Studiu de fezabilitate

Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de

investiţii privind utilizarea energiei regenerabile.

Pentru: Primăria Cârţa, judeţul Harghita

Obiectiv: Patinoarul din Cârţa, judeţul Harghita

2014
CUPRINS

A.PIESE SCRISE

1. DATE GENERALE:
1.1 Denumirea obiectivului de investitie ..............................................................................4
1.2 Amplasamentul................................................................................................................4
1.3 Titularul investitiei..........................................................................................................4
1.4 Beneficiarul investitiei....................................................................................................4
1.5 Elaboratorii studiului.......................................................................................................4

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea
Proiectului...................................................................................................................................5
2.2 Descrierea investiţiei.......................................................................................................6
2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe
temen lung...................................................................................................................................7
2.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi
atinse...........................................................................................................................................8
2.2.c. Descriere constructiva, funcţionala si tehnologică, dupa caz..........................................14
2.3 Date tehnice ale investitiei..................................................................................................26
2.3.a. Zona si amplasamentul....................................................................................................26
2.3.b. Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocupat.....................................................27
2.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren.............................................................................27
2.3.d. Studii de teren.................................................................................................................27
2.3.e. Caracteristicile principale ale lucrarilor din cadrul obiectului de investitii....................27
2.3.f. Situatia existentă a unitatii si analiza de consum.............................................................28
2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului...........................................................29
2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.......................30

2
3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI.........................................................31
3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general..............................................31
3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei..............................38

4. ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE

PERFORMANTA FINANCIARA........................................................................................39
4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de
Referinta....................................................................................................................................39
4.2. Analiza optiunilor..............................................................................................................40
4.3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: Fluxul
cumulat, valoarea cumulat neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost / beneficiu.........41

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI...............................................................42

6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZARA

INVESTITIEI..........................................................................................................................43
6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie........................................................43
6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare.........................................................43

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTITIEI............43

8.CONCLUZII.........................................................................................................................47

3
. Piese scrise

1. Date generale:
1.1 Denumirea obiectivului de investiţii;
Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind utilizarea energiei
regenerabile.- aflat in subordinea Primariei Carta,judeţul Harghita, prin montarea de cazan de
cogenerare pe biomasă si panouri solare pentru preparea apei calde menajere, precum si
reducerea impactului negativ asupra mediului inconjurator, produs de sursele de energie
clasice.

1.2 Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);

Judeţul Harghita, Comuna Cârţa

1.3 Titularul investiţiei;

Primăria Cârţa, strada Principală nr.159, jud. Harghita
Telefon:
0266-378005
Fax:
0266-378320

1.4 Beneficiarul investiţiei;

Primăria Cârţa, strada Principală nr.159, jud. Harghita
Telefon:
0266-378005
Fax:
0266-378320

1.5 Elaboratorul studiului.

Udvari Aron-Persoană fizică autorizată
F19/227/2013
C.U.I: 31538671
Localitatea:Sâncraieni, jud.Harghita
Cod CAEN: 7112-Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea
7022-Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

4
2. Informaţii generale privind proiectul

2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

Construirea patinoarului din Cârţa a fost finanţat de Compania Naţională de Investiţii, aflată
in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), obiectivul a fost
predat la folosinţă in anul 2011, costurile investiţiei au fost de circa 12 milioane de lei.
Costurile de intreţinere şi de funcţionare sunt finanţate de mai multe sate din zonă, dar şi de
surse proprii, pe care le produce obiectivul din inchirieri, organizarea de diferite evenimente,
etc.
După inceperea funcţionării pationoarului au apărut probleme legate de costurile mari de
energie. Datorită faptului că obiectivul este in funcţiune in medie 9 luni pe an, costurile de
intreţinere cresc, pentru gheaţa trebuie tratată şi ţinută la temperatura de ingheţ.
Alte costuri implicate sunt cu încălzirea, apă caldă menajeră, Centrala de tratare a aerului,
aparatul de răcire.
Tratarea gheaţei se întâmplă cu o maşină specială care foloseşte apă caldă la 45-50 de grade ,
1000 de litri în fiecare oră. Prepararea acestei apă caldă se întâmplă cu două cazane pe lemne
de câte 350 kw fiecare. Funcţionarea acestora în timp ce nu este necesară şi incălzire, sunt
foarte ineficiente din punct de vedere energetic.
O altă problemă este consumul mare de energie electică necesară iluminatului, a funcţionării
utilajelor, şi pentru prepararea de apă caldă in grupurile sanitare.

Cheltuielile pentru energia electrică se ridică la 150-200 mii de lei anual.

Costurile de încălzire constă in cumpărarea de lemne la o valoare de 15000 Euro/an.

Necesitatea unei investiţii in utilaje care folosesc energii regenerabile a apărut pentru
reducerea costurilor sus menţionate şi totodată ar fi benefic şi pentru mediul înconjurător.

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este managementul patinoarului cu

conducerea domnului Nagy Attila.

5
2.2 Descrierea investiţiei:
’Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind utilizarea
energiei regenerabile’-vizează:

Pe de o parte, reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in

principal combustibili solizi) si imbunatatirea sigurantei in aprovizionare; protectia mediului
prin reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice, diversificarea
surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii pentru producerea de energie
termica si modernizarea capacitatilor de producere a energiei din surse neconventionale,
precum si independenta fata de reteau publica de electricitate Pe de alta parte, reducerea
cheltuielilor bugetului patinoarului din Cârţa, afectate de consumul de combustibili si
imbunatatirea echilibrului bugetar, intrucat, in prezent, sistemul actual implica o slaba
independenta finaciara.

Previziune simpla, in contextul anticiparii unor cresteri ale tarifelor la combustibili clasici,
pe de o parte, a caracterului lor administrat, dar si al eforturilor de aliniere la preturile
international, iar pe de alta parte, tendintele generale de crestere a preturilor la energie pe
plan mondial – conduce la concluzia unei sporiri considerabile a acestor cheltuieli publice in
viitorul apropiat, dar si o dinamica aproape imposibil de estimat pentru un orizont de 15-30
de ani.

In acelasi timp, valoarea mare a cheltuielilor publice destinate acoperirii consumului public
de combustibil face prohibitiva extinderea in viitor, problema care este exacerbata si de
dimensiunile reduse ale veniturilor bugetului in conditiile in care acestea au surse limitate de
crestere.

Concluzia care rezulta, pentru a continua funcţionarea in limitele consumului actual de

combustibil, dar si de mutiplicarea acestuia in viitor, este cresterea independentei
energetice a obiectivului aflate in subordinea Primariei Cârţa, prin producerea de energie
termică, utilizandu-se energiile regenerabile.

Pentru realizarea obiectivelor mai sus menţionate, propunem implementarea unui sistem de
producere a energiei termice, pentru incalzire si preparare apă caldă menajeră folosind cazan
pe cogenerare, ce are ca sursa temica primară biomasa si un sistem de panouri solare,

6
 folosite la sistemul de preparare apa calda menajeră.Cazanalul ar mai produce şi energie
electrică, care ar fi valorificată in forma de certificate verzi.

Pentru eficientizarea energetică a clădirii apar mai multe variante:

 O instalaţie de cogenerare prin gazeificarea lemnului.
 Instalaţie de panouri solare
 Instalaţie cu pompă de căldură
 Instalaţie cu panouri fotovoltaice.

Dintre aceste opţiuni o sa analizăm mai departe două variante, cel cu panouri solare, şi
instalaţia de cogenerare prin gazeificarea lemnului.

Varianta cu pompa de căldură necesită o investiţie la fel de mare ca şi cogenerarea, dar în

cazul asta nu putem valorifica surplusul de energie produsă.
În cazul panourilor fotovoltaice problema constă in faptul că investiţia s-ar amortiza în circa
15 ani pentru că preţul certificatelor verzi şi a energiei electrică ’verde’ sunt mici, instalaţia
n-ar servi nici la producere apă caldă menajeră nici la incălzire, şi ar funcţiona numai vara.

2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe

temen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala,
necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei precum si scenariul tehnicoeconomic
selectat.

Nu a fost realizat un studiu de prefezabilitate si nici un plan detaliat de investitii pe termen

lung privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, dar nici
scenariul tehnico-economic selectat.

7
2.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi
atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung) SCENARIUL A

VARIANTA A.

PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICA PRIN VALORIFICAREA

POTENTIALULUI SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Pentru producerea de energie termică se optează pentru folosirea surselor de energie

regenerabile (energie de biomasă si energie solară), prin implementarea unui sistem de pompe
de cazan pe cogenerare, care au ca sursa primara biomasa.

Sistemul de cazan pe cogenerare va fi completat de un sistem de panouri solare care vor aduce
un aport de energie termica atat pentru incalzire cat si pentru preparare apa calda menajera.

Adoptarea acestor sisteme s-a facut ca urmare a:

Punerea in practica a unei strategii energetice pentru valorificarea potentialului surselor
regenerabile (SRE) se inscrie in coordonatele dezvoltarii energetice a Romaniei pe termen
mediu si lung si ofera cadru adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele
energetice si inscrierea in acquis-ul comunitar in domeniu;
• directiilor de actiune inscrise in “Directiva 2001/77/EC” ce constau in:
 cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia
de energie electrica si termica;
 stabilirea unei cote-tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse
regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;
 adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor
regenerabile de energie;
 simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a
proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie;
 accesul garantat si prioritar la retelele de transport si distributie de energie;
 garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.

8
obiectivul strategic pentru anul 2014 este ca aportul surselor regenerabile de energie in tarile
membre al UE, sa fie de 12% in consumul total de resurse primare;
 referinta de 30% pentru Romania este in conformitate cu prevederile Hotararii
Guvernului nr.443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse
regenerabile de energie (inclusiv energia electrica produsa in centrale hidroelectrice);
Faptului ca in statele Uniunii Europene, promovarea energiei electrice din surse
regenerabile se asigura pe baza a doua scheme-suport distincte, si anume:
 pretul energiei produse din surse regenerabile se determina pe cale administrativa,
iar cantitatea produsa se stabileste pe piata energiei;
 cantitatea de energie produsa sau consumata din surse regenerabile (“energie
verde”) se determina pe cale administrativa, iar nivelul pretului certificatelor de “energie
verde” se stabileste pe piata energiei.
 faptului ca echipamentele sunt fiabile si permit exploatarea pe o perioada relativ
lunga de timp (cca. 25 ani), iar preturile de achizitie ale acestora si costurile operationale
par sa se reduca – din punct de vedere relativ – in conditiile scumpirii celor dedicate
energiilor traditionale;
Necesitatea unei dezvoltari durabile si cresterii eforturilor pentru protectia mediului.

Folosirea energiei solare

Soarele este o sursa imensa de energie. Aceasta ajunge pe Terra sub forma de radiatii solare,
radiatii care pot fi captate si transformate in alte forme de energie: electrica, mecanica sau
termica. Astfel, energia solara isi poate gasi utlizarea in domenii diverse, de la agricultura
pana la cercetare. Primele incercari de folosire ale energiei solare deteaza inca din secolul
trecut. In prezent, aceasta este intalnita in foarte multe medii. Principalele moduri de utilizare
a sa sunt insa urmatoarele: • producerea de energie termica: incalzirea apei, incalzirea
locuintelor sau a serelor, etc; • producerea de energie electrica prin intermediul celulei
fotovoltaice. Aceasta este rolul unei lungi evolutii, de la alimentarea calculatoarelor de
buzunar pana la centralele solare, ce pot alimenta cartiere intregi de locuinte. Energia solara
este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva miliarde de ani)
si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra
atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat,

9
aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni.

Potentialul solar – termal

Sistemele solare sunt realizate in principal cu captatoare solare plane sau cu tuburi vidate.
Aportul energetic al sistemelor solare termale la necesarul de caldura si apa calda menajera
din Romania este evaluat la cca 35 Mteo (60 PJ/an), ceea ce ar putea substitui aproximativ
50% din consumul de apa calda menajera sau 15% din necesarul de energie termica pentru
incalzire. In privinta radiatiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul Romaniei atinge
valori maxime In luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) si valori minime In luna februarie ( 0.34 kWh/
m2/zi) Sistemele solar-termale sunt realizate, in principal, cu captatoare solare plane sau cu
tuburi vidate, in special pentru zonele cu radiatia solara mai redusa din Europa. In evaluarile
de potential energetic au fost luate in considerare aplicatiile care privesc incalzirea apei sau a
incintelor/piscinelor (apa calda menajera, incalzire etc.).

Romania dispune de un important potential energetic solar, determinat de un

amplasament geografic bun - paralela 45°.

10
Folosirea biomasei

Biomasa lemnoasă este o sursă regenerabilă de energie, alături de energia vântului, a apelor şi
cea solară. Când spunem regenerabil ne referim la faptul că, copacii şi plantele reciclează
CO2. Pe măsură ce plantele cresc, ele utilizează CO2 din aer pentru a-şi construi scheletul.
Acest carbon atinge jumătate din greutatea lemnului. La arderea biomasei lemnoase, aceasta
se descompune rapid şi CO2 revine în atmosferă. O cantitate similară de CO2 se ridică încet
când arborele cade şi este lăsat să putrezească în pădure. Ca rezultat, folosirea lemnului la
încălzire nu contribuie la schimbările climatice aşa cum combustibili fosili fac acest lucru.
Combustibilul lemnos este cu adevărat regenerabil numai dacă se folosesc practicile
forestiere sustenabile. Pădurile pot fi o sursă perpetuă de combustibil numai dacă sunt
gospodărite şi manageriate corespunzător Energia din biomasă este alcătuită din căldura şi
energia electrică rezultată din lemn, rămăşiţe din agricultură şi păduri, şi o cantitate mare de

11
rămăşiţe de la animale şi bucătării. Tehnologiile moderne transformă convenabil şi eficient
biomasa în căldură, energie electrică şi biocombustibil. Instalaţiile moderne de încălzire cu
biomasă sunt foarte uzuale de-a lungul Europei, în special în Austria, Danemarca, Suedia şi
Finlanda.
Rămăşiţele lemnoase şi alte categorii de biomasă sunt resurse semnificative care, atâta timp
cât se replantează, nu se mai emit noxe în atmosferă şi se absoarbe carbon. Un sistem
integrat de combustibil şi producŃie de energie va face posibilă o dezvoltare sustenabilă,
care va aduce avantaje în managementul local al pădurilor şi beneficii economice locale,
inclusiv slujbe.

Avantajele folosirii biomasei lemnoase

Avantajele biomasei lemnoase sunt sintetizate în zece motive de a folosi sisteme de încălzire
cu lemn:
1- Costul combustibilul lemnos este o parte din cea a combustibililor fosili;
2- Aceşti combustibili sunt resurse regenerabile;
3- Sistemele de încălzire cu lemn nu contribuie la schimbările climatice şi sunt în
concordanţă cu Acordul de la Kyoto în privinţa emisiilor în aer;
4- Această biomasă lemnoasă este uşor de transportat în colete compacte spre utilizatori;
5- Brichetele şi peleţii sunt produse de înaltă clasă obţinute din biomasă, care se folosesc şi se
transportă în toată lumea;
6- Nu se vor tăia noi copaci pentru brichetele comerciale din biomasă, pentru că aceşti
combustibili sunt produşi din reziduuri lemnoase forestiere şi industriale;
7- Sistemele de alimentare, precum şi noile şi modernele instalaţii pentru ardere înseamnă mai
puţină muncă şi o mai bună eficienţă;
8- Costurile acestor noi combustibili sunt stabile şi nu sunt supuse competiŃiei altor
producători sau furnizori, cum sunt combustibilii fosili
9- Arderea la o temperatură înaltă va elimina rămăşiŃe în cantitate mică, precum cenuşa, care
este de obicei asociată cu arderea lemnului;
10- Multe agenŃii de protecŃia mediului (de aer, apă şi sol) consideră căldura obţinută din
brichetele şi peleţii din lemn ca una dintre cele mai curate arderi, cea mai regenerabilă sursă
de energie de pe pământ din zilele noastre.

12
Avantajele prezentate mai sus sunt cele mai importante, lângă acestea putându-se adăuga
avantajele utilizării lemnului brut, pentru că biomasa lemnoasă şi produsele sale nu sunt
altceva decât lemn.

Costuri comparative ale încălzirii clădirilor:

Produse Biomasa
*euro Gaz metan Electric
petroliere lemnoasa
Costuri investitie 11150 9150 6800 12450
Costuri de consum 494 732 851 499
Costuri intretinere 220 130 0 170

Costuri totale anuale(fara costuri investitie) 714 862 851 669

SCENARIUL B
PRODUCEREA ENERGIEI TERMICE PENTRU INCALIZRE SI PREPARARE APA
CALDA MENAJERA, CU POMPE DE CĂLDURĂ ŞI SISTEM FOTOVOLTAIC
PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE.

Principalele dezavantaje:
 Investiţie mai mare
 Zona analizată dispune mai multe energie de biomasă decât energie solară
 Zona nu dispune de o energie geotermală bună pentru pompe de căldură

SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR

Scenariul recomandat de către elaborator este SCENARIUL A, pentru că fiind o investiţie

mai mică ca valoare, ese mai uşor de găsit fonduri pentru realizarea ei.
Pe de altă partă Scenariul A asigură o instalaţie care produce mai multe energie, deci raportul
de investiţie-beneficii este mai mică.
Un celălalt beneficiu ar fi ca vara nu ar trebui ars lemn, pentru că panourile solare ar face faţă
de prepararea apei calde.

13
Dacă e cazul că composesoratele din zonă ajută cu lemn pentru funcţionarea patinoarului, ar fi
indicat ca in loc de lemn să aducă rămăşite de lemne după exploataţia păduriilor, contribuind
astfel şi la protejarea naturii.

Putere electrica:350kw
Putere termica :455kw

2.2.c. Descriere constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

Sistemul de cogenerare

Sistemele de producere a energiei electrice si termice din biomasa, cunoscute si sub

denumirea de sisteme de producere energie regenerabila, sunt considerate in unele contexte
"verzi" sau "tehnologii alternative" care trebuie sa se dezvolte pe baza unor necesitati locale.
Aceasta idee de "gandeste global, actioneaza local" duce de multe ori la implementarea unor
sisteme tehnice de capacitate mica sau medie, care depind de lanturi de aprovizionare cu
materie prima relativ scurte, ceea ce reprezinta un mare avantaj.
Capacitatea proiectata optima pentru o centrala termo-electrica depinde de costul
combustibililor, de costul investitiei, de costul de productie in varfurile de incarcare, de
tarifele energiei electrice, de dezvoltarea prognozata in cererile de energie si de un numar de
alti parametri economici.

14
Gazeificarea biomasei – Tehnologie

Gazeificarea biomasei este, în principiu conversia combustibililor solizi (lemn / lemn-deşeuri,

reziduuri agricole, etc) într-un amestec de gaze combustibile în mod normal, numit gaz de
sinteza. Procesul este de obicei folosit pentru diverse materiale pe bază de biomasă şi implică
arderea parțială a biomasei.
Procesul de ardere parțială apare atunci când alimentarea cu aer (O2) este mai mult decât
controlata, acest proces avand loc pana la arderea completă a biomasei.

Avantajele gazeificarii biomasei sunt:

• Se transformă un combustibil tradițional de calitate inferioară, care este incomod de utilizat
în combustibil de calitate, convenabil, combustibil gazos.
• Aproape toate problemele poluării mediului asociate cu utilizarea biomasei pot fi eliminate,
acesta este ecologica şi reduce amenințarea încălzirii globale.
• Atât investițiile inițiale şi, de asemenea, costul de producție a energiei / puterii sunt cele mai
mici dintre toate alternativele cunoscute, deoarece se bazează pe resursele disponibile la nivel
local, cu stabilitatea prețurilor rezonabile.

15
• Deoarece aceasta este o tehnologie curata regenerabilă, există o serie de stimulente
disponibile de la guvernele tarilor interesate in dezvoltarea acestei tip de energii.
Gaseficatoarele biomasei sunt eligibile pentru credite de carbon în cadrul de Dezvoltare
Curată şi creşterea costurilor de aceste credite ar putea face amortizarea costurilor investitiei
mult mai repede.

Etapele principale ale gazificarii

biomasei

O solutie tipica de Cogenerare trebuia să contine:

 generatorul cu motor diesel sau gaz natural
 monitorizare si control de la distanta sau la fata locului
 conducte si fitinguri de interconectare, inclusiv pompe si termostate corespunzatoare
aplicatiei
 Modul de recuperare a caldurii, format din:
 Schimbator de caldura cu placa pentru camasa de apa
 Schimbator de caldura tubular pentru gazele de evacuare
 Panou de control pentru monitorizarea si protejarea sistemului

16
Materii prime

Pregătirea materiilor prime este una din etapele cele mai importante în asigurarea unei
producții de calitate şi cantitatea dorită de gaz. Este necesar ca biomasa sa fie relativ uscata
şi corect dimensionata pentru ca gazeificarea sa fie eficienta.
Combustibilii care pot fi folositi sunt tocatura de lemn / chips-uri, coji de nucă de cocos,
porumb ştiulete etc, cantitățile parțiale de bumbac tulpinii (până la un procent de maxim de
30%) pot fi, de asemenea, amestecate cu tocatura de lemn. Conținutul de umiditate din toate
aceste feed-uri ar trebui să fie limitată pana la un maxim de 20% sau mai mică. Aceste
conditii sunt necesare pentru a asigura fluxul regulat de ardere a biomasei pentru gazeificare.
Gazeificarea

Gazeificarea are loc în esență intr-un reactor chimic în cazul nostru gazeificatorul în care are
loc diferite procese complexe fizice şi chimice. Patru procese distincte au loc într-un
gazeificator, şi anume de uscare a combustibilului, piroliza, de ardere şi de reducere. Biomasa
este alimentata în gazeificator, la intervale de timp specificate. Echipamentul este conceput în
aşa fel încât să ia oxigenul din aer în cantități controlate, rezultând în oxidarea parțială a
biomasei si transformarea în gaz de sinteza. Un kg de biomasă se transformă în 2.5 - 3.0 Nm3
de gaz, cu o putere calorifică de 1000-1300 kcal pe Nm3.

Răcirea şi epurarea gazelor

Gazul care iese din gazeificator este la o temperatura de 450 grade Celsius sau chiar mai
mare. Acest gaz fierbinte, în special cel din seria WBG conține, în general, o cantitate mare
de gudron şi o anumită cantitate de particule fine de cenuşă şi funingine ( gazul obtinut din
paiele de orez au cantitati mici de gudron, care este uşor de eliminat prin sistemul de
curatare). În funcție de aplicație, temperatura gazului ar putea avea nevoie să fie adus până la
în jurul valorii a temperaturii mediului ambiant. În acelaşi timp, cenuşa şi gudronul (în cazul
în care acest lucru este generat ) trebuie să fie eliminate. Sistemul utilizat pentru răcirea şi
curățarea gazului provenind de la gazeificatorul WBG este explicat mai jos:
• Cracarea în gazeificator
Gazeificatorul a fost special conceput cu o dimensiune adecvată, şi geometria duzei gâtului
pentru a se asigura o curatire de gudron aproape completă prin cracarea gazului. Astfel, gazul
fierbinte, în general, fără gudron poate fi racit daca acest lucru este necesar.

17
Un stat-of-the-art de curățare chimică a sistemului de gaze de sinteza este, de asemenea, acum
oferit pentru o mai buna curatire si pentru eliminarea utilizarii apei in proces.
Sistemul de curățare uscată, în esență in acest caz, gazul se raceste cu ajutorul unui
schimbător de căldură gaz-aer. Apoi gazul este trecut printr-un filtru-sac cu rumegus. Filtru-
sac îndepărtează particulele şi cantitatile de gudroane din gaz. După ce acest gaz trece printr-
un filtru de rumeguş şi un filtru cartus-cutat, de acum acest gaz care este acum foarte curat, şi
gata pentru utilizarea într-un sistem ca un grup electrogen- motor.

Sistemul de filtare stat-of-the-art

Descrierea sistemului.

Metoda cea mai utilizate pe scară largă pentru răcirea şi curățarea gazelor de sinteza produse
este umedă, aceasta metoda de curatare si racire a gazului este cu apă.
În timpul de curățare şi de răcire a gazului cu apă, acest gaz contin hidrocarburi solubile în
apă şi particule de carbon se adaugă în apa ce trebuie sa fie reciclata in mod continuu. Această
apă recirculanta are nevoie de tratament regulat pentru îndepărtarea hidrocarburilor solubile şi
a particulelor de carbon în suspensie , pentru a o face reutilizabila in mod continuu.
Sistemul de purificare a gazului uscat dezvoltat de tehnologia in cazul filtrarii si racirii uscate,
elimina complet contactul direct al apei cu gazul produs. Sistemul constă dintr-un by-pass
intre ventilator, cooler de gaz brut, filtru de sac, condensator, filtru fin, filtru plisat al
suflantei.

Tipuri de Gazeificatoare

Există trei tipuri de gzeificatoare, în funcție de direcția de curgere a gazului de sinteza în

interiorul lui, şi anume Downdraft, Updraft şi Crossdraft. Dintre aceste tipuri, de
gazeificatoare Updraft sunt utilizate numai pentru aplicațiile termice în timp ce
gazeificatoarele Downdraft sunt numai potrivite pentru toate aplicațiile termice (inclusiv cele
care necesită gaze relativ curat şi fara gudron), dar sunt deosebit de potrivite pentru aplicații
de producere a energiei.
Principalele caracteristici ale unui gazeificator downdraft sunt după cum urmează.

18
• Aerul care este introdus într-un centru de pat ambalat de combustibil solid şi gazos este
introdus pe la partea de jos.
• combustibilul solid trece prin 4 faze: uscare, piroliza, de ardere şi de reducere, în această
ordine.
• Gudroanele şi uleiuri produse în zona de piroliză sunt cracate şi reduse la elemente
necondensabile, produse gazoase în zona de ardere înainte de a părăsi gazeificatorul. Aceste
produse sunt parțial arse şi gudroanele sunt cracate termic, astfel încât cantitatea de gudroane
volatile, etc hidrocarburi, produse în gaz este minimizat.
Gazul, astfel produs poate fi folosit direct pentru majoritatea aplicațiilor termice. Mai mult
răcirea şi curățarea gazului devine potrivita pentru aplicatii critice termice care necesită gaze
curate, precum şi pentru generarea de energie electrică prin utilizarea motoarelor cu gaz.

19
Materiale utilizate

Componente critice ale gazeificatorului cum ar fi de con ardere, rotor, grătar, învelişul
interior, duze, canale de curgere a apei, conducta de cenuşă, etc ar fi confecționate din aliaje
de otel inox speciale şi corespunzătoare. Unele piese, inclusiv buncăr, structura de sprijin etc,
conuri, să fie realizate din otel carbon folosit in confectiile metalice, cu grosime necesară,
dimensionate corect pentru o rezistenta necesara. Întreaga construcție a suflantei este din oțel
inoxidabil. Ciclonul şi sistemul de scruber să fie, de asemenea, realizate din aliaje de adecvate
de otel inox (cu MS flanşele cum este necesar). Filtrele sunt de oțel carbon pentru constructii.
Furnizarea echipamentelor în întregime este conform ISO si Normelor Europene in vigoare, si
au certificate de calitate.
Toate echipamentele, inclusiv motoare, cutii de viteze, pompe precum şi alte componente
electrice sunt de la firme cu reputația de mărci de prestigiu din lume:
• Generatoare: Elecon sau Bonfiglioli
• Motoarele folosite: Siemens sau Crompton
• Pompe: Kirloskar sau BE
• Toate componentele electrice: Siemens sau comparabil

O altă variantă pentru reducerea cheltiielilor cu energie a patinoarului ar fi montarea de

panouri solare, care ar ajuta la prepararea apei calde.
Dezavantajul acestore este că iarna randamentul lor este foarte scăzută, astfel ar fi necesar
funcţionarea cazanelor existente.
Avantajul lor este faptul că, la zilele însorite ar face fată de prepararea apei calde necesară
funcţionării utilajului de tratat gheaţă.
O altă problemă la intalaţiile clădirii este că apa caldă pentru grupurile sanitară este furnizată
de boilere electrice. Dacă s-ar realiza investiţia cu panouri solare, ar fi indicat ca acestea să
facă apa caldă şi penmtru duşuri, n-ar trebui astfel pornirea cazanelor pe lemne.

Panouri solare
Aceste instalatii servesc la incalzirea apei menajere si pot contribui totodata la incalzirea
cladirii. Acestea prezinta urmatoarele caracteristici:
• eficienta inalta;

20
• pret avantajos;
• capacitate inalta;
• Suprafata absorbanta, profilata, cu strat de absorbtie selectiva;
• Durata lunga de viata;
• Montaj rapid;
• Flexibilitate maxima de racordare datorita celor patru racorduri;
• Pierdere minima de presiune datorita curentului paralel;
• Etansarea sticlei cu garnitura EPDM;
• Aspect placut.

Componenta:
Vana colectorului este formata din tabla de aluminiu ambutisata adanc.Suprafata absorbanta
din cupru, cu strat de absorbtie selectiva, profilata, cu aspect de harpa se fixeaza cu ajutorul
clemei de fixare a absorberului. Aceasta impiedica presarea stratului de 50 mm de vata
minerala fara emisie de gaze, cu rol de izolare a peretelui posterior. Tevile absorberului si
tabla absorberului sunt imbinate printr-un proces de sudura cu ultrasunete, astfel asigurandu-
se o buna transmitere pe termen lung a caldurii, rezistenta la diferitele variatii de temperatura.
Sticla transparenta securizata, cu o grosime de 3,2 mm si continut redus de fier, rezistenta la
aversele de grindina, este presata de vana prin profile de protectie a sticlei impreuna cu
garnitura EPDM vulcanizata de jur imprejur. Fiecare colector este prevazut cu cate o teaca
lateral pentru senzorul de temperatura. Racordurile laterale cu imbinare prin piulita sunt
dotate din fabrica cu garnituri plate lipite.

21
Schema
instalaţiei:

22
Montaj recomandat în cazul patinoarului din Cârţa:

În cazul nostru montajul panourilor este indicat pe lângă acoperişul clădirii, unde există un
spaţiu plan.
Panourile s-ar monta pe schelete metalice, cu contragreutate pe ele, evitând astfel răsturnarea
lor în condiţii meteo nefavorabile.

In functie de situatia de la fata locului si de conceptul de realizare a instalatiei colectorii pot fi

strabatuti serial sau paralel. Cele patru racorduri asigura o flexibilitate maxima de racordare.
Avand in vedere dilatatiile termice care pot aparea, nu puteti interconecta in mod direct decat
maxim sase colectori fara intercalarea unor compensatori.Compensarea hidraulica a campului
de colectori in cazul unei cuplari in paralel a acestora se realizeaza pur si simplu prin
racordarea in diagonala a intrarilor si iesirilor.

23
Contragreutăţi necesare pe acoperiş plan:

24
25
La baza dimensionarii principalelor echipamente din statia termica au stat:
• Ordinul nr.565 din 8.05.2009 pentru aprobarea Ghidului de finantare a programului
de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza
energia solara, geotermala si eoliana;
• Legea nr.10/1995, privind calitatea in constructii;
• Legea 319/2006- Norme generale de protectia muncii si metodologie de aplicare a legii;
• P118/1999- Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
• I13-02- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala;
• I13/1-02- Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire;
• I5-98- Normativ privind proiectarea si executarea instaltiilor de ventilare si climatizare;
• NP01197- Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor
pentru gradinite de copii.

2.3 Date tehnice ale investitiei

2.3.a Zona si amplasamentul

Obiectivul aflat in studiu, este amplasat in judeţul Harghita, Comuna Cârţa

Zona seismica si adancimea de inghet

Potrivit normativului P 100 – 2006, zona Cârţa se află în zona seismică E, având perioada de
colţ Tc= 0,7 s si ac =0,12g, iar clasa de importanţă seismică este III. normală; respectiv
aparţine de zona eoliană: valoarea caracteristica a vitezei vantului de 31m/s, presiunea

26
caracteristica 0,5kPa ( conf. NP 082/2004 ) iar zona încărcării cu zăpadă, este C. Adancimea
de inghet: este de 1,10 m, conf. STAS 6054-85.

Clima
Clima prezintă diferențieri importante în funcție de înălțime, vale, depresiune, curenți, dar , în
principal se remarcă două tipuri:
 climă continental moderată în dealurile subcarpatice, unde verile sunt calde și bogate
în precipitații, iar iernile friguroase și uneori viscole. Temperatura medie vara, luna
iulie este de 18 grade iar a iernii, luna ianuarie este de -5,5 grade.
 climă montană specifică zonelor înalte în care verile sunt scurte, răcoroase și bogate în
precipitații, iar iernile geroase, viscolite și cu un strat de zăpadă gros și stabil o
perioadă îndelugată. Media temperaturilor este de 10 grade vara și -8 grade iarna.
Depresiunea Ciuc se individualizează din punct de vedere climateric datorită faptului că aici
se constată un topoclimat specific, caracterizat prin frecvențe mari și persistențe îndelungate
ale inversiunilor termice nocturne și de iarnă. Urmare a acestor fenomene, depresiunile
respective se situează printre regiunile cele mai reci din țară, atât în perioada verii cât și a
iarnii.

2.3.b. Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocupat

Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat este 100% domeniu public.

2.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren

Pentru amplasarea echipamentelor este necesar o incapere cu suprafata de 150 m2,
disponibil lângă patinoar.

2.3.d. Studii de teren

Nu este cazul nefiind o investiţie care necesită săpaturi, foraje.

2.3.e. Caracteristicile principale ale lucrarilor din cadrul obiectului de investitii

lucrarile ce urmeaza a fi realizate sunt:
• elaborarea proiectului tehnic, conform solicitarii din tema cererii de oferta;
• amenajarea spatiului tehnic necesar pentru montarea echipamentelor;

27
• amenajarea instalaţiei de cogenerare
• amenajarea captatorilor solari;
• montarea echipamentelor si accesorilor;
• racordarea instalatiilor existente la noua sursa termica;
• efectuarea probelor tehnologice de etanseitate, presiune, reglare si functionare.

2.3.f. Situatia existenta a unitatii si analiza de consum

Apa potabila
Apa potabila necesara apei de adaos in circuitele de incalzire cat si pentru prepararea apei
calde menajere se preia din reteaua de apa potabila aferenta obiectivului.

Apa industriala (de racire)

Nu este cazul.

Energie electrica
Alimentara consumatorilor electrici apartinand sistemelor de incalzire si preparare apa calda
menajera cu surse regenerabile se va face prin racordarea tabloului electric la tabloul electric
general din cadrul cladirii.

Telefonie si alarmare PSI

Nu este cazul.

Energie termica
Alimentarea cazanului se va face cu tocătură de lemn de orice fel, cu criteriul ca umiditatea
acestora să nu depăşească 15%
Cazanul ar funcţiona cu aproximativ 400 kg de tocătură de lemn pe oră. Funcţionarea
cazanului ar fi necesar aproximativ 4-5 ore pe zi în timp de iarnă, vara şi în zilele calde ar
funcţiona numai instalaţia de panouri solare.

2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

În timpul lucrărilor de execuţie nu sunt riscuri de poluare a mediului.

28
Gospodarirea deseurilor generat pe amplasamet
Deseurile produse ca urmare a realizarii lucrarii se estimeaza a fi separate pe cele doua etape
astfel:
• deseuri inerte si nepericuloase. Pentru realizarea lucrarilor proiectate va necesita excavarea
si indepartarea din amplasament a molozului rezultat din urma lucrarilor de realizare a
investitiei;
• deseuri menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie, hartie, pungi, folii
de plastic, butelii si resturile alimentare vor fi depozitate in conteinere la locul de munca, in
continua miscare si ele se estimeaza a fi de ordinal 0,3 kg/om si zi. Eliminarea lor se va face
periodic, prin

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Substantele toxice si periculaose pot fi: butelii de clor gazos si sau oxigen, carburantii si
lubrifiantii necesari pentru punerea in opera a instalatiei.
Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata in statii autorizate, ori de cate ori va fi
necesar.
Utilajele cu care de va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand
facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti, iar lucrarile de intretinere si reparatii se
vor executa in service-uri specializate.

29
2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei

Luna
Descriere activitate
1-2 3-4 4-5 5-6
Faza de pregatire a implementarii

Construirea si optimizarea echipei de management de proiect

Achizitia serviciilor de proiectare

Proiect tehnic, caiete de sarcini, liste de cantitati, documentatie valorica

Achizitiile publice(contractarea lucrarilor de executie)

FAZA DE CONSTRUIRE
Organizarea de santier si amenajare teren

Executarea incaperii pentru amlpasarea echipamentelor

Montarea echipamentelor
Realizarea racordurilor la instalatiile existente
Efectuarea de probe tehnologice si functionare

COMPONENTA DE PREGATIRE A PERSONALULUI

COMPONENTA DE INFORMARE SI CONSTIENTIZARE

FAZA DE AUDIT SI RAPOARTE

30
3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

DEVIZ GENERAL

Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind

utilizarea energiei regenerabile

în lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014

(publicat pe pagina web a Băncii Centrale Europene)

1 EURO= 4,450 RON

Valoare (inclusiv
Nr. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de Valoare fără TVA TVA
TVA)
Crt. cheltuieli
mii Lei mii Euro mii Lei mii Lei mii Euro
1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1. Obţinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1.2. Amenajarea terenului 20,000 4,495 4,800 24,800 5,573
Amenajări pentru protecţia mediului şi
1.3. 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
aducerea la starea iniţială
TOTAL CAPITOL 1 20,000 4,495 4,800 24,800 5,573

CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor
2.1. 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147
necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147

CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1. Studii de teren 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi
3.2. 1,700 0,337 0,000 1,700 0,337
autorizaţii
3.3. Proiectare şi inginerie 102,000 22,923 24,480 126,480 28,424
3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.5. Consultanţă 15,000 3,371 0,000 15,000 3,371
3.6. Asistenţă tehnică 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 3 118,700 26,631 24,480 143,180 32,133

CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1. Construcţii şi instalaţii 530,000 119,109 127,200 657,200 147,695
4.2. Montaj utilaje tehnologice 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801
Utilaje, echipamente tehnologice şi
4.3. 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690
funcţionale cu montaj
4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

31
 transport
4.5. Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.6. Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 4 2853,500 641,279 684,840 3538,340 795,186

CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.1. Lucrări de construcţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
şantierului
5.2. Comisioane, cote, taxe 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 5 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar
6.1. Pregătirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6.2. Probe tehnologice şi teste 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL GENERAL 3032,200 681,394 723,720 3755,920 844,039

Din care C+M 2853,500 641,279 684,840 3538,340 795,186

32
 Capitolul 1 din devizul general

1 EURO = 4,4497 RON

Valoare, fără Valoare (inclusiv

TVA
TVA TVA)
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
mii
mii Lei mii Lei mii Lei mii euro
euro

Cumpărări de terenuri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Plata concesiunii (revedenţei) pe durata realizării
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
lucrărilor
Exproprieri, despăgubiri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Schimbarea regimului juridic al terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol,
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Cheltuieli efectuate la începutul lucrărilor pentru

20,00 4,49 4,80 24,80 5,57
pregătirea amplasamentului
Demolări 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Defrişări 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Evacuări materiale rezultate 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Devieri reţele de utilităţi din amplasament 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Sistematizări pe verticală 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Drenaje 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
pentru investiţia de bază)
Devieri de cursuri de apă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
20,00 4,49 4,80 24,80 5,57

III. - AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Cheltuieli efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia
mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
pentru terminarea lucrărilor, precum: plantare de copaci,
reamenajare spaţii verzi (specificaţi)
TOTAL III 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

20,00 4,49 4,80 24,80 5,57

33
 Anexa Nr.2

Devizul obiectului
Capitolul 2 din devizul general
CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITĂŢILOR NECESARE OBIECTIVULUI

Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind utilizarea energiei

regenerabile
în lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014
(publicat pe pagina web a Băncii Centrale Europene)

Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza cheltuielilor unor obiecte similare

1 EURO
4,4497 RON
=

Valoare
Valoare, fără TVA TVA (inclusiv
Nr.
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli TVA)
Crt.
mii
mii Lei mii Euro mii Lei mii Lei
Euro

1 Alimentare cu apă 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2 Canalizare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3 Racord gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4 Racord la energie electrică 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147

5 Drumuri de acces şi parcari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6 Racorduri la termoficare, telefonie, radio - tv 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147

34
 Capitolul 3 din devizul general
CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ

Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind utilizarea energiei regenerabile
în lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014
(publicat pe pagina web a Băncii Centrale Europene)

1 EURO
Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza cheltuielilor unor obiecte similare = 4,4497 RON

Valoare, fără TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)

Nr.
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Crt. mii
mii Lei Euro mii Lei mii Lei mii Euro
1 2 3 4 5 6 7

I - STUDII DE TEREN
1 Măsurături topografice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2 Studiu geotehnic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

II - CHELTUIELI PENTRU AVIZE, ACORDURI ŞI

AUTORIZAŢII
Obţinerea / prelungirea valabiIităţii certificatului de
0,200 0,000 0,048 0,248 0,000
1 urbanism
Obţinerea / prelungirea valabilităţii autorizaţiei de 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2 construire (1% x C+M)
3
Obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi
branşamente la reţelele publice de apă, canalizare, 1,000 0,225 0,000 1,000 0,279
gaze, termoficare, energie electrică, telefonie
4 Obţinere aviz sanitar, sanitar veterinar şi fitosanitar 0,300 0,067 0,000 0,300 0,067
5 Obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
adresa
6 Întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului
Cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Cartea Funciara
7 Obţinerea avizului PSI 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Obţinerea acordului de mediu 0,200 0,045 0,000 0,200 0,045
9 Căi ferate industriale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
10 Alte avize şi acorduri solicitate prin lege 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 1,700 0,337 0,000 1,700 0,337

III - PROIECTARE ŞI INGINERIE

Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor de
86,000 19,327 20,640 106,640 23,966
1 proiectare :
1 Studii teren (geo, expertiza, topo) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1,1 Studii de fezabilitate 16,000 3,596 3,840 19,840 4,459
1,2 Proiect tehnic 70,000 15,731 16,800 86,800 19,507
1,3 Detalii de execuţie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1,4 Verificarea tehnică a proiectării 1,000 0,225 0,240 1,240 0,279
1,5 Consultanta 15,000 3,371 3,600 18,600 4,180
1,6 Asistenta tehnică 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III (fără TVA) 102,000 22,923 24,480 126,480 28,424

35
 IV - ORGANIZAREA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ
1 Documentaţii tender pentru toate specialităţile 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL IV 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

V - CHELTUIELI PENTRU CONSULTANŢĂ

1 Consultanţă în elaborarea planului de afaceri 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2 Consultanţă în managementul investiţiei 15,000 3,371 0,000 15,000 3,371
TOTAL V 15,000 3,371 0,000 15,000 3,371
1 2 3 4 5 6 7

VI - CHELTUIELI PENTRU ASISTENŢĂ TEHNICĂ

2
Asistenţă tehnică din partea proiectantului pe parcursul 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
implementării proiectului
3 Asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
şantier desemnaţi de solicitant
TOTAL VI 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II+ TOTAL III + TOTAL IV + TOTAL

118,700 26,631 24,480 143,180 32,133
V + TOTAL VI)

Devizul obiectului
Capitolul 4 din devizul general
CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢIA DE BAZĂ

Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind utilizarea energiei regenerabile

în lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014

(publicat pe pagina web a Băncii Centrale Europene)

Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza cheltuielilor unor obiecte similare

1
RON
EURO= 4,4497

Valoare (inclusiv
Valoare, fără TVA TVA
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de TVA)
Nr. cheltuieli mii
Crt. mii Lei Euro mii Lei mii Lei mii Euro

I - LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII

1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de
rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare, 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
compartimentări, finisaje)
3 Izolaţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4 Instalaţii electrice 80,000 17,979 19,200 99,200 22,294
5 Instalaţii sanitare 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801

36
6 Instalaţii de încălzire 300,000 67,420 72,000 372,000 83,601
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Instalaţii de telecomunicaţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 530,000 119,109 127,200 657,200 147,695

II - MONTAJ
1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801
TOTAL II 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801

III - PROCURARE
1 Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690
2 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4 Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 2853,500 641,279 684,840 3538,340 795,186

37
 Devizul obiectului
Capitolul 4 din devizul general
UTILAJE

Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind utilizarea energiei regenerabile
în lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014
(publicat pe pagina web a Băncii Centrale Europene)

Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza ofertelor de la furnizori

1 EURO
= 4,4497 RON

Valoare (inclusiv
TVA
Nr. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de Valoare fără TVA TVA)
Crt. cheltuieli mii mii
mii Lei mii Lei mii Lei
Euro Euro

1 Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj

1.1 Panou solar cu 30 tuburi vidate 45 buc 105,000 23,597 25,200 130,200 29,260
1.2 Boiler 5000 litri 2 buc 45,000 10,113 10,800 55,800 12,540
1.3 automatizare solar 9,000 2,023 2,160 11,160 2,508
1.4 Grup pompare 22,500 5,057 5,400 27,900 6,270
1.5 sistem tocare si uscare biomasa 262,000 58,880 62,880 324,880 73,012
1.6 sistem stocare biomasa 65,000 14,608 15,600 80,600 18,114
1,7 sistem transport biomasa 63,000 14,158 15,120 78,120 17,556
Instalatie cogenerare 455 kw incalzire,350kw 1327,000 298,222 318,480 1645,480 369,796
1,8 electric
1,9 turn racire 70,000 15,731 16,800 86,800 19,507
1,10 Motor 300 kw 205,000
TOTAL 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690

3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

Derularea intregului proiect va fi esalonata in cursul a 6 luni de zile, de la data semnarii
contractului de finantare impus de orice program de finantare europeana. In prima luna de la
aprobarea finantarii se vor derula activitati de pregatire a achizitiei, a echipei de implementare
a proiectului precum si cele legate de activitatea administrativa a proiectului, fluxul de
numerar fiind redus. Prima achizitie ce se va realiza si deconta este prevazuta in a doua luna si
reprezinta achizitia serviciilor de proiectare si contractarea lucrarilor de executie. In a treia
luna se vor realiza lucrarile de organizare de santier, achizitionarea materialelor si realizarea
constructiei. In luna a patra sunt programate lucrarile de executare, montarea colectorilor

38
termici verticali, montarea echipamentelor in statia termica. In ultimele 2 luni sunt programate
lucrarile de racordare la instalatiile existente, efectuarea probelor, receptia lucrarilor,
instruirea personalului de intretinere a instalatiilor si redacatarea raportului final.

Asadar, sintetic fluxul de numerar va fi grupat pe 5 luni de zile si se prezinta astfel:

• Valoarea totala a investitiei: 3755000 LEI ( TVA inclus)
844039 EURO (TVA inclus) - curs 4,45 lei

4.ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR

DE PERFORMANTA FINANCIARA

4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei

de referinta
Investitia “ Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind
utilizarea energiei regenerabile” vizeaza:
• reducerea cheltuielilor bugetului local afectate de consumul de energie si imbunatatirea
echilibrului bugetar, intrucat, in prezent, sistemul actual implica o slaba independenta
financiara a patinoarului;
• reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in principal
combustibili fosili) si imbunatatirea sigurantei in aprovizionare, protectia mediului prin
reducerea emisiilor puluante si combaterea schimbarilor climatice;
• diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii pentru
productia de energie termica/, electrica.
In prezent, consumul de energie pentru incalzire, electricitate si prepararea apei calde
menajere ocupa o parte importanta din ventiturile bugetare.

39
4.2. Analiza optiunilor
Analiza are in vedere trei optiuni de lucru:
• optiunea 1, care este reprezentata de situatia existenta (varianta fara investitie);
• optiunea 2, se realizeaza investitia propusa: ” Modernizarea patinoarului Cârţa, prin
realizare de investiţii privind utilizarea energiei regenerabile, in valoare de 844039 EURO
(varianta cu investitie maxima);
• optiunea 3, se realizeaza investitia, doar cu instalatia de colectori de soare 200000 EURO
(varianta cu investitie medie).
Optiunea 1 – Varianta fara investitie
In prezent, pentru obiectivul in studiu, se cheltuiesc anual, pentru incalzire, electricitate si
preparare apa calda menajera sume ce reprezinta un procent important din cheltuielile curente,
inclusiv cheltuieli de personal al patinoarului din Carţa. Acest aspect impune: • o serie de
bariere in dezvoltarea economică , blocand orice initiative in ceea ce priveste infiintarea unor
obiective economice si sociale, in conditiile in care exista propuneri pentru extinderea
obiectivelor, cresterea numarului orelor de funcţionare, s.a.m.d; • in acelasi timp, se
preconizează creşterea tarifului la combustibil cu cel putin 5% anual, pentru un orizont de 15
– 20 ani. In acelasi timp, veniturile bugetului au inregistrat cresteri insignifiante, iar in ultimii
do ani, chiar scaderi. Rezultatul este o creştere continua a ponderii cheltuielilor cu energia,
care va conduce la incapacitatea financiara a patinoarului

Optiunea 2 – (varianta cu investitie maxima): Eficientizarea consumului de energie

termica, in valoare de 844039 EURO
Avantajele in acest caz ar fi urmatoarele:
• in primul rand, aceasta optiune, a carei eficienta se va vedea in paragraful 4.3, acopera
intregul consum de energie termica. Veniturile generate pe an sunt de 43000
EURO , ceea ce coroborat cu optiunea 1, va conduce la crearea unor disponibilitati la nivelul
bugetului de aceiasi marime financiara si deci cresterea capacitatii patinoarului de a finanta
noi proiecte si cheltuieli,

Optiunea 3 – (varianta cu investitie medie) – se realizeaza investitia, dar cu o valoare la

jumatate 200000EURO.
Aceasta investitie ar elimina functionare cazanelor pe lemne in zilele insorite.

40
4.3. Analiza financiara
Premisele analizei financiare sunt urmatoarele:
• rata de actualizare utilizata in analiza financiara a proiectului este de 5%;
• orizontul de timp – 20 ani
• timpul mediu de utilizare a instalatiilor de 30 ani.
Conform devizului general, costul investitiei este de 844039 EURO cu TVA inclus, din
care:
• 90% reprezinta subventie AFM –759635 EURO cu TVA inclus
• 10% reprezinta costuri suportate in regie proprie – 84403 EURO cu TVA inclus.

Durata de recuperare a investitiei este de:

DR =844039/43000=19.62 ani

Dacă s-ar găsi sprijin de finanţare, investiţia s-ar amortiza in 2,5 ani.(84403+ cheltuieli
neprevăzute/43.000= cca 2,5 ani)
Din care 43000 euro sunt posibile beneficii pe un an din vânzarea energiei electrică şi a
economisirea de combustibil lemnos.

Ca investitia sa fie rentabila este necesera sprijinul statului sau a uniunii europene.

4.4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica:

valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost beneficiu
Nu este necesara intocmirea analizei economice deoarece proiectul nu are un impact
semnificativ la bunastarea economica a regiunii sau a tarii.

4.5. Analiza de risc

a. Ipoteze la diferite nivele
Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr-o gama larga de activitati, care se
finalizeaza cu obtinerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului.
Activitatile proiectului au la baza o serie de ipoteze sau prezumtii, care trebuie a fi, in
prealabil, solutionate prin derularea in bune conditii ale proiectului. Ipotezele apar ca factori
mai presus de controlul direct al proiectului, fiind necesare pentru ca proiectul sa se poata
indeplini, factor definiti pozitiv si in termini masurabili, iar incertitudinile apar ca si

41
modificari posibile ale elementelor proiectului, dar a caror posibilitate de aparitie nu este
cunoscuta.
Ipotezele formulate in legatura cu prezentul proiect, pot fi diferentiate pe trei faze:
• faza de pregatire si elaborare proiect;
• faza de implementare a proiectului;
• faza de gestiune si monitorizare a proiectului.

Masuri de contracarare a riscurilor

Administararea riscurilor interne proiectului:
a) In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune, sunt
prevazute marje de eroare pentru etapele cele mai importamnte ale proiectului;
b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;
c) Managerul de proiect, impreuna cu responsabilul juridic si responsabilul tehnic se vor
ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu entitatile implicate in implementarea
proiectului;
d) Responsabilul tehnic se va implica direct si va supraveghea atent modul de executie al
lucrarilor, avand o bogata experienta in domeniu. Se va implementa un sistem riguros de
supervizare a lucrarilor de executie. Acesta va presupune organizarea de raportari partiale
pentru fiecare stadiu al lucrarilor in parte. Acestea vor fi prezentate in documentatia de
licitatie si la incheierea contractelor;
e) Se va urmari incadrarea proiectului in standarde de calitate si in termenele prevazute;
f) Se va urmari respectarea specificatiilor referitoare la materiale, echipamente si metode de
implementare a proiectului;
g) Se va pune accent pe protectia si conservarea mediului inconjurator.

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Investitia se doreste a fi implementata prin obtinerea unei finantari nerambursabile in cadrul
„Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care
utilizeaza energie solara, geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la
imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”, aprobat de Ordinul ministrului mediului, nr.
565 din 08 mai 2009, prin dispozitia presedintelui Administratiei Fonsuli pentru mediu nr.212
din 17 iunie 2009. Proiectul este asimilat proiectelor de utilitate publica, procentul de
finantare nerambursabila este de 90% din totalul cheltuielilor eligibile.

42
6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZARA
INVESTITIEI
6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie
In faza de executie a montajului echipamnetelor se pot creea locuri de munca pentru
personalul din zona, de specialitati diferite: instalatori, ingineri instalatori, electricieni,
muncitori necalificati, constructori. Numarul de locuri de munca ce se pot creea este de
6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare
In faza de operare, ramane la latitudinea consiliului local, daca se angajeaza personal nou, sau
se transfera din personalul care este specializat in centrala termica a patinoarului. La sistemele
de cogenerare, nu este necesar personal permanent, de aceea se recomanda utilizarea
personalului din centrala termica a patinoarului, pentru verificari periodice si remedieri
accidentale: completare cu apa in instalatii, reglare parametrii de functionare, curatarea
filtrelor mecanice.

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTITIEI

7.1. Valoare totala (INV), inclusiv TVA
Valoare totala a investitiei: 844039 EURO
7.2. Esalonarea investitiei (INV/C+M)
Investitia propusa se va realiza in 5 luni.
Valoare investitiei an I:
844039 EURO
7.3. Durata de realizare
Durata de implementare a proiectului este de 5 luni, din care durata de realizare a C+M
este de 3 luni
7.4. Capacitati (in unitati fizice si valorice)
- productia anuala de energie termica: 700 MWh/an
-producţie enrgie electrică cu 5 ore funcţionare pe zi:300 kw x 5 ore x 300 zile=450 MWh

43
Necesarul de panouri solare

Aparatul de tratare a gheţii are nevoie de 1000 litri de apă caldă la 45 de grade pe oră. Cu 8
ore de funcţionare reiese un necesar de 10000 de litri, care ar acoperi şi consumul de apă
caldă menajeră la grupurile sanitare.

Calculul de dimensionare a boilerelor pentru prepararea apei calde:

Pentru dimensionarea orientativă, din punct de vedere termic, a sistemului de preparare a apei
calde menajere pentru locuinţe, în cazul utilizării surselor regenerabile de energie, se poate
considera un consum normal de apă caldă de 50 l/pers/zi, la temperatura de 45°C. În cazul în
care beneficiarul estimează că va depăşi consumul normal de apă caldă indicat în tabel, se va
ţine seama de acest lucru şi se va dimensiona boilerul pentru consumul de apă indicat de
beneficiar.

Volumul minim al boilerului vbmin, se poate calcula cu relaţia:

Unde:
-Vmin-volumul minim al boilerului in litri
-n-numărul de persoane-in cayul nostru 8000/50=160
-Cz consumul zilnic normat pe persoană (50 litri)
-f-factor de supradimensionare f=1,2
-tar-temperatura apei reci la intrare in boiler tar=10 grade C
-tb-temperatura apei calde din boiler tb=45 grade

Vbmin=1.2*[160*50*(45-10)/45-10]=10000 litri

În cazul utilizării energiei solare, sau energiei geotermale (pompe de căldură) boilerele se vor
supradimensiona faţă de volumul minim de apă, cu un factor de supradimensionare f=1,2…2.

44
În cazul preparării apei calde menajere la 45°C, acestă supradimensionare are scopul ca în
timpul utilizării apei calde, să nu fie sesizată o scădere progresivă evidentă a temperaturii
apei, datorate pătrunderii treptate în boiler a apei reci care completează apa caldă consumată.
În cazul boilerelor cu volumul minim calculat după relaţia matematică prezentată anterior, pe
măsură ce s-ar consuma apa caldă din boiler şi aceasta ar fi înlocuită de apă rece, s-ar sesiza
scăderea treptată a temperaturii apei calde, ceea ce ar crea un fenomen de disconfort evident
în cazul utilizării unor cantităţi mai mari de apă caldă, la un moment dat (ex. în timpul
duşului). În cazul preparării apei calde menajere la 60°C, dar cu ajutorul energiei solare,
caracterizată printr-o intensitate a radiaţiei foarte variabilă, supradimensionarea boilerului este
necesară pentru a se putea acumula o cantitate mai mare de apă decât cea minimă necesară, în
vederea reducerii consumului de energie pentru preparea apei calde menajere, în zilele cu
radiaţie solară este mai puţin intensă. Astfel dacă factorul de supradimensionare este f=2, într-
o zi cu radiaţie solară intensă se va putea prepara şi acumula gratuit (folosind energia solară),
o cantitate dublă de apă caldă menajeră, care va acoperi integral consumul şi pentru ziua
următoare, în cazul în care acea zi nu va beneficia de un nivel ridicat al radiaţiei solare (ex. o
zi ploioasă sau rece şi înnorată). În acest fel, sursa alternativă de energie pentru prepararea
apei calde, nu va funcţiona a doua zi după una însorită, ceea ce reprezintă o economie
importantă de energie şi o reducere semnificativă a costurilor de exploatare a unei asemenea
instalaţii de preparare a apei calde menajere. În cazul instalaţiilor de preparare a apei calde
menejare cu ajutorul combustibililor clasici, a biomasei solide, a biogazului sau a energiei
electrice, nu este necesară supradimensionarea boilerului

Necesarul de energie pentru inălzirea apei:

Sarcina termică Qacm necesară pentru prepararea apei calde menajere se determină cu
relaţia:

unde,

45
Rezultă:

Qacm=(160*50*10*35)(8*3600)=97,22 kw

Pentru acest necesar de căldură avem nevoie de 200 mp de panouri solare cu eficientă
de 730kwh/m2/an

Dacă alegem panouri solare cu 30 tuburi vidate de 4,5 mp fiecare, rezultă că avem
nevoie de 45 de panouri solare.

46
8.CONCLUZII

Realizarea proiectului cu cazan pe cogenerare ar fi utilă, numai dacă composesoratele care

susţin patinoarul, ar livra deşeuri lemnoase sau alte lemne nevalorificabile provenite din
exloataţiile păduriilor.
Aceasta ar fi benefic şi din punct de vedere al naturii.
Acest cazan 350 kW electric, 450 kW termic, ar face faţă necesarului de căldură şi apă caldă a
clădirii, numai că consumă 400 kg de tocătură de lemn pe oră. Dacă această tocătură ar trebui
achiziţionată, investiţia nu ar fi viabilă pentru că acest fel de biomasă costă 400 RON/tonă.
Funcţionând 5 ore pe zi, ar insemna 2 tone de tocătură pe zi=800 Ron\zi, care ar insemna in 8
luni şi cu 25 zile pe lună:
800x25x8=160000 RON/an=36000 Euro, care este mai mare decât ce se cheltuie actual.

Beneficiul adus de acest cazan ar fi:

Venit din certuificate verzi 2 buc x 50 euro x o,3 mw x 1000ore=30000

Venit din vanzare de energie 32 euro x 0,3 mw x 1000 ore=9600
Venituri totale anuale din energie 30000 +96000=36900 Euro/an
Venituri din economisirea de cumpărarea lemn rigid 15000 euro

Sistemul cu panouri solare ar avea beneficiului lui ca in zilele insorite nu ar trebui să se

pornească cazanele, evitând astfel arderea de combustibili solizi şi acest sistem nu trebuie
supravegheat toată ziua.

Cu această investiţie s-ar putea achiziţiona şi sistemul de depozitare, de tocare şi de uscare a

biomasei, care impreună cu sistemul de cogenerare ar fi a noutate in judeţul Harghita.

-Se recomandă:
 găsirea fonduri pentru investiţie
 montare schimbător de căldură pe aparatul de răcire
 regândirea folosirii centralei de tratare a aerului
 eliminarea boilerelor electrice
 schimbarea becurilor existente la becuri economice.

47