Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este
fascinant
descopera.ro/dnews/13928725-secretul-inteligentei-umane-descoperit-de-savanti-este-fascinant
Creşterea spectaculoasă a inteligenţei umane, prin care omul se deosebeşte atât de mult
de restul regnului animal, s-ar putea datora unei singure gene, care duce la sporirea
numărului de celule dintr-o regiune-cheie a creierului, au descoperit oamenii de ştiinţă.
Capacităţile cognitive ale omului, prin care acesta se distanţează mult chiar şi de cele mai
apropiate rude actuale ale sale din regnul animal – maimuţele antropoide – s-ar putea
datora unei singure gene, absolut specifică oamenilor, arată un studiu recent.
Gena a fost identificată la omul modern (Homo sapiens), la omul de Neanderthal şi la o altă
specie umană dispărută, numită omul din Denisova (sau denisovan), dar nu şi la
cimpanzei.
Gena a permis dezvoltarea zonei numite neocortex, care a ajuns să conţină, la om, mult
mai mulţi neuroni decât la orice altă specie, inclusiv maimuţele antropoide.
Acum cca. 3,8 milioane de ani, Australopithecus afarensis, un strămoş primitiv al omului,
avea un creier cu volumul de numai 500 cm cubi, aproximativ o treime din volumul cerebral
1/3
al omului actual.
Acum 1,8 milioane de ani, Homo erectus avea un creier cu volum dublu faţă de cel al
australopitecului şi trăia în grupuri sociale mai complexe, folosea unelte şi întrebuinţa focul.
Oamenii moderni (în sens anatomic) Homo sapiens şi „verii” lor dispăruţi, omul de
Neanderthal şi omul din Denisova, aveau creiere cu volumul de aproximativ 1.400 cm cubi,
cea mai mare creştere înregistrându-se în zona numită neocortex, care conţine un număr
foarte mare de neuroni şi este sediul unor funcţii avansate precum limbajul şi gândirea
logică.
Cercetătorii au analizat genele care erau activate, la şoareci şi la oameni, în stadiul cel mai
intens al dezvoltării creierului.
Acest fragment de ADN făcea cândva parte dintr-o genă mult mai mare, dar, cumva, a fost
duplicat (au apărut copii ale sale), iar fragmentul duplicat a fost inserat în genomul uman.
Cercetătorii au inserat şi activat acest fragment de ADN în creierul şoarecilor. Deşi aceste
animale au în mod normal un neocortex neted (fără circumvoluţiuni) şi slab dezvoltat, la
şoarecii la care a fost inserată gena umană neocortexul s-a dezvoltat mai mult, conţinând
un număr mai mare de neuroni şi prezentând chiar o tendinţă de a forma circumvoluţiuni
(„cutele” sau „încreţiturile” caracteristice creierului animalelor mai evoluate, ca şi omului – o
configuraţie care permite acumularea mai multor neuroni într-un volum mic de spaţiu).
Cercetătorii nu au testat inteligenţa şoarecilor, pentru a vedea dacă a sporit, dar aceasta
este o potenţială direcţie de cercetare pentru viitor, a declarat Marta Florio.
3/3