INTRODUCERE IN MICOLOGIA MEDICALA

CONTINUTUL CURSULUI

ORA TEMA

1. INTRODUCERE IN MICOLOGIE
2. LEVURI
3. DERMATOFITII
4. FUNGI FILAMENTOSI
5. FUNGI DIMORFI
6. FUNGI OPORTUNISTI
7. MICOZE SUPERFICIALE SI MICOZE PROFUNDE
MOTIVATII

1. Cresterea frecventei bolilor micotice . In

zona geografica
frecventa in care
mai mare ne aflam exista o
a micozelor
superficiale. S-a constatat o crestere in
ultimii ani a micozelor sistemice.
2. Acesul rapid si in crestere prin mijloacele
moderne de transport inspre si dinspre
zonele endemice.
3. Cresterea constientizarii practicienilor.
MOTIVATII
4. Ameliorarea investigatiei micologice
printr-o mai buna pregatire a
personalului din laborator si o dotare mai
buna.
5. Proceduri mult mai invazive utilizate pe
pacienti
6. Utilizarea terapiilor imunodepresive sau
imunosupresive si extinderea infectiei cu
virusul imunodeficientei umane.
OBIECTIVE
 Transmiterea de informatiistiintifice de
baza referitoare la fungii cu importanta
medicala.

 Transmiterea de informatiiclinice pentru

a creste gradul de suspiciune pentru
infectiile micotice.
INTRODUCERE
 CE ESTE MICOLOGIA

Micologia
genetice şieste o ramurătaxonomia
biochimice, a biologieişicare studiază
utilizarea proprietăţile
fungilor pentru om ca
o sursă de medicamente (penicilina, streptomicina), produse
alimentare (bere, vin, brânză, ciuperci comestibile), enterogenezele,
ca şi bolile, cum ar fi otrăvirea şi infecţia.
Mulţi fungi produc toxine, antibiotice şi alţi metaboliţi secundari.
MICOLOGIA ESTE STUDIUL:
 BERE

VIN
 PAINE
 BRANZA
 Gourmet mushrooms
 Environmental toxins

BIODEGRADARE
 BOLI
A.DEFINITII SI CLASIFICARE
CE SUNT FUNGII?

 Celule eucariote-au nucleu

 Nu contin clorofila
 Au perete celular rigid
 Produc structuri filamentoase


Produc spori
CELULA EUCARIOTA
 LEGENDA
1. Nucleol
2. Nucleu
3. Reticul endoplasmic
4. Ribozomi
SPECII DE FUNGI

 100.000 –200.000 specii

 Cam 400 specii cu importanta

medicala
REGNUL FUNGILOR
Eukaryocytes

• Ascomycetes
• Basidiomycetes

• Zygomycetes

• Deuteromycetes

(Fungi Imperfecti)
REGN CARACTERISTICI EXEMPLE

Monera Prokaryocyte Bacterii

Actinomicete
Protista Eukaryocyte Protozoare

Fungi Eukaryocyte * Fungi

Plants Eukaryocyte Plante

Muschi

Animals Eukaryocyte * Artropode

Mamifere

Om
REGNUL CARACTERISTICI EXEMPLE

Monera Prokaryocyte Bacterii

Actinomicete
Protista Eukaryocyte Protozoare

Fungi Eukaryocyte * Fungi

Plants Eukaryocyte Plante

Muschi

Animals Eukaryocyte * Artropode

Mamifere

Om
COMPARARE DIMENSIUNI PATOGENI

Coci 0.8 µm
Bacili 4-6 µm
Spirochete 8 - 10 µm
Virusuri 0.08 µm
Protozoare 15 µm
Nematode 10 mm
Fungi 10 – 15 µm
Actinomicetele =bacterii
 Infectii clinice ce amintesc de micoze

Actinomicetele cresc pe medii pentru
ciuperci
 Actinomicetele cresc incet (24-48 h)
 Colonii mari asemanatoare cu coloniile
fungice



(rugoase,
Micelii scurte filamente
asemanatoare aeriene)
microscopic, cu
ramuri miceliene in tesuturi si pe frotiuri.
CE ESTE MICOLOGIA MEDICALA?
BOLILE MICOTICE=4 TIPURI
1. Hipersensibilizare
 Alergia
2. Micotoxicoza
 Producerea de toxine
3. Micetismus (otravirea cu ciuperci)


Toxina preformata
4. Infectia
HIPERSENSIBILIZARE

 FARMER’S LUNG – Fan

mucegait
 MALT WORKER’S DISEASE – Orz mucegait
 CHEESE WASHER’S LUNG – Branza
mucegaita
 WOOD TRIMMER’S DISEASE – Lemn
mucegait
FUNGI PATOGENI
 GAZDA NORMALA

• Patogeni sistemici - 25 species

• Patogeni cutanati - 33 species
• Patogeni subcutanati - 10 species

 GAZDA IMUNOCOMPROMISA
Fungi oportunisti - 300 species
MECANISME PATOGENICE LA FUNGI

1. Termotoleranta
2. Abilitatea de a supravietui la nivelul
tesuturilor
3. Abilitatea de a rezista la atacul gazdei
STATUSUL PARAZITAR
1. Cresterea statusului metabolic
2. Modificarea cailor metabolice
3. Modificarea structurii peretelui celular
 Continutul de carbohidrati
 Structura lipidica


Agregatele de ARN
B.MORFOLOGIE
MORFOLOGIE
Din punct de vedere morfologic, microscopic,
diferentiem 3 categorii:
 Levuri-celule ovale sau sferice inmugurite
 Fungi filamentosi (mucegaiuri)-formeaza
hife:
 Ramificate, Septate
 Neseptate (coenocite)
MORFOLOGIE
Hifele formeaza micelii:
-miceliu vegetativ
-miceliu aerian
 Fungi dimorf i
 Levuri (in tesuturile gazdei sau in culturi
la 37°C=faza tisulara sau parazitara)
 Miceliu (in culturi la 22-30°C=forma
saprofita)
MORFOLOGIE

Aspectul coloniilor:
Levurile formeaza colonii rotunde, bombate,
lucioase, cremoase;
Mucegaiurile formeaza colonii mari, pufoase, lanoase
sau prafoase
MORFOLOGIE

Dupa aspectul microscopic al hifelor distingem 3

categorii de fungi:
 Fungi cu hife hialine, neseptate, groase, rasucite:
zigomicetele.
 Fungi cu hife hialine septate si nepigmentate.

Fungi dematiacei cu hife septate si pigmentate in
brun.
FUNGI DIMORFI
 Forma levurica

Forma parazita
 Forma tisulara
 Creste la 37 C
 Forma miceliana
 Forma saprofita


Creste la 25 C
SPORII
 SEXUALI

ASEXUALI
 Artrospori
 Blastospori
 Chamydospori
 Conidia
 Microconidia


Macroconidia
FUNGII POT FI RECUNOSCUTI DUPA
FRUCTELE LOR
C. EPIDEMIOLOGY
 MAJORITATEA AGENTILOR
MICOTICI SUNT SAPROFITI AI
SOLULUI
ASOCIATIE ECOLOGICA
PATOGEN OM SOL
_________________________________________
Blastomyces dermatitidis 1898 1964
Cryptococcus neoformans 1894 1951
Coccidioides immitis 1900 1932
Histoplasma capsulatum 1934 1949
Bolile micotice NU SUNT
contagioase
O INFECTIE CU UN AGENT MICOTIC
DEPINDE DE:

1. Marimea inoculului

2. Rezistenta gazdei
TREBUIE SA FACEM DISTICTIE INTRE:


COLONIZARE

 FUNGEMIE

 INFECTIE
 POARTA DE INTRARE
CAVITATE
TRACT RESPIRATOR
BUCALA
OCHI

•PAR
•PIELE
•UNGHII
•TRACT RESPIRATOR
PIELE
•TRACT
GASTROINTESTINAL

•TRACT URINAR

TRACT UROGENITAL T
 COLONIZARE
CAVITATE
TRACT RESPIRATOR
BUCALA
OCHI

Multiplicarea
microorganis-
melor la un
anumit nivel al
PIELE
organismului
fara a dauna
gazdei.
TRACT UROGENITAL
 INFECTIE
CAVITATE
TRACT RESPIRATOR
BUCALA
OCHI
Invazia si
multiplicarea
microorganismelor
in tesuturi
determinand injurii
celulare PIELE

TRACT UROGENITAL
DISTRIBUTIA GEOGRAFICA

 Romania este situata intr-o zona in care

micozele predominante erau dermatofitiile
si candidozele superficiale, dar patologia
infectioasa actuala ne confrunta tot mai
frecvent cu micoze profunde si sistemice.
MICOZE ENDEMICE

Infectiile fungice limitate la o

anumita arie geografica. Sunt
determinate de fungi dimorfi.
ISTORICUL PACIENTULUI

 MEDICALA
 CALATORII
 OCUPATIE
D.DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC

1. Preparat umed
2. Teste cutanate
3. Serologie
4. Anticorpi fluorescenti
5. Biopsie si histopatologie
6. Cultura
7. Probe ADN
EXAMEN MICROSCOPIC DIRECT

Avantaje:
1. Permite dignosticul prezumtiv rapid si initierea
terapiei inainte de izolarea si identificarea
fungului
2. Orienteaza selectarea mediilor de cultura
adecvate
EXAMEN MICROSCOPIC DIRECT

 Uzuala este examinarea preparatului umed

montat in solutie 20% KOH-glicerol
 Incalzire usoara
KOH- preparat umed
 Diagnostic

1. Preparat umed
2. Teste cutanate
3. Serologie
4. Anticorpi fluorescenti
5. Biopsie and histopatologie
6. Cultura
7. Probe ADN
TESTE CUTANATE
(HIPERSENSIBILITATE DERMICA)

Utilizare limitata:

 Pentru determinarea mecanismelor de

aparare celulara

Studii epidemiologice
 Diagnostic

1. Preparat umed
2. Teste cutanate
3. Serologie
4. Anticorpi florescenti
5. Biopsie and histopatologie
6. Cultura
7. Probe ADN
FUNGI SUNT SARACI IN
ANTIGENE
 SEROLOGIE FUNGICA-ANTICORPI

Latex aglutinare

IgM

Imunodifuzie
 IgG

Fixarea complementului IgG

Majoritatea testelor serologice pentru fungi
determina anticorpii. Au inceput sa apara si teste
care sa determine antigenele fungice.
Antigenele care se pot determina in prezent se
refera la:
 Cryptococcosis

Histoplasmosis
 Aspergillosis
 Diagnostic

1. Preparat umed
2. Teste cutanate
3. Serologie
4. Imunofluorescenta
5. Biopsie and examen
histopatologic
6. Cultura
7. Probe ADN
 IMUNOFLUORESCENTA INDIRECTA SE
POATE APLICA:
1. SECTIUNILOR HISTOLOGICE
2. CULTURILOR

• Organisme viabile
• Organisme nonviabile
 Diagnostic

1. Preparat umed
2. Teste cutanate
3. Serologie
4. Imunofluorescenta
5. Biopsie si examen histopatologic
6. Cultura
7. Probe ADN
REACTIA INFLAMATORIE
 Gazda sanatoasa
 Piogenic
 Granulomatos
 Gazda imunocompromisa
 Necroza
Polymorphic Nuclear Leukocytes

Gazda sanatoasa
Piogenic
Granulomatos
Gazda
imunocompromisa
Necroza
Celule gigante
 Diagnostic

1. Preparat umed
2. Teste cutanate
3. Serologie
4. Imunofluorescenta
5. Biopsie and examen
histopatologic
6. Cultura
7. Probe ADN
MEDII DE IZOLARE

 SABOURAUD DEXTROSE AGAR

 (pH ~ 5.6)
• Simplu
• Cu antibiotice
• Cu cicloheximide
 Diagnostic

1. Preparat umed
2. Teste cutanate
3. Serologie
4. Imunofluorescenta
5. Biopsie si examen
histopatologic
6. Culture
7.Probe ADN
PROBE ADN

 Rapide (1-2 Hours)

 Specificitate de specie
 Scumpe
E.TRATAMENT
TERAPIE
 Pentru ca sunt eucariote, fungii se aseamana din punct
de vedere
cauza estebiochimic cu gazda
dificil de realizat umana.
agenti Din aceasta
terapeutici care sa
distruga fungul invadant fara a leza pacientul.