BARAJUL BRADISOR

Lucrările la baraj şi hidrocentrală au început în anul 1973, iar punerea în

funcţiune s-a făcut abia în 1982. O perioadă mare de timp pentru o lucrare executată pe
timpul comuniştilor, dar întârzierea a fost cauzată de necesitatea schimbării locului
cavernei hidrocentralei, deoarece roca unde a fost iniţial amplasată s-a dovedit a avea o
rezistenţă slabă.

Barajul Brădişor este un stăvilar arcuit din beton, amplasat la aproximativ şase
kilometri în aval de axul amenajării Mălaia şi la 15 kilometri de Staţiunea Voineasa.
Înălţimea stăvilarului este de 62,5 metri, iar deschiderea la coronament este de 225 de
metri. Acumularea poate reţine 39 de milioane de metri cubi de apă pe o suprafaţă de
130 de hectare, bazinul colector fiind de peste 750 de kilometri pătraţi. Parametrii
hidrologici ai acumulării au fost determinaţi în funcţie de planul de exploatare a
Centralei Hidroelectrice Mălaia situată în amonte, deversările din barajul Mălaia, aportul
diferenţei de bazin hidrografic dintre Mălaia şi Brădişor, precum şi aportul aducţiunii
secundare Păşcoaia.
 HIDROCENTRALA TISMANA

Hidrocentala Tismana este amplasată la aproximativ doi kilometri de Mănăstirea

Tismana, în Muntele Cioclovina. Un tunel săpat prin munte în lungime de aproximativ
800 de metri face legătura cu centrala aflată în străfundurile muntelui. Centrala este
echipată cu doua hidroagregate cu turbine „Francis“ având o putere instalată de peste
100 MW. Centrala Tismana Subteran a fost dată în exploatare în anul 1983. Centrala
uzinează apa din lacul de acumulare Motru care are un volum util de 2,9 milioane metri
cubi. Producţia medie anuală de energie electrică se situează la cifra de 262 GWh.
Debitul turbinat este evacuat în lacul Tismana aval printr-o galerie de fugă cu o lungime
de 4405 m.

Hidrocentrala subterană Tismana face parte din Complexul Hidroenergetic

Cerna-Motru-Tismana, care este un ansamblu de lucrări destinate satisfacerii
folosinţelor de apă din cursul mijlociu al Jiului şi producerii de energie electrică. Centrala
hidroelectrică subterană de la Tismana este cea mai mare unitate hidroenergetică din
cadrul Complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.

Apa ajunge în centrala subterană printr-un tunel care preia apa din «castelul de
echilibru», care este un bazin de apă subteran. După ce este uzinată în centrala
subterană, apa ajunge într-un lac de acumulare de suprafaţă, aflat chiar în centrul
oraşului Tismana şi produce din nou energie electrică. Cea de-a doua hidroentrală a
fost pusă în funcţiune în anul 1985 şi prelucrează o cădere netă de 9,5 m cubi/secundă
din lacul Tismana Aval.
 BARAJUL RAUSOR

Barajul Râușor se află situat pe Râul Târgului, la o distanță de 7,5 km de

satul Lerești și 14 km de orașul Câmpulung Muscel.

Barajul Râuşor este amplasat imediat în aval de confluenţa pârâului Râuşor cu

râul Târgului, care izvorăşte din Munţii Iezer-Păpuşa.

Situate într-o zonă de şisturi cristaline, acumularea şi barajul Râuşor au nişte

caracteristici aparte. Apa a modelat în zonă văi şi viroage adânci, înguste şi asimetrice.
Din acest motiv, constructorii au optat pentru realizarea unui stăvilar din anrocamente
cu nucleu din argilă, care să fie înclinat spre amonte şi puţin curbat orizontal.

Barajul, a cărui construcţie a fost finalizată în 1987, este unul dintre cele mai mari
din ţară, având o înălţime de 120 de metri şi o lungime a coronamentului de 380 de
metri. Prin ridicarea lui s-a creat lacul de acumulare Râuşor, care are o suprafaţă de
190 de hectare şi un volum de apă de 60 de milioane de metri cubi. Lacul de acumulare
are o lungime de 4,5 kilometri pe Râul Târgului şi 2,8 kilometri pe Râuşorul Lereştiului.
Suprafaţa bazinului colector este de 150 de kilometri pătraţi.
 BARAJUL VIDRARU

Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate începând în anul 1960.
Pentru această realizare au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate
1.768.000 de m3 de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000
m3 de beton din care 400.000 de m3 în subteran și, de asemenea, au fost instalate 6300
de tone de echipament electromecanic.
La data de finalizare aceasta s-a situat, masurat la înălțime, aproximativ pe locul
8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume.
Pe Barajul Vidraru se poate practica sportul extrem de Bungee jumping.
Într-un an hidrologic mediu, uzina de energie hidroelectrică Vidraru amplasată subteran
poate produce energie electrică de aproximativ 400 GWh. Ea are o capacitate instalată
de 220 MW.
Lacul Vidraru este un lac de acumulare creat în anul 1965 de Barajul Vidraru
în județul Argeș, pe râul Argeș, pentru producția de energie electrică, irigații și
prevenirea inundațiilor. De asemenea, lacul și instalațiile adiacente sunt folosite pentru
recreere, turism și sporturi.
Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul adună apele
râurilor Capra, Buda și ale câtorva afluenți direcți (Râul
Doamnei, Cernatul și Vâlsanul, Topologul, râul Valea lui Stan și Limpedea), cu un debit
total de cca 5,5 m3/s.
Suprafața totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă
de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița și o circumferință de 28 km.
Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o
lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mł. Nivelul
normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării (mdM).
 Statia de tratare si productie a apei potabile de la Arcuda

Statia de tratare Arcuda este alcatuita dintr-un complex de constructii si instalatii

care au ca obiect preluarea apei brute din raul Dambovita, pe canalul de aductiune
Brezoaiele-Arcuda si tratarea acesteia in vederea potabilizarii.

Lucrarile de la Arcuda au inceput in anul 1882 si de-a lungul timpului au fost

aduse numeroase modificari .Pe masura dezvoltarii orasului, statia a suportat reabilitari
successive care au vizat in principal cresterea capacitatii de productie de la 40.000m 3/zi
in primii ani pana la 745.000 m3/zi in 1988, productie care, de-a lungul existentei de
peste un secol, au mentinut uzina la varf.Dupa ultima etapa de modernizare incheiata in
2006, uzina de la Arcuda a devenit capabila sa produca zilnic pana la 610.000 m 3 apa
potabila.
 Statia de tratare si de productie a apei potabile Crivina

Uzina de la Crivina este amplasata pe malul stang al raului Arges, la aproximativ

30km amonte de municipiul Bucuresti, in localitatea Crivina, aval de prize de apa din
raul Arges.

Este cea mai noua uzina , incepand sa produca apa potabila pentru municipiul
Bucuresti in anul 2006 avand capacitatea de productie de 259200 m3/zi.

Este echipata cu o filiera de tratare care permite eliminarea tuturor toxinelor si

substantelor nedorite aflate in raul Arges. In procedeul de tratare al apei se foloseste pe
langa etapele clasice, tratarea apei cu Ozon.

Procesul de tratare si productie incepe cu Pomparea apei brute din raul Arges,
apoi cu Preozonare unde se injecteaza ozon in apa, apoi Coagulare-Floculare-
Decantare.Urmatoarea etapa este cea de Interozonare, unde iar se injecteaza ozon,
apoi apa este limpezita prin filtrare cu nisip. In ultimele 2 etape apa este dezinfectata cu
clor gazos si se face echilibrarea calco-carbonica pentru a nu se colmata conductele de
distributie din otel si eliminarea depunerilor de calcar.