?arpele de casa (Natrix natrix), uneori numit ?arpe inelat, ?arpe de iarba sau ?

arpe de apa, este un ?arpe eurasiatic neveninos. De obicei acesta poate fi �nt�lnit
�n apropierea apelor sau �n paduri ?i se hrane?te aproape exclusiv cu amfibieni.

Capul lui este mic. Ochii au o privire fixa; nu clipesc pentru ca pleoapele sunt
concrescute. Pe fiecare parte a capului are c�te o pata alb-galbuie, �n forma de
semiluna. �n v�rful botului se afla o scobitura, pe unde intra ?i iese limba lunga,
sub?ire ?i bifurcata, cu mare mobilitate ?i rol �n pipat.

Trunchiul acoperit cu solzi este lung, cilindric, ?i se termina cu o coada ascuti?a

spre v�rf. El este lipsit de membre. Pe uscat, ?arpele se deplaseaza prin t�r�re;
�n apa �noata fie scufund�ndu-se, fie ?in�nd capul la suprafa?a.

?arpele se hraneste cu ?oareci ?i ?op�rle, fara o mestecare prealabila. Hrana poate

fi mai voluminoasa dec�t corpul sau pentru ca: gura se poate largi lateral datorita
unui ligament elastic, care une?te cele doua par?i ale mandibulei; gura se poate
deschide larg de sus �n jos, deoarece osul patrat, prin care mandibula se
articuleaza de craniu, ia o pozi?ie verticala. �n repaus are pozi?ie orizontala;
din?ii conici ?i ascu?i?i sunt �ndrepta?i spre fundul gurii, re?in�nd prada;
glandele salivare produc mai multa saliva, �nlesnind �nghi?irea hranei;
lipsa sternului (?arpele nu are cavitate toracica), elasticitatea pere?ilor
esofagului ?i ai stomacului u?ureaza �naintarea prazii.
?arpele se �nmul?e?te prin oua. Ele sunt albe, de marimea celor de porumbel. Dupa
ce sunt clocite la soare, din ele ies ?erpi. Pentru ca ?arpele sa poata cre?te,
nap�rle?te periodic, ie?ind din pielea veche, crapata la cap, care se rasfr�nge ca
o manu?a.

?erpii (Serpentes) sunt un subordin de reptile fara membre din ordinul Squamata.
C�teva specii de ?erpi sunt veninoase ?i to?i ?erpii sunt carnivori.

Sunt apode ?i t�r�toare.

Carnivore.
?erpii, cunoscu?i ?i sub numele de ofidieni, sunt reptile cu solzi a caror
principala caracteristica este mobilitatea unica a oaselor faciale, forma lunga a
corpului ?i lipsa membrelor. Capul, trunchiul ?i coada sunt acoperite de solzi
duri. Partea caracteristica a scheletului unui ?arpe este craniul: articula?iile
maxilarelor au un ligament extrem de elastic, ceea ce le da o mobilitate
extraordinara. Astfel se explica de ce ?arpele �?i poate mi?ca gura �n toate direc?
iile ?i o poate deschide extrem de larg, reu?ind sa �nghita o prada mult mai mare
dec�t propriul sau cap. Din?ii �l ajuta sa mu?te ?i sa fixeze prada, dar nu pot
mesteca, prin urmare ?arpele trebuie sa �?i �nghita prada �ntreaga. ?erpii urca ?i
coboara printre crengi, se ca?ara, �noata ?i se scufunda cu o agilitate
extraordinara, tocmai datorita excep?ionalei mobilita?i a coastelor ?i vertebrelor.
?erpii au aspecte foarte diferite ?i s-au adaptat astfel �nc�t traiesc �n aproape
orice ni?a ecologica, excep?ie fac�nd doar regiunile polare. Aproximativ 3 000 de
specii de ?erpi sunt neveninoase ?i �?i folosesc col?ii �ndrepta?i pentru a apuca ?
i fixa prada. . De?i mici la numar, ?erpii venino?i sunt ?i ei rasp�ndi?i �n
�ntreaga lume, cu precadere �n regiunile tropicale, ?i sunt echipa?i cu col?i
special adapta?i, pe care �i folosesc pentru a injecta veninul �n prada.

Cuprins [ascunde]
1 Anatomia
2 Reproducerea
3 Evolu?ia ?i filogenia
4 Rasp�ndirea
5 Hrana
6 �n Rom�nia
6.1 ?erpi rari de dimensiuni mari
6.2 Specii din Rom�nia
6.2.1 Infraordinul Henophidia
6.2.1.1 Familia Boidae
6.2.1.2 Familia Colubridae
6.2.1.3 Familia Viperidae
7 Clasificare
7.1 Infraordinul Alethinophidia
7.2 Infraordinul Scolecophidia
8 Simbolistica
9 Referin?e
10 Legaturi externe
Anatomia[modificare | modificare sursa]
Au schelet; Corpul con?ine numeroase vertebre, fiecare dintre ele ata?ata de o
pereche de coaste care, �ntr-un fel, substituie membrele, deoarece se termina cu o
forma?iune musculara conectata de partea ventrala, pe care ?arpele se deplaseaza.
Corpul lung ?i zvelt al unui ofidian nu con?ine niciodata mai pu?in de 100
vertebre, ajung�nd uneori sa con?inta chiar peste 500.
Se deplaseaza cu ajutorul mu?chilor. Deplasarea lor generala este cea in zig-zag.
Cu ajutorul mu?chilor ?i vertebrelor, ei aproape plutesc deasupra nisipului de?
ertului.
Ochii au ploapele unite, privirea fixa ?i nu clipesc. Vazul este dezvoltat.Ei vad
infra rosu adica vad caldura corpului.

Urechile nu au pavilioane.Serpii nu aud, ci doar simt vibratiile cu ajutorul

limbii.

Mirosul este foarte bine dezvoltat. Limba este lunga, bifurcata ?i serve?te la
miros.

Modul de via?a este terestru la cea mai mare parte a ?erpilor ?i acvatica la ?
arpele de apa.

Reproducerea[modificare | modificare sursa]

�nmul?irea ?erpilor consta �n depunerea oualelor �n gauri �n nisip, pentru
protejarea ?i �ncalzirea lor. Majoritatea ?erpilor depun oua, dar unii nasc pui
vii. Spre deosebire de ouale pasarilor, cele de ?arpe au �nveli?ul flexibil,
pielos. Puii de ?arpe au un fel de dinte ascu?it pe bot, cu ajutorul caruia ies din
ou.

Evolu?ia ?i filogenia[modificare | modificare sursa]

Rasp�ndirea[modificare | modificare sursa]

Habitat
?erpii se gasesc �n absolut orice tip de mediu, de la cele mai uscate ?i mai aride
de?erturi p�na la cele mai umede paduri tropicale. Sunt �n special rasp�ndite �n
regiunile tropicale ?i subtropicale din Africa, Asia, Australia ?i cele doua
Americi, pentru ca aici temperaturile sunt mai ridicate ?i exista o mare
diversitate de specii cu care se pot hrani. Multe specii de ?erpi traiesc in
arbori, dar altele prefera sa traiasca pe sol, �n mla?tini sau �n c�mp deschis.
Exista ?erpi marini care �?i petrec aproape toata via?a �n largul oceanului. Cum
reptilele au nevoie de caldura mediului, aria de rasp�ndire a acestora este
limitata de temperatura ?i ele sunt din ce �n ce mai pu?in rasp�ndite pe masura ce
ne apropiem de poli. Chiar ?i �n zonele cu ierni grele ?i perioade �ndelungate de
frig, exista �nsa multe specii de reptile, care rezista datorita capacita?ii de
hibernare. Spre deosebire de multe alte animale terestre, care produc caldura
vitala a corpului din energia pe care ?i-o iau din alimente, reptilele nu �?i pot
genera propria caldura corporala. Ele sunt animale care se bazeaza pe caldura
mediului �nconjurator pentru a-?i men?ine temperatura corpului la parametri
constan?i. Multe specii �?i petrec intervale lungi de timp fac�nd bai de soare,
adesea aplatiz�ndu-?i corpul, pentru a putea cre?te suprafa?a care este �ncalzita
de soare. Ca urmare, reptilele �?i pot men?ine metabolismul la un nivel mult mai
scazut.

Hrana[modificare | modificare sursa]

Se hrane?te cu broa?te, ?oareci, ?op�rle, insecte ?i cu alti serpi. �nghite ?i
animale mai voluminoase dec�t corpul sau datorita ligamentului elastic, care leaga
cele doua jumata?i ale mandibulei ?i a osului patrat. �n repaus acesta are pozi?ie
orizontala. C�nd ?arpele se hrane?te, osul are pozi?ie verticala, marind cavitatea
bucala. Din?ii curba?i spre interior re?in prada. Alunecarea hranei prin faringe ?i
esofag se datoreaza elasticita?ii acestor organe, secre?ei de saliva ?i lipsei
sternului.

�n Rom�nia[modificare | modificare sursa]

?erpi rari de dimensiuni mari[modificare | modificare sursa]
�n comuna constan?eana Cuza Voda, �n iunie 2011, a fost semnalat un ?arpe, care
potrivit declara?iilor martorilor, avea cca 5 m lungime ?i capul de marimea unei
broa?te ?estoase medii. Un specialist a declarat ca este posibil sa fie un ?arpe
boa constrictor, adaug�nd ca �n urma cu sute de ani a existat o astfel de specie �n
Dobrogea, �nca se credea ca aceasta specie a disparut din zona. Exemplare de marime
similara au fost semnalate periodic ?i �n Mun?ii Macinului. Cercetatorii spun ca ar
mai exista doar cca 10 exemplare �n Rom�nia.[1]

Specii din Rom�nia[modificare | modificare sursa]

Infraordinul Henophidia[modificare | modificare sursa]
Familia Boidae[modificare | modificare sursa]
Eryx jaculus turcicus (Olivier 1801) = ?arpe de nisip, Boa de nisip
Familia Colubridae[modificare | modificare sursa]
Natrix natrix natrix (Linnaeus 1758) = ?arpele de casa
Natrix tessellata (Laurenti, 1768) = ?arpele de apa
Dolichophis caspius (Gmelin, 1789) sau Coluber jugularis caspius Gmelin, 1789 = ?
arpele rau, ?arpele cu abdomenul galben
Elaphe sauromates (Pallas, 1811) sau Elaphe quatuorlineata sauromates (Pallas,
1814) = Balaur, Balaur dobrogean, ?arpele cu patru dungi rasaritean
Zamenis longissimus (Laurenti, 1768) sau Elaphe longissima longissima (Laurenti,
1768) = ?arpele lui Esculap
Coronella austriaca austriaca (Laurenti 1768) = ?arpele de alun
Familia Viperidae[modificare | modificare sursa]
Vipera ammodytes ammodytes (Linnaeus 1758) = Vipera cu corn, Vipera cu corn bana?
eana
Vipera ammodytes montandoni Boulenger 1904 = Vipera cu corn dobrogeana
Vipera berus berus (Linnaeus 1758) = Vipera, Vipera comuna
Vipera berus bosniensis (Boettger, 1889) = Vipera bosniaca - prezen?a �n Rom�nia
discutabila
Vipera nikolskii sau Vipera berus nikolskii (Vedmederya, Grubant & Rudajewa 1986) =
Vipera lui Nikolsky
Vipera renardi renardi (Christoph 1861) sau Vipera ursinii renardi (Cristoph, 1861)
= Vipera de stepa Renard - prezen?a �n Rom�nia discutabila, unii autori considera
popula?iile din Rom�nia ca apar?in�nd subspeciei Vipera ursinii moldavica
Vipera ursinii rakosiensis M�hely, 1894 = Vipera de f�nea?a
Vipera ursinii moldavica Nilson, Andr�n & Joger, 1993 = Vipera de stepa moldava
Clasificare[modificare | modificare sursa]
Vezi ?i: Lista genurilor de ?erpi.
Infraordinul Alethinophidia[modificare | modificare sursa]
Suprafamilia Henophidia
Familia Aniliidae
Familia Anomochilidae
Familia Boidae
Familia Bolyeridae
Familia Cylindrophiidae
Familia Loxocemidae
Familia Pythonidae
Familia Tropidophiidae
Familia Uropeltidae
Familia Xenopeltidae
Suprafamilia Xenophidia
Familia Anomalipidae
Familia Leptotyphlopidae
Familia Typhlopidae
Infraordinul Scolecophidia[modificare | modificare sursa]
Suprafamilia Typhlopoidea
Familia Acrochordidae
Familia Atractaspididae
Familia Colubridae (nap�rca)
Familia Elapidae
Familia Hydrophiidae
Familia Viperidae (vipera)
Simbolistica[modificare | modificare sursa]
?arpele: este simbolul cre?tin al raului, al lui Lucifer, �ngerul cazut.[necesita
citare] Conform Vechiului Testament, ?arpele din gradina Raiului a ispitit-o pe Eva
sa guste din pomul Cuno?tin?ei Binelui ?i Raului (Geneza 3:1-7), acest lucru
conduc�nd la caderea protoparin?ilor Adam ?i Eva din Rai (Geneza 3:23-24).

Conform Evangheliei dupa Ioan (Ioan 3:14) lucrarea de m�ntuire a lui Hristos este
simbolizata de ?arpele ridicat de Moise �n pustie. �n Vechiul Testament (Numeri
21:6-9) se poveste?te cum Moise a ridicat �n pustie un ?arpe de bronz care scapa de
la moarte pe cei care priveau catre acest ?arpe. Biblia spune ca Moise a facut asta
conform poruncii primite de la Dumnezeu.