elementelor de prestanta,care genereaza
monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune  intervine ca element (este legata de
ideea) de surpriza  privelistea este descoperita sau sesizata
progresiv,imaginea globala fiind dinamica
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de
monumental

Element mai mic 


O categorie aparte a privelistii este tratare speciala;functiune
perspectiva  efectul de perspectiva – este o importanta
orasului
in cadrul

priveliste conturata ,limitata de un cadru


- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre Capul de perspectiva  asezare  efecte diferite
observatorpunct de observatieobiect observat EFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA  capatul de perspectiva
apare in prim-planul fundalului
Efectul de perspectiva  este determinat de relatia intre :
- observator  obiect observat
- obiect observat  cadru EFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA 
- observator  cadru
capatul de perspectiva apare in planul
Efectul de perspectiva  definirea cadrului + definirea obiectului (capat indepartat al fundalului
de perspectiva)

Ideea cadrului (care daca nu


exista  privelistea)

In spate

Prim-plan
PERSPECTIVA FRONTALA  directa/indirecta 
- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva
elementul de inchidere al perspectivei se constituie in  cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie – se reduce
ax,legata de caracterul de monumentalitate al efectul de perspectiva
spatiului  daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de
perspectiva se mareste
Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului
PERSPECTIVA LATERALA  elementul de
inchidere este situat lateral ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN

- impune elemente de prestanta,in afara


caracterului de monumentalitate al spatiului
(caracter mai liber)

- perspectiva laterala este caracteristica orasului


medieval

- perspectivele laterale sunt legate de traseul


sinuos al strazii PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA  amploarea elementului
de prestanta fata de linia de cornisa (rupere de panta)
- de la distanta se vede convenabil  din apropiere nu se mai vede 
imagine neplacuta,stresanta (se vad numai ultimele etaje)
Ex: Galati – cladiri inalte indepartate de faleza

- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare


pe verticala) astfel incat sa am in imagine cladirea
Ex: Casa armatei – prelucrare  monumentalitate

element de prestanta

sistematizare care sa permita


perceptia integrala (elementul de
prestanta sa fie vizibil tot timpul)

monumentalitate
 se poate miza si pe efectul de monumentlitate
cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde
dinamicitate  ritm de dinamica accelerat) monumente.In alte situatii poate fi un element definitoriu pe care il
urmaresc (Centrul olimpic Osaka)  ascundere,revelare
STUDIU DE ALTIMETRIE  locuri unde ar fi bine sa apara constructii
inalteEFECTUL DE PERSPECTIVA  impune de fapt CULOARE - LUMINA
- efect de perspectiva orientat sud  fatada neluminata (negativa
repere (Ex: Lipscanieelement de reper pentru elementul de prestanta)
Intercontinentalul  imbogateste imaginea)- in cadrul Ex: Academia militara  orientare catre sud – fapt negativ  rezalitare
a fatadei
efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) - foarte importanta participarea soarelui in imagine  are valoare
dincolo de artificiu (care sporeste,sau dimpotriva efectul estetica,psihologica
de perspectiva) ,apar alte lucruri care nu sunt artificii dar
DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT
au acelasi efect : - se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m  distanta maxima de
la care ochiul poate percepe un asemenea efect (Versailles,Roma –
Piata Sf.Petru Piata del Popolo,Petersburg)
- conteaza elansarea pe verticala – cupole,flese
Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii – Copenhaga
(ingusta si foarte inalta)

Situatia apropierii - sub 2 km  importanta este volumetria pe inaltime


- la 500 m  devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea
volumului)
- apropierea mai mare  devine importanta compartimentarea fatadei
- mai aproape  devine importanta decoratia (detaliul)
- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor

Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura


CULOAREA  foarte importanta,poate spori/diminua efectul de  legat de distanta conteaza si directia de perceptie
pespectiva Forma trapezoidala a - perceptie frontala  elevatia ≈ 200 m
pietii
- intre front si elementele de capat trebuie sa avemsporeste - efectul
contrast : de - de la 10 m  nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult
 culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva
perspectiva intradosurile)
 culoarea mai deschisa mareste efectul de monumentalitate
perspectiva - cladire vazuta in racursi  profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul
din Craiova)
alta culoare

o culoare
CURS 7

Artificii: Urbanismul baroc


Organizarea spatiala in „Boulin
Green” – scobirea terenului in fata Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe
Peisagistica unei cladiri pentru a crea o anumita partea stinga, legata de cladirea mare
descendenta – pta Sf. Petru din Roma

-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din Cismigiu,


Casa Scinteii
-oginda de apa sporeste efectul

Valori de vizualizare a peisajului


1. privelistea
2. perspectiva Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste
3. axa de compozitie cladiri de factura celor de pe dreapta

mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte
-liniaritatea de baza – legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu
rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o
organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste
caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se
ritmare a spatiului) unifica, efect de unitate, unicitate. deschide.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in
conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de unitate
AXUL:
1. directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit traseu
2. ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului
3. unifica: confera caracter de unitate ( unicitate)

SISTEM DE AXE Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o
-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are efect de fundal.
respectiv in profil transversal/longitudinal
axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si
libertatea totala
libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii
STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala directa PARC ZONA X
Caracter de
monumentalitate
-simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si
preluat de post-modernis – simetria de factura clasica in conditiile
moderne.
-simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o parte si Alt efect:frontul construit este spart:
de alta a axului.
-deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste
regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex: diagonala)
-se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de
legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de
caracteristicile sitului (nu era intimplatoare)
-a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o
parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea inui echilibru intre cele
doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea
corespunzatoare volumului si culorii lor.
Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax P-ta Unirii – nu este o piata, nu are nici o motivatie compozitionala.
Greutate mare- mai departe de ax Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala) pentru
-principiul pirghiei este invers ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta, alcatuind un element de natura
Hanului lui Manuc.
2.cladire inalta, punctiforma

AXIALITATEA INTERIOARA A
Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul devine
coplesitor in context.
SPATIULUI
-axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului

axe exterioare

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor.


Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax Axe interioare
Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj,
lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un punct.

CURS 8
Ex p-ta Capitoliului: Definirea spatiului peisagistic – nu se refera la un spatiu plantat
Spatiu peisagistic – situl in sine

Calitatile unui spatiu: 1. abstracte


2. constitutive

1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare de


contemplare, de incordare.
Cupola Sf. Petru -unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru care grija
noastra este deosebita, sunt asimilate de oameni ca avind calitati
deosebite
-spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in
-la asfintit se creaza un efect exceptional. logica curenta de alcatuire; imaginea se constituie din planuri si linii,
liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata.
In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate -spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul introduce o
alta logica.
Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe daca -spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele dintre
pt un spatiu mai complex. ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare

In renastere – 2-3 axe 2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite
In baroc – o multitudine de axe principii si mijloace
- simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea diferita -sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare)  marimea
a obiectelor catre care converg aceste axe de simetrie. spatiului, deshiderea spatiului, umplerea spatiului ;3 calitati constitutive
sintetice (de sinteza)  orientarea spatiului, forma, culoarea ;1 calitate
-avem nevoie de echilibru constitutiva ca produs superior – de selectie  stil – stilistica spatiului

Calitati constitutive:

1. marimea spatiului
ax grupa 2 -dimensiunea concreata a spatiului – dimensiunea comensurabila
ax grupa 3 -dimensiunea absoluta – raportata la starea omului:
ex: Moscova – dimensiune uriasa a spatiului – spatiu neobisnuit

2. deshiderea spatiului
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ax grupa 1 ex. 1 – piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere
maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne
imaginam exclusiv o dominanta)
Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face
cu o intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata – fintinile reprezinta intersectia axelor
Accese

IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar
1. imaginea intregii cladiri Amfilonada de coloane
2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea
unui singur nivel)

Mies van der Rohe – cladiri inalte la Chicago Ex. 2 – piata Place Vandome
-parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber -deschidere ceva mai clara
al mezaninuluide la parter)

-imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la


parter decit un hol – creaza o contimuitate a spatiului la nivelul
trotuarului)

Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie


la mare distanta.

Element dominant

Gol
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina
spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)

4. orientarea spatiului

a) orientarea cardinala- in raport cu lumina


Ex. 3 – palatul regal -iluminarea spatiului exterior
Deschidere maxima, -o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul
Inchidere doar pe o parte de dominanta
- dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina
-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului: (spre sud)
1. directionalitate
2. dominanta b) orientarea compozitionala
-legata de deshidere, de directionare
nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv. ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta

Ex: piata regala din Paris c) orientarea dpdv spiritual-compozitional


-orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului
inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele-
Gradina gradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general
spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la alei; pot fi
folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)

ex: Amsterdam: circulatiile:


-pietonala – pt public
Fronturi constituite din transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota,
case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura separarea se face prin pavaj)

-ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant 5. forma


-directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta spatiului
- directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul forma fara continut este inutila
spatiului sau, de regula, in interiorul lui. relatia intre scop si forma:
-scopul – canalizarea interesului
-forma – libertatea in abordarea formei

-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii


deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei)

6. culoarea
deschidere ampla
are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea
ansamblului, poate avea si efect negativ;
- culoarea trebuie controlata
Munti lac platforma gradene - Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in
context, in mediu

3. Umplerea spatiului 7.stil – stilistica spatiului

pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere -schema data: foarte important la examen
-prin volum -specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama
-prin valoarea semnificativa aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara – o
-prin interes particularitate a orasului.

ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie


de palmieri

elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului

ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei – element de umplere


subordonat fata de spatiul care este dominant
CURS 9
- Fenomenul urban are dubla referinta
1. Referinta la logica formei, care se refera la toate aspectele
I. CONTINUITATE SI DISCONTINUITATE URBANA cuantificabile ale fenomenului urban (cresterea ppopulatiei, suprafata,
intinderi, deschideri de spatiu, densitati).
1. DEFINIREA FENOMENULUI URBAN - este o forma a logicii gemetrice, care se refera la spatialitate -
configuratie spatiala, topologie, forma volumelor construite, directii de
- proces evolutiv
interes
- conceptul de “Societate urbana”
2. Referinta la dialectica continutului - componentele atat de diverse
- deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul
ale fenomenului urbansunt rezultaul unui conflict , sau conduc la un
fenomenului urban,
conflict (exemplul cu vecinii). Intre forma si continut exista o anumita
-> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in timp si
independenta.
spatiu a fenomenului urban
S-au incercat definiri ale fenomenului urban: Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre dialectica
a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana si continutului justifica intelegerea lui ca un sistem.
forma/imaginea urbana Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele
b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea fenomenului urban, astfel incat acestea se realizeaza in sisteme si in
functiunilor interne si esterne ale orasului subsisteme.
c. pe baza structuralista: Fenomenul urban poate fi:
- structurile urbane sunt intr-o continua transformare - unitar/mai putin unitar
- exista mai multe directii de determinare structurala: - dens/mai putin dens
- structura morfologica-functionala - intens/mai putin intens
- structura spatial volumetrica Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin intermediul
Fenomenul urban este diferit de forma pe care o imbraca orasul, formei urbane; fapt care ne conduce la ideea cunoasterii si dirijarii
fiindca forma si structura pot fi privite din mai multe puncte de fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin analiza atenta,
vedere (plastic, matematico-geometric, topologic) coroborata a manifestarilor de orice fel ale formei urbane.

Fenomenul urban se defineşte pornind de la determinarea esenţei 4. DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI
sale si substanţei sale. DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA

2. CARACTERUL FENOMENULUI URBAN Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta evolutia
1. Centralitate fenomenului urban
2. Conflictualitate TRASATURI:
3. Simultaneitate 1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie
1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de a. in concret – in cadrul unei anumite existente urbane, prin
obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai mult sau mai putin imagine, miscare, sunet,
delimitat. b. in abstract – imaginativa – in cadrul reprezentarii existentei
2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si productia => o urbane ante sau post-existent:
stare de conflictualitate 1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice, tehnice,
3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul urban se plastice
desfasoara simultan. 2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau matematico-
De exemplu: statistic.
strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu; il - forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare logica,
releva pe un anumit plan al complexitatii sale; pentru ca 1, 2 si 3 se dar abstracta (printr-un anumit limbaj) intr-o forma de actiuni eficace,
exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe directii din care rezulta o anumita existenta urbana
de interes (economic, social, politic, material, spiritual)
-> fenomenul urban = ”realitate globala” (Lefebvre) 2.CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi:
a. O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana, orice existent
Situatia este exprimarea, in esenta , a fenomenului urban. urban este rezultatul unei evolutii istorice. Forma urbana are capacitatea
de a evolua, selectatnd in decursul timpului diversele valori in cadrul
EXISTENTA URBANA: existentei urbane respective.
- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban b. O capacitate de reunire – a unor continuturi vechi sau noi intr-o
- inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un moment dat, totalitate
automobilele, plantatiile c. O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei sau
- este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite structuri al conceptiei, o rezolvare pentru o anumita existenta urbana daca se iau in
urbane. considerare datele caracteristice privind modul de manifestare in locul
respectiv a formei urbane.
CONCULZII:
1. EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane, aceasta 3.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI
fiind inclusa conceptual si practic fenomenului urban. URBANE
2. FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana) inseamna Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp, dar nu luate ca
orice concretizare in static/dinamic a fenomenului urban, putand include: atari, fiindca ele sunt elemente transformabile, imprimand existentei
forme spatiale, forme de organizare teritoriala, forme de viata urbana. urbane o succesiune de stari.
3. STRUCTURA URBANA are rol: Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza intre
- pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta fenomenului inovatie si traditie.
urban Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat
- activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor fenomenului absolutizand spatiul, timpul, sau un model conventional.
urban
4. EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul firesc
de transformare a structurii urbane.

Observatie:
- fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin
multitudinea tipologica, spatiala, temporala a succesiunilor sale
fenomenologice
- forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate.

3. FENOMENUL URBAN CA SISTEM


CARACTERISTICILE LEGITATII FENOMENULUI URBAN
CURS 10 - Diferentiere spatiala la Paris
N - axul E-V, axul Senei
II. DIFERENTIERE SPATIALA URBANA - axul N-S, axul care s-a dezvoltat mai inatai
V E
1. Concept
Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea
spatiala.
S
Diferentierea spatiala este o modalitate care explica existenta in - orice deplasare de interese in teritoriul urban are un “traseu” pe
cadrul oricarei situatii urbane a unor spatii diferite intre ele. care il preia pana in momentul in care isi gaseste un loc propriu.
- Traseul are 3 zone: 1.,2. – doua marginale distinct diferentiate; 3. –
zona mijlocie, diferentiata prin interferenta celor doua particularitati.
Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de
constituire a formei urbane, in sensul ca forma urbana este exprimarea 2. Categorii topice spatiale
spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care este intr-o continua In cadrul formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu
desavarsire. conceptul general de diferentiere spatiala:
1. spatii izotopice
Explicatie: 2. spatii heterotopice
O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o anumita 3. spatii utopice
finalitate, dar acea existenta urbana nu ramane definitiva, pentru ca
existenta urbana este definita de o serie de factori care suporta 1. Spatii urbane izotopice:
modificari. In urma acestor modificari poate rezulta o deteriorare - spatii concepute in acelasi fel, spatii care sunt legate intre ele prim
partiala sau totala a existentei urbane. In urma acestui proces de aceleasi trasaturi caracteristice, spatii care pot fi identice.
transformare se ajunge la o noua forma, constituindu-se ca o noua
existenta urbana, adica un nou moment de finalitate. 2. Spatii urbane heterotopice:
- spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin
caracteristici functionale, spatiale si de cuprindere diferite.
-> forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un proces - spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi spatiu.
de continua desavarsire.
Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu
- acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea spatiala omogenitate/heterogenitate.
care apare:
3. Spatii urbane utopice:
- spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata,
1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o existenta realizand la nivelul conceptului o legatura intre izotopia si heterotopia
urbana de la un moment la altul al evolutiei lui). urbana.
2. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o finalitate de - spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de psihic.
moment, diferita de ce a unui spatiu urban in acelasi moment. - spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati de
imaginar.
Exemple de spatii utopice:
- In interiorul orasului, analiza diferentierii spatiale se face:
- in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla, ale
carei limite ies din firescul perceptiei umane. In determinarea unei
1. Intr-o sectiune temporala orizontala – constituirea in cursul anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre, imagine
timpului a spatiilor urbane respective. (analiza structuralista) reala si imagine mentala)
2. Intr-o sectiune temporala verticala – se insista pe caracterul - orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de aspecte
evolutiv al spatiului urban respectiv. si configuratii se estompeaza, chiar daca in timpul zilei el este un spatiu
Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva. izotopic sau heterotopic.
Observatie:
- spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a
- In interiorul orasului distingem:
perceptiei, a senzatiei.
- spatiul utopic este diferit de utopia urbana
1. Spatii omogene - asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii izotopice,
2. Spatii heterogene heterotopice si utopice reflecta o complexitate multifunctionala,
realizandu-se la nivelul spatiului urban.
1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune
uniformitate, lipsa de elemente particularizatoare, practic un spatiu fara Spatii urbane amorfe:
topie, (Lefebvre) - pot fi spatii neorganizate inca, spatii atrofiate
topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala, cinetica), - spatii care trebuie mentinute chiar prin restructurare – spatii
care se refera la toate manifestarile formei urbane pe un anumit amorfe – spatii indiferente. (Strada nu este un spatiu indiferent).
plan de esentializare. Este o schema a formei urbane care se
realizeaza mintal pornind de la identitatea existentei urbane. - Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama spre el.
2. Spatiul urban heterogen – spatiu diferentiat (in interioruol lui sau fata - Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale si
de alt spatiu din cadrul aceluiasi organism urban). functionale care are in vedere necesitati prezente, dar si posibilitati
- Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri; viitoare.
a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa aiba o
anumita dominanta functionala, chiar daca el cuprinde localizari ale Spatii urbane neutre:
mai multor functiuni. - echivalentul in zona urbana a spatiului interstitial din structura
b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii diferite urbana.
genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale diferite. - are rolul de a mentine echilibrul in teritoriu.
c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi functiune
si aceeasi pozitie, dar sunt concepute pentru oameni, sau grupari
diferite de oameni, sunt diferite.

- Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea spatiului


urban de catre grupuri sociale:
- Grupuri sociale:
1. clase sociale sau paturi sociale
2. organizatii si institutii care au caracter de stat.
De exemplu:
Selectia topica in spatiul urban: - Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate,
-selectia topica este mijlocul fundamental, obiectiv sau subiectiv, in existand intotdeauna o zona de suprapunere.
conturarea trasaturilor organismului urban. - Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin
- este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban sa trasaturi de caracter care, retinute in timp, se constituie apoi ca elemente
rezulte ca rezultat al selectiei topice: de specificitate.
De exemplu: piata San Marco – Venetia. - Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -
- in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone) > trasaturi de caracter -> trasaturi de generalitate. Ex.: constructia
particularitatile sale se retin prin “filtrul spatiului omogen”, rezultand un urbana industrializata.
spatiu unitar. - Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa
PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN fie un element specific pentru un teritoriu mai mare.
- se realizeaza - Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban
- in afara contextului initial (Targu Mures – intregirea este necesara atenta lui incadrare in spatiu-timp.
esplanadei necesita o noua unitate) - Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la
- in contextul initial (Sibiu simbol, impunand spontaneitatea si premeditarea logica, creativitatea
- unitate artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul selectiei
- de stil - originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil) topice.
- artificiala (realizam in continuare cladiri in acelasi - Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al
stil.) dezvoltarii societatii.
- de convenienta – unitate evolutiva – imbina configuratia de
elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul ansamblului. 4. Particularizare prin segregare:
- se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand
ansamblul prezinta o alcatuire functionala complexa si elementele noi nu - In domeniul urbanisticii, diferentierea este diferita de separare-
se rezuma la a fi doar un simplu cadru. segregare.
- integrarea formala – poate opera - Atributele segregat/nesegregat, diferentiat/nediferentiat reflecta
- la nivelul spatialitatii generale doaua dimensiuni: calitative si cantitative, dimensiuni distincte ale formei
- la nivelul plasticii particulare urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in considerare pentru o
- un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar celelalte aceeasi existenta urbana, o dimnesiune relevand aspecte pozitive, iar
atribute care pot sa apara conduc intr-o anumita directie valoarea cealalta, aspecte negative.
particulara. - Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu este
compatibila cu segregarea, oricat de categorica ar parea aceasta in
3. Valoare particulara: Caracter si spacificitate. definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o minima zona de
trasaturi distincte, iar diferentierea nu ofera o infinitate.
- valoarea particulara a unui spatiu urban - diferentierea este: -informanta (capacitate mare de a infatisa
- este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in cadrul ceva)
formei urbane, inscriindu-se astfel intr-o anume tipologie spatiala ca -informata (incarcatura informativa
generalitate de grup, sau ca singularitate. mare)
- reprezinta determinarea sa calitativa, individualitatea sa Ex.: Strada – spatiu urban unde se afirma cel mai bine caracterul –
incorporand generalul – reflectare a esentei intr-o forma proprie care se specificitatea.
exprima prin caracter si specificitate. Strada: 1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval
- caracterul este diferit de specificitate. 2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc
- in aprecierea spatiului urban ne intereseaza: 3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (“urbanism
1. efect organic”)
2. cauza – mijloace de realizare 4. astazi – repusa in drepturi.
3. adaptarea la un existent material – inventivitatea / asimilarea Important in definirea configuratiei:
experientei anterioare. 1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent –
4. timpul si spatiul, ca loc al selectiei topice. strada isi evidentiaza interesele proprii
2. functia prioritara care afecteaza strada – impune scara si
DEFINITIE: Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta a caracterul spatiului
interferentei unor participari de natura unei generalitati 3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in fronturile
restranse, conferind caracter, si a unor participari de natura strazii:
singularului, conferind specificitate. - aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse calitative
pe:
- o strada de mica/mare circulatie
Caracter: caracterul unui spatiu urban inseamna calitate verificata. - o strada pietonala
-se determina prin descoperirea in cursul perceptiei a - pe un splai
trasaturilor si elementelor functionale, spatial-volumetrice si Imagine urbana (curs Sandu Grasu’)
comportamentale care delimitand o anumita grupare - elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de
tipologica restrang sfera de analiza , apreciere, incadrare a observare si observatorul.
spatiului sau a zonei in care exista. - termeniii unei imagini urbane: privirea si vederea
- raport observator/punct de observatie
Specificitate: nu este numai rezultatul unei existente singulare - tipuri de perceptie
- exista spatii urbane care evidentiaza specificitatea printr-un - Strada este: -spatiu estetic
element (Ex. Campanilul pentru ansamblul San Marco) -existenta urbana cu ample disponibilitati pentru
- exista spatii in care specificitatea rezulta ca sinteza a semnificativ/simbolic, in sensul ca imaginile mentala
elementelor componente, ce pot fi de natura izotopica sau si reala nu pot fi separate.
heterotopica. (Ex. Zona centrala din Bologna – succesiunea Reclama: -reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa ofere
porticelor din lungul strazilor de la parterul cladirilor) oamenilor un mediu educational.
campanilul – element de specificitate unic - Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi prezinta
porticul – element de specificitate comun interes:
1. ca valoare informativa (restransa, dar legata)
Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional , 2. ca valoare informativ-selectiva – mai complexa, conclusiva
spatial volumetric si comportamental, asigurand in acest fel 3. ca valoare informativ-memorativa – suprapunere de imagini partiale
unicitatea ansamblului. contractate in timp – esentializata, retinand astfel specificitatea.
- o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast , - Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ
cealalta prin similitudine. Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc comun
- Legatura intre specificitate – dominanta – unitate de ansamblu mai multor locuri, o esenta a esentelor)
poate fi apreciata numai in contextul de ansamblu al spatiului urban - Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit dintr-
respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului) un grup de trasaturi caracteristice generale centralizate intr-un timp
indelungat.
faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial in tiparul
un spat iu acestor texturi.
dif er ent er ea Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban.
segr egat
Intervin:
1. Densitatea de interese
impune - interesul functional raportat la functionalitate
- interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana.
- Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio-
un spat iu
nedif er ent ier ea culturala a zonei si structura functionala si spatiala.
nesegr egat 2. Formarea pietonalului.

Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a


esentelor.

CONDITIONARE FORMEI URBANE

Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol


in definirea globala a calitatii vietii.
Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata.
- In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se
constituie ca factor fundamental de mediu -> preocupari pentru
1. mediul functional – mediul in care se realizeza anumite
functiuni privind existrenta omului
2. mediul natural-microclimatic – mediul in care conditiile
naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul cum
realizarile pot influenta conditile de clima.
3. mediul artificial-fizic – modul in care se realizeaza constructia
si amenajarea teritoriului – conteaza aspectul aspectul vizual
4. mediul socio-cultural – modul in care imbinarea naturalului cu
artificialul, a traditiei cu inovatia, a interesului individual cu
cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-
sociala a locuitorilor.
- Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este inteles ca
opera urbana; insusita, si nu suportata de om.
- Lefebvre considera orasul :
a. obiect (spatial)
b. mediatie (intre ordinea departata/apropiata)
c. opera
Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor conditii:
1. interventia structuranta (conditii obiective naturale si
functionale)
2. formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice)
3. constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective, etice,
estetice, politice.
Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu, si
valoare ca produs social.
Forma urbana – esentiala componenta a culturii urbane.

ORASUL – ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE.

Orasul estre o manifestare coroborata, organizata a formei urbane.


Intelsuri in evolutia istorica:
1. Orasul era apreciat ca opera – de la inceputurile dezvoltarii
urbanistice, pana la revolutia industriala. Asa putem explica de
ce din orasele vechi ne-au ramas marturii zonele
reprezentative (piete) si nu locuinte. (Piata capitoliului)
2. Orasul se transforma din opera in produs – acest lucru se
intampla o data cu aparitia burgheziei – premisele revolutiei
industriale
- orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandu-si
valoarea artistica. In constructia urbana conteaza ocuparea
terenului cu cladiri cu randament maxim,
-> SPATIUL OMOGEN – proces de omogeizare pe mai multe niveluri
(social – economice) in paralel cu un proces de crestere a decalajului
calitativ intre aceste niveluri.
- procesul de omogenizare se accentueaza datorita:
1. distrugerilor din al doilea razboi mondial
2. migrarii masive spre oras
- trecerea de la orasul opera la orasul produs => constrangeri
urbane => criza orasului => criza a formei urbane
 Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii, obiecte,
produse si interese care se releva intr-o existenta urbana materala si o
constinta sociala urbana. Din integrarea acestora rezulta semnele
urbanitatii.

SEMNELE DE URBANITATE – nu sunt componente ale formei


urbane, ci produse ale sintezei pew care aceasta o realizeaza.
Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de
conditionare intre sistemele texturilor urbane si convergenta prezentelor si