SARCINA GEMELARA MULTIPLA Dezvoltarea intrauterina gi simultand a2 sau mai multi fefi de cdtre o singur femeie. Cauze’ - ereditaiea _vrsta mamei — peste 35 ani — cresterea FSH si eliminarea de ovar a2 sau mai multe ovule - mediu - stimuli luminogi ~ anotimpuri lungi - medicatie stimulatoare a ovulatiel ~intreruperea medicatiei anticonceptionare - ovulafii Muitipie (FSH duplicat) ‘Superfecundatia = fecundatia concomitenti a doua sau mai multe ovule, produse gi maturate in cadrul accluiasi ciclu ovarian. Superfetatia = fecundatia unui ovul matur produs dintr-o noua ovulatie, in cazul unei sarcini deja prezente. Sarcina gemelara - A. Dizigotica - B. Monozigotica A. Dizigotica — bivitelina - fecundatia a 2 ovule 70-80% dintre sarcinile gemelare la femei _ - in varst - multipare = ou sarcini dizigote in familie Situatii: cele dou’ ovule fecundate pot lua nastere: —- din ambele ovare (ovulatie biovarian’) - dintr-un ovar(ovulatie uniovariand) {. Ovulatie uniovariana - ovulele pot fi produse de un folicul biovocitar sau prin ovulatia concomitenté a 2 foliculi ovarieni, care ajung la ovulatie. Blastocistii sc implantcazd scparat, la distanfe variabile in cndometru, rezultand — placenta, corion, amnios ~ proprii 2. Ovulafia biovariané _ ovulele sunt fecundate de spermii diferite (au zestre geneticd diferita) - rezulta feti diferiti morfoiogic, fiziologic, psihic. = gemenii: - au sex diferit= acelasi sex = au grup sanguin si Rh - la fel = diferit - dermatoglife diferite - predispozitic ta boli si dezvoltari diferite Sarcina B, Monozigotica — univitelina =evolutia a 2 feti dintr-un singur zigot ~ este fecundatia unica a unui ovul cu o spermie, zigotul se scindeaza in primote 14 zile de la focundatic = frecventa 15-30% = cau7e ereditare = insofiti de anomalii de dezvoltare, malformatii (seindare cu defect) Embriogeneza sarcinii gemelare monozigote 1. —scindarea si separarea ovulului in stadiul de dou blastomere saracteristici: placenta proprie, dicoriald, diamniotica 2. = scindarea sau clivarea embrioblastului in stadiul de blastocit apare la fiecare cAte 0 linie primitiva gi se organizeaza discul embrionar ~ pana in ziua 8; frecventa 70-75% caracteristici: - placenté unica, monoclonald, diamniotica - scindarea se produce inaintea aparitiei cavitatii amniotice — se vor forma separat pentru fiecare embrioblast 3. Scindarea sau duplicarea discului smbrionar — in perioada de gastrulajie ~ pana in ziua 14. Caractristici: - dupa formarea finiei primitive unice nu mai poate avea loc 0 duplicajie normal a va fi - completa completa ~ dupa ziua a 14a - gemenii conjuncfi (uniti), freevenfa 1% din totalul sarcinilor gemelare monozigote = anexele — placenta unicd, monocoriala, diamniotica = gomenii monozigoti - au acciasi zestre gonctica — genotipic identici au asemanari fenotipice (morfologice, fiziologice, psihice)sex, constitufie, grup Rh, dermatoglife, predispozifie asemdnatoare la boli - anexele sunt comune in functie de etapa de duplicare Situajii apane + este - sindrom transfuvional transplacentar (se expiied prin formarea anastomozelor dintre cele 2 circulatii placentare. Atfel n fat se numeste transfuzat primeste sénge mai mult (primitor) = moartea fitulni prin - insnficient’ cardiac - hidramnios - la naslere este eritrodermic (rogu), greutate mai mare, placenta voluminoasd ~ celdlalt fat transfuzorul (donatorul) este: mai mic, palid, anemic, placenta atrofiata + duplicarea inegalé a discului embrionar + anastomoze vasculare placentare - fat acardiac - fat parazit Sarcina multips evolutia si nasterea a mai mult de 2 feti cauze _- poliovulatia urmata de fecundatie = sarcini monozigote cu formarea dintr-un ou a mai multor embrioni = poliembrionie ~rezulta: triplet, cvadrupleti, cvintripleti, sextripleti... Prezenfa anexelor embrionare dau indicii asupra modului de produeere. Ex: prezenja sacului amniotic ce corespunde numarului fetilor, arata cé procesul de scindare s-a produs inaintea formarii cavitatii amniotice. Triplet iau nastere - dintr-un zigot (ou) ~ placenta monocoriala, triamniotica, uneori fuzionata - din 2 oud - 2 placente ~ monocoriala, monoamniotica = monocoriala, diamniotica - I placenta — dicoriala, triamnioti - din 3 oud ~ 3 placente separate — fuzionale, tricoriale, triamniotice Cvadruplefi iau nastere - 1 ov ~ placenta unica, monocorialg, tetraamniotica 2 oud - 2 perechi de gemeni monozigoti 2 placente separate, monocoriale,diamniotice 1 placenta monocoriald, teraamniotica 3 oud = 3 placente - 2 monocoriale, monoamniotice = I monocorial4, diamniotica ME ae 4 oud —4 plbateri de la dezvoltarea yemenilor monozigo{i, prin defecte de scindare sau duplicare ale oulu + Se caracterizeaza prin fuziunea lor pe intinderi variabile prin pungi -tisulare si/sau viscerale ~ monstrii dublit = Cand corpul gemenilor este bine individualizat gi cu punti de fuziune simple (tesuturi somatice) = gemeni siame7i = Cénd duplicarea embrioblastului = discului embrionar este incompleta, unul dintre gemeni este imperfect dezvoltat = geaman parazit. Celalalt este bine dezvoltat = antozit Clasificare Gemeni simetrici - cu jonetiune superioara (craniu) - —s dorsala (spate, gluteal) - laterald (toraco-abdominala) - ventrala (toraco-gastrica; xifoidiand) =u jonctiune craniotoraci ~ ou jonefiune pelvina Gemeni simetrici —jonctiune parazitica _- craniala = gnatala - toraco-epigastrica - abdominalCoapliline Ladrelt 2ERTAE ARTROLOGLA $I BIOMECANICA ARTICULA locomotor repet, in mare, evolufia filogenetic’. cele dou funetii principale ale sale, de sustinere gi de locomofie, se dezvoltd impreuna cu sistermul nerves eare-i asigurd legdtura cu mediu! inconjurdtor. Evolutia, dupa nastere, a sensibilitayii si a mobilitafii se face in mai multe etape. Paralel cu inaintarea in virsti, se perfectioneaz’ procesele de elaborare gi de fixare a unor stereotipuri dinamice: in acelasi timp crese coordonarea si previzia migedrilor. Procesul de pertectionare a aparatului locomotor este inst valabil doar pana intr-un anumit moment al evolutiei, dupa care se apar tendinjele degeneriri ireversibile (fig 1). M Aparatul locomotor, y Fig. 1 I. Artrologia si biomecanica articulara Artrologia este partea din anatomie care trateaz structura si functile articulatiilor. ‘Termenul provine din limba greaca, in care “arthron” semnified articulatie sau ,,incheietura”, iar logos”, teorie. Articulatia reprezinté ansamblul elementelor prin care oasele sunt unite intre cle. Articulatiile se formeaza prin participarea pArtilor moi, care leaga intre ele extremitatile oaselor, asigurand mentinerea lor in conta asele, unite intre ele prin articulatii gi asupra c&rora se exercita forta muschilor inserafi alcdituiese aparatul locomotor, constituit, din punct de vedere fizic, din parghii. ‘Articulatiile reprezinté locul unde structurile de rezistentd, reprezentate de oase, asigurd miscarea uneia din componentele acesteia fata de cealalt. Structura anatomic a articulatiilor permite transmiterea tractiunilor, stabilitatea lanqului cinematic si diminuarea frecdrii Biomecanica reprezinta o ramura a biologiei, ce se ocupa cu studiul mecanicii aplicate in cadrul sistemelor biologice. Biomecanica articulara este 0 subramura a biomecanicii, ce studiazi principiile anatomice ale miscarii organismelor superioare, evidentiind functile mecanostructurilor osoase 5 rolul musculaturii in statica $i dinamica corporala. Biomecanica articularé analizeaza: = geometria articulara = particularitatile mecanice ale structurilor motorii (elasticitate, rezistenta la actiunea diferitelor forte) = modalitaji de adaptare in conditiile unor modificari patologice. ~Parintele biomecanicii” este considerat a fi Guillaume-Benjamin Duchenne (1806- 1875), cunoscut si sub numele de Duchenne de Boulogne, fondator al neurologiei si care este primul care a definit actiunea muschilor in lucrarea sa «Physiologie des mouvements démontrée a l'aide de l'expérimentation électrique et de l'observation clinique, et applicable a l'étude des paralysies et des déformations» (1867).yparatului Locomotor comandat de sistemul nerves, se declangeaza o serie de forfe Interioare care conlucrea7d la realizarea migeatilor. Forfele interioare sunt obligate sf inving’ o serie de forte exterioare care se opun migedrii, migearea reultind din interacjiunea forjelor interioare ale corpului omenese eu forfele exterioare ale mediului Pentru a se produce Iueru mecanic, forfele interioare trebuie s& fie superioare ca intensitate rezistenfelor opuse de forfele exterioare gi si acfioneze pe acceagi direetie, dar in sens invers acestora din urma, For{ele exterioare ce se opun migeirii sunt reprezentate de: gravitajie, greutatea corpului gi a segmentelor acestuia, presiunea almosferied, revistenja mediului, inertia, forja de reaclie a suprafe(ci de sprijin, forfele de frecare, diverse revistenje exterioare, Forfele interioare sunt repreventate de forfele dezvoltate de mugchii aflati contracjic. Succesiunea evenimentelor care i in realizarea unei migeari este urmatoarea: impulsul nerves + contractia muscular —+ mobi Mobilitatea articular trebuie consideratd un migcdrilor. Forma articulatiilor gi gradele de libertate ale acestora care determina directia gi sensul miscArilor gi care, in acclasi ti migcdrilor. Prin intrarea in aefiune a factor activ care participa la realizarea factori importanti sunt Contractia muscular nu este posibild in absen{a tonusului muscular, starea speciala de semicontractie pe care muschiul o prezinta si in repaus si care, ti conserva relieful si care se menfine pe cale reflex’ (reflex de intindere). Tonusul muscular confer& muschiului ctatea de a se contracta, ca urmare a impulsurilor nervoase motori ‘aracteristicle contracjici_musculare sunt forta de contractie si amplitudinea contractici, care depind de mecanica musculara, arhitectura muschiului (numarul fibrelor ‘musculare ale unui muschi si lungimea acestora) si locul de insertie al acestuia. Forfa dezvoltat& de un muschi aflat in contractie nu realizeazi numai mobilizarea pirghiilor osoase. Prin tonusul sau prin contractia voluntar’, muschii reprezinta unul din principalele mijloace de menjinere in contact a suprafefeler articulare. Revulta cf nu intreaga fort dezvoltat& intr-un muschi va fi utilizata in migcare, 0 parte consumandu-se pentru realizarea stabilitajii articulare, Conform paralelogramului forjelor, forta muscular (F) se descompune in dou’ componente (fig. 2): ‘© componenta tangential (F 2), care tinde si miste segmentul; ‘© componenta articularl (F 1), care se transmite articulatiei, cao forté compresiva (,08 pe 0s”) participa, aldturi de capsula si ligamente, la mentinerea in contact a suprafe{elor articulare. Fi F F2G ____ Din punetul de vedere al atiunii in raport cu sensul sensul de deplasare, muschii se impart in: ‘© muschi agonist muychi antagonisti # muychi sinergici © muschi fixator’ © muschi neutralizator in cadrul realizarii unci migc&ri, mugchii din jurul articulajiei sau ar implicate sunt organizaii in urmatoarcle tipuri de grupe functionale: = cuplul de forte, format din doua fore paralele care acjioneazi asupra parg! ‘osoase, dar in direcfii opuse (de exemplu mm flexori - mm extensor ai unei articulayii) = lanturile musculare, alcdtuite din muschii care pun in migcare un lant cinematic (articular). Gruparea se realizeaza in sens longitudinal, de-a lungul lanjului articular (de exemplu lanful muscular in dublu ,S” implicat in menincrea ortostatismul mm erectori = mm abdomenului — mm fesieri — mm anteriori ai coapsei — mm posteriori ai gambi = chingile musculare, grupari funcjionale in forma de ans, formate din cate doi muschi cu inser{ia distala apropiata gi capetele proximale divergente (chinga mm ‘obturatori, intern ¢ extern). r Parghiile osoase in mecanicd, parghia este un dispozitiv utilizat pentru a reduce forja aplicata in procesul de deplasare a unor corpuri, pe seama deplasarii mai mari a punctului de aplicare a acestei forte. Parghia reprezinta de obicei o bara care se poate roti in jurul unui punct numit punct de sprijin (S). Asupra parghici actioneaz& doud forte: ¢- forta care trebuie invinsd, sau rezistenyé - R. ‘© forfa cu ajutorul cdreia este invinsa rezistenja, numité forta activa — F. in biomecanica articular’, parghiile sunt formate din dou’ oase vecine, articulate mobil, ce constituie un cuplu cinematic. Parghiei biomecanice i se descriu: 2 punctul S sau de sprijin, care reprezint& articulafia sau punetul de desprijin pe sol. Prin punctul S trece axa biomecanic& a migc&rii = punetul R sau de rezistenfi, care reprezint& punctul de aplicare al rezistentei, respectiv a forfei ce se opune actiunii forjei musculare. in cazul articulatiilor, rezistena este reprezentata de greutatea segmentului care se deplaseaza sau corpului, respectiv forja cu care obiectul este atras spre sol in virtutea gravitafiei, la care se poate adauga greutatea unei eventuale sarcinii de mobilizat Notd: la anatomia pe viu, pentru evidentierea unui muschi, se cere subiectului sf efectueze migcarea a c&rui agent motor este muschiul in timp ce examinatorul se |, adic accentuea7d rezistenta pe care trebuie s& o invingé muschiul) = punetul F, sau tul de aplicare al fortei musculare si care corespunde inserti (punctul mobil in cursul contractei). Distanta dintre punetul de sprijin gi suportul uneia dintre forte se numeste bratul fortei (d), respectiv brajul rezistentei (r). Momentul unei forte reprezint& marimea fizic& ce exprim& un efect de rotate $1 fi calculat prin intermediul relatici: M =F xd x sina, unde: F reprezinta valoarea forjei musculare d - mirimea brajului de parghic (distanta perpendiculard dintre axa de migcare gi vectorul forei ) - unghiul format de directia sub care actioneaz& forta si bratul parghiei (fig. 3 a sib) copune migcaFig. 3 Raportul dintre muschi si parghia acestuia variaz& in functie de faza migcdrii (fig. 3 c). in diferitele momente ale actiunii, unghiul format de directia sub care actioneazd ‘mugchiul si bratul parghiei varia, duedind la variafii ale momentului forei Fig. 4c. Variatia braqului forfeit mugchilor ischio-gambieri in functie de unghiul a (dupa Kreighbaum & Barthels) rotajie este maxim) cénd forja este perpendiculara pe parghie (pentru a=90°, sin Conform tabelului din figura 4, se constat4 c& momentul este maxim (deci efectul de ). Aceasta fazi de incidenj& perpendicular’, ce confera forfei un maxim de actiune, a fost denumiti de Debriérre momentul muschiului, e 30" 45° 90° vor=0 | vi=1/2 72) Biz Va2=1 Fig.4 De aceea: = muschii ale c&ror fascicule sunt dispuse paralel cu directia osului pe care se inser au momentul muscular mic, desi pot fi voluminosi(cazul deltoidu = muschii ale c&ror fascicule sunt dispuse oblic pe segmentul osos mai_putin Yoluminosi, dar care pot jdeveni perpendiculare, in cursul miscArii, au momentul muscular mare, desi pot fi mai putin voluminosi (cazul bicepsului brahial). Pentru ca 0 parghie sa fie in echilibru, momentele forti musculare(M,) si al reactiunii (M2) fati de punctul de sprijin trebuie si fie egale: M.= M2 sau My-M2=09 Conform acestei formule, lucrul mecanic efectuat de cele doua forte este egal si nu se produce deplasarea (cazul contractiei izometice). Afirmatie este, de fapt, valabila numai in cazul ideal. in r este subunitar. Dupa dispozitia punctelor, se descriu trei tipuri de parghii: + de gradul I, sau parghie de echilibru, cu dispozitia R-S-F (fig. 5 a) ‘© EX. pozitia capului pe coloana vertebralA, in care punctul de sprijin este reprezentat de articulatia cranio-vertebrala (articulatia condililor occipitali cu atlasul), rezistenta este greutatea capului, iar forta este reprezentata de contractia muschilor trapez si autohtoni din regiunea cervicala (fig. 5 b) litate randamentul parghiei ig 5 a. parghie de gradul I = de gradul Il, sau parghie de forts, cu dispo: organismul uman © Ex, pozitia unui individ ridicat pe varfuri, in care punctul de sprijin este reprezentat de capul metatarsienelor, rezistenta este reprezentata de greutatea corpului, respectiv proiectia centrului de greutate care cade pe articulatia talo-crurala, intre punctul de sprijin si cel al fortei, iar forta este reprezentati de contractia mugchiului triceps sural, care se inserd pe calcaneu (fig. 6b). ia S-R-F (fig. 6 a). Sunt mai rare in YR Fig 6a. parghie de gradul IT Fig6b Nota: Centrul de greutate reprezinta punctul de aplicare al rezultantelor tuturor forfelor paralele cu care un corp este atras spre pmant. La om, centrul de greutate se gaseste la intersectia celor trei planuri principale, la nivelul vertebrei La la 55-59 % din talie (inalyime). Daca se utilizeaza un fir cu plumb, acesta trece prin faa vertebrei L:, posterior de articulajia coxofemurala, inapoia axei transversale a genunchiului, inaintea latiei talocrurale si cade in mijlocul bazei de sustinere. Pozitia centrului de greutate variaza in functie de varst& (mai sus la copil, datoritl slabei dezvoltari a bazinului), sex (mai jos la femeie, dat dezvoltirii bazinului si raportului de invers& proportionalitate a lungimii coloanei vertebrale jn segmentele lombar $i sacral), tip constitutional, pozitie si faz a miscarii Corpurile sprijinite se gasesc in echilibru doar cénd perpendiculara coboraté din centrul de greutate cade in interiorul ariei de sustinere (poligon de sprijin).10 La om, in ortostatism, baza de sustinere are aproximativ forma unui trapez delimitat anterior de varful picioarelor, lateral de marginea extern’ a acestora gi posterior de linia cdledielor. Mentinerea statiunii bipede este conditionaté de relatia dintre pozitia centrului de greutate (respectiv perpendiculara coboraté din centrul de greutate) si poligonul de sprijin In situafii de perturbare a echilibrului, compensarea se realizeazA prin marirea ariei de sprijin si/sau modificarea pozitiei centrului de echilibru, prin abductia bratelor). Pentru decelarea unor perturbari mici le sistemelor de control al echilibrului (leziuni de sistem vestibular, leziuni cerebeloase), se accentueza dezechilibrul prin comandarea unor migeari ce miesoreaz baza de sprijin (pozitia cu un picior in fata celuitalt) sau pozitia centrului de greutate (prin anteductia bratelor) - de gradul III, sau parghie de viteza, cu dispozitia S-F-R (fig. 7 a) © Ex. flexia antebratului pe brat, in care punctul de sprijin este reprezentat de articulatia cotului, rezistenfa este reprezentata de greutatea antebratului, iar forta este reprezentata de contractia muschilor biceps brahial gi brahial (fig. 7). Caracteristica acestui tip de parghie este faptul c&, datorita pozit de aplicare al fortei, ea determina o deplasare mare a brajului rezistentei. In biomecanica articulara, aceasti caracteristica poate fi exprimaté astfel: 0 mic scurtare a muschilor implicati determina 0 amplitudine mare miscarii, respectiv deplasare mare a extremitifii segmentului. punctului Fig 7 a. parghie de gradul III Clasificarea miscarilor Miscarea se poate produce in mod actiy, prin contractia musculara (comandata voluntar, involuntar sau reflex) sau pasiv, prin mobilizarea articulatilor de cdtre examinator. in esenfé, migcarea se produce in interiorul articulatiei (misc&ri intra-articulare) si determina deplasarea unuia dintre oasele implicate in articulatie in raport cu cetalalt (migcari extra-articulare) Migcarile intraarticulare sunt reprezentate de trei tipuri de migeari: ~ de alunecare, ce const in translatia unei suprafete articulare peste cealalta (ex. miscarea ce se produce in articulatile intercarpiene) = de rostogolire, in care suprafafa articulara convex a extremitétii articulare a unui os se deplaseaza ca 0 roata (executi o rotire in ax) pe suprafaja articulard plan-concava a celuilalt os (ex. migcarea ce se produce in articulatia genunchiului) - de rotire, in care suprafafa articular’ convex a extremitatii articulare a unui os se roteste pe suprafata concava a altui os (ex. articulatia atlanto-axoidiand median).u Misearile extra-articulare : Din punct de vedere fizic, migcarile extraarticulare sunt migcari de rotafie executate in jurul unui ax, care reprezinta axul migcdri Axul migedrii este reprezentat de totalitatea punctelor care nu se deplaseazi in Cursul miscdrii respective si care const fn functie de configuratie, articulatiile pot prezenta axe unice sau multiple (articulafii uniaxiale, biaxiale sau triaxiale), Miscarea se realizeaza intr-un plan situat perpendicular pe axul migcd ce alcdtuiesc un De regula, miscArile implica participarea mai multor articulafii, lant articular sau cinemati axului migcirii sia agentului motor principal, miscdrile imple, subimpartite in trei cupluri de mised ‘© misedri de flexie i extensie, care se realizeaza in jurul unui ax transversal * in flexie, agentul motor trece anterior de axul miscarii, iar cele doud segmente osoase se apropie intre ele + in extensie, agentul motor trece posterior de axul miscérii, doua segmente osoase se indeparteaza intre ele © misciri de abductie-adducfie, care se realizeaza in jurul unui ax sagital * in abductie, agentul motor trece lateral de axul miscirii, iar segmentul de membru sau membrul se indeparteaza de axul corpului * fn adductie, agentul motor trece medial de axul miscarii, iar ‘Segmentul de membru sau membrul se apropie de axul corpului © misedri de rotatie medial si rotatie laterali, care se realizeazé in jurul iar cele axului longitudinal, agentii motori fiind dispusi_ perpendicular sau oblic fata de ax © migcdri de supinatie si pronatie a mainii, care se realizeaza in jurul unui ax cu dubla oblicitate (fig. 8 a si b) (© miscdri de inversie si eversie a piciorului, care se realizeaza in jurul unui ax cu tripli oblicitate (fig. 9 a si b) © miscari de basculare a: = omoplatului, in jurul unui ax sagital * sacrului, in jurul unui ax transversal ~_ miscari complexe, realizate prin sumarea miscarilor simple si care sunt reprezentate de circumdueti, miscari ce descriu un con, al c&rui varf este reprezentat de articulatie iar baza de extremitatea segmentului mobil (la nivelul coloanei se ‘ealizeazi prin sumatia migcarilor din ansamblul articulajilor intervertebrale), Fig. 9 a, eversie12 III. Cla: icarea articulatiilor Dupa structurd si gradul de mobilitate, articulajiile se clasificd in: - articulatii fixe sau sinartroze = _articulatii semimobile sau amfiartroze - _articulafii mobile sau diartroze. III. A. Sinartrozele Sunt articulati fixe, situate in special la nivelul eraniului Dup& modul modul de osificare al oaselor componente si dup morfologia tesutului care uneste oasele, articulatiile fixe sunt clasificate in: - articulati fibroase sau sinfibroze = articulatii eartilaginoase sau sincondroze = sindesmoze. Cu inaintarea in varst8, atét sinfibozele ct si sincondrozele, devin sinostoze prin transformarea complet sau partial a fesutului conjunctiv in fesut osos. A. 1, Articulatiile fibroase sau fibroze Se formeaza intre oase “de investitie” (dezvoltate prin osificare endoconjunctiva), aflate ‘aproape in contact, unite prin fesut conjunctiv fibros (rest al membranei din care se dezvolté aceste oase). Sunt imparite in: suturi si gomfoze. a, Suturile sunt articulafii intalnite doar la oasele craniului. intre oasele aflate in contact se afla un strat fin de fesut conjunctiv fibros. Periostul trece de la un os la celdlalt, intarind articulatia. Dupa forma suprafetelor articulare, suturile se impart in: = suturi plane, in care suprafejele articulare ale oaselor aflate in contact sunt liniare (ex. suturile palatine mediand si transversd, dintre lamele orizontale ale palatinelor si procesele palatine ale maxilarelor gi sutura internazala). ~ suturi scuamoase sau solzoase, in care suprafejele articulare ale oaselor aflate in Contact sunt tAiate oblic, cele dou’ oase suprapundindu-se ca niste solzi (ex. sutura scuamoasa temporo-parietal). = suturi dintate, in care suprafefele articulare ale oaselor aflate in contact au aspectul unor dinji de fierastrau, care se intrepatrund (ex.sutura frontal’ sau metopicd). Varietiti ale acestui tip de suturd sunt reprezentate de: - suturi denticulate, realizate intre prelungiri ale marginilor, care au aspectul de dinti si lungimea minima de 5 mm (Ex. sutura sagitald, sutura lambdoida) - suturi limbate, varitate de sutura ce combina caracteristici ale suturii dinjate cu cea a suturii plane, in care dinii de pe marginile celor doud oase se suprapun (ex. sutura coronal). = schindileze (neomologate in N.A), in care o proeminenta a unui os se articuleazé cu un sant al altui os, sau cu un sang format la nivelul articulatiei dintre alte dou oase (de exemplu articulatia crestei sfenoidale inferioare cu lama vomerului si articulafiile dintre oasele septului nazal si cele ale palatului dur). b. Gomfoza reprezinta articulatia care se realizeaza intre un un proces osos conic cu 0 cavitate gi este reprezentatd de articulatia dintre ridacina dintelui si alveol’. Legatura fibroasé dintre cele dou’ elemente osoaseo realizeazd peridontiul. Dintii multiradiculari (bi si triradiculari) stabilese gomfoze multiple cu alveole compartimentate de septuri interradiculare.1B A. 2. Articulafiile cartilaginoase sau sincondroze Articulatiile cartilaginoase se formeazi intre oase “de substitutie” (dezvoltate prin osificare endocondrala) sau intre oase a c&ror osificare, de membrand, este indus de un cartilaj (ex. mandibuld- cartilajul Meckel) si de aceea rimén unite printr-o lama find de cartilaj hialin sau printr-un disc fibrocartilaginos. Periostul trece de la un os la celalalt, intdrind articulatia. Sunt reprezentate de:sincondroze, simfize si articulafiile condrosternale si condrocostale. a, Sincondroza este o forma temporard de articulatie, deoarece lama find de cartilaj este inlocuitd cu fesut osos, odati cu inaintarea in varst8, devenind sinostoza (ca si suturile). ‘Au rolul de permite cresterea oaselor implicate in formarea sincondrozei: = la nivelul bazei craniului sunt reprezentate de sincondrozele: sfeno-occipitals, sfeno-parietald, pietro-occipitala, intraoccipitale, anterioara si postrerioara (permit cresterea in lungime a bazei craniului) - la nivelul pelvisului sunt reprezentate de sincondroza dintre ilion, ischion gi pube. Cartilajul ce unette cele trei oase are forma literei “Y” si este situat la nivelul acetabulului, Osificarea sa incepe la pubertate, cand se definitiveazi dezvoltarea pelvisului si caracterele sale in functie de sex. b. La nivelul craniului existd simfiza mentonier, care uneste cele dou’ jumatati ale ‘mandibulei, dar existenfa sa este pasagerd, osificindu-se in primul an de viat’. O alta simfiza se giseste la nivelul pelvisului, simfiza pubiana, format intre fetele articulare simfizare ale pubelui, intre care se interpune un fibrocartilaj, discul interpubian, ce solidarizeaza cele doua oase. ¢. Articulatiile condrosternale si condrocostale asigura articulatia corpului coastei cu sternul. $i la acest nivel, cu varsta apar depuneri de calciu gi osificari. A. 3. Sindesmozele ‘Sunt o varietate de unire a: = doud oase diferite, prin membrana interosoasi, ca de exemplu radiusul si ulna, respectiv tibia gi fibula - dou elemente ale aceluiasi os, prin ligamente, ca de exemplu ligamentul coraco- acromial Ill. B. Amfiartrozele Sunt articulatii cu un grad redus de mobilitate, fir capsuld articulard propriu zisi si fird cavitate articulard. Fefele articulare sunt plane sau usor concave, acoperite cu cartilajhialin, Mijoacele de unire sunt reprezentate de: ~ un fibrocartilaj ce ocup’ complet spatiul dintre cele dowd suprafefe articulare si prezint& doud suprafefe ce se inser puternic pe cartilajul articular ce tapeteaz cele dou’ suprafefe articulare. Fiind pujin extensibil, fibrocartilajul permite doar deplasari minime. Cand fibrocartilajele: ine, articulaiile sunt amfiartroze propriu-zise, de exemplu articulagiile dintre corpurile vertebrale ~ prezint& cavititi, articulatiile sunt diartro-amflartroze, ce reprezinta 0 etapa de tranzitie intre amfiartroze si diartroze, de exemlu articulajia sacro- iliaca, ce tinde s8 se sinostozeze la adult Cavitatea fibrocartilajului imita cavitatea articular’ a diartrozelor. Fibrocartilajul este mai putin rigid si mobilitatea lor este mai mare decat a amfiartrozelor propriu-zise.14 terosoase, ce sunt benzi fibroconjunctive rezistente ce iau aspectul unei pscudocapsule cu zone mai condensate. Toate amfiartrozele sunt articulajii sensibile, la nivelul cArora se produc frecvent procese de artroza, constind in depuneri de calciu si osificarea ligamentelor (spondilozi sau spondilartroza).. III. C. Diartrozele (articulatii sinoviale sau artrodii) Sunt articulafii mobile, complexe, in structura c&rora intra: - suprafetele articulare - mijloacele de unire = mijloacele de alunecare C. 1. Suprafetele articulare: ~” sunt net delimitate, de senturi (cap humeral) sau margini proeminente (acetabul) - sunt netede si acoperite de cartilaj hialin, care: © este: = alb, cu reflexe albastrui = deformabil = elastic = acoperit cu pericondru, care la marginea suprafejei articulare se continua cu periostul = alcdtuit din: ‘© substanf& fundamentala ce conjine condrina si care, in stratul cel mai profund prezint& calcificari + celule mai putin numeroase, agezate la distant = fib ‘©. clastice, in stratul superficial ‘© colagene, ce ocupi toati grosimea cartilajului o are: ‘= grosimea proportional cu presiunea exercitati pe unitatea de suprafaa, find mai gros la nivelul membrelor inferioare #0 fajé aderenta la suprafafa articulard a osului = 0 fafa liber’, neteda, umectata de sinovie, care priveste spre cavitatea articulara gi intra in contact cu suprafafa libera a cartilajului articular de pe celalalt os © protejeazi osul de erodare gi atenueaz socurile mecanice (© nueste vascularizat si se hraneste prin difuziune din pericondru © nuse cicatrizeazi si nu se regenereazd. De aceea: * Ia imobiliziri indelungate se metaplaziazi fibros favorizénd procesele de artroz8 articulara = distrugerea sa duce la contactul dintre epifizele oaselor, cu aparitia tunor procese de osteogenezi secundara (sinostozare) cu imobilizarea definitiva a articulatiei = pot fi concordante att ca suprafata efit si ea forma, situatie in care nu necesité mijloace de corectare - pot fi neconcordante: (© ca suprafata, situafie corectaté prin prezenta unui fibrocartilaj de mirire a suprafefei articulare insuficiente, care se numeste labrum articular. Se giseste la nivelul suprafefelor articulare cavitare ale articulatiilor sferoidale. Pe sectiune are forma triunghiulard, cu baza inserat& pe circumferinia fetei articulare, o fajé articular fi 0 fata externa.15 Prezenja lor este un mecanism de favorizare a amplitudinii migcarii, find alcituite dintr-un fesut conjunctiv semidur hi © ca formé, situatie corectati. prin prezenta unui fibrocartilaj ce asigurd congruenjafeelorantculre si care, in funetie de forms poate disc intra-articular, care se prinde pe capsula articular’ si separa complet articulajia in dou compartimente ex. discul articulajiilor temporomandibulard gi sternoclaviculara = menise articular, reprezentat deo membran& fibroconjunctiva incompleta, semilunard, care se inser pe una din suprafejele articulare gi este parjial mobil (ex meniscurile artic. genunchiului). C. 2. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: - capsula articulari, care: ‘© este o membrana fibroconjunctiva © este bogat vascularizats si inervatd © se insera pe marginea suprafejelor articular = foarte aproape- mobilitate redusé = ladistangi- mobilitate mai mare. - ligamentele articulare, care: ‘© sunt benzi fibroase ce se insera pe oasele implicate in formarea articulajici (© se impart i = ligamente capsulare, care intirese capsula ‘ligamente interosoase * Tigamente la distanga. Lor li se adaugé muschii, presiunea atmosferica si gravitatia. C. 3. Mijloacele de alunecare sunt reprezentate de: = membrana sinoviali, care: (© este o membrani conjunctival subjire acoperiti cu epiteliu unistratificat, pavimentos simplu (mezoteliu) © este bogat vascularizata gi inervatd © acoperd componentele articulatiei ©. prezint& prelungi ‘© extra-articulare-funduri de sac ce ies prin mici zone slabe ale capsulei artculare tra-articulare, reprezentate de ciucuri si vilozitayi ‘© permite transudarea lichidului sinovial gi resorbjia lui = lichidul sinovial (1-3mVarticulatie), care se formeaza prin proces de transudare din capilarele sinovialei, la care se adaugd celule extravazate, cu rol de aparare gi celule descuamate, Favorizeaza migcarea prin reducerea frecdtii C. 4, Clas Se face: - dupa numarul de oase ce intra in alcatuirea lor: ‘© articula{ii sinoviale simple, ce se realizeaza intre dowd oase (ex. articulatia scapulo-humral, etc) ‘© articulafii sinoviale complexe, in alcatuirea c&irora intra mai multe oase (ex. articulatia cotului, articulaia radio-carpiand, etc) - dupa forma suprafetelor articulare: ‘© articulafii plane, ce permit doar migc&ri de alunecare ex. articulatiile intercarpiene icrea diartrozelor16 trohleare (ginglim), in care unul din oase are suprafafa articulard jn forma de trohlee (mosorel sau scripete), iar celdlalt prezintd o suprafata articular cu o creasta ce corespunde incizurii trohleei. Permit doar miscari de flexie-extensie (si, in oarecare masur, miscari de lateralitate) + articulatile interfalangiene * articulatia humero-ulnara * articulatia tibio-talara (tibio-astragaliand) (© articulatii trohoide, in care unul din oase este cilindric, cu o suprafaja articulara convexa, situati pe circumferinfa cilindrului, iar celdlalt os prezinta © suprafafa articular’ concava, completata printr-un ligament cu care formeazd un inel osteo-fibros, ce cuprinde cilindrul osos. Acest tip de articulajie permite doar migeari de rotatie in axul cilindrului * articulajia atlanto-axoidiand median’ * _articulatile radio-ulnare proximala si distala ‘© articulatii in ga, in care suprafejele articulare sunt concave intr-un sens si convexe in celilalt sens (ex. concava transversal si convex sagital). Congruenfa articulara se realizeazi deoarece axele principale ale celor dowd fete formeaza intre ele un unghi de 90°. Permit o gama larga de migcdri: de flexie-extensie, abductie-adduetie si circumductie * articulatia carpo-metacarpian I ‘© articulatii condilare sau elipsoidale, in care unul din oase are suprafata articulara in forma de condil, iar celalalt prezinta 0 suprafajé articularé ‘concavt * -articulatia atlanto-occipital * articulajia temporo-mandibular& = articulayia genunchiului ©. articulafii sferoidale, in care unul din oase are suprafaja articulard in forma de segment de sfera, iar celalalt prezint& o cavitate articulara in forma de ccupa, completatd de un labrum articular. Permit o gama larga de miscari: de flexie-extensie, abductie-adductie, rotatie si cireumductie ** articulatia scapulo-humerala + articulatia coxo-femurala. Fig. 10 dupi tipul de conducere a miscArii in articulatie, Conducerea misedrii se referd Ia elementul ce limiteaza sensul, direcfia gi amplitudinea miscarii ce se efectueaza in articulafia respectiva. Din punctul de vedere al conducerii migcdrii, exista tei tipuri de articulatii (© articulafii cu conducere osoasi, in care amplitudinea migetrii este determinata de forma fejelor articulare (conformatia particularé limiteazé amplitudinea miscarii into directie). Sunt in general aticulaii uniaxiale. = Ex. articulatia cotului, in care flexia exageraté este limitati de patrunderea varfului procesului coronoid al ulnei in foseta coronoidaa humnerusulii, iar exensin exageraths este Ainnitalts de gba anderen villi lec rami i facets oles rancid nnn tain © articulatii ew conducere fiyamentarh, in cate suuplibictinnn ty Seis WIR Finvitata de Vigarnente. Sunt in general articats geaiaz vale, Aan C04 tay bs Imai reduse decht in cele cu conlicere: mn abana Sernurals {ii cu conducere musculark, tn care mnphtidinen tusy hes He exelusiv de actinnen snnjhilor genantiilath Sunt In iereral Aan) feat: angle dupé numérul axelor sau gradelor de lihertate, In funetv: de vaitiguen aticulajie poate exce svat rive: tgouns es sony ins, CUataNiC dunn gle c selon de libertate i de Hhertate enw uniastale, epnezontate be © articulatié plane (anigesri de ahunecatey © articulatié cilindroide (ani Ani de rotatiey articulatii cu dows grade de lihertate sau blasiale, care: petit Adah Nigeui Me migcairi, reprezentate de: © urticulatii clipsoidale sau conditare © articulatié selare articulati cu trel grade de libertate sau teiaxiale, care posts Wat ce Nees Nigiti de miycati simple gi migciri compuse, reprezentate deo anwabaihe stertarale (scapulo-humeralé gi coxo-fernuralaySubped Bf, LYE. CLASIFICAREA ARTICULATHLOR $1 MECANICA ARTICULARA Articulatiile = totaitatea elementelor prin care oasele se unese intre ele Clasificarea articulatiilor dupa gradul de mobilitate Dupé gradul de mobilitate _- articulatii mobile = DIARTROZE - articulatii semimobile = AMFIARTROZE. ~ articulafii imobile sau fixe = SINARTROZE A. DIARTROZE, ~ articulatii complexe - aledtuire: 1- suprafee articulare 2 mijloace de unire 3- mijloace de alunecare 1, Suprafete articulare (facies articularis) ~ Sunt portiunile din os care intra in contact mediat ~ (contact mediat Je cartilaje sticulare sau alte formatiuni) — cu osut (oasele) celeilalte composente a atticuta ~ Sunt suprafete netede si net delimitate - prin ganquri (CAP TIUMERAL | > prin margini proeminente (ACETABUL) ~ Suprafetele articulare ale diartrovelor sunt tapctate de CARTILAS ARTICULAR HIALIN ce urmeaza forma suprafefelor articulare, mulindu-se pe ele, cartilajul este elastic cu rol de atenuare a loviturilor si de apirare a suprafejei articulare de erodari Cartilajul + este alb cu reflexe albastre - deformabil si clastic ~ are o suprafaa aderenta la suprafata articulard a osului ~ are o suprafaja liberd neteda, umectata de sinovie ~ care priveste cay Aatea articulard si intra in contact cu suprafafa liberd a cartilajului articular de pe celalalt os, ~ are o margine ce se continua cu periostul: la marginea cartilajului articular se termin sinoviala, marginea lui marcheazé limitele suprafe(ei articulare. - are o grosime variabila, in raport cu presiunea suportata pe unitatea de suprafata, fiind mai gros la articulatia membrelor inferioare. + Structura cartilajului ~ substanja fundamentala — contine condrina ~ celule mai putin numeroase, asezate la distanta = fibre elastice, fibre colagene Fibrele elastice — in stratul superficialHibiele colagene ocupzi toata grosimea eartilayului, stratul cel mai profund se caleiliea Structura cartilajului articular este influenjata de diversi factori (in spec mecanici). Substan{a fundamentala reacfioneaza prin FIBROZARE, atunei cand articulafia este imobilizata mult timp. - cartilajul articular hialin este invelit de o membrana conjunctiva = PERICONDRU ial + in uncle diartroze, suprafejele articulare nu concorda perfect Neconcordanja: — - ori o suprafafé articulara este mai mare - ori cele doud suprafefe articulare nu se muleaza perfect Restabilirea — totala ori parfialé a concordan{ei se realizeaza cu ajutorul fibrocartilajelor articulare: 1 Fibrocartilajele de marire se dispun ca un cadran pe marginea suprafetei articulare mai mici, uncori realizAnd i adancirea suprafetei articulare (ex: fibrocartilajul cavitatii glenoide a scapulei). Datorita forme circulare se numeste cadru sau inel articular (labrum glenoidale) J ibrocartilajul cu rol de restabilire a concordantei celor doua supra se pasegte sub forma: dise interarticular = lama fibrocartilaginoasa interpusa intre cele doud prafere si care separa complet cele doua supratete articulare b) Menise interarticular = lama fibrocartilaginoa: suprafe(e articulare, dar fibrocartilajul este incomplet, prezentand un orificiu (la nivelul orificiului cele doud suprafete articulate tapetate de cartilaj articular intra in contact (articulatia genunchiului) Caracteristici comune (intre a si b) - - s¢ insera numai pe una din suprafetele articulare = ato suprafata aderenti la suprafaja articulard de care apartin (cum este caz cadrului sau inelului articular), ci se insera pe 14 suprafata numai prin extremitajile sau marginile lor; deci sunt partial mobile. - au diferite forme pe secfiune + Fibrocartilajele articulare sunt vascularizate gi inervate Vasele patrund de la suprafa(a in profunzime, fird a ajunge in mijlocu! discului sau meniscului (deci extern vascularizajia este mult mai bogaté) Nervii - urmeaza vasele t Suprafejele articulare ale diartrozelor au forme multiple si conditioneazi amplitudinea gi dircctia migcarilor anucularesific A baartrozele — articulatu sferoidale + Cele mai mobile, permit misc4ri variate §i de mare amplitudine - 4 [-a suprafafé anticulara ~ segment de sferd = cap sferoidal - a ll-a suprafaté articulara ~ cavitate articulard ce recepjionearé segmentul de sferd ix aticul coxofemuralé 8. Condilantrozele ~ articulatitle condilare = mai putin mobile, cu amplitudini mai mici - permit exccutarea de miscasi variate = 0 suprafata articulara ~ condil - a Il-a suprafat4 articulara ~ cavitate de receptie fx articulatia temporo-mandibulara © Trohealanrozele ~ ginglim = ina putin mobile ca A cas) ini putin variate, dar cu amplitudine mare - 0 suprafat articulara = troblee = se =a Sle supralala anticulara ~ cavitate de receptie tia tibioastragaliand 1). Trohoidele ~ articulatia trohoidala - exceutd un singur fel de miscare = rotatia - 6 supratata = cilindru gol asteofibros (inel osteafibros) - Ula suprafa(a ~ cilindru plin, osos, care patrunde in cel gol fx articulatya proximala articulaqn sellaritorme (in sa) ke Aniculayi imbucéturé recipr = nigcdri varvate (exceptand rotatiay - amplitudine redusé - 0 suprafata articulara = excavata (concava) - intr-un plan bombaté (convex) - in alt plan - a fl-a suprafatd articulara - concavitate mulata pe convexitatea primei suprafete - convexitate mulaté pe concavitatea prime: suprafete 1-x, articulafia trapezometacarpiand F, Diartrozele planiforme = articulatii plane = artrodiile = se executd nusmat miscari de alunecare= intra in contact 2 suprafete articulare plane sau aproape plane Ex.articulati interearpiene 2. Mijloace de unire ale diartrozelor I. Capsula articulara IL Ligamentele TIL. Musehii IV. Cadrul articular V. Presiunea atmosferica L Capsula articulara Prezenta la toate diartrozele Formatiune conjunctiv fibroasd ce se dispune sub forma de manson care inveleste suprafata articulara cu rol de aparare, prin izolarea articulatici de elementele din jur. - Aleatuire: - 0 suprafata externa = in raport cu partile moi periarticulare - 0 suprafa{a interna = ce priveste cavitatea articular si care este tapetata in mod constant de sinoviala ( = stratul cel mai profund al capsulei) Astfel formarea sinoviei se datorea7i unei secretii sau transudari + erodarii celulelor din stratul cel mai intern al smovialei. - 2 circumferinte prin care se insera pe oasele articulatiei. insertia realizindu-se: la marginea cartilajului articular lao distanta variabilé de aceasta margine Insertia la marginea cartilajului micsoreaza amplitudinea miscarilor, iar la articulatia cu amplitudine mare capsula se insera la distanta Uneori capsula articulara are o linie de insertie neuniforma determinata de amplitudinea migcarilor in diferite directii Grosimea capsulei de asemenea variabild, ca si rezistenta ei: fiind direct proportional: = articulatie cu mobilitate mare - capsula subtire - articulatie cu mobilitate redusi ~ capsula groasa Articulatia care trebuie sa suporte greutati mari - capsula groasa, Gradul de laxitate - variabil dupa mobilitatea articulatiei; mai laxa la articulatia cu mobilitate mai mare; pentru ca zonele mai laxe sd nu fie lezate (traumatizate) de catre suprafata articulara — muschii din jur trimit fascicule care se inser& pe capsuld = *. muschii tensori ai capsulei articulare.Structura capsulei ~ fibre conjunctive unite in fascicule orientate: - superficial paralel cu axul (fibre longitudinale), = profund ce incruciseaza in unghi de 90° pe cele superficiale (perpendicular pe axul articulatiei) - pufine fibre elastice, mai numeroase la articulatie cu migcari ample Vascularizatia si inervatia capsulara foarte bogate Vasele din jur trimit ramificafii care formeazi refele ce inconjoara fasciculele fibroase ale capsulei; refeaua vasculara este mai bogata in stratul profund al capsulei in apropierea sinovialei; refelele arteriale se capilarizeaza la marginea cartilajului articular. Nervii insotesc arterele — se anastomozeaza — plexuri IL. Ligamentele articulare = Sunt benzi fibroase ce se insera pe oasele care se articuleaza intre ele cu rol in mentinerea contactului dintre suprafetele articulare. Sunt rezistente (ex: ligamentul ileofemural rezista la o tractiune cu 700 kg) + Originca tigamentelor variabila: sarca capsulei (ex.ligamentele glenohumerale) -di formarea ligamentoasé a unor tendoane (ex. ligamentul rotulian) - din fascii musculare atrofiate (ligamentul coracoacromial) - din transformarea si ingrosarea unor fascii musculare (membrana interosoasa a antebrafului) ~ din piese osoase sau cartilaginoase fibrozate (Ex.ligamentul stilohiondian) Clasificarea ligamentelor dupa pozitie ~ 3 grupe: 1. Ligamente capsulare = ingrosari ale capsulei si sunt unite cu ea 2. Ligamente interosoase = asezate intre suprafetele articulare; nu sunt intraarticulare (sunt separate de cavitatea articulara prin membrana sinoviala), dar sunt intracapsulare 3. Ligamente la distanté nu intra in contact cu capsula articulara - Formarea ligamentelor este variabilé: de obicei sunt ca niste benzi turtite - late - inguste alte forme - lame lafite (membrana 10) = cilindru (lig,rotund cap femural)~ cordoane (lig.colateral extal genunchiului) + triunghi (lig.colateral int. al genunchiului) = evantai (lig.colateral ext.al articul.temporomand. ) ~ Structura = fibre conjunctive intr-un singur rand, cu directie unica ~ fibre elastice putine, dupa gradul de mobilitate al articulatiei - Vascularizatie si inervatie identice ca la capsula articulara TIL. Muschi - sunt elementele active ale aparatului locomotor, rol biomecanic = mentin contactul dintre suprafetele articulare, prin insertia lor pe oase si datorita tonusului muscular V. Presiunea atmosfe Actioneaza prin diferenta de presiune exercitata pe suprafata articulara si pe suprafata segmentului respectiv. in care este asezata articulatia Asupra corpului uman se exercita 0 presiune 20000 kg pe care nu o simtim pentru ca actioneaza din toate partile. 3.Mijloace de alunecare ale diartrozelor - Membrana sinoviala ~ Lichidul sinovial ~ Suprafata neteda a cartilajelor articulare Membrana sinoviali = lama subfire, neteda, lucioasa, ce tapeteaza suprafata interna a capsulei, de care adera. = aspect de manson - 2 extremitaji ~ ce se inserd in imediata vecindtate a cartilajului articular . - 2 suprafeje ~ externa, interna Intre.sinoviala si marginea cartilajului ramane o mica suprafata osoasd, tapetata de un strat subtire de natura fibrocartilaginoasa inserat pe ambele componente. Membrana sinoviala nu tapeteazd intim suprafata articulara, ci este la mica distanta de ea. Nu are o suprafajé neteda la acest nivel fiind ridicata de vase mici si fibre conjuncte provenite din capsula rezulta plici sinoviale lineare (frauri sinoviale). Insertia sinovialei urmareste, inertia capsulei articulare, la marginile acesteia rasfrangindu-se.Membrana sinoviala prezinta = o suprafafa externa ~ ce tapeteaza suprafafa interna a capsulei anterioare de care adera; cand capsula este laxa si prezinta ochiuri ~ suprafafa externa a sinovialei intra in contact cu elementele din jur: muschii, tendoane, vase, nervi. - o suprafa{a interna — priveste cavitatea articulara gi delimiteaza cavitatea articulara (= spatiul virtual delimitat de membrana sinoviala ~ prelungiri - externe: a) funduri de sa b) foliculi - interne 1, ciucuri, 2. vilozitati sinoviale Prelungiri externe: a) fundurile de sac = recesurile, prelungiri externe mari care herniaza printr-un orificiu al capsulei articulare = se dispun in jurul tendoanelor sau sub mugchi, favorizand alunecarea lor in contractie. b) foliculii = criptele, prelungiri externe mici, care comunica cu cavitatea articulara; se insinucaza intre ligamentele articulatiei rr interne — au o baza prin imermediul careia se fixeaza pe suprafata interna a alei si un corp care pluteste liber in cavitatea articulara. 1 ciucurii sinoviali = prelungiri mari ramificate, dispuse in grupe 2. vilozitatile sinoviale = prelungiri cu forme diferite Structural | strat profund conjunctivo-elastic vascular, cu celule adipoase Istrat superficial, polimorf putere redusa de absorbtie (lichidele acumulate in cavitatea articulara: (puroi, plasma, sange), nu se absorb Lichidul sinovial = Sinovia, este un lichid in cantitate redusa in cavitatea articulara = este vascos, clar, galbui - 95% apa , ~ 3% substanfe proteice (mucoproteine), lipide, saruri minerale ~ 2% celule descuamate de pe membrana sinoviala si de pe cartilajul articular,B. AMFIARTROZELE = articulatii semimobile formate din: - suprafefe articulare plane sau usor escavate, tapetate de cartilaj articular (caracteristici identice cu cele ale diartrozelor) Mijloace de unire - ligamentul interosos - ligamentele externe - Ligamentul interosos - formatiune de natura fibrocartilaginoasa, cu structura identica cu cea a fibrocartilajelor din diartroze. ~ ocupa tot spatiuil dintre cele 2 suprafete articulare determinand disparitia completa a cavitatii articulare (Nu are cavitate articulara) cartilajele au 2 suprafete inserate puternic pe cartilajul articular ce tapeteaza cele 2 suprafeje articulare ~ fiind putin extensibile unesc cu putere oasele articulare gi permit numai : deplasari minime ~ Cand fibrocartilajele sunt pline ~ AMFIARTROZE PROPRIU-ZISE ~ CAnd fibrocartilajele pot avea cavitati ~ DIARTROAMFIARTROZE = reprezinta o trecere dintre diartrozele planiforme si amfiartroze cavitatea lor articulara imita cavitatea articulara caracteristica diartrozelor ~ mobilitatea lor este mai mare ca mobilitatca amfiartrozelor propriu-zise fibrocartilajul este mai putin rigid - Ligamentele externe ‘ ~ benzi conjunctive rezistente - ansamblul lor poate aleatui (igamente) pectul unei capsule articulare cu portiuini mai ingiogale “ SINARTROZELE. = articulatii fixe = la nivelul oaselor craniului = linia de articulafie a sinartrozelor = SUTURA Clasificare dupa procesul de osificare prin care s-au format oasele: ___ In cazul osificarii cartilaginoase (econdrala), intre suprafefele articulare se gaseste o lama subfire cartilaginoasa — sutura se numegste SINCONDROZA ] __In cazul in care oasele s-au format printr-o osificare membranoasa (desmala), intre suprafejele articulare se gaseste o lama subfire de fesut conjunctiv — sutura este SINFIROZA.SINCONDROZE! = suprafefe articulare plane = la nivelul linici articulare exist o lama subtire de {esut cartilaginos (care se osificd la batrani) si care adera de ambele suprafete articulare si fixeaza cele doud oase ~ articulafia este intarita de periost (articulafia sfenooccipitala) ~ sincondrozele se pot realiza gi intre oase gi cartilaje, cand periostul se va continua cu pericondru (cx.articulatiile condrocostale) SINFIBROZELE ~ Clasificare - la nivelul liniei articulare este o lama de fesut conjunctivofibros, ce adera de ambele suprafete articulare, fixdnd oasele; periostul trece de la.un os la altul gi intareste articulaia articulara forma variaté a) Sutura armonica (sutura plana) ~ sinfibroza realizata de suprafetele articulare liniare (articulatia internazala) b) Sutura dintata (sutura serata) sinfibroza realizata de suprafetele articulare dintate ietala) (sutura squamosa) = scuamoasa ~ realizata astfel: - una din suprafetele articulare este taiaté oblic intr-un sens, cealalta suprafata articulard este taiata oblic in alt sens. Cele 2 se alaturé si se suprapun in forma de solzi (articulatia temporo-parietala), d) Sutura schindilezica ~ sinfibroza realizata de o creasté osoasd ce péirunde intr-un Jgheab osos (articulatia sfenovomeriana), Procesul osificarii se desavarseste la adult (peste 45 ani) cand se osifica si membranele dintre oase = SINOSIOZA GOMFOZA - articulatia fibroasa dintre dinte gi alveola - ligamentul alcatuit din fibre radiare si fibre circulareSINDESMOZELE ~ varietatea de legatura prin ligamente sau membrane care unesc la distanqa: - 2 oase diferite sau 2 elemente ale accluiasi os (ex. membrana interosoas4 antebrat,ligamentul coraco-acromial) MECANICA ARTICULARA 1, Migcatri active Muschi contractndu-se - iau punct fix pe unul din oase - mobilizeaza celalalt os; care se deplaseaza in jurul unor linii = axe articulare Axul articular = (otalitatea punctelor care nu se deplaseaza in timpul miscarii, care reprezinta deci centru de rotatie. = este unic sau multiplu pentru o anumita articulatie = in timpul miscarilor articulare, oasele diferitelor segmente se raporteaz4 unele la altele in modul cel mai variat Ax transversal ~-flexiunea = miscarea prin care 2 segmente ale unui membru se apropie intre ele - extensiunea = miscarca contrarie, de indepartare Ax sagital - addue un segment de membru sau membrul se apropie de pianui sagital al corpului ~ abductia — in sens contrar, se indeparteaza Circumductia miscare in trun celelalte miscari Ax vertical (longitudinal) ~ Rotajia ~ migcare in jurul axului ce trece in lungul osului mobil ~ este mediald, laterala (interna, externa) Ax oblicitate dubla — pronajia — pentru oasele antebratului - un os este imobil (u), celalalt os (R) - extremitatea superioara pe loc ~ extremitatea inferioara, rotatie cu deplasare nchi de con, cu varful la nivelul articulatiei, ce sumeaza - supinatie - invers Ax cu oblicitate tripla — inversiunea — miscare in care planta priveste medial ~ eversiunea — miscare in care planta priveste lateral Bascularea (omoplat ~ ax sagital, sacru- ax transversal), orientarea migcaiii se face in raport cu miscarea acelor de ceasomic.2, MISCARI PASIVE (executate de examinator) - elemente frenatoare: capsula articulara, ligamente, muschi, oase, formatiuni fibroase extracapsulare Ex: muschii extensori ai gambei limiteaza prin tonus si actiunea lor migcarea de flexie. 3. Toate migcarile mai sus mentionate se reduc in interiorul articulatiei la 3 tipuri de migcari - Alunecarea = deplasarea prin translatie (articula(iile interearpiene) - Rostogolirea = una din suprafete se deplaseaza ca o roati pe cealalta suprafata articulard (artic. genunchi) - invartirea = migcarea de rotatie a suprafefei articulare in jurul unui ax (articul atlantoaxiala mediana) 4, Migcarile nu se executa prin intermediul unei singure articulatii ci printr-un sir de articulatii ce alcdtuiesc un lan{ articular (in mod obisnuit) Existd si migcari numai intr-un ax. - uniaxiale (ginglim) = biaxiale (2 axe perpendicular unul pe altul — articul. in sa) ~ triaxiale (in toate planurile spatiului = artic sfenoidale)Articulatia coloanei vertebrale cu capul -este sub forma unui complex articular format din’ a. articulatia ATLANTO - OCCIPITALA b. articulatia ATLANTO - AXOIDIANA ‘@. Articulatia ATLANTO - OCCIPITALA Alcatuire: ‘© Condilii occipitali cu orientare oblic dinstre antero-medial spre postero-lateral ‘© Mesele laterale ale atlasului care prezinta superior 2 suprafete articulare Aceste suprafete sunt neconcordante si necesita prezenta unui cartlaj hialin. Mijloace de unire: = Subtire * Caun manson la suprafata proceselor articulare si a cartilajului hialin = Este mai groasa capsula laterala ‘* Membrana atlanto — occipitala anterioara = un ligament lat care uneste circumferinta anterioara a gaurii occipitale mari cu marginea superioara a arculul anterior a Atlasului (C1) ~ limiteaza extensia © Membrana atlanto- occipitala posteriara — se prinde pe arcul posterior al atlasului si este PERFORATA DE ARTERELE VERTEBRALE ~limiteaza miscarea de flexiune '* Sinoviala - seroasa ce captuseste capsula articulara b. Articulatia ATLANTO - AXIALA Complex format dintr-o articulatie mediana, si 2 laterale Articulatia Mediana - Se realizeaza intre dintele axisului care patrunde ir: r-un canal osteofibros al atlasului © Atticulatie trofoida © Inelul osteofibros este alcatuit astfel (© Anterior de fovea dentist si posterior de ligamentul transvers al atlasului© Foveea dentis este tapetata de carla hialin © Ligamentul intra in constitutia unui complex lugamentar care a denumirea'de ligament cruciform care este incrucisat vertical in partea superioara de ligamentul . transvers occipital si In partea inferioara de ligamentul transvers axoidian Articulatile laterale — reprezinta articularea propriu-zisaintre cele 2 vertebre, constituind o diartroza planiforma Alcatuire: ‘* Suprafetele articulare reprezentate de masele laterale ale atlasului care au pe fata inferioara ‘ate o suprafata articulara side apofizelearticulare superioare ale axisului” ‘Aceste suprafete sunt plane, iar cartiljul hialin care le acopera este mai gros central, ceea ce face ca cele 2 suprafete sa se intalneasca intr-un singur punct * Ca mijloace de unire a acestor articulatil duble avem : Dintele axisulut 2 capsule articulare la periferia suprafetelor articulare sia cartlajului hialin ‘Membrana atlanto-axoidiana anterioara intre marginea inferioara a arcului anterior C1 si marginea superioara a corpului C2 ‘Membrana atlanto-avoidiana a corpului C2 intre marginea inferioara a arcului posterior C1 silamele lui C2 — aceasta membrana este perforata de RAMURA NERVULUI C2 Sinoviala — este subtire si captuseste suprafata interna este un element important al complexului articular pe el se roteaza extremitatea cefalica ‘+ _ Este inconjurat anterior de foveea dentis, posterior de ligamentul tranvers ‘© _ Este mentinut in pozitia lui printr-un aparatligamentar complex: Ligamentul suspensor al dintelui axisului care suspenda varful axisului de ‘marginea anterioara a gauril occipitale mari Ligamentele alare sunt 2 benzi scurte, puternice intre fata mediala a condililor occiptali si marginile laterale ale dintelut ‘Membrana tectoria inserata pe fata posterioara a corpulul axisuluisi pe * procesul bazlar si fata interna a condililor occipitalMISCARILE CAPULUL ‘Agentii motori: Articulatiile functioneaza impreuna ROTATIA se face numal in articulatia atlanto-axoidiana avand axul de rotatie vertical prin dintele axisulul. Acesta ramane pe loc in jurul lui rotindu-se canalul osteo fibros ( atlasul este aproape sudat la baza craniului). Rotatia este de maxim 30 de grade, filnd limitata in stecial de ligamentele alare. Rotatia mal ampla antreneaza celelalte vertebre cervicale FLEXIUNEA SI EXTENSIUNEA este extrem de redusa ( 20 de grade maximul flexiei, 30 de grade maximul extensiei datorita vertebrelor cervicale). Se ‘observa aceasta miscare numai cand mimam semnul “Da"#Aceasta miscare este limitata de membranele situate opus miscari INCLINATIA LATERALA este extrem de redusa, 15 grade, avand 2 axe sagitale prin cel 2 condill occipitali Rotatorii capulul: © Oblicinferior al capulut Marele drept posterior al capulut Lungul capulul Spleniusul Muschii marelul complex Sternocleldomastoidianul © Trapezul Flexorl capulul: © Plumbul capului ‘0. Marele drept anterior al capului ‘©. Sternocleidomastoidian Extensor! capulu ‘© Marele drept posterior al capulul (© Micul drept posterior al capului © Oblicul superior © Trapez Miscari de lateralitate: ‘© Oblic superior Drept lateral Drept anterior scm Splenius Trapez eo o0000 eo 0000/ je b% ARTICULATIILE COLOANE! VERTEBRALE. COLOANA VERTEBRALA, + Se articuleaza prin 2 categ de articulatii: 1) Articulatia dintre vertebre (corpuri) 2) Articulatia dintre proc articulare dintre 2 vert apropiate Articulatiile la distanta 3) Intre lamele vertebrale 4) Intre proc spinoase 5) Intre proc transverse 1) ARTIC CORP VERT -> AMFIARTROZA, a) Supraf artic-> reprez de fetele sup + inf a vertebr alaturate -> alc din tesut compact periferic + spongios central = Usor concave (fetele artic) => prin suprapunere => SPATIU LENTICULAR = LENTILA -> ocupat de DISCUL INTERVERTEBRAL b) Mijloace de unire = DISCURI + LIGAMENTE 1) DISCURILE ARTICULARE -> umplu SPATIUL LENTICULAR -> aspect de lentil biconvexa -> ocupa tot spatiul depasind putin circumferinta - pe circumf discului -> adera LIGAM LONGITUDINALE -> Situate intre corpurile vertebrale - discurile au inaltime variabila => inaltimea lor la niv: ~ cervical = 3mm ~ toracal = 5mm -lombar = 9 mm.~ in reg in care avem lordoze C + L => inaltimea discului e mai mare anterior -> coloana dev curba post ~ toracal nu participa la cifoza -> ci e o curbura compensatorie ~ un disc articular are 2 portiuni: - una periferica -> INEL FIBROS -> in care sunt cercuri concentrice de tesut conjunctiv fibro cartilaginous ~ una centrala -> masa de subst mai moale = NUCLEU PULPOS -> de consistenta gelatinoasa DISCUL participa la biomecanica coloanei vert in sensul ca: - Pe INELUL FIBROS -> se fixeaza LIGAMENTELE CARE FACILITEAZA/ LIMITEAZA DIFERITE MISCARI - NUCLEUL PULPOS -> actioneaza in miscare prin elasticitatea lui -> este un PUNCT DE SPRUIN LIGAMENTUL VERTEBRAL COMUN ANTERIOR -> bandeleta fibroasa : - Porneste de la procesul bazilar al occipitalului -> pana la S 2 - acopera fata anterioara , in interior , al corpurilor vert , longitudinal - are grosimi diferite - este subtire punctiform la origine - laniv proc basilar -> se latest -> devine triunghiular in dreptul vert C7 + coboara longitud cu fibre paralele in dreptul vert toraco lombare => primeste fibre de intarire laterale (mai groase) -> de pe corpurile vert ~ sacral se rasfira in evantai in constitutia lui sunt: - fibre scurte profunde ce unesc 2 vert apropiate - fibre lungi superficiale -> unesc la distanta 3- 4 vert LIGAMENTUL COMUN VERTEBRAL POSTERIOR = pe fata interna a corpului vertebral ~ mai bine reprezentat in dreptul discurilor (mai lat)> mai subtire -> in dreptul corpurilor vert > prez fibre scurte profunde si superficiale late ~ se intinde caudal (inf) pana la coccigiana 1 2) ARTICULAREA PRIN PROC ARTICULARE (ART DIRECTA) DE TIP DIARTROZA PLANIFORMA CERVICO TORACAL ARTICULATII TROHOIDE -> LOMBAR ~ procesele articulare -> 2 pt fiecare vertebra -> se articuleaza intre ele supra + subiacent ‘> fiecare fata articulara avand aspect corespunzator si orientare pt fata cu care se articuleaza MULOACE DE UNIRE: ~ CAPSULE FIBROASE -> se insera periferic la niv suprafetelor articulare ~> din ce in ce mai groase spre regiunea inf a coloanei (L) -> C sunt subtiri -> intarite de LIAGAMENTELE GALBENE + LIGAM POSTERIOR AL COLOANE! CAPSULELE ARTICULARE -> AU SINOVIALA !!!! 3) LAMELE VERTEBRALE ~ articulate prin formatiuni fibroase = LIGAM GALBENE - pt fiecare spatiu intervertebral -> 2 LIGAM GALBENE (dreapta ~ stanga ) -> intinse transversal intre LAMELE VERTEBRALE (intre transvers si spinos) ~> LIGAMENTELE GALBENE -> elastice > intre apofizele spinoase si transverse -> participa la miscarile coloanei vertebrale => faciliteaza redresarea coloanei la pozitia normala = ORTOSTATICA4) UNIREA APOFIZELOR SPINOASE ~ prin 2 categ de LIGAMENTE : 1) LIGAM INTERSPINOASE ~verticale ~ leaga intre ele proc spinoase vecine - din ce in ce mai groase spre reg lombara - fetele laterale ale acestor ligamente -> coresp muschilor jgheaburilor vertebrale - participa la miscarile coloanei vertebrale => au rol FRENATOR IN FLEXIA COLOANE! 2) LIGAM SUPRASPINOS ~ pe toata lungimea coloanei vertebrale - posterior de LIGAM INTERSPINOASE - aderente la varful proc spinoase - aspectul -> diferit : in reg : cordon rotunjit distinct -> adera doar la proc spinoase - in reg L: reprezentarea cea mai mare - in reg C: ia numele de LIGAM NUCAL = CERVICAL POSTERIOR -> se intinde de la PROTUBERANTA OCC EXT + LINIA NUCALA SUP -> spre proc spinos C7 (aspect triunghiular cu baza superior) -> imparte relieful cefei(reg nucale) -> medio sagital in 2 jumatati simetrice -> nu da voie palparii proc spinoase5) UNIREA APOFIZELOR TRANSVERSE ~ prin LIGAM INTERTRANSVERSARE > C:inlocuite cu muschii SISTEMULUI INTERTRANSVERSAR ->T: reprezentare slaba ~ L bine reprezentate -> intre proc accesorii care tin loc de roc transvers lombar ARTICULATIILE VERTEBRELOR FALSE : SACRO —VERTEBRALA = LOMBO SACRALA - SACRO -COCCIGIANA - MEDIO - COCCIGIANA 1) SACRO - VERTEBRALA ~ Se realizeaza intre L5-$ 1 ~ deoarece discul vertebral e mult mai inalt anterior => apare un unghi sacro vertebral -> ce proemina in bazin = PROMONTORIU = pet de reper in PELVIMETRIA INTERNA ~ are ca suprafete articulare : -fatainfal5 -fatasupaS1 - articulatie de tip AMFIARTROZA ~ ca supraf artic avem si: apofizele artic L5- $1MULOACE DE UNIRE : ~ 2LIGAM GALBENE - 1 LIGAM INTERSPINOS - 1 LIGAM SUPRASPINOS = 2.LIGAM INTERTRANSVERSARE - 2 LIGAM VERTEBRALE ANT + POST 2) SACRO - COCCIGIANA - intre supraf eliptice cu AX TRANSVERSAL ale varfului sacrului (convexa) si bazei coccisulul (concava) - AMFIARTROZA MUJLOACE DE UNIRE: - LIGAM INTEROSOS -> cu valoare de DISC INTERVERTEBRAL -> situate intre fetele articulare -> conjuctiv -> cu osificare la 40 ani - CAPSULA ARTICULARA -> captusita in interior prin MEMBRANA SINOVIALA - MAI MULTE LIGAM PERIFERICE : - LIGAM SACRO - COCC POST -> cu o portiune superficiala + una profunda - LIGAM SACRO - COCC ANT -> considerate prelungirea LIGAM COMUN VERTEBRAL ANT (care se term la S 2) - LIGAM SACRO - COCC LATERALE -> 2 ~ 3 fascicule bine delimitate !!! 3) MEDIO - COCCIGIANA ~ prez la fat si copilul mic - se osifica la adult = persista uneori doar ARTICULATIA DINTRE VERT COCC 1 si RESTUL COCCISULUI - frecventa mai mare la Femei - importanta in miscarile de NUTATIE + CONTRA NUTATIEMISCARILE COLOANE! VERTEBRALE : 1) DE INCLINATIE ( FLEXIUNEA + EXTENSIUNEA + INCLINATIA LATERALA ) 2) DE ROTATIE 3) DE CIRCUMDUCTIE ( FLEXIE LATERALITATE CU EXTENSIA COLOANE! ) 1) DE INCLINATIE ~> FLEXIUNEA + EXTENSIUNEA -> AU CA AX DE ORIENTARE AXUL TRANSVERSAL, ORIZONTAL => exista o multitudine de astfel de axe ~PINCLINATIA LATERALA -> in jurul unui AX SAGITAL 2) DE ROTATIE ~ In jurul unui AX VERTICAL 3) DE CIRCUMDUCTIE - Asocierea AXELOR ANTERIOARE MISCAREA DE FLEXIUNE = inclinatie ventrala/ ante flexiune ~ aplecarea inainte a coloanei vertebrale -> pensand= comprimand portiunea anterioara a discurilor intervert intre corpii vert ~ miscare este franata de LIGAM POST : - INTERSPINOS, - SUPRASPINOS - LIGAM GALBENE - GAM LONGITUD POST -> LIGAM LONGIT ANT -> relaxat -> muschii extensori ai spatelui : in tensiune si frenatori ai miscarii -> miscarea de flexiune = mai ampla cervical~ apoi mai < ampla lombar - redusa toracal MISCAREA DE EXTENSIUNE = INCLINATIE DORSALA / RETROFLEXIE - pozitia normala a individului - pune muschii extensori in actiune -> pozitia postural - discurile intervert -> aluneca ANT - POST: comprimate de corpii vert - LIGAM LONGITUD ANT -> intins - LIGAM POST -> relaxate - muschii extensori -> in tensiune trag de coloana post - muschii flexori -> freneaza misc - bine reprezentata : C+ L ->T inexistenta INCLINATIA LATERALA - MISCAREA DE LATERALITATE LA DR/ STG a unui AX MEDIO SAGITAL - discurile interv -> comprimate de partea inclinarii - inclinarea -> este franata de: coaste + LIGAM OPUSE INCLINARII - miscarea -> facilitata de LIGAM GALBENE INTERTRANSVERSALE de aceeasi parte + de musculatura de aceeasi parte - zone de amplitudine max a miscarii: C+ L MISCAREA DE CIRCUMDUCTIECombina FLEXIUNEA + LATERALITATEA + EXTENSIUNEA col vert > LlanivC/t;nuT MISCAREA DE ROTATIE ~ se realiz in lungul axului LONGITUD / VERTICAL - exista o rotatie spre dreapta/spre stg -> in care partea sup, respective fata, reg sup a col vert , C+ T + intoarse spre partea pe care vrem sa realizam rotatia - AXUL MISCARII TRECE PRIN MUJLOCUL DISCURILOR INTERVERT!!!! - DACA SE ASOCIAZA ACESTEI MISC SI MISC DE INCLINATIE LATERALA => devine mai ampla in reg TORACALA SUPERIOARA AGENTII MOTORI = MUSCHII : = FLEXOR - EXTENSORI - FLEXOR! LAT - ROTATORI TOT! MUSCHII AU ACTIUNI COMBINATE !!!! MUSCHII CARE PART LA FLEXIUNE: cs M STERNOCLEIODMASTOIDIAN M LUNG AL GATULUI MSCALENI rH:DR ABD OBLIC EXT OBLIC INT PSOAS M EXTENSORI Al COL VERT: G M INTERSPINOSI M SPLENIUS AL CAPULUI + GATULU! PT RESTUL COLOANEI: M SEMISPINAL M MULTIFIZI MASA COMUNA SACROSPINALA : ILIOCOSTAL LONGISIMUS SACRO SPINAL M FLEXORI LAT G M STERNOCLEIDOMASTOIDIAN MSCALENI MRIDICATOR AL SCAPULEI M TRAPEZ M LUNG AL GATULUIRESTUL COL: MILIOCOSTAL M SEMI SPINAL M MULTIFIZI M INTERTANSVERSARI M PATRAT LOMBELOR M ROTATORI: M OBLIC INTERN M OBLIC EXTERN M PSOAS M TRAPEZ M SEMI SPINAL PT GAT : M SPLENIUS CERIVCIS M MICULUI COMPLEX M OBLICI - SUBOCCIPITALI ARTIC COL VERT CU CAPULpub 3 ARTICULATIILE TORACELUL Cutia toracici - 12 perechi coaste articulate dorsal cu vertebrele toracice si ventral cu cartilajele costale si acestea cu sternul. Ultimele cartilaje costale se articuleaza intre ele. Piesele sternale se articuleaza intre ele. Sunt: L Articulatiile costovertebrale A. coasti- corp-vertebra toracica B. coasta-apofiza transversa-vertebra toracica TT, Articulafiile costocondrale Ill. Articulatiile condrosternale IV. Articulatiile intercondrate V. Articulatiile sternului 1. Articulatiile costovertebrale — diartroze planiforme: A. Coasta-corp vertebral Suprafete articulare - Capul coastei - 2 hemifajete - 1 creasta cu directie antero-posterioara ~ Vertebra toracica: - 2 hemifafete pe corp = foveea costalis - superioara si inferioara - formeazd un unghi diedru in care patrunde creasta capului coastei. Suprafetele articulare sunt cptusite cu cartilaj hialin. Coastcle I, XI, XI — 0 singura fafeta articulara tapetatd cu cartilaj hialin. Mijloace de unire = CAPSULA ARTICULARA: ~ subfire ~ se inserd pe marginea suprafefei articulare -LIGAMENTELE a) ligamentul radiat anterior — de pe capul coastei (aspect evantai) — pe cele 2 vertebre corespunzatoare si pe discul intervertebral. b) ligamentul posterior (pe fata posterioara a articulatiei). Se inserd tot pe capul coastei — pe discul intervertebral si pe vertebra supraiacentamentul intercostal ~ de pe ereasta capului coastei pe ul intervertebral si imparte cavitatea articulara intr-una superioara si una inferioara. -SINOVIALA ~ este dubli ~ superioara si inferioard. dis B. Articula(iile costotransv are ~ diartroze planiforme Suprafete articulare - 0 suprafaté articulara pe tuberculul coastei ~ 0 suprafafa articulara pe fafa antcrioara a proc.transverse (forca costalis transversalis) CAptusite cu cartitaj hiatin. Exceptie C XI, XII — nu se articuleaza cu apofiza transversa corespunzatoare Mijloace de unire - CAPSULA ARTICULARA ~ slaba = se inser pe marginca suprafetclor articulare -LIGAMENTELE a) costotransvesar interosos = puternic, inserat de pe fata posicrivar’ a colului coastei — pe fafa anterioara a apofizei transverse b) ligamenta! tuberozitatii costale — inserat in afara tuberozita{ii costale pe varful apofizei transverse corespunzatoare c) ligamentul costotransversar intern (superior sau anterior) — inserat de pe colul coastei pe marginea inferioara a apofizei transverse supraiacente d) ligamentul costotransversar extern (lateral sau posterior) inscrtie marginca inferioard a lamei vertebrale fata posterioara a colului coastei -SINOVIALA _ - proprie fiecarei articulatii IL. Articulatiile costo-condrale — sinartroze - Suprafefe articulare - extremitatea anterioard a coastei prezintd o suprafaa. elipsoid’ - extremitatea rotunjita a cartilajului costal = Mijloace de unire — periostul costal se continua cu pericondru cartilajului costal.IIT. Articulatiile condrosternale — diartroze planiforme - Suprafete articulare — ceie 2 margini ale sternului prezinta 7 scobituri Incizuri costale - captusite cu cartilaj articular - bape manubriv = I-ala nivelul articulatiei manubrio-sternala TH-VU-a la nivelul sudurié dintre sternebre - extremitatile mediale ale cattilajelor costale care au un unghi care intra in scobitura sternal; unghiul are doud fafete tapetate cu cartilaj articular. - Mijloace de unire: LIGAMENTE- ligamentul interosos (ligamentul sternocostal intra-articular) se giseste in interiorul articulatici Se inser pe creasta cartilajului costal — fundul incizurii costale a sternului - ligamentul radiat anterior — de pe fafa anterioard a cartilajului costal — radiaza pe stern, in evantai - ligamentul radiat posterior — aceeasi intindere, dar pe fata posterioara a articulatiei SINOVIALA — rudimentard, cate 2 pentru fiecare articulatie, condrosternal (exceptie I-a articulatie) IV. Articulatiile intercondrale ~ sincondroze Suprafefe articulare - extremitatile anterioare ale coastelor VI, Vil, VILL, IX, X — unite intre ele prin niste articulatii situate intre partile lor mijlocii. ~ suprafefele articulare ovalare pentru fiecare cartilaj costal Mijloace de unire — pericondru care trece de la un cartilaj la altul V. Articulafiile sternului 1. Articulatia sternala superioara intre manubriu i corp 2. Articulatia sternala inferioara intre corp si apendicele xifoid 1, Articulafia sternal superioar’_- amfiartrozi - Suprafefe articulare - manubriul are o suprafata plana, alungita transversal si tapetata cu cartilaj hialin_ = corpul sternului ~ o suprafafa simitard, tapetata la fel intre suprafete — un fibrocartilaj articular ce aderd la ambele suprafefe. Uneori in fibrocartilaj apare o cavitate articulara — determina incadrarea articulatiei in categoria diartroamfiartrozelor. i cu deschidere posterioara (Louis). Mijloace de unire - periostul - fibrocartilajul care are rol de ligament interosos 2. Articulatia sternal inferioara Sincondraz& care uneste corpul sternului cu apendicele xifoid, care se osifica de 50-60 ani Mijloace de unire — periostul MISCARILE TORACELUL (BIOMECANICA) Sunt legate de mecanica respiratorie. Toate articulatiile toracelui actioneaza solidar, executand deplasarea oaselor componente ale cutiei toracice + in inspiratie — se maresc toate diametrele + in expirafie — se micyoreazA toate diametrele {in inspiratie, ca urmare a tractiunii exercitate de muschi se produce: ~ ridicarea extremitatilor anterioare a coastelor + cartilajelor costale + stern = coastele tind s& se orizontalizeze. Se produce simultan an toate articulatiile costovertebrale, de-a lungul unor axe oblice dinspre postero-lateral spre antero-median prin colul coastei. Axele fiind mai aproape de extremitatea posterioar a coastei extremitatea anterioara se mised liber si mult mai sus. = ridicarea sternului cu proeminarea unghiului sternal, Miscdrile de marire a diametrului antero-posterior si transversal sunt concomitente. = creste diametrul antero-posterior gi transversal. ~ diametrul craniocaudal se mareste de asemenea, pe seama cobordrii diafragmului si nu pe seama elementelor osoase. in expiratie — miscari inverse ~ extremitatea anterioard a coastelor coboara impreun cu cartilajele costale si sternul. = capul coastei urca in articulatia costovertebrala = unghiul sternal devine mai proeminent (ventral) - coloana vertebrala se flecteazse micsorea7i toate diameirele si eel eraniocaudal prin misearea coloanei vertebrale. Musi ii care acfioneaza in cusca toracica Marirea diametrutui in inspiratie se produce ca urmare a contractiet muschilor inspiratori care ridicd coastele. Tnspiratia este un fenomen activ. in inspirafia obisnuitd intervin - diafragmul = muschii intercostal externi . = muschii supracostali — sternocleidomastoidieni in inspiratia forjaté intervin si muschii auxiliari: muschiul dingat postero-superior = muschii scaleni = muschiul subclavicular - Expiraia obignuita este fenomen pasiv, coborarea coastelor se datoreaza elasticitatii elementelor peretelut toracic. - Expiratia fortata este urmarea contractiei — m.m. intercostali, m.dintat postero- inferior, mtriunghiular al sternului (wansversus), m.trans" abdomint, m.oblic extern, m. oblic intern, m.drept abdominal, m. patrat al lombelor.f whet BL ARTICULATIILE CENTURI SCAPULARE, Oasele centurii scaputare - clavicula ~ scapula searticuleazi A. -intre ele B. ~ cu peretii cutiei toracice (asigurnd fixarea extremitatii superioare libere de cutia toracica) A. Articulatia clavicula - scapula 1 Articulatia claviculd - acromion (articulatia acromioclaviculara) Tl. Articulafia (la distan(a) clavicula — apofiza coracoida B. Articulatia clavicula — stern si Ful cartilaj costal = articulajia sternoclavicular A. | Articulatia acromioclaviculara_ (DIARTROZA PLANIFORMA) ~ Suprafeje articulare - clavicula la extremitatea laterala = acromiala prezinta o fafi de articulare, de forma ovalara, cu axul mare antero-posterior, capluyitd cu cartitaj hialin - acromionul, are o fetisoara articulara asemanatoare tare — disc sau menise fibrocartitaginos escavat — dispozitie * Uneori tntse fejele ar de AMFIARTROZA. - MIJLOACE DE UNIRE a). Capsula articulara - se prinde pe marginile suprafejelor articulare b). Ligamentul acromio-clavicular , situat pe partea superioara a articulatiei c). Sinoviala - cdptuseste suprafata interioara a capsulei articulare A_ IL Unirea dintre clavicul4 — apofiza coracoida Se realizeaza cu ajutorul ligamentelor coraco-claviculare: 1. Ligamentul trapezoid situat antero-lateral de ligamentul conoid. Se insera pe fafa superioara a procesului coracoid si pe tuberculul trapezoid de pe fata inferioara a claviculei. 2. Ligamentul conoid este situat postero-median fata de ligamentul trapezoid si se insereaza pe fata superioara a procesului coracoid gi pe tuberculul conoid al claviculei. Ligamentul trapezoid este asezat in plan sagital Ligamentul conoid este asezat in plan frontalMarginea posterioara a ligamentului trapezoid vine in contact cu marginea lateral a ligamentului conoid, intre ele se formeaza un spafiu unghiular umplut cu fesut adipos sau o bursa seroasa. B._Articulatia_sternocostoclaviculara (ARTICULAJIA PENTRU IMBUCATURA RECIPROCA) = Suprafefe articulare a) Sternul — incizura claviculara a manubriului sternal, cu dispozitie oblicd dinspre supero-mediai — inferior lateral. Este concava frontal, convexa dorsoventral. Diametrul este mai mic ca fafa corespunzatoare a claviculei. b) Primul cartilaj costal se uneste cu manubriul sternal chiar sub incizura claviculara si astfel participa prin fata superioard la formarea unei cavitaji de receptie pentru extremitatea sternal a claviculei unde are o fetigoara plana usor concava. Incizura claviculara este orientata oblic, iar suprafafa cartilajului costal orizontal - rezulta unghi diedru ce priveste superior gi lateral = fafa articular sternocostala. c) Clavicula - prezinta la extremitatea sternala o fafa articulara ce se prelungeste de pe fata interna pe partea inferioar gi priveste infero- medial. Se gSscste numai in % inferioare ale oxtremitatii, astfel od in sus extremitatea claviculei este depasitd de incizura claviculara a sternului, iar in jos de faa articulara a I-ului cartilaj costal, Fata articularé depaseste insd in sens antero-posterior incizura claviculara a sternului, Cele 3 suprafefe articulare (a,b,c) sunt imbracate cu un cartilaj hialin, Fiind partial neconcordante intre ele se gaseste un disc articular care imparte cavitatea articulara intr-o portiune mediala = sternala, portiune laterala = claviculara, Discul articular are- 2 fete - mediala spre stern , lateral spre clavicula - | circumferinfa - care adera de capsula articulara (anterior — posterior) ~ care aderi de clavicula (in sus) ~ care adera de I-ul cartilaj costal (in jos) Este mai subfire central, uneori poate fi inlocuit cu menisc sau inel fibrocartilaginos.MIJLOACE DE UNIRE a) Capsula articularé se insera pe marginea suprafetei articulare — extern - in raport cu ligamente si muschi; intern este captusita de sinoviala. b) Ligamentele ~ Ligamentul sternoclavicular anterior = ligamentul larg ce se prinde pe extremitatea medial a claviculei — pe fata anterioard a manubriului sternal. Limiteaz4 miscarea de proiectie a umarului inainte. ~ Ligamentul sternoclavicular posterior = aceeasi directie, dar pe fata posterioara a articulafiei. Limiteaz miscarea de proiectie a umarului inapoi - Ligamentul superior (ligamentul interclavicular) — cu 2 fascicule: = unul sternoclavicular format din fibre profunde de la clavicula la manubriul sternal: - unul interclavicular foi Limiteaz4 miscarea de ridicare a umérului - Ligamentul inferior (ligamentul costoclavicular) — de la T-ul cartilaj costal - merge supero-lateral spre tuberozitatea de pe faja inferioard a extremitajii mediale a claviculei. Are 2 fascicule — anterior si posterior. Are rol in mentinerea suprafetelor articulare. Limiteaza miscarea de coborare a umarului ¢) Sinoviala — divizata de catre discul fibrocartilaginos: = 0 portiune mediala (menisco-sternalal) ~ 0 portiune laterala (menisco-claviculara) - trimite prelungiri intre fibrele capsulare si ligamentare fibre supesficiale ce unesc cele dou’ clavicule. MISCARILE CENTURIT SCAPULARE Cele dou oase solidare - 1. in migcarea de coborare si ridicare - 2. in proiectia inainte -inapoi = 3.in circumductie prin legatura clavicula - scapula (articulatia acromioclaviculara + ligamentele coracoclaviculare. 1. Miscarea de ridicare si coborare a umarului. + Axul migcarii = ax antero-posterior ce trece prin clavicula, in punctul de insertie a ligamentului costoclavicular al arti toclaviculare. Acest punct este mai aproape de extremitatea medial a claviculei. Clavicula se poate compara cu 0 balanfi cu brate inegale, cel lateral fiind mai lung, cele 2 brate miscAndu-se simultan, * Cand umarul se ridi brajul + extremitatea laterala a claviculei urca, ridicdnd si scapula, clavicula medial coboara putin Migcarea de ridicare — limitata de ligamentul sternoclavicular superior.+ Cand umarul coboara, extremitatea lateral a claviculei coboard impreund cu scapula, iar extremitatea mediala urc’. Miscarea de cobordre este redus4 si apare atunci cdnd apas4 o greutate in umar. Miscarca cste limitata de claviculd care se sprijina pe I-a coasta. 2. Miscarea de proiectie inainte-inapoi + Axul migcdrii = vertical ce trece tot prin punctul de insertie al ligamentului costoclavicular + in miscarea de proiectie inainte - extremitatea laterald a claviculei este adusd anterior impreuna cu scapula, iar extremitatea medial alunccd posterior in articulatia sternoclaviculara. Migcarea limitata de ligamentul anterior al articulafiei steno-costo-claviculare. + in migcarea de proiectie inapoi, clavicula se deplaseaza invers. Miscarea limitata de ligamentul posterior al articulatiei sterno-costo-claviculare. 3. Circumductia Totalizeaz succesiunea miscarilor precedente si, ca urmare clavicula deserie 2 comnuri imaginare - medial, mic, cu baza la nivelul extremitatii sternale a claviculei si varful la nivelul axului - lateral, mare, cu baza la nivelul extremitatii acromiale a claviculei si varful la fel. Cornurile vin in contact prin varfurile lor. Axul miscarii este rezultanta axelor celor dowd cornuri (a inaltimii lor) Baza cornurilor descrie un oval (nu un cerc) pentru ca extremitatea lateral a claviculei se deplaseazi mai mult in sus gi putin in jos, rar extremitatea mediala se deplaseaz mai mult in jos. fn aceasta miscare clavicula este insofita de scapula, care se deplaseaza prin tractiunea claviculei asupra ei, dar si datorita actiunilor muschilor ce se insera pe ambele oase. Migcérile scapulei sunt alunecari pe peretele toracic (in jos, sus, inainte, inapoi), ce determina si deplasarea membrului superior, datorita articulatiei scapulo-humerale Migcarea de basculd a scapulei = Axul miscarii = anteroposterior ce trece prin articulatia acromioclaviculara. Este 0 migcare de rotatie inainte si in sus a scapulei, iar revenirea la pozitia inifiala se face printr-o migcare inapoi si in jos. = fn migcarea de basculd, fetisoara articulara a acromionului roteaz4 inainte in jurul axului su: —unghiut lateral scapular se indrepta in sus unghiul superior scapular se indreapta in jos unghiul inferior scapular se indreapta inainte se descrie un arc de cerc.in dreapta — unghiul inferior se deplaseaza in directia acelor de ceasornic {in stanga — unghiul inferior se deplaseaza invers. Bratul se poate deplasa in articulatia scapulo-humerala numai pana la orizontala, pentru ca tuberculul mare humeral se loveste de acromion. La aceasta miscare participa scapula prin miscarca oi de bascula si nu articulatia scapulo-humerala. Revenirea - unghi lateral in jos = unghi superior in sus ~ unghi inferior inapoi Agentii motorii ai centurii scapulare, Muschii ridicatori ai umarului Muschiul trapez — fibrele superioare ridicd umarul si impreund cu cele inferioare produc miscarea de basculi a scapulei. Yonicitatea muschiului trapez asigura menfinerea in pozitie a umarului, Paralizia muschiului trapez = cdderea umérahni ‘Muschiul levator scapulae - ride umarul - ridicd unghiul superior si produce coborarea unghiului lateral (rotatie inapoi) Actiune secundara — muschiul sternocleidomastoidian, muschiul scalen anterior si mijlociu, muschii romboizi. Muschi coboratori ai umarului ‘Muschiul subclavicular ~ trage in jos clavicula — coborditor al umarului ‘Acfiune secundara si similara: — muschiul pectoral mare, muschiul pectoral mic, muschiul trapez prin fasciculul inferior, mugchiul latissimus dorsi. Muschii care proiecteaz4 umarul inainte Muschiul pectoral mic — trage inainte omoplatul, dar proiecteaz4 umarul inainte + coboari unghiul lateral al scapulei rezulténd miscarea de bascula. Actiune similara ~ muschii romboizi Muschiul dintat anterior — cand igi ia punct fix pe coaste ~ migcarea de bascula ‘impreund cu muschiul trapez ridica bratul deasupra liniei orizontale. Muschiul pectoral mare. Fasciculul sternocostal singur sau impreund cu celelalte fascicule proiecteaz4 uméarul inainte gi coboara umarul (exteriorizeaza senzatia de frica.© Muschii romboizi - trag induntru scapula — imprima umarului o miscare de proiectie inapoi - coboard unghiul lateral af scapulei_revenire din miscarca de bascula Actiune similara si secundard — muschiul latissimus dorsi + trage de unghiul inferior al scapulei, fixdnd-l de torace. ; = Muschiul trapez ~ fibrele inferioare proiecteazd umérul inapoi si concomitent produce si migcarea de bascula. Muschii care imprima miscarea de bascul’ a scapulei = Muschiul trapez - fascicul descendent - ridicd unghiul lateral al scapulei - fascicul ascendent — trage in jos unghiul superior miscare de basculd = Muschiul dinfat anterior — trage anterior unghiul inferior al scapulei Muschi care imprima migcarea de revenire a scapulei = Muschii romboizi - proiectie inapoi frag in sus unghiul inferior al scapulei = Muschiul levator scapulae ~ ridicd umarul - trage in sus unghiul superior al scapulei * Muschiul pectoral mic - coboara umarul - trage in jos unghiul lateral al scapulei = Muschiul coracobrahial - similar muschiului pectoral mic in ansamblu muschii care acfioneazi asupra scapulei au actiune sinergic: realizind sisteme de cupluri musculare in care participa 2 sau mai mul{i mugchi pentru bascula scapulei. Axul de tractiune al unui muschi este paralel cu axul de tractiune al celuilalt muschi. Prima chingd - muschiul levator scapulae (trage unghiul superior in sus) = muschii romboizi (trag unghiul superior in sus) ~ muschiul pectoral mic (trage unghiul lateral in jos) A doua ching’ - muschiul dinfat anterior (trage inainte scapula) - fasciculul descendent al muschiului trapez (trage in sus unghiul lateral) - fasciculul ascendent al muschiului trape7. (trage in jos unghiul superior si incetineste actiunea cuplului dinfat anterior — fascicul descendent - rezultand bascula in ambele sensuri a scapulei.filed 3h ARTICULATILE OASELOR CARPULUI Articulatia radio-carpiana Il. Articulatiile intercarpiene (+mediocarpiana) + actioncazi improuna = au capsule articulare separate I. Articulafia radio-carpiana + Suprafete articulare — acoperite de un strat subjire de cartilaj hialin - fata inferioara a epifizei distale radiale imparjita de o creast4 antero- posterioara in 2 suprafete - una laterala = triunghiulara ~ una medial = patrulatera + Raja inferioad a ligamentului iriuughiulat (discus atticularis) - fetele superioare ale: - scafoid - semilunar - piramidal formeaza o suprafaja convexd Corespondenge: scafoid - cdmpul lateral al fefei inferioare a epifizei radiale semilunar — cdmpul medial al fefei inferioare a epifizei radiale piramidal - ligamentul triunghiular Luate separat fiecare pies osoasa realizeazd o diartroza planiforma, dar in ansamblu este o condilartroza (prin dispozitia de ansamblu a suprafe(ei si prin executia miscarilor). De menfionat — ulna nu participa, capul ulnei este despartit de ligamentul triunghiular. : de unire 1) CAPSULA ARTICULARA= manson ce se inser pe marginea ligamentului triunghiular si pe periferia suprafefelor articulare osoase 2) LIGAMENTELE: a)Ligamentul radiocarpian anterior — pe fata anterioard a articulaiei si este format din fasciculul radiocarpian (oblic) care se inserd pe radius si pe semilunar (S2) + piramidal (P,)b) Ligamentul radiocarpian posterior — pe fafa posterioara si se inser pe radius si pe piramidal (P,); slab dezvoltat c) Ligamentul uinocarpian anterior — (drept) — pe marginea anterioard a ligamentului triunghiular si pe semilunar (S2) $i piramidal (P\) d) Ligamentul colateral radial de la varful apofizei stiloide la scafoid (S;) e) Ligamentul colateral ulnar de la apofiza stiloida a ulnei la piramidal (P,) si pisiform (P2) 3) SINOVIALA — cptuseste fafa interna a capsulei si trimite prelungiri spre articulatia radiocubitala distal. Tl. Articulatiile intercarpiene (CONDILARTROZE) —3 situatii 1. intre cele 4 oase ale randului proximal (S),S2,P),P2) se realizeaza diartroze planiforme UL la fel ca gi intre cele 4 oase ale rdindului distal (Ty.T2,C1.C:) IIL intre randurile proximal si distal = mediocarpian T. Randul proximal * Suprafefe articulare ~ plane si acoperite cu cartilaj hialin + Mijloace de unire I)LIGAMENTELE —_- S,-S; prin: ligamentul interosos ligamentul anterior ligamentul posterior : ligamentul interosos ligamentul anterior ligamentul posterior 2)CAPSULA ARTICULARA + ligamente intre P\-P,: ~ capsula intaritd de sinoviald -ligamente - ligamentul superior de la procesul stilod al ulnei - ligamentul posterior Pa P; - SpP; pri - ligamentul pisometacarpian P, ~ tuberculul metacarpianului V - ligamentul pisohamat P; - C,TI, Randul distal: fiecare os carpian este unit cu osul vecin printr-un ligament interosos, anterior si posterior Ill. Articulafia mediocarpiand, » Suprafefe articulare — intre randul proximal si distal Proximal —$1,S2, siP; ~ au fefe inferioare concave ~ S, are gi un condil lateral Distal -T\,T, formeaza o concavitate lateral ce corespunde condilutui S; = C)- Cp condil ce patrunde in concavitatea primului rand = linia articulatie - S culcat cu bucla — cu concavitatea sipero — lateral = cu concavitatea infero- medial suprafete articulare = 2 condilatroze * Mijloace de unire CAPSULA - laxa captusita de sinoviala LIGAMENTE: a) Anterior — colul C; — se bifurea pe Sisi P, 1b) Posterior — Py — se bifured pe Sysi Ty, trecdnd peste colul lui Cy ¢) Colateral radial - S)-Ty 4) Colateral ulnar - Py- Cz Miscdrile arti tillor carpului Au loc migeari reduse de alunecare, care permit in ansamblu miscari ample ale mainii = flexiunea - extensiunea = abductia = adduetia - circumducatia Flexiunea - palma se apropie de fafa anterioara a antebrafului = primul rénd carpian aluneca inainte si se aplic’ pe antebrat = al li-lea rand carpian aluneca inainte i se aplica pe Ieul rand -Axul Ful rand = ax transversal ce trece prin varful celor doud stilode + al U-lea rand = ax transversal prin capul C,- Limitata - de ligamentele posterioare ale articulatiei ~ de muschii antagonisti - daca se flecteazi degetele — miscarea de flexie a mainii este limitata pentru c& muschii extensori sunt intinsi si se opun. = fata dorsald a mAinii se apropie de dorsul antebrafului L-ul rand carpian aluneca inapoi pe antebrat = al Li-lea rand carpian alunecd inapoi pe [-ul rind axele transversale = aceleasi = este mai accentuatd ca flexiunea, suprafetcle articulare ale carpienelor ___ mai bine reprezentate dorsal, ca volar fn flexiune — extensiune — alunecarea inainte si fnapoi a celor 2 randori in jurul axelor transversale este SIMULTANA, si nu succesiva. in flexiune participa mai ales I-ul rand carpian fn extensiune participa mai ales al II-lea rand carpian Adductia = marginca mediala (ulnar) a mainii se apropie de marginea mediala a antebratului = esie mai accentuatd ca abducfia, pentiu c& apofiza stiloida a ulnei este mai scurté Abductia _ = marginea lateral (radial) a mAinii se apropie de marginea laterald a antebratului = hal rind de oase carpiene alunecd medial — S; pardseste suprafata triunghiulara a radiusului si ajunge in contact cu suprafafa patrulatera: S> pardiseste suprafata patrulatera ~ trece sub ligamentul triunghiular, Pse indeparteaza de ligamentul triunghiular si alunecd in jos = se produce si deplasarea rindnlui IT - concomitent ou T-ul, alunecdnd medial (Adductia = miscare inversa) ~ Migcarile abductie-adductie — nu sunt pure, ci combinate cu flexiunea gi extensiunea Astfel: - in adductie — I-ul rand carpian face - 0 migcare de extensiune — ax sagital prin capul C, - 0 migcare de supinagie ~ ax logitudinal «fn abduoie — miscare de flexiune = migcare de pronatie ale primului rand in jurul aceleiasi axe Circumducfia = combinarea celor 4 misedriAgenti motori Muschii flexori — - Muschiul flexor radial al capului: flexor puternic al mainii pe antebrat abductor al mainii - Mugchiul palmar lung: flexor al mani pe antobrat - Muschiul flexor ulnar al carpului: flexor puternic + adductor al ménii pe antebrat Altii = muschiul flexor superficial al degetului = muschiul flexor profund al degetului | flexori ai mainii pe antebrat = muschiul flexor lung al policelui Muschii extensor - muschiul extensor ulnar al carputui — puternic extensor gi adductor al mainii - muschiul lung cxtcnsor radial al carpului — puternic extensor gi abductor al mainii = muschiul scurt extensor radial al carpului — puternic extensor Alii: - muschiul extensor comun al degetelor - muschiul extensor lung al policelui extensia mainii Muschii abductori: - muschiul lung extensor radial al carpului - m. lung abductor al policelui -m. flexor radial al carpului - m.flexor lung al policelui =m. extensor scurt al policelui Muschii adductori - muschiu! extensor ulnar al carpului - muychiul flexor superficial al degetelor: pune? 44,49. ARTICULATILE TIBIOFIBULARE Unese cele 2 oase ale gambei la extremita{i - articulatia tibioperoniera superioara - articulatia tibiperoniera inferioara_ Diafizele celor doua oase raman la distant unite prin membrana interosoasa Articulatia tibi iburala (ti eronier’ superioara) + Suprafete articulare _- Tibia — fetisoara articulara rotunjita, plana. pe condilul lateral - Fibula — fetisoara similard la extremitatea superioara (capul Fibulei) Acoperite cu cartilaj hialin = diartroza planiforma ijloace de unire 1) CAPSULA~ mai evidenta anterior si care se inser pe marginilé suprafetei articulare 2) LIGAMENTE- anterior - oblic in jos si lateral, anterior de fefe'e articulare si foarte rezistent - posterior — slab, cu inserfie posterioara asemi anterioare 3)SINOVIALA - tapeteazd fafa interna a capsulei - uneori comunicd prin bursa poplitee cu sinoviala uticulatiei genunchiului itoare celei ibulara *Suprafete articulare - Tibia - o fafa concava antero-posterior - aproape plana vertical = triunghiulara cu varful in sus si invers = Fibula - 0 suprafafa de aceleasi dimensiuni si invers conformata Cele 2 suprafete sunt tapetate de o lama periostala, NU de cartilaj hialhn Unii autori considera aceasta articulatie ca un diverticul al articulatiei ‘ibiotarsiene Este 0 Diartroza planiforma. * Mijloace de unire 1) CAPSULA FIBROASA2) LIGAMENTE a) anterior - oblic in jos si lateral, de la marginea anterioar a fetigoarei tibiale la marginea anterioara a maleolei fibulare b) posterior - mai mic, mai gros si mai rezistent - se intinde intre partile posterioare ale oaselor ca gi cel anterior - partea inferioara a acestui ligament depaseste marginile oaselor si participa la articulatia tibio- tarsiana, Formeaza o parte a suprafeyei articulare pentru talus ~ se numeste ligament transvers interior c) interosos -intre cele 2 suprafete articulare, situat superior - principala legatura intre extremitatea inferioara a oaselor gambei si se continua in sus cu membrana inter- osoasa ~ in consistent are fascicule scurte si rezistente 3) SINOVIALA - simpla prelungire a articulatiei talocrurale de care este atasat un mare franj sinovial tibioperonier Miss articulati fibulare inferioare ~ Ca si cea superioara este putin mobila - simple indepartari ale fibulei de tibie, legate de flexiunea i extensiunea piciorului. - miscarile mu sunt determinate de muschi, ci de conformatia talusului Talusul find mai lat anterior —in flexia dorsala a piciorului el patrunde ca un colt in scobitura tibiofibulara, care se largeste treptat pe masurd ce dorsal piciorului se apropie de gamba. Concomitent se intind gi ligamentele gi franjul sinovial umple spatiul ‘lintre suprafetele articulare. ~ in extensie ~ extremitatea inferioard a fibulei se apropie din nou de cea a tibiei, ligamentele se-relaxeaza, franjul sinovial este impins in jos. Membrana interoasoas4 = formatiune fibroasd inserata pe crestele interosoase ale oaselor gambei = Constitutie - fascicule oblice in jos si lateral ~ servind ca suprafafa ve insertie musculara, prin fafa anterioara raport cu MNV anterior al gambei si MNV interosos anterior si prin fata posterioara raport cu muschii : posteriori si MNV posterior al gambei - extremitatea superioara = un orificiu - pe unde tree vasele tibiale anterioare~ extremitatea inferioara = un orificiu — pe unde tree vasele peroniere anterioare ~ se continua cu ligamentul interosos al articulafiei tibiofibulare inferioare * Suprafete articulare - Suprafata gambierd ~ extremitatile distale ale tibiei gi fibulei - scoaba format din: fata articulara inferioara a tibiei maleola mediala a tibiei maleola laterala a fibulei Suprafata articulard concava in sens transversal, acoperita de cartilaj hialin (1,5 ~ 2 mm) - Suprafata tarsiand = fata superioara a talusului, ca un seripete convex in sens antero-posterior si concav in sens transversal (mai mult lung decét lat) Elementele scripetelui 2 povarnisuri inegale (mai mare lateral) ~ un ant antero-posterior ~ 2 margini (cea lateralé mai inalta) Suprafefele articulare ale scripetelui se continua cu 2 fafete: - lateral = concava = triunghiulara cu baza in sus - mediala = virgula Suprafata tarsiana = cartilaj hialin (2 mm) Scoaba tibiofibulara este mai redus4 sagital decat scripetele talusului ~- si totdeauna 0 parte din scripete ramane inafara; articulatia este o trohleartroza * Mijloace de unire: . 1.CAPSULA ARTICULARA- manson fibros — inserat superior - oasicle gambei lasdind inafara maleolele + inserat inf, - pe talus la nivelul cartitajului hialin = laxa, necesita intariri - tendoanele muschilor extensori sunt solidari cu capsula 2. LIGAMENTE a) ligamentul colateral-lateral (peronier) ~ asezat pe fafa laterala a articulatiei. Are 3 fascicule independente — anterior si posterior = lignmente peroneo- talare, cu directie orizontala + mijlociu = ligamentul petoneo-calcanean, cu directie oblica inferioara gi posterioaraFasciculul anterior = ligamentul talofibular anterior = lig, peroneo-talsr = de la marginea anterioara a maleolei fibulare la fata laterala a colului talusului. Fasc. post. = lig. patrat (quadratum) = lig, peroneo talar = de la marginea posterioara a maleolei fibulei la apofiza posterioara a talusului Fasc. mijlociu = lig. calcaneo-fibular = peroneo-calcanean = de la portiunea inferioaré a maleolei fibulei la fata lateral a calcaneului. b) ligamentul colateral medial (tibial) ~ mai complex are 2 straturi: A. superficial = ligamentul deltoideum B. profund A. Stratul superficial - 3 fascicule — - anterior ~ posterior | = tibiotalare - mijlociu = tibiocaleanean Acoperite de tendoanele muschiului tibial posterior, Fasciculul anterior ~ de la marginea si varful maleolei tibiei — in jos - + se dedubleaza - anterior - fata intend a colului talusului - posterior — fata dorsala a navicularului Fasciculul posterior ~ de la marginea posterioara a maleolei tibiei la fata interna talus Fasciculul mijlociu — de la fata cutanaté maleolara la calcaneu (sustentaculum talare) B. Stratul profund — acoperit de stratul superficial, este scurt si rezisteat intins de la varful maleolei la fata interna a talusului. 3. SINOVIALA _ - tapeteaza fafa profunda a capsulei si se termina la cartilajul hialin - are 2 funduri de sac - anterior ~ posterior Mi le articulare talocrural ~ 2.miscari fundamentale - flexia (flexia dorsal) 1 - extensia (flexia plantar) - in condifii speciale — adductia ‘ = abductia -circumductia = rotafiaFle nea extensiunea ~ In pozitie verticala piciorul cu gamba formeaza un unghi de 90° ~ In flexiune ~ apropierea fefei dorsale a piciorului de fafa anterioard a gambei — unghiul piedo-gambier scade - in extensiune ~ migcare inversa - unghiul creste Axal migcarii — transversal (usor oblic inafara si inapoi) ~ prin centrul curburii scripetelui talar (= trohleei talare) in ambele miscari intervine si scoaba gambei, care in flexiune, se largeste gi in extensiune se ingusteaza. Flexiunea ~limitata de intinderea fase post. al lig.colatersle - de intinderea tendonului lui Achile - de intalnirea marginii anterioare a tibiei cu colul talusului Extensiunea - limitata - de fasc.ant. a ligam.colaterale - de intinderea m.m. gambieri anteriori Adductia si abbducti Axul vertical ce trece prin fetisoara laterala a talusului in adductie — halucele se apropie de linia mediana, indreptandu se induntru, iar céleaiul in afara in abductie — invers Aceste miscari se combind cu cele de rotatie: addutie + rotatie interna abductie + rotatie externa Rotatia ~ interna — marginea mediala a piciorului se ridicd, planta priveste medial = inversiune ~ externa ~ marginea laterald a piciorului se ridica, planta priveste lateral = = eversiune Axul antero-posterior Circumductia — executarea succesiva a: - flexiunii + extensiunii - adductia > abductia = se executd in raport _- gamba fixa — talus mobil (frecvent) ~ gamba mobild — talus fixin afara de flexie — extensie, restul miscarilor accesorii se execut numai cu piciorul in flexiune plantar Agenti motori ai articulatiei talocrurale Muschi flexori ~ muschiul tibial anterior - principalul flexor picior ~ gamba - impreuna cu muschiul tibial posterior — elementele principale in adductie + Totatie interna (inversiune) ~ impreuna cu muschiul peronier lung — sustinator al boltei plarvare - in mers, cdnd piciorul este fixat pe pamant — flecteaza gamba (este primul muschi care oboseste in mers) ~ Muschiul extensor al degetelor _- extensor al degetelor - flexor al piciorului pe gamba - abd. + rotator ext. - Muschiul extensor lung al halucelui- extensor haluce - flexor picior — gamba - rotafie int. + add. (inversiune) -Mperonier tertius = flexor al piciorului - abd.+ rotator ext. luschii extensori ~ Muschi gastrocnenieni + soleari = triceps sural — extensor principai (flexor plantar) al piciorului pe gamba - add. + rotatie induntru (inversiune) Tricepsul sural - are o important deosebita in mers — el aplicd planta pe pamént i apoi o ridica pe capetele metatarsienelor - intervine, in mod activ in menfinerea corpului in stafiunea verticala - impiedica piciorul de a intra in pronatie sub actiunea greutafii corpului - cnd solearul igi ia punct fix pe calcaneu impiedica cdderea gambei si a corpului inainte - solidarizeaza articulatia genunchiului cu cea a piciorulu‘ ~ Muschiul lung plantar —actiune slaba, este atrofiat, lucreaza sinergic cu tricepsul sural = Muschiul flexor lung al degetelor ~ flexor al degetelor + extensor al plantei pe gamba (flexor plantar) - duce piciorul in adductie + rotatie interna (inversiune)~ imp in mers ~ ajuté piciorul mobil,ridicdndu-I impreund cu alti muschi pe varful degetelor ~in piciorul fix — sustine bolta plantara ~ Muschiul flexor al halucelui - flecteazi halucele - extinde piciorul ~ adductie + rotatie inauntru - rol in mers ~ ridicd piciorul pana la nivelul degetului mare; odata piciorul ridicat gi fixat, el apropie calcdiul de gamba - indirect sustine bolta plantara ~Muschiul tibial posterior _- ce! mai puternic pronator (eversiune) a piciorului ~ rotafie externa si abductie ~ sustine concavitatea boltei plantare ~Muschiul peronier scurt Ia fel, dar mai slab : - Muschii adductori + rotatori induntru (inversiunea) =m. tibilal anterior = m.tibial posterior = meextensor lung al degetelor = meextensor lung al halucelui - Muschii abductori + rotatori externi (eversiunea) ~ m-peronier lung - mperonier scurt - mextensor lung al degetelor Asticulatile intertarsiene Cele 7 tarsiene sunt unite astfel: articulatia talocalcaneand posterioari articulatia talo-calcaneo-naviculara articulatia calcaneo cuboidiand ! articulatia scafocuneana articulatia intercuneana articulafia cuboido-cuneana = formeaza un complex cu biomecanica comund Considerate separat au fiecare cte un ax de miscare — dar migcarea lor se executa in jurul unui ax rezultant, constituind un ansamblu functional Directia osului - oblic — in jos = lateral - posteriorsi trece prin talus si caleanen Misearile combinate sunt: - adductia, supinatia si extensiunea ~ rezulta rasturnarea piciorului induntru (planta priveste medial si marginea externa a piciorului este fixatd pe = invers sol) - abductia, pronatia si flexiunea — rezulta rasturnarea piciorului inafard = eversiune (planta priveste lateral si marginea interna a piciorului se sprijind pe sol) re oasele gambei si De mentionat ~ talusul, neavand insertii musculare si fiind tars, are un joc larg gi variat, ca o bila intre 2 elemente mobile ~ in flexie- extensiune el este solidarizat cu oasele tarsului (migcarile au loc intre talus gi tibie) in abductie-adductie si supinatie-pronatie, el este solidarizat cu oasele gambei (miscarile au loc intre oasele gambei si intre oasele tarsului) Articulatiile tarsometatarsiene = articulatia Lisfrane intre cele 3 cuneiforme cuboid rezulta diartroze planiforme 5 metatarsiene Astfel: Mt I - cuneiformul medial Mt Il - cele 3 cuneiforme Mt III - cuneiformul lateral Mt 1V+V -cuboidul unite prin multiple ligamente Miscarile articulatiilor = de alunecare a metatars pe oasele tarsului Cele mai mobile matarsiene sunt IV si V Cel mai fix Mt II - aproape imobilizat de multiple ligamente Cele 5 Mt sunt unite la extremitafi prin suprafefe articulare si ligamente Articulafiile metatarsofalangiene Sunt condilatroze, intre Mt si primul rand de falange (proximale), solidarizate prin ligamente si capsule laxeAgentii motori - M. flexor scurt al degetelor — flecteaza falanga a II-a pe I-a la degetele I-V + flecteaza falanga I pe Mt - M.m lombricali (4) dispusi pe tend.m.flexor lung al degetelor — flecteaza falanga I pe Mt si le extinde pe celelalte doua - M.m interososi ~ plantari ~ flexor ai falangei I si extensori ai celorlalte = dorsal - M flexor lung al degetelor~ flecteaza falangele distale = Mlexor scurt al halucelui ~ flecteaza falanga proximal pe Mt I - M flexor scurt al degetului mic — flecteazé falanga proximala pe Mt V - M.adductor al halucelui flecteaza gi add.halucele = M.opozant al degetului mic — flecteaza degetul mic - Meextensor lung al degetelor — extensia falangelor distale degete II-V - Mextensor lung al halucelui ~ extensia falangei distale valuce - Mextensor scurt al degetelor ~ extensia falangelor proximale pe Mt (degete I-IV) - Mabductor haluce — indeparteaza degetul mare de celelalte =M. abductor al degetului mic ~ indeparteaz degetul mic si flecteaza falanga I Articulatiile interfalangiene - Fiecare deget are 2 articulatii interfalangiene, exceptie halucele, numai una - Sunt trohleartroze, unite prin ligamente, capsule, sinoviale - Miscarile sunt — flexiunea - extensiuneaBol ntarad Piciorul prezinta pe partea lui plantara o bolta formata din oasele — tarsului > metatarsului Bolta are 3 stilpi pentru sprijinirea pe sol: = stlpul posterior - caleaneul - 2 stalpi anteriori ~ medial = capul voluminos si proeminent al Mt I - lateral = extremitatile inferioare ale Mt IV si V Stalpii sunt legati prin 3 articulatii - post.spre antero-medial = arc longitudinal medial alcatuit din calcaneu - talus — navicular — 3 cuneiforme - Mt I-III = post. spre ant.lat. = are longitudinal lateral aledtuit din calcaneu — cuboid — Mt IV si V (varful acestui arc este marginea superioara a cuboidului: cuboidul este cheia boltii piciorului) ~ cei 2 stalpi anteriori = arc transversal — alcatuit din fefele plantare Mt I-V gi extremitatea mferioara a celor 3 cuneiforme gi cuboid Mentinerea bol - conformatia oaselor - ligamentele plantare, aponevtoza plantara - muychii si tendoanele de la nivelul plantei = chingi active ce mentir bolta Mentinerea arcului longitudinal medial = dependenta de planul orofund al m.m.posteriori + m.m scurti ai halucelui + aponevroza plantar’ + ligamentele plantare Mentinerea arcului longitudinal lateral - dependenta de m.lung peronier + m.m.scurti ai degetului mic + ligamentele plantare Deformarea boltei plantare - Deprimarea boltei plantare gi in special relaxarea boltei medial = picior plat. Datorit pierderii tonusului muscular si lipsei de coordonare musculara, piciorul plat poate lua 0 forma normala, dar nu suporta greutafi - Piciorul plat si in eversiune rezulté - spasm muscular sau achiloz& articular - Piciorul plat traumatic — valgus traumatic, cu bolta plantara rasturnava in jos gi in afar pentru cd centrul de greutate al tibiei pe talus este dus induntrul sediului sau normal - Picior plat prin prabusire — fractura cu zdrobirea calcaneului