Sunteți pe pagina 1din 205

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte
al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al
Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian
Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa noastră dedicată prezentării declaraţiilor politice.

Începem cu Grupul PSD.

Video in format Flash/IOS Ioan Dîrzu - declaraţie politică cu titlul: Istoria se repetă!
Pro şi contra interesului românilor;

Domnul deputat Dîrzu, de la Alba.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.


Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Istoria se repetă! Pro şi contra intereselor
românilor".

Stimaţi membri ai Parlamentului României,

PSD a avut şi are curajul, viziunea fiscală de a adopta decizii decisive în folosul ţării şi pentru
români, dar de fiecare dată se confruntă cu opoziţia aceloraşi forţe.

În 2015, PSD a iniţiat, susţinut şi adoptat actualul Cod fiscal. Cea mai vehementă opoziţie au
manifestat-o BNR şi preşedintele Iohannis.

BNR deplângea - absolut nejustificat, după cum avea să dovedească realitatea - că noul Cod
fiscal ar reprezenta factorul de risc sistemic din economia ţării.

Iohannis, pur şi simplu, a refuzat să promulge Legea de adoptare a respectivului Cod fiscal şi
a retrimis-o spre reexaminare Parlamentului.

În pofida opoziţiei BNR şi a preşedintelui Iohannis, prin efortul parlamentarilor şi al


Guvernului PSD, noul Cod fiscal a devenit realitate şi a intrat efectiv în vigoare din 2016.

Beneficiile au putut fi constatate de oricine: fiscalitatea a scăzut, a crescut salariul minim, au


crescut veniturile, au crescut pensiile, mediul de afaceri s-a dezvoltat, România a avut în 2016
o creştere economică de 4,8%.

Acum, ca şi în 2015, PSD - prin măsurile de modificare a Codului fiscal - merge mai departe,
în interesul românilor.

Şi, inevitabil, aceiaşi critici se mobilizează, în frunte cu preşedintele Iohannis şi BNR atacă
PSD. Sunt aceiaşi oameni care trăiesc mai bine decât majoritatea românilor şi pe care
echitatea fiscală îi deranjează cumplit.
Culmea ironiei însă, în critica lor, atât Iohannis, cât şi BNR, fac dovada inconsecvenţei şi
neseriozităţii, pentru că pur şi simplu apără prevederile aceluiaşi Cod fiscal propus de PSD, pe
care acum doi ani le criticau şi le refuzau spre promulgare.

Acum însă, în hora anti-PSD au intrat şi unele multinaţionale ori bănci, care, prin modificările
Codului fiscal, se văd obligate să plătească onest taxe şi impozite în România, urmare a
contracarării eficiente de către statul român a politicilor de diminuare artificială a profitului şi
de scoatere a banilor din ţară. Le readuc aminte acestor entităţi că statul român nu mai acceptă
politici de dumping şi externalizare a profiturilor, cum acelaşi stat român nu mai acceptă să-i
plătiţi prost pe români, pe ore multe de lucru. România nu e nici aristocraţie sclavagistă, nici
stat în curs de dezvoltare.

Şi acum, ca şi în 2015, prin noile măsuri ale Codului fiscal, PSD face dovada că ţine cu
românii şi serveşte interesele României. Iar opozanţii săi, premeditat sau inconştient, fac jocul
celor care vor ca România să rămână vaca de muls a Europei, cu cele mai mici salarii, cu taxe
şi impozite mici, legislaţie vulnerabilă şi incompletă care permite optimizări fiscale, cu
autorităţi timorate şi Executiv obedient în faţa multinaţionalelor şi a exponenţilor lor.

Eu îndrăznesc să cred în România! Voi?

Cu deosebită consideraţie, deputat de Alba, Ioan Dîrzu.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS Florica Cherecheş - declaraţie politică intitulată


Minciună şi restauraţie;

Grupul PNL, doamna deputat Florica Cherecheş.


De la Grupul PSD au depus scris domnul Stancu Florinel, Babuş Radu, Dumitrache Ileana,
Vlăducă Oana, Cobuz Maricela, Rotaru Răzvan, Ciofu Tamara, Lupaşcu Costel, Huncă
Mihaela, Spânu Ion, Paraschiv Rodica, Tîlvăr Angel, Balint Liviu, Găină Mihăiţă, Muşoiu
Ştefan, Birchall Ana, Bucura-Oprescu Simona, Radu Nicolaie-Sebastian.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Minciună şi restauraţie".

Programul de guvernare cu care PSD a câştigat alegerile acum un an prevedea pe partea de


educaţie cam tot ce ar trebui să se facă în acest domeniu pentru a asigura o educaţie de calitate
pentru copiii noştri, pentru a perfecţiona şi motiva cadrele didactice, pentru a reduce
abandonul şcolar şi a integra toţi absolvenţii pe piaţa muncii. După un an, chiar şi votanţii
PSD şi-au dat seama că au fost amăgiţi şi induşi în eroare, că au fost minţiţi cu bună ştiinţă.

Creşterea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017 şi cu 30% de la 1 ianuarie


2018, aşa cum era trecută în Programul de guvernare, nu s-a realizat. Creşterile salariale
statuate în Legea salarizării bugetarilor, odată cu trecerea contribuţiilor în sarcina angajatului,
vor fi, începând cu 1 ianuarie 2018, de maximum 3%, deşi promisiunile erau de dublare a
salariilor. Toate astea, în condiţiile în care preţurile cresc şi se introduc o mulţime de taxe şi
impozite noi. Nici măcar o corelare cu rata inflaţiei nu putem numi această mărire salarială.
Legea salarizării nu numai că nu a adus nimic bun, dar, odată cu plata primelor salarii pentru
personalul didactic încadrat cu 1 septembrie 2017, s-au creat diferenţe mari şi nejustificate în
practică între veniturile cadrelor didactice, care creează discuţii şi tensiuni în rândul
profesorilor.

Nu s-a făcut nimic concret nici pentru regândirea modalităţilor de avansare în carieră pentru
cadrele didactice, pentru a motiva tinerii absolvenţi să urmeze cariera didactică. Drept
consecinţă, există un deficit major de personal didactic la nivelul mai multor discipline, în
special în zona învăţământului tehnic.

Promisiunile din Programul de guvernare nu s-au împlinit, în schimb învăţământul se


politizează masiv şi se încearcă o centralizare a deciziei la nivel central. Concursurile pentru
ocuparea posturilor de inspector şcolar general şi de director au fost politizate la maximum,
iar ultima dovadă a acestei politizări se referă la repartizarea sumelor provenite din costul
standard pentru cheltuieli salariale către unităţile de învăţământ prin inspectoratele şcolare.
Nici această iniţiativă nu duce la realizarea vreunui punct din capitolul pe educaţie al
Programului de guvernare, dar, cu toate acestea, viteza cu care trece prin Parlament este
scandalos de mare.

Considerăm că trecerea cheltuielilor salariale prin inspectoratele şcolare şi nu prin primării, ca


până acum, va crea noi pârghii de control politic, cunoscând foarte bine nivelul de politizare
al acestor instituţii. Deşi ne dorim depolitizarea sistemului de învăţământ, prin astfel de
acţiuni nu se face altceva decât se creşte influenţa politică, iar cei care nu susţin actuala
guvernare vor fi pedepsiţi financiar şi obligaţi în acest mod să se conformeze.

Stimaţi membri ai Guvernului, oamenii v-au ales ca să faceţi ce aţi promis, dar în loc de asta
dumneavoastră vă ocupaţi de rezolvarea problemelor unor persoane sau ale unor grupuri de
persoane, în timp ce România sărăceşte, iar românii pleacă din ţară. Vă cer să nu periclitaţi
viitorul ţării noastre prin luarea unor măsuri populiste şi păguboase şi prin neluarea măsurilor
care îmbunătăţesc învăţământul din România. Măcar acum, după un an de guvernare
păguboasă pentru România, asumaţi-vă realizarea promisiunilor electorale sau plecaţi acasă,
ca să ne fie tuturor mai bine!

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, Grupul USR.


Video in format Flash/IOS Cornel Zainea - declaraţie politică despre Situaţia
deşeurilor în România;

Domnul Zainea.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cornel Zainea:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se numeşte "Situaţia deşeurilor în România".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În timp ce ne ocupăm cu revoluţii fiscale, care mută banii dintr-un buzunar în altul, ne
îndreptăm inexorabil spre un dezastru ecologic, spre proceduri de infringement, spre penalităţi
şi spre poluare masivă în toată ţara.

Prin alte părţi s-a conştientizat faptul că omul modern produce gunoi modern, adică materiale
şi substanţe care, ele însele sau prin descompunere, nu pot fi ignorate. Nu ne permitem aşa
ceva.

Fiecare dintre noi, laolaltă cu societăţi comerciale de mică sau mare anvergură, producem
gunoi care nu dispare undeva, într-un coş de gunoi generic. Nu e ca şi cum dumneavoastră,
doamnelor şi domnilor deputaţi, aţi trage în Recycle Bin declaraţii politice, precum aceasta,
care vă aduc în atenţie adevăruri supărătoare.

Concret. În ultima perioadă, incendiile la depozitele de deşeuri sunt la ordinea zilei. Se


întâmplă în diverse judeţe din România: în Bacău, în Vâlcea sau în Cluj - acolo unde a ars
recent, timp de 23 de ore, depozitul de deşeuri de la Pata Rât. În acest caz, doamnelor şi
domnilor deputaţi, numai condiţiile atmosferice favorabile au făcut ca locuitorii din zonă să
nu fie grav afectaţi. Este doar ultimul din seria de incendii de la Pata Rât. Iar dacă mai
adăugăm şi scurgerile semnificative de levigat, care au afectat pânza freatică din proximitate,
avem imaginea completă a unui eşec instituţionalizat, pe toată linia celor responsabili, de la
Guvern, prin Ministerul Mediului şi agenţiile de protecţie a mediului, până la societăţile care
exploatează aceste gropi de gunoi.

Şi mai concret. Aici, în apropierea noastră. Cum vi se pare afirmaţia: Bucureştiul şi Zona
Metropolitană nu au nicio groapă de gunoi autorizată, în acest moment? Este cât se poate de
adevărată, doamnelor şi domnilor deputaţi. Suntem capitală europeană, în prag de 2018,
accesăm fonduri europene şi nu suntem capabili să le implementăm. În acest timp, dezbaterea
publică asupra Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor este ca şi inexistentă. Acest
PNGD ar trebui să fie o prioritate absolută a autorităţilor. Însăşi doamna Graţiela Gavrilescu,
ministrul mediului, a admis întârzierea în implementarea PNGD şi a avansat data de 15
noiembrie pentru primul pas, aprobarea acestuia. Astăzi suntem în 14. Numai astăzi nu e
mâine!

Concluzia la care doresc să ajung este că protejarea mediului şi dreptul oricărei persoane la un
mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, garantat, conform art. 35 din Constituţia
României, sunt transpartinice.

Iniţiativele legislative, amendamentele şi măsurile propuse de USR urmăresc un scop comun


şi trebuie sprijinite de majoritatea parlamentară.

Vă mulţumesc.

Cornel Zainea, deputat al USR de Ilfov.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS Csoma Botond - declaraţie politică despre înteţirea


atacurilor fizice împotriva minorităţii maghiare din municipiul Cluj-Napoca;
În continuare, Grupul UDMR, domnul deputat Csoma Botond.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Csoma Botond:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori să supun atenţiei un fenomen îngrijorător care are loc în ultima vreme în municipiul
Cluj-Napoca. Vreau să vă spun că s-au înteţit atacurile fizice împotriva minorităţii maghiare.
Şi aş dori să vă amintesc două exemple.

Primul. Acum câteva săptămâni, anumite persoane din Cluj şi din Ungaria au participat la un
eveniment particular, la un campionat de minifotbal, unde au fost atacaţi de suporterii U.
Aceştia participau împreună cu familiile lor la acest eveniment particular. Vă spun că nu a
fost un meci de fotbal din Liga I, ci un eveniment particular, unde au fost atacaţi în mod brutal
de către suporterii U. Jandarmeria a intervenit foarte târziu.

A doua situaţie pe care aş dori să v-o supun atenţiei este un fapt care s-a petrecut în centrul
municipiului, acum vreo două săptămâni, când un cunoscut actor maghiar de la Teatrul
Maghiar de Stat din Cluj s-a deplasat într-un magazin, să-şi cumpere anumite bunuri,
împreună cu nişte prieteni, unde i s-a atras atenţia, în magazinul respectiv, că se află în
România şi să nu vorbească în limba maghiară, după care a şi fost lovit pentru faptul că a
folosit limba maghiară în spaţiul public.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,


Cred că discursul naţionalist, care caracterizează o parte a clasei politice, are efecte şi în viaţa
cotidiană, iar anumite fenomene sau anumite emisiuni dintr-o parte a mediei au, tot aşa, un
efect nefast asupra vieţii cotidiene şi, cred eu, înveninează relaţiile interetnice dintre români şi
maghiari.

Aş dori să fac un apel la dumneavoastră şi la partea mediei care numai pentru a avea rating
utilizează un anumit discurs naţionalist. Aş dori să fac un apel, să fim mai calmi şi lucizi când
analizăm anumite doleanţe legitime ale minorităţii maghiare, doleanţe care sunt discutate aici,
în Parlament, sau în alte locuri, şi să nu fim acuzaţi, cu orice ocazie când prezentăm aceste
doleanţe legitime ale minorităţii maghiare, că aceste doleanţe de fapt sunt antiromâneşti şi
vrem să îngrădim drepturile românilor din România, din Transilvania sau alte regiuni. Pentru
că, vedeţi şi dumneavoastră, aceste discursuri care sunt prezente şi la televiziuni au un efect,
zic eu, cum am precizat şi mai înainte, nefast asupra relaţiilor româno-maghiare şi cred că ar
trebui ca în mod paşnic să ne raportăm la anumite chestiuni ce intervin în spaţiul public.

Mulţumesc.

Deputat de Cluj, UDMR, Csoma Botond.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Florică Ică Calotă - declaraţie politică: Apicultura,


încotro?;

Îl invit, în continuare, Grupul ALDE, pe domnul deputat Florică Calotă.

Au depus scris, de la Grupul PNL, Marius Bodea, Costel Alexe, Constantin Şovăială, Găvrilă
Ghilea, Aurel Boroianu, Bogdan Huţucă, Angelica Fădor, Viorica Cherecheş, Dumitru Oprea,
Raluca Turcan şi Dumitru Mihalescul.
Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florică Ică Calotă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Apicultura, încotro?".

Realitatea sectorului apicol european, reflectată la nivelul pieţei mierii din Uniunea
Europeană, ne atrage atenţia asupra unui aspect pe cât de real, pe atât de nefast asupra
viitorului acestui sector în cadrul Uniunii Europene.

Preţul cu ridicata al mierii a înregistrat o scădere continuă de la începutul anului 2015, fapt ce
a generat pierderi economice masive pentru apicultorii oneşti. Această scădere a preţului
mierii se datorează unui surplus oferit pieţei, surplus ce nu este justificat dacă luăm în
considerare numărul familiilor de albine, ce a crescut doar cu câteva procente, sau
productivitatea, ce a scăzut la nivel mondial. Singurul mod prin care se poate justifica acest
surplus este acela că au fost introduse pe piaţă cantităţi însemnate de miere falsă.

Mascarea adevăratei origini botanice sau geografice pentru evitarea taxelor sau pentru a creşte
valoarea preţului pe care îl plăteşte consumatorul final reprezintă unul din factorii principali
de introducere a mierii falsificate pe piaţă.

Prevederile Directivei 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea nu


asigură o protecţie produselor autohtone şi, în acelaşi timp, interesul special al consumatorilor
cu privire la caracteristicile geografice ale mierii şi transparenţa completă în acest sens şi se
impune interzicerea amestecurilor de miere astfel încât consumatorul să nu fie indus în eroare
cu privire la calitatea produsului.
În cazul în care mierea provine din mai multe state membre sau ţări terţe şi se aplică art. 2 pct.
4. lit. a) din Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001, sintagma "amestec"
să apară pe etichetă aproape de denumirea produsului şi cu aceleaşi caractere.

Nu suntem împotriva importurilor, dar, ţinând cont de faptul că prin amestec se denaturează
calitatea produselor obţinute într-un areal geografic cu anumite particularităţi de climă, floră
şi sol, se impune amendarea legislaţiei existente în acest moment.

România este invadată de miere adusă din import, uneori de calitate îndoielnică. Este un
blocaj care persistă încă din anul 2015. Cauza este intrarea pe piaţa europeană cu tot felul de
surogate, marfă ieftină provenită din China, Mexic, Argentina şi mai nou din Ucraina, care
produce peste 70.000 de tone în fiecare an.

Dacă nu se vor lua măsuri legislative urgente în domeniul apiculturii, va avea de suferit nu
numai România, ci întreaga Uniune Europeană, după invadarea pieţei unice cu miere
falsificată.

Deputat ALDE de Teleorman, Florică Ică Calotă.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS Corneliu Bichineţ - consideraţii despre dezastrul


economic din România;

Grupul PMP, domnul Corneliu Bichineţ.

Vă rog, domnule deputat.


Video in format Flash/IOS

Domnul Corneliu Bichineţ:

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Iordache,

Ori aveţi o răbdare de fier, ori disimulaţi precum Moromete. Când colega noastră Cherecheş,
deputat al PNL, v-a spus pur şi simplu să plecaţi acasă, dumneavoastră aţi disimulat precum
Moromete şi i-aţi mulţumit de parcă v-a chemat la grupul de rugăciune să vă spovediţi.

Acum, noi suntem în Parlament, nu ne pierdem nici simţul umorului şi nici nu ne sfâşiem unii
pe alţii, cum cred că sugerează cei care au vrut să ajungă aici şi n-au avut posibilitatea.

Apocalipsa pe Pământ eu nu cred că va veni prea curând şi nici nu cred că va începe din
România, lunea viitoare sau în 2018, deşi astrele şi astrologii parcă aşa ne spun, seară de
seară, la televizor, că sigur se va întâmpla o nenorocire.

Acelaşi lucru spun şi meteorologii, care îngrozesc pur şi simplu populaţia ţării, că va veni o
iarnă atât de grea, încât vor crăpa nu numai pietrele şi ouăle corbului, ci pur şi simplu va fi un
îngheţ total.

Analiştii economici spun că dezastrul economic a început, şi parcă îmi vine să le dau dreptate,
pentru că s-au scumpit toate. Şi cel mai mult s-au scumpit alimentele, în România, o ţară care
poate hrăni 80 de milioane de locuitori, şi lemnele de foc. Oare să nu fi aflat doamna ministru
al pădurilor că în ţara aceasta jumătate din populaţia ţării se încălzeşte cu lemne de foc? A
ajuns metrul cub 4 milioane şi jumătate.

Daţi un ordin, doamnă ministru, să se stopeze exportul de lemn de foc din România pe o
perioadă determinată, şi oamenii, mai ales bătrânii, la sate, să aibă cu ce se încălzi!
Analiştii politici spun că şi noi, politicienii, suntem un dezastru. Dacă e aşa, ar însemna să
facem ceea ce ne sugerează domnul Orban, alegeri anticipate. Neavând preocupări în această
perioadă şi nici serviciu, Domnia Sa vrea neapărat alegeri anticipate.

Şi sociologii spun că în România e un dezastru. Cei de la ONG-uri, la fel.

Eu mă încăpăţânez să rămân optimist. O certitudine se impune însă. În mod cert vom avea un
colţ de iarnă, în decembrie, care, conform unei tradiţii sănătoase la români, va lua autorităţile
locale şi centrale iar prin surprindere. Va ninge, vor fi drumuri întroienite, se vor răsturna
maşini, nu vor ajunge salvările la cele care trebuie să nască. O să vedeţi că aşa se va întâmpla!
Şi n-aş vrea să se întâmple aşa în fiecare iarnă în România. Dar oricum, dacă nu va ninge, va
ploua, dacă nu va ploua, va fi îngheţ, dacă nu e îngheţ, sunt vânturi devastatoare care trântesc
copacii în capul oamenilor. Dacă nici aceştia nu vor fi, spun cei care se ocupă de viitorul ţării
că va veni marele cutremur şi va cădea tot Bucureştiul. Dar noi probabil că vom fi în teritoriu
în perioada aceea.

Stimaţi colegi, s-a supărat natura pe noi, pentru că am pângărit-o. Munţi de gunoaie se înalţă
precum piramidele în Egipt, la capătul fiecărui oraş. Se duce gunoiul de la Bârlad la Roman,
de la Roman la Bacău, de la Bacău la Suceava. Este un pelerinaj al gunoiului în România.
Apele sunt infestate cu nitraţi, cu nitriţi. Şi atunci te întrebi: nu cumva vine Apocalipsa, chiar
de anul acesta, la noi? Eu cred că nu.

Dar un fenomen şi mai alarmant, domnule fost şi viitor ministru, năvălesc peste români nu
ungurii, nu ruşii, nu musulmanii, nu puşcăriaşii, ci câinii. Străzile oraşelor României sunt
pline de câini. N-am să spun ce fac ei, pentru că sfâşie copiii, îi mănâncă pe bieţii români care
aveau şi ei o sursă de hrană la tomberoane. Şi nu vreau să fiu cinic, o ţară care produce
alimente pentru 80 de milioane de locuitori nu poate să-şi hrănească săracii oraşelor.

De asemenea, mai nou, câinii şi-au chemat ajutoare - au năvălit urşii pe străzile oraşelor. Vine
omul de la serviciu, când să se ducă în dormitor, în loc să-l găsească pe vecin acolo, găseşte
ursul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.
Vă rog, concluzionaţi, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule ministru, eu vă spun că e rău tare de tot.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă spun să fiţi optimist.

Totuşi, aţi depăşit dublu timpul.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Victoria Longher - declaraţie politică despre Ziua


Independenţei Poloniei;

În continuare, Grupul minorităţilor, doamna deputat Victoria Longher.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Victoria Longher:

Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,

Pe 11 noiembrie, Polonia a celebrat Ziua Independenţei, sărbătoare naţională care marchează


independenţa redobândită a Poloniei în 1918, după 123 de ani în care a fost împărţită de
Austro-Ungaria, Prusia şi Rusia.

În Polonia acest eveniment a fost marcat prin parade militare, slujbe religioase, diverse
evenimente culturale şi sociale, mai ales prin reuniunea familiilor şi a celor dragi.

Uniunea Polonezilor din România, în colaborare cu Ambasada Republicii Polone din


Bucureşti a organizat la Soloneţu Nou o serie de manifestări pentru a marca această zi atât de
importantă pentru polonezii din întreaga lume. Aici a avut loc concursul de recitare "Adam
Mickiewicz" - "Kresy", care se desfăşoară în România deja de 21 de ani, anul acesta
participând peste 120 de copii de la grădiniţă şi până la liceu. Copiii au interpretat versuri atât
din poezia lui Adam Mickiewicz, dar şi poezii patriotice pentru a aduce un omagiu eroilor
care au luptat pentru independenţa Poloniei.

Cei mai talentaţi concurenţi de la categoria de peste 16 ani vor participa la Concursul
Internaţional al Laureaţilor din Białystok, Polonia. Anul trecut, la concursul "Kresy" din
Białystok au participat reprezentanţi din 13 ţări. România a participat pentru prima dată în
anul 1997, mai exact acum 21 de ani. De atunci, şi noi, polonezii din România, avem
reprezentanţi la acest gen de concursuri internaţionale, lucru cu care ne mândrim.

În cadrul acestor manifestări, Institutul Polonez din Bucureşti a adus la Soloneţu Nou o
expoziţie specială dedicată istoriei cercetăşiei poloneze, care pune accent pe participarea
cercetaşilor polonezi la evenimentele importante pentru istoria şi independenţa Poloniei.

În aceleaşi context, pe 22 noiembrie, comunitatea poloneză din Bucureşti va organiza o seară


poloneză dedicată mareşalului Józef Piłsudski, şef de stat, ce a avut o influenţă majoră în
politica Poloniei, fiind totodată şi o figură importantă a scenei politice europene. A fost
persoana cu cele mai mari merite în crearea celei de-a Doua Republici Polone, în 1918.

Vă mulţumesc.
Deputat Victoria Longher, Uniunea Polonezilor din România.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS Sorinel-Marian Vrăjitoru - declaraţie politică cu tema:


Opriţi umilirea pensionarilor!;

În continuare, reluăm. Grupul PSD, domnul deputat Sorinel Vrăjitoru.

Se pregăteşte, de la PNL, doamna deputat Antoneta Ioniţă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Supun astăzi atenţiei dumneavoastră o declaraţie politică pe care o numesc simplu "Opriţi
umilirea pensionarilor!"

Pentru început, permiteţi-mi să redau aici o mică parte din declaraţia şocantă făcută recent de
un consilier PMP. Este vorba despre domnul Leonida Belgher, consilier la Alimpeşti, care,
invitat la un post de radio local, şi-a vărsat năduful pe oamenii în vârstă care votează PSD.
Citez: "Nu suport şi nu am suportat niciodată în viaţa mea pomanagiii ăştia. Aceşti pomanagii,
care se duc şi iau pomana ca să voteze, ăştia nu merită să trăiască pe pământ. Că din cauza lor
suntem în halul în care suntem. Săraci! Să pună mâna să muncească. Îşi merită soarta! Ei au
votat PSD-iştii ăştia de 28 de ani! Ei, pensionarii!". Am încheiat citatul.

Sunt revoltat peste măsură de această obrăznicie fără margini. Ştiţi cine sunt ei, pensionarii?!

Ei, pensionarii, au muncit, au crescut copii şi nepoţi!

Ei, pensionarii, au trăit cu demnitate şi au dat sfaturi înţelepte!

Ei, pensionarii, sunt părinţii noştri, sunt bunicii noştri!

Ei, pensionarii, sunt cei care au construit aceasta ţară!

Este inadmisibil ca seniorii României să fie trataţi astfel, să fie umiliţi public şi să le fie
adresate cuvinte jignitoare, iar Comisia pentru drepturile omului din Parlamentul României ar
trebui să reacţioneze imediat.

Personal, cred că preocuparea principală în privinţa seniorilor din această ţară trebuie să fie
creşterea pensiilor şi a nivelului de trai, nicidecum jignirea şi umilirea persoanelor vârstnice.

Mulţumesc.

Deputat al PSD Călăraşi, Vrăjitoru Sorin.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.
Video in format Flash/IOS Antoneta Ioniţă - declaraţie politică intitulată Femeile şi
diabetul - dreptul nostru la un viitor sănătos;

O invit, în continuare, pe doamna doctor Antoneta Ioniţă.

Tot de la Grupul PNL au depus în scris Giugea Nicolae, Bica Dănuţ, Ioan Balan, Claudiu
Răcuci şi Gabriel Andronache.

Vă rog, doamnă doctor.

Video in format Flash/IOS

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Femeile şi diabetul - dreptul nostru la un viitor


sănătos".

În fiecare an, la 14 noiembrie, este marcată la nivel internaţional Ziua Mondiala a Diabetului.
Această zi are drept scop o mai bună informare şi educare despre această boală cronică care
reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, întrucât afectează peste 415 milioane de
persoane din întreaga lume.

În România, diabetul afectează peste un milion de oameni, dintre care aproximativ 2.800 sunt
copii.

Tema aleasă pentru acest an se intitulează "Femeile şi diabetul - dreptul nostru la un viitor
sănătos".
Diabetul este a noua cauză principală de mortalitate la femei, la nivel global, cauzând anual
2,1 milioane de decese. Peste 199 de milioane de femei sunt diagnosticate cu diabet zaharat şi
se estimează că acest număr va creşte la 313 milioane până în 2040. Două din fiecare cinci
femei cu diabet zaharat sunt de vârstă reproductivă, reprezentând peste 60 de milioane de
femei din întreaga lume.

Ceea ce trebuie să ne îngrijoreze este faptul că femeile care prezintă această boală au mai
multe dificultăţi de concepere şi prezintă un risc semnificativ de mortalitate şi morbiditate
maternă şi infantilă. Aproximativ una din şapte naşteri este afectată de diabetul gestaţional,
ceea ce constituie o ameninţare severă la adresa sănătăţii materne şi a copilului. Aproximativ
jumătate dintre femeile cu antecedente de diabet gestaţional continuă să dezvolte diabet
zaharat de tip 2 în decurs de cinci până la zece ani de la naştere.

Femeile cu diabet zaharat de tip 2 sunt de aproape zece ori mai susceptibile de a avea boală
cardiacă coronariană decât femeile fără această boală, iar femeile bolnave cu diabet zaharat de
tip 1 prezintă un risc crescut de avort spontan sau de naştere a unui copil cu malformaţii.

Sloganul actualei zile mondiale a diabetului orientează sistemele de sănătate spre o abordare
ţintă, accentuat pe nevoile şi priorităţile specifice femeilor cu diabet zaharat.

Şi în acest caz, prevenţia are un rol important, întrucât până la 70% din cazurile de diabet
zaharat de tip 2 ar putea fi prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, cunoscut fiind
faptul că femeile sunt persoanele-cheie în adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

Strategiile de prevenire a diabetului zaharat de tip 2 trebuie să se concentreze asupra sănătăţii


materne, a alimentaţiei şi a altor comportamente de sănătate, înainte şi în timpul sarcinii,
precum şi a alimentaţiei copiilor, inclusiv celor mici.

Screening-ul pentru diabet şi diabetul gestaţional ar trebui să fie integrat la nivel de asistenţă
medicală primară pentru a se asigura detectarea precoce, o mai bună îngrijire a femeilor şi
reducerea mortalităţii materne.
Promovarea de exerciţii fizice la fete adolescente, în special în ţările în curs de dezvoltare,
trebuie să reprezinte o prioritate pentru prevenirea diabetului zaharat.

Întrucât până în prezent diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit, în ceea ce priveşte prevenirea
diabetului de tip 2 sunt disponibile abordări eficiente care includ politici şi practici în întreaga
populaţie, care solicită o abordare a întregului Guvern şi a întregii societăţi, în care toate
sectoarele trebuie să ia în considerare în mod sistematic impactul politicilor în domeniul
comerţului, agriculturii, educaţiei şi planificării asupra sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniţă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Lavinia-Corina Cosma - declaraţie politică despre


nepăsarea Guvernului în ceea ce priveşte viitorul energetic al României;

În continuare, Grupul USR.

Doamna deputat Lavina Cosma. Vă rog.

V-am văzut, domnule Niţă! V-am văzut.

Video in format Flash/IOS

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.


Vreau să vă vorbesc astăzi despre o iniţiativă a Guvernului PSD-ALDE, prin care
demonstrează că nu îi pasă de viitorul energetic al României.

Guvernul PSD-ALDE tună şi fulgeră împotriva companiilor multinaţionale. În acelaşi timp, le


face cadouri giganţilor internaţionali din domeniul energiei.

Profitând de agitaţia cu split TVA, transferarea contribuţiilor de la angajator la angajat,


protestele sindicatelor şi cetăţenilor îngrijoraţi de modificarea legilor justiţiei, Guvernul a copt
un proiect de lege privind operaţiunile petroliere offshore din Marea Neagră. Acest proiect
care dezavantajează, evident, statul român, aşa cum mi-a fost semnalat de către specialişti din
domeniu, are o foarte mare problemă.

Vreau să vă semnalez astăzi această problemă. Şi anume, la art. 18 din proiect toate taxele şi
tot ce plăteşte cel care are licenţa de exploatare sunt fixate la nivelul de la momentul apariţiei
legii.

Practic, la fel ca în 2004, Guvernul încearcă amestecarea a două chestiuni total diferite,
cuantumul redevenţei, respectiv fixarea acesteia la un anumit nivel.

Acum, cuantumul de 13%, în condiţiile preţului barilului de petrol de 60 de dolari, poate nu


vă spune mare lucru, însă fixarea tuturor taxelor la procentul de 13% care vor fi plătite la
nivelul actual reprezintă o mare problemă.

Să fiu mai explicită. Dacă peste 5 ani preţul barilului de petrol va fi de 150 de dolari, privatul
va lua 87 de dolari, iar statul român 13 dolari, ceea ce consider că nu este echitabil.

Cei aproape 100 de dolari în plus la preţul barilului, peste cei 60 de dolari, cât e azi preţul,
reprezintă profit pur pentru companiile care exploatează zăcămintele din Marea Neagră. Acest
profit nu este afectat de nicio cheltuială suplimentară.

Consider că statul român trebuie să îşi păstreze posibilitatea de a impozita un astfel de profit
conjunctural, realizat din fluctuaţia preţului petrolului.
De asemenea, să nu confundăm stabilitatea fiscală de care are nevoie privatul ca să
investească, o cerinţă legitimă, de altfel, cu renunţarea statului la supraimpozitarea creşterilor
conjuncturale ale preţului petrolului, pentru a echilibra beneficiile dintre stat şi privat.

În consecinţă, consider că statul trebuie să îşi păstreze posibilitatea creşterii taxelor, când
barilul depăşeşte 60 de dolari.

De asemenea, propun ca această facilitate să fie limitată în timp, şi anume 10 ani. În forma
actuală este nelimitată, iar peste 100 de ani tot atât vor plăti pentru un baril extras, cât plătesc
şi azi, indiferent care vor fi condiţiile atunci.

Cred că generaţia actuală nu trebuie să polueze cu lipsa ei de patriotism şi viziune generaţiile


viitoare.

De asemenea, consider că prin modificările propuse mai sus statul poate atrage mai mulţi bani
în bugetul care înregistrează un deficit îngrijorător.

Vă mulţumesc.

Lavinia Cosma, deputat al USR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS Apjok Norbert - declaraţie politică despre faptul că


Uniunea Europeană nu ar trebui să permită discursul populist extremist;

Grupul UDMR, Apjok Norbert.


Video in format Flash/IOS

Domnul Apjok Norbert:

Stimate preşedinte,

Stimaţi colegi,

Uniunea Europeană nu ar trebui să permită discursul populist extremist.

În condiţiile în care acest tip de retorică s-a intensificat în ultimul timp, acesta este mesajul pe
care l-am transmis la Forumul IU Forty care s-a desfăşurat săptămâna trecută la Parlamentul
European, la Bruxelles.

Aş completa puţin. Nici România nu ar trebui să permită discursul populist extremist, nici
partidele din România nu ar trebui să permită discursul populist extremist.

Un om politic care se respectă nu poate apela la acest tip de discurs doar de dragul de a avea
capital politic.

Iar dacă generaţia mai în vârstă apelează din reflex la aceste manifestări extremiste, generaţia
nouă de politicieni trebuie să facă apel la calm. Este rolul nostru, al generaţiilor tinere de
politicieni, a tinerilor membri ai Parlamentului Naţional, să evităm aceste manifestări.

Având în vedere starea de spirit şi tendinţele actuale de informare a opiniei publice, avem o
mare responsabilitate pentru modul în care ne raportăm la unele subiecte.

Deoarece în ultima perioadă s-a intensificat discursul naţionalist şi instigator împotriva


comunităţilor maghiare, constatăm acest fapt şi în legislativ, când iniţiativele noastre
referitoare la aşteptările reale ale comunităţilor maghiare sunt respinse fără ca măcar să fie
supuse dezbaterii şi dialogului.
Iar când vine vorba de o dezbatere, am observat că putem întâlni dezinformări şi declaraţii
extremiste, şi nu dezbateri pe fondul problemei.

Cred în inteligenţa generaţiei mele şi sper ca tinerii colegi să nu folosească discursul extremist
populist.

Trebuie să depăşim disputele din trecut şi să muncim toţi, indiferent de naţionalitate, pentru ca
în următorii ani, pentru ca în următorii 100 de ani să ne simţim cu toţii acasă, pe pământul
nostru natal.

Apjok Norbert, deputat al UDMR, Maramureş.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Mihai Niţă - declaraţie politică: Este nevoie de mai multă
toleranţă, dar şi de multă luciditate;

În continuare, Grupul ALDE.

Domnul deputat Mihai Niţă, de la Olt.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei: "Este nevoie de mai multă toleranţă, dar şi de multă luciditate".
În 1995, UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie drept Ziua Internaţională a Toleranţei.
Cu acel prilej a fost identificat un număr de 16 tratate, convenţii, declaraţii şi recomandări,
toate legate de nevoia de toleranţă.

Declaraţia principiilor toleranţei, care a fost enunţată în 1986, la Paris, în cadrul întrunirii
reprezentanţilor UNESCO, defineşte fără echivoc acest termen: "Toleranţa este
responsabilitatea care susţine drepturile omului, pluralismul, democraţia şi statul de drept".

Toleranţa politică este imperios necesară chiar în cadrul forumului pe care-l reprezentăm şi
care trebuie să constituie un exemplu de comportament politic şi social pentru întreaga
populaţie a ţării.

Servirea interesului general trebuie să rămână obiectivul nostru constant, nealterat în vreun fel
de contradicţiile pe care le pot provoca diferenţele doctrinare sau interesele partinice.

În România contemporană, normele unei civilizaţii moderne cunosc o sensibilă extrapolare,


dinspre democraţie către anarhie. Ne confruntăm prea des cu opinii intransigente ale unor
politicieni capabili să critice orice, oricând, dar incapabili să prezinte soluţii rezonabile pentru
redresarea erorilor pe care pretind că le-au constatat. În mod firesc, aceştia aparţin opoziţiei,
datoare să menţină permanent starea de vigilenţă şi responsabilitate.

Despre acest raport, pastorul american Ralph Sockman spunea că "testul curajului vine atunci
când suntem în minoritate. Încercarea toleranţei apare atunci când suntem în majoritate".
Numai că toleranţa, oricât de mult ar porni din moralitate, trebuie exprimată ca atitudine
lucidă, bazată pe necesităţile statului şi ale naţiunii, să nu fie confundată cu slăbiciunea sau
naivitatea.

În timp ce guvernanţii lucrează la strategii economice mai coerente, adecvate noilor realităţi
interne şi internaţionale, populaţia este instigată la revoltă, la ocuparea străzii. Organizatorii
unor manifestaţii de acest gen contestă atribuţiile conferite de Constituţie Guvernului şi
Parlamentului. Pentru ei, legea străzii, bazată pe dezordine şi anarhie este aceea care trebuie
să guverneze treburile ţării.
Autoritatea statului este privită ca un surogat, iar statul de drept este recunoscut sau nu, în
funcţie de interesele statului paralel, despre a cărui existenţă se discută fervent, uneori cu
probe irefutabile, în mass-media.

Or, statul de drept, stimaţi colegi, nu poate fi decât statul oficial recunoscut prin lege. Legea
trebuie să rămână strictă şi dreaptă. Acest adevăr nu se poate negocia. În această privinţă nu
există loc pentru toleranţă. Are şi toleranţa limitele ei raţionale.

Raţiunea trebuie să-şi spună cuvântul.

Astăzi, prin inconştienţa şi prin incompetenţa unor dregători de ocazie, România suferă
profund, iar preţul este plătit de oamenii nevinovaţi. În Parlamentul României, atitudinea
băşcălioasă a devenit obişnuinţă, fiind confundată de către unii cu ironia fină. Vocabularul
pestilenţial ia adesea locul elocinţei retorice, decente şi convingătoare care se impune unor
deţinători ai demnităţilor publice. Putem uita cu atâta lejeritate cine suntem şi de unde am
venit? Trebuie să redevenim serioşi, dacă ne permite forţa conştiinţei şi să acceptăm forţa
votului, impusă de Constituţia Republicii.

Deputat de Olt, Mihai Niţă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult.

Video in format Flash/IOS Constantin Codreanu - câteva aspecte legate de reunirea


României cu Republica Moldova;

Vă rog, stimaţi colegi, să vă încadraţi, totuşi, în trei minute. Sunt mulţi colegi care vor să
vorbească.

Grupul PMP, domnul Constantin Codreanu.

Video in format Flash/IOS


Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Valeri Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, se ţine de glume.

Aflat la Suceava, acesta a evadat din cadrele limbajului diplomatic şi ne-a servit cu o vădită
mulţumire de sine, dar absolut provocator, anexarea Crimeii de către Rusia, urmată de o
mascaradă de referendum, drept model de urmat pentru reunirea României cu Republica
Moldova, acum ocupată parţial de trupele militare şi controlată de serviciile secrete ruseşti.

Rusia, care a ocupat miliari şi a anexat Basarabia în mod repetat, atunci când simte că îşi
pierde poziţiile în regiune şi nu mai poate controla populaţia românească dintre Nistru şi Prut,
este lovită subit de idealuri democratice, plebiscitare şi scoate în faţă ideea otrăvită de
referendum. Adică ei, ruşii, anexează Basarabia fără referendum, iar noi, românii basarabeni,
dacă dorim să scăpăm de ocupaţia şi controlul rusesc, am putea-o face doar prin căi
plebiscitare.

Propunerile ambasadorului rus sunt o recidivă istorică. De aceea, domnul Kuzmin are toate
motivele să fie trist.

Nu vom muşca din mărul otrăvit al referendumului întins de Moscova.

Ideea unui referendum pentru Basarabia a fost lansată pentru prima oară de ruşi, mai întâi de
albgardişti, iar apoi şi de bolşevici, după ce Sfatul Ţării decisese unirea cu patria mamă
România, la 27 martie 1918.

Recursul viclean la o soluţie plebiscitară, ca tertip sofistic aruncat de bolşevici în faţa


României, nu avea drept ţintă un autentic exerciţiu democratic, ci insinuarea faptului că
Hotărârea Sfatului Ţării ar fi fost contrară voinţei populare şi astfel nulă.
În plus, bolşevicii pretindeau ca un referendum să fie organizat sub auspicii internaţionale, cu
condiţia retragerii prealabile a administraţiei româneşti din Basarabia.

Orice referendum atestă voinţa populară într-o anumită chestiune. Referindu-ne la reunirea cu
România, un referendum continuu are loc permanent, iar populaţia Basarabiei se pronunţă cât
se poate de clar şi imposibil de contestat.

Un milion de cetăţeni români basarabeni şi-a restabilit deja cetăţenia, alte câteva sute de mii
au depus cereri de redobândire. Acest proces natural, liber, acumulativ şi durabil, mai clar
decât orice referendum, nu conteneşte. Foarte curând, numărul optanţilor pentru cetăţenia
română va depăşi două milioane.

Cheia reunirii noastre stă în mecanismul de restabilire a cetăţeniei şi în viteza cu care


funcţionează acesta. Avem atâta reunire, câţi basarabeni sunt deja restabiliţi, la cerere, în
cetăţenia română.

Procesul reunificării noastre se va încheia în ziua în care ultimul basarabean va fi restabilit în


cetăţenia română.

Până atunci, dacă Moscova nu crede lacrimilor, domnule ambasador Kuzmin, Bucureştiul nu
crede îndemnurilor pretins prietenoase la exerciţii plebiscitare absolut redundante.

Basarabia a fost, este şi va fi România, iar reunirea celor două state româneşti este inevitabilă!

Is România sluboviu!

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43, diaspora, PMP.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:


Vă mulţumesc, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS Vlad Bontea - declaraţie politică cu titlul Susţinerea


pentru Apărare nu se rezumă doar la Planul de înzestrare!;

În continuare, revenim.

Grupul PSD.

Domnul deputat Vlad Bontea.

Se pregăteşte, de la PNL, domnul Nicolae Neagu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vlad Bontea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acum câteva luni, Comisiile de apărare ale Parlamentului au avizat noile programe de
înzestrare a Armatei României care au decurs din acordul politic de a dedica 2% din produsul
intern brut al României pentru bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

Pentru Planul de înzestrare a Armatei 2017-2026 s-au alocat fonduri multianuale planificate în
valoare de 9,8 miliarde de euro, avându-se în vedere şi implicarea industriei naţionale de
apărare sau, mai bine spus, se are în vedere şi relansarea industriei naţionale de apărare.

Stimaţi colegi,
Trebuie să fim mândri pentru acest pas crucial şi pentru că în acest mod lista lungă de
necesităţi a Armatei României s-a mai scurtat. Mai mult, acest plan de înzestrare nu înseamnă
doar achiziţii de echipamente şi armament, ci presupune şi programe de tehnologizare,
acorduri de parteneriat industrial, transfer de tehnologie.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă invit alături de mine să susţinem în mod activ transformarea Armatei României,
să explicăm cetăţenilor României importanţa acestui proiect.

Poate ne este greu să vedem necesitatea acestor achiziţii, dar aş vrea să vă adresaţi o simplă
întrebare: cât costă securitatea mea, a copiilor mei, a familiei mele?

Trăim vremuri de pace, conflictele sunt în jurul nostru, dar nu fac parte din viaţa noastră de zi
cu zi. Nu mai ştim ce este războiul şi nici nu trebuie să aflăm, dar trebuie să conştientizăm cu
toţii cât de importantă este capacitatea ţării de a ne apăra, individual şi în contextul Alianţei
Nord-Atlantice.

Totuşi, transformarea şi modernizarea Armatei se poate face doar cu susţinerea populaţiei.


Pentru ca acest lucru să se materializeze, cetăţenii trebuie să fie informaţi corect despre
importanţa acestor demersuri. Poate o pondere egală cu procesul de înzestrare o are şi această
iniţiativă de susţinere a Armatei României de către întreaga naţiune.

La nivelul Alianţei Nord-Atlantice, România îşi consolidează imaginea de membru serios.

După o perioadă în care cheltuielile pentru apărare în statele europene au scăzut dramatic,
România se raliază la recomandările NATO şi alocă 2% din PIB.

Trebuie să avem în minte că acesta este doar începutul şi că fiecare trebuie să contribuim,
îndeplinindu-ne rolul cel mai apropiat.
Aşadar, dragi colegi, vă rog respectuos să susţinem în continuare, prin campanii de informare
a cetăţenilor, dezvoltarea Armatei României şi să contribuim la asigurarea securităţii întregii
populaţii.

Chiar dacă ne înarmăm, nu vrem să mergem la război, dar trebuie să fim pregătiţi şi să întărim
eforturile NATO pe flancul estic, în aşa fel încât politica de descurajare să fie una solidă şi
credibilă!

Vă mulţumesc.

Deputat Vlad Bontea.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS Nicolae Neagu - declaraţie politică ce are ca subiect


Creşterea nivelului de trai - promisiunea cu care PSD a câştigat alegerile parlamentare şi la ce
am ajuns!;

În continuare, domnul Nicolae Neagu.

Se pregăteşte, de la USR, doamna Oana Bîzgan.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică: "Creşterea nivelului de trai - promisiunea cu care PSD a câştigat alegerile
parlamentare şi la ce am ajuns!". Realitatea confirmată de cifre oficiale este că în regimul
Dragnea - Tăriceanu (PSD-ALDE) viaţa se scumpeşte, puterea de cumpărare scade, iar
creşterile salariale se dovedesc a fi doar pe hârtie.

Sectorul privat - angajaţi şi firme - este principalul segment pus să deconteze politica fiscală a
actualului Guvern, care a suprasaturat economia, bazându-se în special pe consum.

Rata inflaţiei şi cursul de revenire a atins cel mai mare nivel din ultimii ani. Şi prognoza nu
este îmbucurătoare. Leul se îndreaptă vertiginos spre pragul de 4,65 lei/euro, producând o
creştere considerabilă a preţului coşului zilnic al românilor, deoarece el conţine prea multe
produse de import, în raport cu cele autohtone.

Preţul crescut al carburanţilor, prin reintroducerea accizei, a contribuit şi el la un val de


scumpiri.

Locuinţele sunt mai scumpe, ratele românilor cu credite în lei cresc îngrijorător.

Transferul cotelor de contribuţii ale asigurărilor sociale şi de sănătate la angajat anulează


măririle salariale ale bugetarilor.

Angajatul din mediul privat va spera să nu-i fie afectat salariul net prin noua măsură fiscală,
deşi Guvernul ştia că negocierile salariale în mediul privat s-au făcut la brut, şi nu la net.

Anunţata mărire a pensiilor, amânată până la 1 iulie 2018, nu va compensa creşterea preţurilor
la alimente, medicamente, utilităţi, făcându-i pe pensionari şi mai vulnerabili.

Firmele româneşti mici şi mijlocii spun adio investiţiilor viitoare şi nu exclud ca unele dintre
ele să-şi diminueze activitatea sau chiar să se închidă, ca urmare a noilor modificări aduse
Codului fiscal.

Investitorii străini devin tot mai sceptici, fiind bulversaţi de aceste instabilităţi fiscale şi nu
vom şti dacă vor mai deschide sau nu noi locuri de muncă.
Bugetele de investiţii ale primăriilor şi consiliilor judeţene sunt serios afectate, iar anunţatele
compensări ulterioare nu au încă un cadru legal.

Marile proiecte de investiţii ale României - autostrăzi, spitale şi şcoli, apă, canalizare şi
drumuri la sate - par a fi uitate.

Ce mai poate urma? O iarnă grea şi scumpirea tarifului la electricitate şi la gaze, ca tabloul
amărăciunii populaţiei şi neputinţa guvernanţilor să fie complet.

Partidul Naţional Liberal spune nu este bine, Consiliul fiscal spune nu este corect, sindicatele,
patronatele, consiliile locale şi judeţene spun nu, drumurile României, dacă ar putea vorbi, ar
spune dar cu noi ce aţi avut de ne-aţi abandonat?, însă PSD-ALDE spune da şi fără nici un
studiu de impact modifică Codul fiscal.

Şi pentru ce? Pentru ca cei care pot fi amăgiţi, să fie amăgiţi, pentru ca toţi cei care pot fi
minţiţi să fie minţiţi.

PSD-ALDE ştie una şi bună - ţinta de deficit sub 3% - şi în această cheie pregătesc bugetul de
stat pe 2018, sacrificând investiţiile publice, singurele care duc la dezvoltarea României şi
creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Dar de ce le este frică, nu vor scăpa!

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declaraţie politică:


Violenţa verbală, psihologică, fizică, sexuală încalcă drepturi şi libertăţi umane fundamentale;
O invit pe doamna Oana Bîzgan.

Se pregăteşte Benedek Zacharie, de la Grupul UDMR.

Video in format Flash/IOS

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Violenţa verbală, psihologică, fizică, sexuală încalcă drepturi şi libertăţi umane fundamentale.

Mai mult, violenţa de orice fel împiedică victima să dea randament la şcoală, la locul de
muncă, să-şi întemeieze o familie, să fie parte activă a comunităţii.

Violenţa implică un consum crescut de resurse umane şi financiare, deci împiedică o societate
să se dezvolte, să progreseze şi să atingă bunăstarea, iar hărţuirea este violenţă.

Opt din 10 femei din România nu se simt în siguranţă când merg pe stradă seara, 4 din 10 nu
se simt în siguranţă nici în timpul zilei, 7 din 10 femei din ţara noastră nu se aşteaptă ca vreo
altă persoană să intervină în cazul în care sunt hărţuite pe stradă, inclusiv autorităţile.

O Românie prosperă nu poate fi decât o Românie sigură, cu legi ce descurajează violenţa de


orice fel, inclusiv hărţuirea în spaţiul public, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, la
şcoală, la locul de muncă.
Dragi colege,

Dragi colegi,

Am făcut împreună un pas important împotriva violenţei. Am făcut împreună un pas


important pentru combaterea activă a hărţuirii, prin modificarea Legii nr. 202/2002, proiect pe
care-l voi depune cu semnăturile şi sprijinul transpartinic al multora dintre voi, şi pentru asta
vă mulţumesc. Este doar o primă şi mică etapă în lupta împotriva violenţei. Sunt extrem de
necesare iniţiative ce vizează prevenţia şi combaterea fenomenului de bullying la minori,
hărţuire sexuală, mobbingul, ce afectează angajaţii, indiferent de sex, este nevoie de un
angajament ferm, constant şi de durată din partea noastră, a Guvernului şi a autorităţilor din
subordine, la nivel local şi central.

Este mult de muncă, dar atâta timp cât nu vom mai aştepta şi încuraja violenţa, sub nicio
formă, putem construi un viitor sigur, pentru noi, dar şi pentru alţii, pentru toţi cetăţenii pe
care îi reprezentăm, în cea mai importantă instituţie a statului român.

Vă puteţi baza în continuare pe sprijinul meu în tot ceea ce ţine de proiecte transpartinice care
implică combaterea şi prevenirea violenţei şi vă invit să-mi fiţi şi voi alături în tot ceea ce
urmează.

Vă mulţumesc.

Hărţuirea este violenţă şi să avem zero toleranţă pentru violenţă!

Oana Bîzgan, deputat, Bucureşti.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.
Video in format Flash/IOS Benedek Zacharie - declaraţie politică despre AFIR,
achiziţii publice, criteriu de atribuire şi UAT-uri;

În continuare, Grupul UDMR.

Domnul deputat Benedek Zacharie.

Se pregăteşte domnul Petru Movilă, Grupul PMP, de la Iaşi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea politică de azi expresiile-cheie sunt: AFIR, achiziţii publice, criteriu de
atribuire, UAT-uri.

Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice defineşte în mod clar şi indubitabil cine
stabileşte criteriile de atribuire a unui contract de lucrări sau servicii. Tot această lege
stabileşte cadrul derulării unei proceduri de achiziţie publică. Nu am găsit în niciun articol
vreo prevedere cum că această lege va fi interpretată conform bunului plac şi/sau interes al
unei autorităţi, agenţii sau instituţii.

Totuşi, există unele agenţii care dau o interpretare originală acestei legi, cum ar fi Agenţia
pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, adică AFIR.

Această agenţie, care funcţionează în coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării


Rurale, impune autorităţilor contractante fişa de date a achiziţiei pentru lucrările finanţate,
deşi în Legea nr. 98/2016 se stabileşte, clar şi fără a lăsa loc de interpretare, cine întocmeşte
fişa de date a achiziţiei, şi nu este vorba despre finanţator, ci despre autoritatea contractantă.
Tot AFIR este cea care stabileşte procedura de achiziţie şi chiar criteriul de atribuire a
contractului.

Conform art. 187 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, pentru determinarea ofertei celei mai
avantajoase din punct de vedere economic, în conformitate cu dispoziţiile alin. (2), autoritatea
contractantă şi nu agenţia de finanţare are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii
de atribuire: preţul cel mai scăzut; costul cel mai scăzut; cel mai bun raport calitate-preţ sau
cel mai bun raport calitate-cost.

Reprezentanţii AFIR se substituie autorităţii contractante şi stabilesc unilateral criteriul de


atribuire, ca fiind cel mai scăzut preţ, fără a consulta UAT-urile, fără a cunoaşte în detaliu
proiectele şi fără a avea atribuţii legale în acest sens.

Ca urmare a aplicării acestui criteriu de atribuire, vom fi martorii unui şir interminabil de
contestaţii, lucrările vor fi atribuite la valori în care câştigătorii licitaţiilor nu se vor putea
încadra şi în final, dacă va exista un final, la lucrări de calitate îndoielnică.

Domnule ministru, vă întreb, cui va folosi această situaţie, cine va beneficia de această
situaţie, de ce nu vrem să lăsăm reprezentanţii primăriilor să întocmească fişa de date a
achiziţiilor, mai ales că mulţi dintre aceşti angajaţi au efectuat cursuri de specializare în acest
domeniu, cursuri plătite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale?

În cazul în care conducerea AFIR va continua să se implice în acest fel în proiecte, sloganul
"Împreună creştem satul românesc" îl vom putea în curând înlocui cu sloganul "Împreună
distrugem satul românesc".

Vă mulţumesc.

Benedek Zacharie, deputat al UDMR, Harghita.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:


Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS Petru Movilă - declaraţie politică Să mai îndrăznească


Iaşiul să creadă în PSD?;

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, domnul Petru Movilă, PMP.

Se pregăteşte domnul Eugen Bejinariu, PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "Să mai îndrăznească Iaşiul să creadă în PSD?"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urmă cu aproximativ cinci luni, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care
Mihai Tudose a devenit premier. Toată lumea vorbea despre nevoia de a pune punct cât mai
repede crizei politice, pentru a nu dăuna "grav" României. Chiar şi PSD-ul, care crease
această criză, striga că preşedintele trebuie să o stopeze.

În lunile care au urmat, s-a dovedit faptul că un Guvern format din două partide, care şi-au
dovedit deja mediocritatea prin blocarea luptei anticorupţie, care direcţionează investiţiile în
funcţie de relaţiile pe care le are cu fiecare baron local şi un Guvern care ia măsuri doar ca să
poată bifa încă ceva în planul de guvernare, fără studii de impact, fără dezbateri publice, nu a
făcut decât să bage ţara într-o criză din care cu greu mai putem ieşi.

România are în momentul de faţă un Guvern total iresponsabil, un Guvern care, prin acţiunile
sale, reuşeşte să scoată românii în stradă, iar pe investitori să-i alunge din ţară.

Stimate domnule preşedinte Dragnea, aţi reuşit, prin Cabinetul Tudose, în doar cinci luni de
guvernare, să paralizaţi efectiv această ţară la toate capitolele. Dacă vorbim despre sănătate,
aţi reuşit să duceţi România pe primul loc în Europa, suntem singura ţară unde părinţii sunt
obligaţi să-şi vaccineze copii.

Dacă ne uităm la economie, observăm că şi aici suntem primii! Din cauza revoluţiei fiscale,
suntem singura ţară în care povara contribuţiilor sociale cade în totalitate în sarcina
angajatului. Moneda naţională este şi ea de cartea recordurilor, am atins cel mai slab curs euro
din istoria României, stimaţi colegi!

Astăzi, însă, domnule preşedinte Dragnea, vreau doar să vă reamintesc a nu ştiu câta oară de
faptul că România are şi o regiune numită Moldova, uitată din păcate de guvernanţi. Cu toate
că Iaşiul reprezintă unul dintre cele mai mari bazine electorale ale PSD-ului, din 2012, de
când s-a deschis Institutul Regional de Oncologie şi primul tronson din şoseaua de centură a
Iaşiului, PSD-ul doarme încontinuu, iar Moldova şi Iaşiul rămân rupte de restul ţării şi de
Europa!

Stimaţi colegi,

Moldova, din cauza măsurilor populiste şi discreţionare ale guvernării, a rămas una dintre cele
mai slab dezvoltate zone ale României. La o sută de ani de la unire, provinciile istorice ale
ţării rămân mai izolate ca oricând, iar o autostradă care să lege Moldova de Ardeal este
imperios necesară.

Avem nevoie de un spital regional de urgenţe, avem nevoie de o clinică de arşi, funcţională la
nivelul Iaşiului şi al Moldovei, avem nevoie de o sală polivalentă modernă care să susţină
sportivii campioni la diversele concursuri naţionale şi internaţionale la care participă şi, cel
mai important, avem nevoie, stimate domnule preşedinte Liviu Dragnea, să nu mai fim bătaia
de joc a PSD-ului şi să nu mai fim victime colaterale în războiul dus de PSD cu baronii locali.
Stimate domnule preşedinte Dragnea,

Stimaţi colegi,

O ultimă umilinţă pe care aţi adus-o ieşenilor a fost anularea şedinţelor festive ale
Parlamentului şi ale Guvernului, programate la Iaşi, în cadrul Centenarului Marii Uniri. Acest
lucru nu denotă doar iresponsabilitate şi lipsă de respect faţă de ieşeni, ci, totodată, teama pe
care o aveţi să vă întâlniţi cu oamenii din ţară. Ţineţi Moldova în mod voit izolată de restul
ţării, iar acum, când aveaţi ocazia de a le explica ieşenilor de ce lipsesc investiţiile în judeţul
lor, preferaţi să nu vă întâlniţi cu aceştia şi daţi dovadă în continuare de iresponsabilitate şi
nepăsare!

În aceste condiţii, vă întreb, stimaţi colegi, mai îndrăzniţi să credeţi în PSD?

De asemenea, stimaţi ieşeni şi dragi români, vă asigur că moldovenii nu o mai fac de mult
timp!

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Eugen Bejinariu - declaraţie politică cu tema Noua


paradigmă în relaţia angajat-angajator;

Domnul deputat Eugen Bejinariu, PSD.

Urmează Daniel Gheorghe, de la PNL.

Vă rog să vă încadraţi în trei minute. Sunt mulţi colegi şi...


Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la modificările Codului fiscal, la ceea ce în spaţial
public a fost denumit revoluţie fiscală, şi se intitulează "Noua paradigmă în relaţia angajat-
angajator".

Trebuie menţionat, din capul locului, faptul că, în ultimele luni, în spaţiul public, au fost
vehiculate scenarii şi interpretări eronate referitoare la ceea ce pregăteşte Guvernul, ca
modificări ale Codului fiscal. Foarte mulţi analişti, pseudospecialişti şi alte voci, în fapt
angajate politic, au alarmat populaţia, au încercat să ridiculizeze aceste măsuri şi, mai ales, le-
au corelat greşit cu prevederi ale Programului de guvernare care se refereau la majorări
salariale.

Cele mai multe dintre aceste voci au operat cu noţiuni pe care nu le stăpâneau şi au indus în
mod voit confuzii care să genereze nemulţumiri, fie în rândul angajatorilor, fie în rândul
angajaţilor.

Dacă în cazul angajaţilor din mediul public lucrurile sunt clare şi nu s-a putut genera
suspiciunea că sumele ce reprezintă salariul net vor fi afectate, pentru mediul privat s-a
perpetuat confuzia. Fie a fost vorba despre analişti care dezinformau în mod intenţionat, fie a
fost vorba despre voci care nu aveau cunoştinţă despre faptul că sunt trei noţiuni distincte:
salariul net al angajatului, respectiv suma pe care acesta o primeşte efectiv în contul personal;
salariul brut al angajatului, respectiv salariul net plus o serie de contribuţii, taxe şi impozite
datorate statului de către angajat - acesta este ceea ce se numea în trecut, popular, salariul
trecut în cartea de muncă; şi, cea de-a treia noţiune, costul total al angajatorului legat de un
angajat, respectiv salariul brut al angajatului, care este trecut în contractul de muncă, plus o
contribuţie pe care angajatorul o datorează statului.

Ce s-a schimbat? Fără a intra în detalii specifice, am să spun doar că s-au micşorat şi s-au
comprimat o serie de taxe şi impozite, astfel încât în acest moment este posibil ca angajatorii
să mărească salariul brut al angajaţilor, aşa-numitul salariu din cartea de muncă, fără ca acest
lucru să afecteze salariul net al angajatului sau costul total al angajatorului.

Cu alte cuvinte, sumele de care sunt în mod esenţial interesaţi angajaţii şi angajatorii,
respectiv salariul net şi costul companiei pentru angajat, nu s-au modificat deloc în sens
negativ. S-a mai schimbat însă ceva, iar acest lucru este, de fapt, fundamental - angajaţii sunt
acum conştienţi de valoarea sumelor pe care fiecare dintre ei le datorează şi le plăteşte
statului. În plus, angajatorii răspund penal în cazul în care nu plătesc sumele reţinute la sursă
şi datorate statului pentru fiecare angajat, iar angajaţii ştiu acest lucru. S-a schimbat, aşadar,
paradigma relaţiei angajat-angajator, se schimbă o mentalitate trecută şi acest lucru se
numeşte progres.

În aceste măsuri nu a fost vorba despre angajamentul Programului de guvernare de a mări


salariile. Nu este vorba despre companii româneşti sau străine, nu este vorba despre companii
publice sau private. Este vorba de rău-platnicii, de orice fel, care nu mai pot continua vechile
practici. Este vorba despre faptul că nu mai poate exista situaţia în care oameni bolnavi au
ajuns la spital şi au constatat că nu pot fi trataţi, pentru că angajatorul nu le plătise
contribuţiile datorate statului. Este vorba de justa măsură şi competiţie egală între companii
care acţionează corect şi companii de orice fel care au păcălit nu numai statul, dar şi pe
propriii angajaţi.

În interpretarea legii apărute, este posibilă, teoretic, situaţia în care anumite companii pot
decide că nu măresc salariul brut al angajaţilor, (lucru care presupune modificarea
contractului de muncă), pentru că acest lucru, acum, se transpune într-o uşoară creştere a
salariului net, dar, dacă o viitoare echipă guvernamentală, spun decidenţii...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi, domnule deputat!

Video in format Flash/IOS


Domnul Eugen Bejinariu:

Imediat!

...decidenţii acestor companii, modifică invers Codul fiscal şi atunci modificarea salariului
brut ar determina în mod cert o creştere a costurilor companiei sau o scădere a salariului net
pentru angajaţi.

Cu alte cuvinte, există posibilitatea, teoretic, ca unele companii să aleagă astăzi o certitudine
aferentă unui viitor improbabil...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Bejinariu:

...iar aceste decizii ar însemna astăzi o scădere a salariului net pentru angajaţii acestor
companii.

Şi închei...

Mai erau şi alte lucruri, dar o să vedeţi pe site... Nu ne aşteptăm ca membrii partidelor de
opoziţie să laude aceste măsuri, deşi ele nu pot fi descrise ca fiind de stânga, dar ne aşteptăm
ca ele să nu fie exploatate politicianist, astfel încât să întreţină ameninţarea că sunt reversibile.
Acest lucru ar alimenta îngrijorările legate de predictibilitate...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.
Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Bejinariu:

...şi mai ales ar afecta buna-credinţă pe care toate companiile, sunt sigur, doresc să şi-o
manifeste în raporturile lor cu angajaţii.

Va mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe - despre criza forţei de muncă
din România;

Domnul Daniel Gheorghe, PNL.

Vă rog, stimaţi colegi, haideţi să respectăm, pentru că sunt o serie de colegi care nu au
posibilitatea să mai vorbească!

Dacă am zis trei minute...

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.


Stimaţi colegi,

Voi vorbi despre criza forţei de muncă în România.

După cum ştim, în ultimii 27 de ani, ca urmare a lipsei de oportunităţi şi a nivelului redus al
salarizării, aproape 4 milioane de români au părăsit ţara.

Din păcate, astăzi companiile româneşti se confruntă cu o lipsă a forţei de muncă, cum nu s-a
mai întâmplat în ultimii 27 de ani. Acest fapt ar trebui să reprezinte o prioritate atât pentru
Guvern, cât şi pentru mediul economic românesc şi cred că cel mai important lucru îl
reprezintă astăzi o strategie naţională a Guvernului, prin care românii plecaţi peste hotare să
fie atraşi să se întoarcă în România, indiferent de domeniile în care au lucrat, indiferent de
nivelul de pregătire. Avem o forţă de muncă de foarte înaltă calitate care, din păcate, a părăsit
această ţară.

De asemenea, mai este o chestiune aici, în acest context, al lipsei forţei de muncă. Noi am
putea să ne îndreptăm atenţia către românii din Republica Moldova, care beneficiază de
dreptul la cetăţenie în baza legii româneşti şi, de asemenea, cred că ar trebui să ne interesăm
să atragem în piaţa muncii din România şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara
graniţelor. Mă refer la românii din Ucraina, românii din Serbia, din Bulgaria, românii din
Balcani, din Ungaria şi din alte zone, oameni care, conform unei propuneri legislative pe care
noi, PNL-ul, am iniţiat-o, vor beneficia de dreptul lor legitim la a dobândi cetăţenia română,
în baza apartenenţei la filonul etnolingvistic românesc şi la comunitatea românească extinsă.

Mi se pare o chestiune strategică, să încercăm să-i readucem acasă pe cei care au plecat peste
hotare şi nu să apelăm la soluţii profund greşite, cum ar fi atragerea de imigranţi din Asia şi
din Orientul Mijlociu. Şi spun acest lucru, deoarece toate ţările occidentale care au adus
imigranţi în masă din Asia, Africa şi Orientul Mijlociu, astăzi se confruntă cu grave probleme
sociale. Astăzi ordinea publică este pusă sub semnul întrebării şi chiar chestiuni care ţin de
siguranţa şi securitatea naţională, cum ar fi ameninţarea teroristă. Să nu uităm că multe oraşe
occidentale se găsesc astăzi într-un puternic proces de islamizare, iar costurile sociale, peste
10, 15, 20 de ani, a atrage aceşti imigranţi, indiferent de unde sunt ei, dar din spaţii socio-
culturale total diferite României, sunt mult mai mari decât beneficiul restrâns pe care noi îl
putem căpăta astăzi.
De aceea, îndemnul meu este foarte simplu - să ne întoarcem atenţia către fraţii noştri români
care, din motive care ţin de dramele istorice sau care ţin de greutăţile socio-economice din
România, astăzi au plecat din ţară, şi să nu riscăm ca peste 20 de ani să avem minarete în loc
de clopote şi să avem zone urbane interzise în cartierele de la periferia marilor oraşe!

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Silviu Dehelean - declaraţie politică intitulată Când ceva
nu miroase bine în politica românească;

Grupul USR. Domnul Silviu Dehelean.

Se pregăteşte Grupul PMP, domnul deputat Doru Coliu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Silviu Dehelean:

Bună ziua!

Declaraţia mea se numeşte "Când ceva nu miroase bine în politica românească".

Declaraţia politică pe care o fac astăzi este despre mirosuri fetide, despre aer toxic şi despre
poluare. Ştiu, pare uşor de recunoscut peisajul politic românesc, dar nu la el mă refer, ci la
efectele politicului în viaţa comunităţilor şi a mediului în care acestea trăiesc, acolo unde
deseori interesele de grup prevalează şi unde legea este ocolită chiar de cei care ar trebui să o
aplice.
Oradea se luptă de câţiva ani cu mirosurile insuportabile care vin de la o ferma de porci.
Orădenii au făcut reclamaţii, au semnat petiţii, au protestat, au participat la dezbateri publice -
toate degeaba. Ferma de porci împute la propriu viaţa celor care locuiesc în zonele adiacente.
Zilele acestea lucrurile sunt cu atât mai discutate, cu cât ne apropiem de o reautorizare a
fermei care, se pare, se va face în absenţa oricăror măsuri care ar permite orădenilor să respire
aer curat.

Ce este şi mai revoltător este că, în acest context, ALDE a considerat potrivit să numească la
şefia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, exact persoana care a întocmit dosarul pentru
reautorizarea fermei despre care vorbeam mai sus, numire făcută cu o zi înainte de începerea
procedurilor legale. Suntem în prezenţa unei definiţii de dicţionar a conflictului de interese!

Pe lângă mirosuri, pentru care nu există limite stabilite de lege, se pare că în prezent
concentraţiile de nitriţi maximum admise din sol în zona Oradea-Sântandrei sunt depăşite,
emisiile de hidrogen sulfurat din aer nu sunt monitorizate şi nici nu se prevede monitorizarea
lor în viitor, nu se efectuează analize de sol din punct de vedere bacteriologic şi nici nu se vor
efectua în viitor.

Consider că este un eşec major al statului să tolereze şi să protejeze astfel de situaţii, fie prin
legislaţie lacunară, fie prin lipsa legislaţiei, fie prin aplicarea greşită a legii. Sănătatea este
pusă în pericol, calitatea vieţii are de suferit, iar oamenii suferă frustrarea de a nu avea niciun
cuvânt de spus în privinţa mediului în care trăiesc.

Cred în continuare că putem avea proiecte antreprenoriale de succes care sunt prietenoase atât
cu mediul, cât şi cu locuitorii.

De aceea, solicit transpunerea urgentă a Directivei europene privind evaluarea impactului


asupra mediului din 2014, care va da posibilitatea unei implicări mai consistente a cetăţenilor
în autorizarea proiectelor care îi afectează direct. Solicit dotarea agenţiilor de mediu cu
instrumente de măsurare, eliminarea politizării din lanţul de autorizare şi legiferarea unor
praguri peste care nu este tolerat disconfortul olfactiv.

Vă mulţumesc.

Silviu Dehelean, deputat al USR, Bihor.


Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS Doru-Petrişor Coliu - declaraţie politică având ca subiect


Copiii diasporei;

Domnul deputat Doru Coliu.

Domnul deputat Sămărtinean a depus în scris.

Video in format Flash/IOS

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Copiii diasporei".

Astăzi vă voi vorbi despre copiii celor care sunt primii contribuitori la bugetul României,
aproape 60 de miliarde de euro în ultimii 10 ani - românii din diaspora.

Cetăţenii aceia, plecaţi pe meleaguri străine, lăsând în spate case, copii, părinţi sau studii, sunt
alungaţi din propria lor ţară de politicieni corupţi ale căror beizadele nesimţite şi analfabete nu
duc grija zilei de mâine, ba mai mult de atât, sunt propulsaţi pe funcţii unde nu au ce căuta.

Conform datelor colectate de la inspectoratele şcolare judeţene, în România sunt aproximativ


250.000 de copii ai căror părinţi au plecat la muncă, peste hotare, pentru a putea hrăni
familiile. Iar aceste date se referă doar la copiii şcolarizaţi. Cei care au abandonat studiile şi
cei care au sub 6 ani nu sunt luaţi în acest calcul. Copiii care nu mai au copilărie, visuri sau
speranţe, copiii care trăiesc abandonaţi în grija bunicilor, copiii ale căror calendare conţin o
singură dată importantă - data când mama şi tata se întorc acasă -, copiii care speră la acea
dată un an întreg uită lacrimile timp de trei săptămâni, lacrimi care abia au timp să se zvânte
pe feţele lor, părinţii care pleacă şi durerea care revine.

O dramă anuală trăită de peste un sfert de milion de copiii, sub privirile indiferente ale
politicienilor - şi nu vorbesc de cei ai căror părinţi mor în accidente de muncă prin ţări străine
sau pe şoselele care duc spre România - copiii care nu îşi vor mai revedea vreodată părinţii
din cauza dumneavoastră, a tuturor.

De la nivelul unde sunteţi nu puteţi înţelege acest lucru, deoarece între păpuşa cumpărată din
trudă şi ultima maşină de fiţe oferită de dumneavoastră propriilor odrasle nu există asemănare.
Ar fi ceva dacă aţi avea conştiinţă, însă acela este primul lucru pe care l-aţi vândut.

Atunci când neşansa vieţii loveşte copiii celor plecaţi, aceştia pot termina în mâinile
serviciilor de protecţie a copilului - un malaxor uriaş, în care sunt măcinaţi copiii şi părinţii, o
autoritate cu o legislaţie şi o mentalitate retrogradă, care se consideră atotputernică.

Odată luaţi copiii unui părinte, acesta devine o insectă în lupta cu justiţia, neavând alte pârghii
decât instanţele de judecată, dacă are bani.

În perioada imediat următoare, voi veni cu un proiect de lege care să reformeze sistemul de
protecţie a copilului. Până atunci, vă las cu propria conştiinţă şi cu ura celor pe care i-aţi
izgonit de acasă.

Vă mulţumesc.

Doru-Petrişor Coliu, deputat de diaspora.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:


Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Mirela Furtună - declaraţie politică intitulată 14


noiembrie 1878, ziua în care Dobrogea a reintrat, oficial, în componenta statului român
modern;

O invit în continuare, de la Grupul PSD, pe doamna deputat Mirela Furtună.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Mirela Furtună:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt chiar mândră să citesc astăzi declaraţia mea politică, pentru că este vorba de Ziua Tulcei,
ziua oraşului meu.

"14 noiembrie 1878, ziua în care Dobrogea a reintrat, oficial, în componenţa statului român
modern"

În ziua de 14 noiembrie 2017, se împlinesc 139 de ani de când Dobrogea a revenit la patria
mamă, după ce, în memorabila zi de 14 noiembrie 1878, Regele Carol I a proclamat
Independenţa acestei provincii istorice şi revenirea ei în componenţa statului român modern.
S-a desăvârşit în acest fel debutul dialogului României către restul lumii. Gurile Dunării,
pentru care s-au dat războaie crâncene de-a lungul timpului, şi litoralul Mării Negre
deschideau pentru România o largă perspectivă spre mările şi oceanele lumii şi posibilitatea
de a participa din punct de vedere economic, politic şi spiritual la dialogul mondial.

Pe 14 noiembrie 1878, au intrat în vigoare două documente fundamentale, semnate de către


domnitorul Carol I: "Proclamaţia către dobrogeni" şi "Înaltul Ordin de Zi către Armată".
Documentele atestau faptul că "Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân şi a lui
Ştefan cel Mare, face parte din România. Salutaţi dar cu iubire, drapelul român, care va fi
pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii!".

Intrarea trupelor şi a reprezentanţilor administraţiei româneşti, în frunte cu Domnitorul Carol


I, în Dobrogea, la 14 noiembrie 1878, a rămas în istoria noastră un eveniment istoric major, al
doilea după Unirea Principatelor, în procesul de construcţie a statului unitar pe vatra de
formare şi existenţă milenară a poporului român.

La Tulcea, capitala de până atunci a Dobrogei, s-au ridicat trei mari arcuri de triumf, de
români, unul în port, iar celelalte două pe traseul spre Catedrala "Sfântul Nicolae", într-o
atmosferă de mare sărbătoare şi de bucurie.

De asemenea, celelalte comunităţi etnice au ridicat arcuri de triumf împodobite cu flori.


Cheiurile Dunării şi străzile oraşului erau pline de oameni care aşteptau cu sufletul la gură
sosirea bastimentelor de război. Cei peste 3.000 de dorobanţi au debarcat la orele 15,00, în
sunet de fanfară, de salve trase de tunurile amplasate pe vasele de război, de clopotele trase la
toate bisericile oraşului şi în uralele nesfârşite ale mulţimii.

Trupele au trecut pe sub marile arcuri de triumf şi s-au oprit în faţa Catedralei, unde s-a oficiat
un Te Deum, după care oamenii au sărbătorit cum se cuvine acest moment istoric pentru care
şi-au jertfit viaţa mulţi eroi ai neamului...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Mirela Furtună:

... cărora doresc să le mulţumesc şi astăzi, când ne aflăm în pragul Centenarului Marii Uniri.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care au scris istoria cu preţul vieţii, astfel încât noi să putem
vorbi astăzi, aici, despre libertate şi despre democraţie.
Vreau să le urez dobrogenilor mei mulţi ani fericiţi într-o ţară unită, cu reale perspective de
dezvoltare.

La mulţi ani, Tulcea!

La mulţi ani, Dobrogea!

La mulţi ani, România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Nechita-Adrian Oros - declaraţie politică intitulată S.O.S.


- Guvernul pune în pericol siguranţa alimentară şi sănătatea românilor!;

Adrian Oros, PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,
Declaraţia mea politică se intitulează "S.O.S. - Guvernul pune în pericol siguranţa alimentară
şi sănătatea românilor!"

Profesia de medic veterinar este una dintre profesiile liberale reglementate la nivel european,
iar organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar este reglementată în România prin
Legea nr. 160/1998.

Sub pretextul transpunerii în legislaţia naţională a prevederilor Directivei Uniunii Europene


nr. 55/2013, în data de 5 octombrie, Guvernul a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 70, unde,
alături de aspectele directivei care trebuiau transpuse, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor au
introdus şi alte modificări, care sunt abuzive şi pun în pericol siguranţa alimentară şi sănătatea
publică.

Vreau să precizez că această ordonanţă a primit aviz negativ atât din partea Colegiului
Medicilor Veterinari din România, cât şi din partea Ministerului Afacerilor Externe,
Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Justiţiei.

Ne punem întrebarea de ce această ordonanţă a fost adoptată în grabă, pe data de 5 octombrie,


la o zi după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale a României nr.
511/4 iulie 2017, care respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate referitoare la
art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998?

Motivările din Nota de fundamentare sunt "forţări", din dorinţa de a modifica cât mai repede
două articole. Două articole care deranjau industria medicamentului, de a se profita astfel de
urgenţa modificării favorabile şi pentru a rezolva anumite doleanţe care nu aparţin profesiei
de medic veterinar.

Mai mult, Coaliţia PSD-ALDE din Senat a reuşit să aducă modificări şi altor articole din
ordonanţă, care transpuneau corect directiva, modificări care nu fac decât să producă mai
multă confuzie în modul de exercitare şi organizare a profesiei de medic veterinar. Şi, foarte
grav, a schimbat caracterul legii, din lege organică, în lege ordinară, probabil, pentru a facilita
adoptarea cât mai rapidă.
Astfel, prin adoptarea acestui act normativ, majoritatea parlamentară PSD-ALDE şi actualii
guvernanţi aduc prejudicii majore profesiei de medic veterinar din România, singura profesie
care deţine competenţe, obţinute în urma studiilor, de a examina un animal, de a pune un
diagnostic, de a prescrie şi a utiliza produsele medicinale veterinare şi care are şi
responsabilitatea acestor acţiuni.

Domnilor guvernanţi, Ordonanţa emisă de Guvernul PSD-ALDE produce grave


disfuncţionalităţi şi abuzuri în comercializarea şi utilizarea produselor de uz veterinar, pentru
că astfel oricine poate vinde, poate administra medicamente animalelor, fără diagnostic, fără
prescripţie medicală şi fără o evidenţă clară...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nechita-Adrian Oros:

... crescând astfel riscurile privind reziduurile medicamentoase în produse de origine animală,
cu consecinţe grave asupra aspectelor de siguranţă alimentară, sănătate publică, precum şi a
schimburilor intracomunitare ale fermierilor şi agenţilor economici din industria alimentară
românească.

Adrian Oros, deputat al PNL de Cluj.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS Sergiu Cosmin Vlad - declaraţie politică: Activitatea


composesoratelor să intre în legalitate;
Ultimul vorbitor, domnul Sergiu Vlad, USR.

V-am rugat continuu, haideţi să ne încadrăm în 3 minute, să poată vorbi cât mai mulţi colegi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Mai mulţi cetăţeni, membri ai unor composesorate din judeţul Arad, au adresat cabinetului
parlamentar o sesizare prin care au fost supuse atenţiei următoarele aspecte:

în calitate de membri composesori, sătenii ar trebui să beneficieze de dividende în bani, iar în


realitate unii membri primesc doar produse în natură;

la solicitarea adresată conducerii Composesoratului, de a prezenta situaţiile financiare şi


modul de gestionare a banilor rezultaţi din vânzarea masei lemnoase, membrii composesori s-
au lovit de un refuz sistematic;

exploatarea masei lemnoase a Composesoratului de către Ocolul Silvic ridică numeroase


semne de întrebare privitoare la deţinerea autorizaţiei de exploatare a masei lemnoase,
privitoare la modul de inventariere a arborilor propuşi spre tăiere, a respectării tratamentului
şi regimului silvic;

transportul masei lemnoase exploatate se face cu mijloace de transport şi de către persoane


care nu îndeplinesc formele legale, evitând plata taxelor. Aceştia sunt foarte uşor de
identificat şi de controlat, ei fiind menţionaţi în avizul întocmit de ocolul silvic în cauză.

Având în vedere cele sesizate mai sus, se poate identifica poziţia vulnerabilă a multor
cetăţeni, membri în asociaţiile composesorale, care, din cauza vârstei înaintate şi a
necunoaşterii drepturilor de care beneficiază, sunt privaţi de beneficiile care li s-ar cuveni din
exploatarea la comun a fondului forestier pe care îl deţin.
Estimând că nu avem de-a face cu o excepţie, ci mai degrabă cu regula, consider că se impune
demararea, prin intermediul instituţiilor abilitate, din subordinea Ministerului Finanţelor
Publice şi a Ministerului Apelor şi Pădurilor, a unor controale la nivel naţional, a căror
tematică să abordeze:

gestiunea internă şi evidenţa financiar-contabilă a composesoratelor şi a tuturor celor implicaţi


în operaţiunile de exploatare a masei lemnoase din proprietatea composesorilor, inclusiv a
transportatorilor;

modul în care au fost respectate prevederile legale privind alegerea organelor de conducere şi
de control a composesoratelor, precum şi legalitatea deciziilor luate în AGA
composesoratelor, sub aspectul declarării acestora la judecătoriile teritoriale, pentru înscrierea
în registrul special.

Sergiu Cosmin Vlad, deputat al USR de Arad.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Oprim aici.

Restul colegilor - de la PSD: Roxana Mînzatu, Alina Teiş; Daniel Olteanu, Vasile Achiţei - de
la PNL, cât şi Matei Dobrovie, Dumitru Lupescu, Marius Paşcan şi ceilalţi, îi rog să depună
scris.

Încheiem aici prima parte.

Începem în câteva minute partea a doua a şedinţei noastre.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse


de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Alina Teiş - intervenţie intitulată Mehedinţi - locul unde poţi păşi peste Podul
lui Dumnezeu;

Doamna Alina Teiş:

"Mehedinţi - locul unde poţi păşi peste Podul lui Dumnezeu"

Prea puţin valorificată turistic, zona de nord a Mehedinţiului dezvăluie, de departe, ceea ce
pentru turiştii care se mai încumetă pe aici, ce înseamnă tradiţia. Perenitatea populară este
păstrată mai bine decât oriunde în această parte de ţară, unde omul simplu, de la munte, îţi
vorbeşte deschis şi calm despre viaţa lui, fără evenimentele marcate, de natură să-l deruteze
de la sintagma de om simplu al pământului. Este o anumită bucurie şi deplinătate în ceea ce-ţi
poate povesti un muntean - mehedinţean, cum că animalele sunt singura lui avere, iar
gospodăria şi copiii, preţul vieţii lui. Nimic nu-l poate întoarce de la rostul lui, iar politicul,
asumat sau nu, abia izbândeşte să se facă simţit.

Lumea satului mehedinţean dispare încet şi molcom, precum o apă de izvor care cutreieră
munţii în căutarea unui rost. Năvalnice sunt însă trăirile, asemenea cascadelor ascunse
privirilor întrebătoare. Nu se duce dorul oraşului sau al modernizării excesive, deşi, pe
undeva, modernismul transformă de regulă încet, încet, această lume aparte. Un tractor într-o
gospodărie nu este motiv de fală, ci mai degrabă o utilitate necesară pentru orice tip de vreme.
Nu este important ce este în curte, cum ar crede cineva de faptul că un scuter sau un ATV mai
străbate sălbăticia şi naturaleţea unui peisaj, lătrat, uneori, de un câine speriat.

Pentru majoritatea muntenilor, vitele din gospodărie sunt esenţialul vieţii. Grânele, mai puţin
cultivate prin aceste locuri, se mai pot procura, uneori, la schimb cu alte produse. De altfel, în
multe localităţi au început să se dezvolte magazine care rivalizează cu supermarketurile din
oraş, semn de abundenţă. Rar vezi pe uliţe copii cu pungi de sticks-uri în mână, iar sucurile şi
băuturile carbogazoase nu prea rivalizează cu un pahar de apă de izvor, pe care simţi nevoia
să-l bei numai aşa, să vezi cum e apa de acolo.

Pe alocuri, panouri albastre, cu proiecte în curs de derulare sau finalizare deja, privitoare la
modernizarea drumurilor, oferă un fel de mulţumire pentru generaţiile ca va să vină,
probabil...
Lumea satului montan, diversă şi nealterată, are caracteristicile ei, însă. Culorile care
predomină se pot vedea cel mai bine în obrajii îmbujoraţi ai copiilor, pentru care oraşul, ca
tentaţie, nu este departe.

Constanţa satului de munte mehedinţean este, orice s-ar spune, carul cu boi, sau cu vaci,
singurele animale care mai stau la temelia unei lumi nepieritoare. Prea multă linişte ascunde
istoria şi vremurile şi, dacă ar putea, ni s-ar dezvălui într-o altă măsură.

Ca şi ţăranul muntean, Uniunea se miră, probabil de simplitatea unei vieţi peste care istoria îşi
aşterne, cu încredere în generaţiile trecute, prezente şi viitoare, încă un strat de var alb. Ca să
se păstreze, nu de alta...

Angel Tîlvăr - declaraţie politică având ca subiect Ziua Internaţională a


Toleranţei, moment de reflecţie şi de acţiune pozitivă pentru întreaga umanitate;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Ziua Internaţională a Toleranţei, moment de reflecţie şi de acţiune pozitivă pentru întreaga


umanitate"

La 16 noiembrie, în conformitate cu Rezoluţia nr. 51/1995 a Adunării Generale a Organizaţiei


Naţiunilor Unite, sărbătorim Ziua Internaţională a Toleranţei, prilej optim pentru consolidarea
bunei înţelegeri între civilizaţii, între religii, popoare şi culturi.

Evenimentul are, în acest moment al istoriei, o relevanţă marcată. Promovarea respectului


reciproc, ca şi protejarea demnităţii umane şi a drepturilor omului trebuie să producă, în
conştiinţa fiecăruia dintre noi, un ecou cu atât mai puternic cu cât lumea de astăzi este afectată
de conflicte mereu mai complexe, de o recrudescenţă îngrijorătoare a violenţei şi a
extremismului, de terorism, crime împotriva umanităţii şi forme agresive de discriminare a
minorităţilor şi migranţilor din ce în ce mai numeroşi la nivel global.

Dincolo de prevederile tratatelor, ale convenţiilor şi ale recomandărilor internaţionale, care


trebuie însuşite şi respectate de toate statele lumii, aceste ameninţări pot fi combătute prin
cultivarea tuturor formelor de dialog, prin promovarea dezvoltării durabile şi prin aprecierea
diversităţii culturale.

Politicile pe care le dezvoltăm, ca membri ai legislativului României, trebuie să răspundă


eficient şi coerent preocupării permanente manifestate în această privinţă la nivelul
cetăţenilor. Prevenirea discriminării, excluziunii şi marginalizării trebuie să se regăsească în
programe destinate atât adulţilor, cât şi copiilor, pentru ca efectul acţiunilor noastre să fie unul
consistent pe termen lung.

România, stat european democratic, are obligaţia de a încuraja dialogul paşnic, izvorât din
respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului şi din responsabilitatea
comună de a pune în valoare forme de expresie culturală variate, ca pe o reală resursă de
progres şi prosperitate.

Nevoia de bună înţelegere şi toleranţa trebuie să ne mobilizeze şi să ne însufleţească pe toţi.


Parteneriatele pe această temă între autorităţi, între societatea civilă şi mass-media, trebuie
multiplicate. Cultivarea unor valori precum solidaritatea şi a unor modalităţi de implicare, aşa
cum este voluntariatul, se cer încurajate, permiţând coagularea acelor idei şi energii care pot
contribui la întărirea ţesăturii sociale şi la convieţuirea paşnică.

Tendinţele izolaţioniste, dogmatismul şi absolutismul trebuie contracarate prin dezvoltarea


unei culturi a toleranţei la nivel naţional, regional şi global. Această luptă trebuie dusă, însă,
nu doar la nivel declarativ, ci mai ales în gesturile şi în atitudinile pe care le adoptăm şi le
promovăm fiecare dintre noi, ca oameni politici şi cetăţeni, în viaţa de fiecare zi.

Sărbătoarea din 16 noiembrie celebrează principiile promovate de "Declaraţia principiilor


toleranţei", aşa cum a fost aceasta enunţată în 1986 de UNESCO, şi este un moment de
reflecţie, dar şi de acţiune pozitivă pentru întreaga umanitate.

Pornind de la definiţia pe care această Declaraţie o dă toleranţei, ca fiind "respectul,


acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor lumii noastre, a felurilor noastre de
expresie şi a manierelor de exprimare a calităţii noastre de fiinţe umane", să folosim acest
prilej pentru a afirma public angajamentul nostru în elaborarea de politici specifice şi în
cultivarea acestei adevărate virtuţi sociale.
Liviu-Ioan Balint - declaraţie politică cu titlul 13 noiembrie, Ziua
Internaţională a Educaţiei copiilor nevăzători;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"13 noiembrie, Ziua Internaţională a Educaţiei copiilor nevăzători"

Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători se marchează, din 1946, în ziua de naştere a
pedagogului francez Valentin Hauy, 1745-1822, cel care a întemeiat prima şcoală pentru
nevăzători din lume, la Paris, în 1784.

Prin manifestările dedicate Zilei internaţionale a educaţiei copiilor nevăzători, se doresc


atenţionarea şi sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor cu care se confruntă această
categorie socială. Educaţia nevăzătorilor nu diferă prea mult de cea a persoanelor cu vedere
normală, doar cadrul didactic este diferit. Există şcoli speciale, unde copiii nevăzători învaţă
materii obişnuite, precum tainele calculatorului, cu ajutorul unor echipamente speciale şi
îndrumaţi de profesori special pregătiţi.

Statisticile arată că, la ora actuală, în lume trăiesc 400 de milioane de oameni cu deficienţe de
vedere şi sunt organizate o serie de evenimente la care participă nevăzători şi persoane care
văd parţial, unde sunt oferite cărţi care pot fi citite de aceştia.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decis marcarea, la această dată, a Zilei internaţionale a


nevăzătorilor. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la fiecare cinci secunde, în lume, o
persoană îşi pierde vederea. Aproximativ 45 de milioane de oameni sunt complet orbi. La
fiecare minut, orbeşte un copil.

În România sunt circa 10.000 de orbi şi slab văzători. De la vârsta de 16 ani, aceşti oameni
sunt consideraţi invalizi. Rezolvarea acestor dificultăţi pentru pacienţii nevăzători reprezintă
una dintre priorităţile mele ca deputat.

Salut toate manifestările care vor fi organizate în toată ţara cu ocazia Zilei internaţionale a
educaţiei copiilor nevăzători de Asociaţiile nevăzătorilor şi, în mod deosebit, activităţile
organizate în judeţul Sălaj.
Ana Birchall - declaraţie politică despre Candidatura României la Agenţia
Europeană a Medicamentului;

Doamna Ana Birchall:

"Candidatura României la Agenţia Europeană a Medicamentului"

În declaraţia politică din această săptămână doresc să vorbesc despre candidatura României,
pentru a găzdui, la Bucureşti, Agenţia Europeană a Medicamentului. Aşa cum se cunoaşte în
spaţiul public, ieşirea Marii Britanii din UE va duce şi la relocarea celor două agenţii care se
află pe teritoriul Marii Britanii: Agenţia Europeană a Medicamentului, EMA, şi Autoritatea
Bancară Europeană, ABE. Pentru noi este o realitate faptul că, la 10 ani de la intrarea noastră
în Uniunea Europeană, România nu găzduieşte, în prezent, niciun sediu al unei agenţii
europene. Tocmai de aceea am susţinut, încă din septembrie 2013, înaintea declanşării
momentului Brexit, ideea găzduirii Agenţiei Europene pentru Protecţia Copiilor, Inovare şi
Incluziune Socială, acest pas fiind unul esenţial, pentru ca statul român să îşi întărească
poziţia în interiorul Uniunii Europene. Am considerat la acea dată, aşa cum susţin şi acum, că
România merită să găzduiască o agenţie de o asemenea anvergură.

Am crezut încă de la început în acest proiect, pentru că România merită să găzduiască un


sediu al unei instituţii europene de prestigiu, şi ca o recunoaştere a statutului său de stat
important în arhitectura Uniunii Europene, la 10 ani de la integrare.

Sunt mulţumită că, în mandatul meu de ministru delegat pentru afaceri europene, am pus
umărul la identificarea, la sprijinirea şi la promovarea acestei candidaturi. Mai concret, am
demarat, alături de colegii mei din Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor
Publice şi Ministerul Sănătăţii, procedurile necesare, inclusiv la nivel legislativ, prin care am
construit dosarul cu care România are şanse reale de câştig. Astfel, prin memorandumul
aprobat în Guvern pe 22 martie şi prin dialog instituţional şi eforturi diplomatice, pe toate
palierele, am reuşit să susţinem argumentele legitime ale României în sensul găzduirii
Agenţiei Europene a Medicamentului, cu atât mai mult cu cât există o regulă informală că
fiecare stat membru să găzduiască cel puţin o agenţie europeană.

De asemenea, promovarea candidaturii României pentru găzduirea sediului EMA a figurat în


mod constant pe agenda discuţiilor cu omologii mei europeni, cum au fost, de exemplu:
întrevederile cu secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE spaniol, Jorge Toledo, la
Madrid, 5 mai; cu ministrul delegat pentru afaceri europene din Ministerul Afacerilor Externe
elen, Georgios Katrougkalos, la Atena, 25 mai; cu ministrul afacerilor externe olandez, Bert
Koenders, la 30 mai.

La iniţiativa MAE, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, subiectul a fost abordat şi
în cadrul întrevederilor cu Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu ocazia
vizitei acestuia în România, la 11 mai 2017.

Un alt pas important a fost aprobarea în şedinţa de Guvern, din 31 mai 2017, a
Memorandumului privind reconfirmarea candidaturii României pentru relocarea la Bucureşti
a Agenţiei Europene pentru Medicamente şi aprobarea pregătirilor logistice, care prevăd o
serie de măsuri cu privire la alocarea sediului, elaborarea strategiei de promovare şi
materializarea ei. De altfel, şi întrevederile fructuoase avute în luna iunie, atât cu secretarul de
stat pentru afaceri europene ceh, Jan Kral, la 9 iunie, respectiv cu secretarul de stat pentru
afaceri europene slovac, Ivan Korcok, la 15 iunie, au contribuit la consolidarea relaţiilor
diplomatice.

Mai mult decât atât, alături de echipa din MAE, după clarificările oficiale transmise de
Comisia Europeană în prima parte a lunii iunie, am reuşit să elaborăm, împreună cu
Ministerul Sănătăţii, cu Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi
cu secretarul de stat din cadrul SGG, liniile strategice de promovare a candidaturii României
şi a planului de acţiuni aferent, linii strategice care trebuiau continuate şi intensificate în
perioada imediat următoare.

Am considerat încă de la început faptul că promovarea candidaturii României pentru


găzduirea sediului EMA trebuie să fie, indiferent de culoarea politică, un obiectiv naţional,
întrucât România merită să aibă şansa de a demonstra că poate şi dispune de toate măsurile
necesare în îndeplinirea acestui obiectiv. În calitate de deputat, am votat, la 24 octombrie a.c.,
Ordonanţa de urgenţă nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării
României la procesul de relocare a instituţiilor/agenţiilor Uniunii Europene, ordonanţă
aprobată în şedinţa Guvernului din 9 iunie 2017, care prevede măsuri legate de identificarea
unei clădiri care să permită găzduirea EMA, în situaţia materializării unei decizii favorabile
ţării noastre în procesul de relocare.

În toată această perioadă a fost esenţială continuarea demersurilor de formare şi de securizare


a alianţelor începute şi absolut necesare pentru susţinerea si promovarea acestei candidaturii.
Sigur că îmi doresc ca la Consiliul Afaceri Generale din data de 20 noiembrie 2017, când va fi
luată decizia relocării Agenţiei Europene a Medicamentului, România să aibă câştig de cauză
şi să fie ţara aleasă pentru relocarea EMA. Ţara noastră deţine o expertiză consistentă în
domeniul medical, aflându-se în partea superioară în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi
de şcoală medicală, iar începând din 2007, 14.000 de români specializaţi în medicină şi
farmacie lucrează în ţările Uniunii Europene.

De asemenea, în Bucureşti îşi au sediul numeroase instituţii de profil, inclusiv laboratoare şi


companii farmaceutice - Institutul Naţional de Cercetare Cantacuzino, Institutul Naţional de
Gerontologie şi Geriatrie Ana Aslan, Institutul Naţional Victor Babeş, Institutul Naţional de
Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu - care au ca obiectiv gestionarea
efectelor majore în situaţii de criză care pot afecta sistemul naţional de sănătate.

Relocarea sediului Agenţiei Europene pentru Medicamente este o oportunitate pe care am


identificat-o pentru România încă de la începutul mandatului de ministru delegat pentru
afaceri europene, atunci când am propus întocmirea si depunerea candidaturii ţării noastre
pentru această Agenţie Europeană extrem de importantă. Consider că este inadmisibil ca la 10
de ani de când România este membră a Uniunii Europene, ţara noastră să nu găzduiască o
agenţie, cu atât mai mult cu cât există o regulă informală ca fiecare stat membru să aibă pe
teritoriul său cel puţin o agenţie europeană.

Îmi exprim speranţa că în toată această perioadă s-a asigurat, de instituţiile abilitate,
promovarea şi susţinerea acestei candidaturi, întrucât România merită să fie gazda unei
Agenţii Europene.

Bogdan-Iulian Huţucă - declaraţie politică intitulată PSD-ALDE lucrează


intens şi în «interesul» comunităţilor. Revoluţia fiscală riscă să pună lacăte pe uşile
primăriilor;

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"PSD-ALDE lucrează intens şi în «interesul» comunităţilor. Revoluţia fiscală riscă să pună


lacăte pe uşile primăriilor"
După tăierea totală a investiţiilor la ultima rectificare bugetară din acest an, prin noile
modificări aduse săptămâna trecută Codului fiscal, prin ordonanţă de urgenţă, de Guvernul
Tudose, bugetele primăriilor vor fi reduse în medie cu 20%. Cu alte cuvinte, primăriilor nu
numai că li se taie şansa de dezvoltare în comunităţile locale pe care le reprezintă, ci acestea
sunt practic jefuite şi trimise, în unele cazuri, chiar în faliment, dacă nu se vor lua măsuri
pertinente şi imediate de compensare a pierderilor!

Nu spune nimeni că România nu are nevoie de reducerea fiscalităţii. Sigur că este nevoie de
relaxare fiscală, dar este nevoie, în primul rând, de un calcul serios al impactului pe care îl
poate avea fiecare iniţiativă pe care o legiferează un Guvern în acest sens, mai ales atunci
când o măsură de acest tip poate afecta bugete şi poate crea dezechilibre, domnilor guvernanţi
ai PSD-ALDE!

Nu spune nimeni că reducerea impozitului pe venit nu este o măsură bună sau aşteptată de toţi
cei care încasează venituri în România. Dar reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10%
nu se poate face, aşa, neimpactat, adică fără a lua în calcul şi faptul că acest lucru prejudiciază
grav bugetele locale, care vor pierde aproximativ şapte miliarde de lei anual, adică 12% din
veniturile de la nivelul anului trecut, dacă nu se implementează, în acelaşi timp, şi alte măsuri
care să echilibreze aceste bugete, domnule prim-ministru Tudose!

Prin acest nou tertip al guvernanţilor, de a aduna bani de oriunde şi oricum - în acest caz prin
reducerea veniturilor comunităţilor locale, sau mai bine zis, prin trecerea lor forţată în vistieria
Guvernului Tudose -, sunt de fapt anulate toate eforturile comunităţilor locale de dezvoltare,
care, în baza lor, şi-au planificat investiţii pentru proiecte concrete, menite să crească calitatea
vieţii în acele localităţi.

Mai mult decât atât, prin acest demers al Guvernului PSD-ALDE sunt crunt lovite tocmai
localităţile cu un număr mare de angajaţi în mediul privat. Adică, cei din PSD-ALDE s-au
gândit să-i penalizeze pe românii din acele localităţi în care aceştia, în loc să plece în alte ţări
unde salariile sunt mult mai bine plătite, au ales să rămână, să lucreze în mediul privat din ţara
lor, în speranţa de a contribui la prosperitatea localităţilor lor şi susţinând, astfel, proiectele
locale prin impozitele pe venit pe care le plătesc!

Noi, liberalii, considerăm că o soluţie corectă în acest caz, pentru a compensa pierderile pe
care le vor avea primăriile începând de la 1 ianuarie 2018, o reprezintă ajustarea cotei din
impozitul pe venit care revine la nivel local, astfel încât fondurile să rămână cel puţin la
acelaşi nivel ca şi până acum şi cerem Guvernului Tudose şi PSD-ALDE să o implementeze
de urgenţă!

Simona Bucura-Oprescu - declaraţie politică având ca temă Redefinirea


legislaţiei cu privire la consumul de droguri în România;

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

"Redefinirea legislaţiei cu privire la consumul de droguri în România"

Una dintre problemele importante cu care se confruntă România, în momentul de faţă, este
consumul de droguri, consum care este în creştere de la un an la altul. Şi mai grav este faptul
că flagelul consumului de droguri afectează şi tinerii, chiar minorii, consecinţele sociale fiind
deosebite. De la droguri uşoare, cum ar fi aşa-numitele etnobotanice, până la substanţele de
mare risc, drogurile sunt o realitate în România, iar acest lucru nu ne poate lăsa indiferenţi.

Dinamica internaţională a consumului de substanţe stupefiante este corelată cu cea din


România, având un trend ascendent. Guvernele lumii luptă pe toate căile pentru a reduce
fenomenul, dar adicţia unora, combinată cu profitul altora, are efecte devastatoare. În
România, au fost făcute, în ultimii ani, capturi importante de droguri. S-au făcut paşi mari
pentru eradicarea unor reţele de traficanţi. S-a intervenit pentru diminuarea fenomenului
etnobotanicelor, care luase amploare. Au fost create instituţii şi s-au definit strategii. Nu este
de ajuns însă. Şi nu este de ajuns, deoarece răul cunoaşte multe căi, iar drogurile sunt încă
prezente - şi încă o prezenţă consistentă - în diverse medii din ţară.

Se constată precocitate din punctul de vedere al vârstelor la care începe consumul de


substanţe psihoactive. De asemenea, pe piaţă apar noi şi noi produse. Riscurile asociate
consumului de droguri sunt mari, începând cu cele de contractare a unor boli teribile, precum
SIDA, până la hepatită şi altele asemenea. Drogurile sunt asociate şi cu violenţe şi alte acte
antisociale. România se înscrie pe aşa-numita "rută balcanică" a drogurilor, iar libertatea de
mişcare, generată de deschiderea frontierelor, a facilitat "importul" de substanţe interzise.
Aşadar, este nevoie de acţiuni ferme.

Astfel, consider că se impune redefinirea legislaţiei cu privire la consumul de droguri în


România. Efectele urmărite ar trebui să fie, pe de o parte, reducerea consumului şi combaterea
reţelelor formate deja, iar pe de alta, este nevoie de un accent mai puternic, care să fie pus pe
prevenţie, pe educaţie şi pe conştientizare, în special în rândurile categoriilor vulnerabile, a
riscurilor generate de interacţiunea cu substanţele psihotrope. Este nevoie de adaptarea
strategiilor naţionale în domeniu, la tendinţele de pe piaţă şi ale consumatorilor, iar
interacţiunea dintre instituţiile statului ar trebui să fie întărită. Nu în ultimul rând, colaborarea
cu instituţiile internaţionale de profil este, de asemenea, vitală.

Drogurile au intrat, din păcate, în societatea românească post-decembristă şi au făcut ravagii.


Mii de persoane au de suferit, unele au plătit cu viaţa. Este nevoie de principii şi politici solide
pentru combaterea fenomenului, dar şi pentru a veni în sprijinul celor deja atinşi de o
adevărată maladie, care este reprezentată de droguri.

Cornel-Mircea Sămărtinean - declaraţie politică cu titlul Reforma


administrativ-teritorială a României - diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Reforma administrativ-teritorială a României - diminuarea decalajelor de dezvoltare între


regiuni"

Regionalizarea sau reorganizarea administrativ-teritorială a ţării este o reformă legată de


modul însuşi în care românii înţeleg viitorul nu doar al României, ci şi al Uniunii Europene.
România, în ciuda eşecurilor evidente, continuă, în linii mari, o formă de administraţie
centralizată preluată de la regimul comunist. O europenizare de fond a României ar pretinde
însă o recuperare a propriilor tradiţii locale, un respect sporit pentru patrimoniu şi identitate
naţională, un spirit menit să aşeze laolaltă ceea ce revanşa naţională de la 1918 a tins să
separe.

Dezvoltarea regională este un concept nou, care urmăreşte impulsionarea şi diversificarea


activităţilor economice, stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia la reducerea
şomajului şi, nu în cele din urmă, să conducă la o îmbunătăţire a nivelului de trai. Pentru a
putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, s-au înfiinţat opt regiuni de dezvoltare, care
cuprind tot teritoriul României. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe judeţe.
Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică,
fiind rezultatul unui acord liber între consiliile judeţene şi cele locale.
Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de
autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverşi actori - privaţi,
publici, voluntari -, în scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice şi durabile, prin
valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea


întreprinderilor; piaţa forţei de muncă; atragerea investiţiilor; transferul de tehnologie;
dezvoltarea sectorului IMM-urilor; dezvoltarea infrastructurii; asigurarea calităţii mediului
înconjurător, dezvoltarea rurală. Regionalizarea administrativ-teritorială ar prelua din
atribuţiile Guvernului, dar şi din cele ale actualelor consilii judeţene, pentru că aici se vor afla
organismele intermediare pentru absorbţia de fonduri europene, aici ar fi principalii
negociatori direct cu Uniunea Europeană privind absorbţia de fonduri europene şi, astfel, se
vor putea institui taxe regionale şi multe acte delegate la nivelul regiunilor.

După zece ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, României îi lipseşte o viziune unitară pe
termen lung. România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială, aceasta fiind soluţia
pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni şi singura prin care se poate asigura
armonizarea economică şi socială între acestea. Această reformă se poate realiza înainte de o
modificare a Constituţiei României, deoarece Guvernul are posibilitatea să înfiinţeze, cu
aprobarea Parlamentului României, unităţi de administrare a programelor de dezvoltare la
nivelul regiunilor.

Înlocuirea judeţelor cu regiuni este o necesitate imperioasă, pentru a crea un alt decupaj
administrativ-teritorial al dezvoltării economice şi sociale a României, în deceniile viitoare.
Politicile de dezvoltare teritorială ale Comisiei Europene sunt concepute pentru regiuni cu
potenţial natural, economic şi uman. Finalitatea regionalizării presupune crearea unui alt
cadru al dezvoltării economice şi sociale a ţării, obiectivul major al acestei dezvoltări fiind
asigurarea unui standard de viaţă mai ridicat pentru populaţia regiunilor.

În calitatea mea de deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 37, Timiş, afirm cu mândrie
faptul că Timişoara este un oraş european care întruneşte toate condiţiile să fie capitală de
regiune, fiind un oraş cu un uriaş potenţial economic, educaţional şi cultural. Judeţul Timiş se
situează pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte capitolul calitatea vieţii, fapt concretizat prin
dezvoltarea unui mediu economic competitiv, un mediu de afaceri performant şi o capacitate
mai bună de a gândi politici europene.
Consider că regionalizarea este de departe una dintre priorităţile momentului. Acest proces a
devenit, de-a lungul timpului, un subiect îndelung dezbătut şi menţionat, însă el nu a fost pus
în practică din cauza, probabil, a superficialităţii cu care a fost tratat. Harta regionalizării pare
o nebuloasă pentru o mare parte a aleşilor locali, având în vedere faptul că ea afectează
raportul de putere. Este evident că există o bursă a baronilor locali şi a celor care vor să
extragă capital politic din reorganizarea administrativ teritorială a ţării. Şi nu doar capital
politic, ci şi capital de imagine pentru anumite "personalităţi locale" actuale, care, deşi nu au
întreprins nimic pentru dezvoltarea comunităţilor locale, îşi doresc vizibilitate maximă cu
efort minim.

Costel Alexe - despre Cronica unei demisii necesare;

Domnul Costel Alexe:

"Cronica unei demisii necesare"

Vă mărturisesc că îmi doresc să fie pentru ultima dată când mă adresez cu această formulare
Domniei Voastre! Spun asta, pentru că atât eu, cât şi alţi colegi din Camera Deputaţilor v-am
cerut, în nenumărate rânduri, să faceţi un pas în spate, să nu transferaţi ruşinea personală
asupra unei instituţii deja zdruncinată de acţiunile PSD, care de fiecare dată a făcut scut în
jurul penalilor şi a respins cererile de urmărire penală şi, astfel, posibilitatea ca justiţia să îşi
urmeze cursul!

Se împlineşte un an de când, sistematic şi neobosit, încercaţi, direct şi prin diverşi interpuşi, să


acaparaţi instituţiile anticorupţie şi mai ales să puneţi justiţia sub controlul politic al PSD.
Fără o minimă demnitate, dând dovadă de o cruntă iresponsabilitate, aţi ales să fugiţi ca un laş
de răspundere şi să jucaţi cartea victimei politice. Aţi fi avut ocazia să demonstraţi că sunteţi
un om nevinovat, aşa cum susţineţi, să lăsaţi justiţia să îşi vadă de treabă, iar ţara ar fi dus-o
mai bine. Nu sunteţi victima agenturilor străine, cum tendenţios încercaţi să induceţi opiniei
publice. Nu sunteţi nici victima adversarilor politici şi, mai mult ca sigur, nu sunteţi victima
procurorilor în fel de fel de scenarii închipuite şi sugerate de consultanţii dumneavoastră!

Ştiţi prea bine, domnule Liviu Dragnea, că sunteţi victima propriei lăcomii şi mai ales sunteţi
autorul celui mai mare şi evident jaf de după anii 2000 şi, fără remuşcări, v-aţi permis să ţineţi
în subdezvoltare un judeţ, aţi prăduit Teleormanul şi apoi v-aţi extins "operaţiunile" la nivelul
întregii ţări. Asemenea unei cangrene, v-aţi extins conexiunile oneroase, uzitând de pârghiile
politice şi de funcţiile administrative! Nu sunteţi o victimă, domnule Dragnea, ci sunteţi un
agresor care se întoarce constant la locul faptei pentru a repeta infracţiunea şi a colecta
prejudiciul! E ruşinos că al 3-lea demnitar în statul român are deja trei dosare penale şi nimeni
din PSD nu are o minimă decenţă să vă ceară să vă retrageţi, pentru că acest circ dăunează
imaginii României în raport cu partenerii externi!

Aţi reuşit să intraţi într-o galerie selectă, a preşedinţilor PSD care colecţionează capete de
acuzare pe bandă rulantă. Deşi nu mai era nevoie de confirmări, sunteţi dovada că PSD
rămâne un partid nereformat, anchilozat în trecut, refractar şi cu mesaj antieuropean. Este clar
că epoca lui Adrian Năstase, continuată de Victor Ponta, a fost perfecţionată de Liviu
Dragnea!

Nu faceţi cinste României. Nu faceţi cinste funcţiei de Preşedinte al Camerei Deputaţilor. Nu


faceţi cinste românilor care v-au învestit cu încredere şi acum se simt trădaţi. Nu faceţi cinste
nici colegilor dumneavoastră, oameni de bună-credinţă - profesori, doctori, avocaţi,
academicieni, pe care, în repetate rânduri, i-aţi umilit şi forţat să vă facă jocul politic!

Pentru toate acestea vă solicit public demisia, domnule Liviu Dragnea!

Costel Lupaşcu - declaraţie politică despre Prezentarea argumentelor pentru


respingerea atacurilor pe tema reformei fiscale;

Domnul Costel Lupaşcu:

"Prezentarea argumentelor pentru respingerea atacurilor pe tema reformei fiscale"

Am constat că, deşi după aprobarea Ordonanţei de urgenţă prin care sunt implementate o serie
de măsuri benefice atât pentru angajaţii, cât şi pentru angajatorii din România pentru anul
viitor, atât premierul, cât şi ministrul finanţelor publice au explicat toate deciziile, în
continuare colegii din Opoziţie ne atacă şi ne denigrează pe această temă. Probabil sunt
supăraţi, pentru că majoritatea modificărilor sunt mai degrabă de factură liberală, de scădere a
taxelor şi nu sunt mulţumiţi că nu sunt dânşii cei care au adoptat această reformă fiscală.
Prin declaraţia de astăzi, am în vedere să demontez principalele critici care au fost aduse în
spaţiul public în legătură cu modificările aduse Codului fiscal.

Angajatorii privaţi nu vor mări salariul brut pentru a menţine netul la acelaşi nivel.
Angajatorii nu au niciun cost suplimentar prin această măsură. Deci nu au niciun motiv să le
scadă salariile angajaţilor.

Nu există niciun beneficiu pentru economie prin aceste măsuri. Principalul avantaj constă
tocmai în faptul că se diminuează deficitul la Bugetul asigurărilor sociale de stat, cu aproape 9
miliarde de lei, bani care nu vor mai fi transferaţi de la bugetul de stat pentru plata pensiilor.
Acest deficit scade de la 13,5 miliarde lei la 4,6 miliarde lei. Această diferenţă va fi folosită
pentru spitale, şcoli, drumuri sau medicamente. Astfel, se reduc sumele de bani rămase
necheltuite în fiecare an la autorităţile locale. Deci banii care până acum rămâneau neutilizaţi
intră în circuitul economic şi generează creştere economică şi mai multe venituri la bugetul de
stat.

Reforma se face în grabă, fără consultări, fără studiu de impact. Măsura transferului
contribuţiilor a fost publicată încă de la începutul anului. Ea se regăseşte în Programul de
guvernare al Cabinetului Grindeanu şi a fost menţinută şi în Programul asumat de Guvernul
Tudose. Aşadar, măsura era publică şi anunţată încă de la începutul guvernării. Toate
negocierile cu sindicatele pentru Legea salarizării unitare s-au făcut în cunoştinţă de cauză, că
va avea loc acest transfer al contribuţiilor. Deci sindicatele au ştiut încă din această vară că se
va face acest transfer. Ordonanţa de urgenţă privind măsurile fiscale a fost publicată cu două
săptămâni înainte de a fi adoptată.

Toată lumea este împotrivă - sindicate, patronate, angajatori străini. Cele mai importate
organizaţii ale patronilor români susţin măsurile fiscale şi consideră că nu vor fi afectate de
aceste modificări ale cadrului fiscal. Uniunea Generală a Industriaşilor Români, Confederaţia
Naţională a Patronatului Român, Confederaţia Patronală a Industriilor din România - toate
acestea s-au exprimat public că nu vor fi afectate de aceste măsuri şi că, dimpotrivă, creşterea
salariului minim este o măsură bună. Guvernul a avut întâlniri cu marii angajatori, care nu s-
au exprimat deloc împotriva măsurilor propuse.

Creşterile de salarii sunt derizorii. Nicio creştere de salariu nu poate fi considerată derizorie.
Este în plus, nu este în minus, aşa cum a fost în alte guvernări. La cel cu salariul minim va fi o
creştere a venitului net, în mână, de 9,1%. Cei care au venituri din dobânzi, chirii, pensii mai
mari de 2.000 lei, agricultură, investiţii pe bursă, PFA-uri, activităţi independente, arende, vor
avea o creştere de 7,1% a acestor venituri. La bugetari, creşterile vor fi de peste 4 procente.

Consiliile judeţene şi primăriile rămân fără bani de investiţii. În primul rând, reducerea
impozitului pe venit este o măsură de relaxare fiscală dorită de milioane de salariaţi şi de
mediul de afaceri. Deci este o măsură bună. Nu este afectată capacitatea niciunei unităţi
administrativ-teritoriale. Se reduc doar sumele de bani care rămân nefolosite în fiecare an.
Aceşti bani sunt reintroduşi în economie şi generează creştere economică şi venituri
suplimentare la buget. Cresc însă bugetele localităţilor şi ale judeţelor mici sau cu venituri
mici. Se reduc astfel decalajele de dezvoltare dintre localităţile şi judeţele din România.

Pentru primării s-a mărit procentul privind cotele defalcate din impozitul pe venit încasat pe
raza localităţii, de la stat, de la 41,75% la 43%.

Nu se acoperă riscurile de muncă, respectiv accidente de muncă, şomaj, creanţe salariale,


concedii medicale, care acum sunt suportate de angajator. La nivelul angajatorului rămâne o
contribuţie de 2,25% din salariul brut, numită "contribuţie asiguratorie de muncă". Din
această contribuţie se vor acoperi toate riscurile de muncă.

Nu mai există predictibilitate fiscală. Nimic din reforma fiscală nu încurcă planul de afaceri al
unei companii sau realizarea în timp a bugetelor. Transferul contribuţiilor de la angajator la
salariat nu modifică costul total cu forţa de muncă. Scăderea impozitului pe venit de la 16 la
10% este un beneficiu pentru toate companiile, dar şi pentru angajaţi, colaboratori sau
pensionari. Prin urmare, nu afectează, ci avanatajează.

Nu e timp de implementare, de ajustare a contractelor, de pregătire a programelor informatice


etc. În privinţa programelor informatice, operaţiunea este banală, pentru că toate modificările
sunt în sensul simplificării. Prin urmare, ajustările sunt simplu de făcut, se lucrează pe
programele existente, nu se pune, în niciun caz problema unor noi programe. Toţi cei care
lucrează în departamentele financiar-contabile ştiu, pentru că au mai trecut de foarte multe ori
prin astfel de operaţiuni, că modificările programelor se fac practic în câteva ore.

Dănuţ Bica - declaraţie politică intitulată Reforma care deformează România.


Primăriile, la mâna Guvernului!;
Domnul Dănuţ Bica:

"Reforma care deformează România. Primăriile, la mâna Guvernului!"

Ziua de miercuri, 8 noiembrie 2017, va fi consemnată în istoria modernă a României drept


una dintre zilele cele mai nefaste pentru administraţiile publice ale unităţilor administrativ-
teritoriale, reprezentând momentul de cotitură în care s-a realizat reculul cel mai puternic
pentru toate progresele făcute în acest domeniu, în cei douăzeci şi şapte de ani de la căderea
comunismului. Miercuri s-a decis nu numai bulversarea mediului de afaceri din ţară, nu numai
instituirea unui sistem de impozitare aberant, nu numai reducerea salariilor din sectorul privat
şi amânarea creşterii salariilor în sectorul bugetar, ci şi recentralizarea financiară a
administraţiilor publice locale. Scopul? Trecerea sub controlul politic de la Bucureşti a tuturor
deciziilor publice care ar fi trebuit luate la nivel local. Comitetul Executiv al PSD şi încă şeful
acestuia îşi doresc să devină un nou Comitet Central al PCR, cu faţă umană.

Din anul 2013, suntem spectatorii unei drame macabre, regizate până în cel mai mic detaliu de
Liviu Dragnea şi baronii PSD, de rit nou. De când a părăsit administraţia judeţului Teleorman
şi s-a mutat în capitală, Liviu Dragnea s-a străduit, cu orice chip şi cu orice cost, chiar în
detrimentul interesului naţional, să controleze de la Bucureşti toată administraţia publică
locală a României. Or, cum este cel mai simplu să realizezi acest lucru, având în vedere că în
România sunt nu mai puţin de 41 judeţe şi 3.181 de municipii, oraşe şi comune? Când
administraţiile publice locale au sarcini multe de dus la îndeplinire şi dispun de bani puţini,
este evident că pârghia cea mai simplă şi mai eficientă prin care acestea pot fi controlate o
reprezintă finanţările care vin de la Guvern.

Prima demonstraţie a intenţiilor despotice ale lui Liviu Dragnea, a avut loc în anul 2013,
atunci când, sub lozinca generoasă a descentralizării administraţiei publice locale, a promovat,
pentru satisfacerea intereselor baronilor din PSD, o lege profund neconstituţională, a cărei
punere în aplicare ar fi echivalat cu feudalizarea României.

Astăzi, după 11 luni de guvernare PSD-ALDE, mai bine de 1.500 de administraţii publice
locale din România au ajuns în pragul incapacităţii de plată. Majoritatea primăriilor de
comune şi de oraşe mici, care au venituri proprii reduse, nu mai dispun de bani nici măcar
pentru plata salariilor propriilor angajaţi, până la finalul acestui an. Despre investiţii publice
de interes local ar fi chiar o glumă să mai vorbim, pentru că la bugetele locale nu se mai
găsesc bani nici pentru văruirea pomilor de pe marginile străzilor. Singurele investiţii
demarate - ce-i drept, deocamdată doar pe hârtie - stau toate în pixul domnului Liviu Dragnea,
finanţarea lor urmând a se realiza prin controversatul Program Naţional de Dezvoltare Locală,
a cărui implementare se face profund selectiv, în funcţie de culoarea carnetului de partid al
primarului.

Anul 2017 a fost un an foarte greu pentru administraţiile publice ale unităţilor administrativ-
teritoriale din România, care abia şi-au tras suflarea, iar la rectificarea bugetară din luna
septembrie nu au primit resurse financiare suplimentare nici măcar pentru echilibrarea
bugetelor şi pentru onorarea cheltuielilor curente. Dacă anul acesta primăriile au scos-o sau o
vor scoate la capăt, într-un fel sau altul, anul viitor situaţia va fi deosebit de grea.

În primul rând, trebuie să spunem, cu subiect şi predicat, că majorarea salariilor din


administraţia publică locală, motiv de mare mândrie pentru domnul Liviu Dragnea şi pentru
Guvern, nu a fost însoţită şi de transferarea sumelor necesare de la bugetul central către
bugetele locale. Altfel spus, măriţi salariile, dar nu vă dăm bani! Aşa se face că multe
administraţii publice locale nu vor avea suficienţi bani nici măcar pentru plata salariilor. Într-
un gest cinic, Liviu Dragnea le-a arătat obrazul primarilor pentru că "au îndrăznit" să crească
salariile funcţionarilor şi le-a cerut la fel de cinic "să se descurce" singuri!

Pseudoreforma fiscală, adoptată miercuri, 8 noiembrie, lasă primăriile fără circa 37% din
veniturile pe care le primeau din cotele defalcate din impozitul pe venit, măsură care
echivalează cu dezastrul pentru administraţia publică locală. Nimeni nu contestă oportunitatea
măsurilor de relaxare fiscală, însă ele trebuie gândite în aşa fel încât să nu îngenuncheze
instituţiile fundamentale ale statului. Şi pentru această problemă Liviu Dragnea a găsit o
soluţie la fel de toxică ca şi pentru cele precedente - bani atribuiţi pentru administraţiile
publice locale de la buget, de Guvern. Pe ce criterii, domnule Dragnea? Am înţeles! Criteriile
le veţi elabora tot dumneavoastră în şedinţele de partid, iar interpuşii de la Guvern le vor pune
în practică.

Fiecare zi petrecută cu PSD la guvernare înseamnă paşi consistenţi înapoi, pentru România. În
11 luni ne-am întors în timp cu cel puţin 11 ani. Nu vă pot spune câţi români au resimţit vreun
beneficiu al guvernării PSD-ALDE în acest an. În orice caz, extrem de puţini şi nu
întotdeauna cei îndreptăţiţi. Ceea ce pot, însă, să vă spun cu certitudine este că această
guvernare iresponsabilă, bazată pe minciună crasă, a bulversat şi a demolat tot ceea ce se
construise corect, în ultimii ani, în ţara noastră, nenorocind perspectivele economice ale
României. PSD şi-a trădat mandatul primit în alegerile parlamentare, şi-a trădat alegătorii, a
pierdut legitimitatea de a guverna.
În consecinţă, trebuie să evacueze Palatul Victoria pe scara de urgenţă!

Eugen Tomac - declaraţie politică privind reforma fiscală în România;

Domnul Eugen Tomac:

Niciodată în istoria postrevoluţionară a României, ţara noastră nu a fost supusă unor convulsii
economice şi financiare de o asemenea anvergură ca acum, fără altă logică decât cea de a
vopsi un partid social-democrat în partid populist. Aşa-zisa revoluţie fiscală, iniţiată de PSD,
nu este altceva decât o rupere de reguli, bazată pe înşelătorie, un plan de generare a haosului,
care nu creează noi opţiuni.

În timp ce alte partide de centru-stânga din Europa încearcă să se reinventeze, vorbind despre
nevoia de reformă a sistemelor de taxe, pentru a încuraja o mai corectă distribuţie a bunăstării
şi pentru a reduce inechităţile, PSD intervine brutal în sistemul de taxe din România,
amplificând inechităţile, sărăcindu-i, în egală măsură, pe cei bogaţi şi pe cei săraci.

Dacă partidele social-democrate de pe bătrânul continent vorbesc despre nevoia de a investi în


infrastructură şi despre politici economice care ajută la diversificarea economiilor locale, PSD
aproape că a desfiinţat investiţiile publice şi, în plus, a reuşit să înăbuşe orice apetit de
investiţii private în ţara noastră.

Din păcate pentru noi toţi, reforma fiscală bazată pe înşelătorie, iniţiată de PSD, este o
reformă originală, având trei caracteristici care îi determină unicitatea:

Modificările aduse Codului fiscal au reuşit să nemulţumească, în egală măsură, pe toată lumea
- şi pe salariaţi, şi pe angajatori; şi pe micii întreprinzători, dar şi marile corporaţii; şi
persoanele fizice autorizate, pe cei organizaţi în asociaţii familiale, mulţi din agricultură,
precum şi pe cei care obţin venituri din chirii sau din cedarea drepturilor intelectuale, şi
enumerarea poate continua.

În loc să rezolve probleme structurale, reforma originală creează altele noi. De exemplu,
creşterile salariale din sectorul bugetar, cu mult peste creşterea productivităţii, în contextul în
care salariile din administraţia publică sunt mai mari ca cele din sectorul privat, au creat haos
pe piaţa forţei de muncă, o piaţă a forţei de muncă deja afectată de migraţia din ultimii ani,
care este bulversată de promisiuni salariale cu creşteri de până la 100% în sectorul public.

Consecinţele înşelătoriei fiscale şi-au arătat pe loc roadele nefaste. În timp ce aproximativ
şase milioane de angajaţi şi angajatorii lor sunt în plin proces de modificare a tuturor
contractelor individuale de muncă din România, au crescut preţurile la bunuri şi servicii de
larg consum, la combustibili, energie electrică şi gaze, au crescut dobânzile, euro şi dolarul
faţă de leu, deficitul bugetar, deficitul comercial, deficitul de cont curent şi datoria publică.

Românii s-au săturat de experimentele făcute de PSD în ultimii 27 de ani pe pielea lor, s-au
săturat de democraţia originală a lui Ion Iliescu şi de reformele fără noimă lansate de noua
gardă social-democrată, inclusiv în economie şi finanţe.

O economie fără investiţii este ca o plantă fără apă, ca un motor fără combustibil. PSD trebuie
să se trezească la realitate şi să revină pe drumul cel bun. Sau să facă un pas înapoi şi să lase
guvernarea pe mâna celor care se pricep, până nu e prea târziu.

Angelica Fădor - declaraţie politică intitulată Revoluţia fiscală a Guvernului


PSD-ALDE, piatră de moară pentru primării;

Doamna Angelica Fădor:

"Revoluţia fiscală a Guvernului PSD-ALDE, piatră de moară pentru primării"

Vă întrebaţi de ce sunt nemulţumiţi primarii de revoluţia fiscală a PSD?

E simplu. Prin reducerea impozitului de la 16% la 10%, doar Primăria Generală a


Bucureştiului ar pierde un miliard de lei.

Bugetele locale pierd 7 miliarde lei, anual, după reducerea impozitului pe salarii, adică 12%
din veniturile de la nivelul anului trecut.

Explicaţia este tot simplă - 71% din impozitul pe venitul salarial reprezintă venit al
administraţiilor locale.
O reducere de la 16% la 10% a impozitului pe salarii presupune o reducere cu peste o treime a
veniturilor statului din impozitul pe venitul salarial, deci şi o reducere proporţională a
veniturilor bugetului local.

Anul trecut, bugetul general consolidat a obţinut din venitul salarial 27,7 miliarde lei, şi
aproape 20 miliarde au mers la administraţiile publice locale.

În condiţiile în care impozitul pe venitul salarial scade de la 16% la 10%, atunci bugetul
pierde 10 miliarde lei, iar administraţia locală pierde şi ea aproximativ 7 miliarde lei.

În această situaţie, este firească supărarea primarilor, indiferent de coloratura politică a


acestora, pentru că ei sunt cei care trebuie să le explice oamenilor care au avut încredere în ei
şi i-au votat, de ce sunt nevoiţi să amâne realizarea unor proiecte şi de ce alte proiecte nu se
vor mai realiza deloc.

Se pierd, practic, banii care ar fi fost destinaţi secţiunii de dezvoltare, dar dezvoltarea
localităţilor este ultima preocupare a guvernării PSD-ALDE. Există chiar riscul ca unele
administraţii să intre în incapacitate de plată.

Poveştile cu care vine PSD pentru a-i păcăli pe primari, acea echilibrare a bugetelor, respectiv
a dezvoltării, nu face decât să îi pedepsească pe acei primari care sunt harnici, care muncesc,
se dezvoltă, dar se dezvoltă prea repede din punctul de vedere al PSD, un PSD care trebuie să
îi premieze pe ceilalţi.

Este evident, astfel, că revoluţia fiscală a PSD, amânată deja de două ori, se sparge în capul
cetăţenilor, care vor fi nevoiţi să plătească taxe şi impozite mai mari, să nu beneficieze de
facilităţi, să nu beneficieze de investiţii, fiind în acelaşi timp şi piatra de moară pe care
primarii sunt nevoiţi să o ducă.

Gabriel Andronache - declaraţie politică cu titlul Braşov, atunci şi acum. După


30 de ani...;
Domnul Gabriel Andronache:

"Braşov, atunci şi acum. După 30 de ani..."

Braşovenii de vârsta mea, şi nu numai au şi acum vie în memorie acele momente din
noiembrie 1987 când, pe fondul lipsurilor privind strictul necesar al fiecărei zile, precum şi al
scăderilor semnificative ale salariilor muncitorilor de la Fabrica de autocamioane "Steagul
Roşu" - Braşov, aceştia nu au mai rezistat minciunilor regimului comunist şi s-au revoltat.

După ce, în seara zilei de 14 noiembrie, au constatat că lefurile le fuseseră dramatic scăzute,
au încetat lucrul, în semn de protest. Acţiunea lor, fără precedent într-un oraş liniştit de
provincie, a fost imediat urmată de colegii lor care au venit la muncă în dimineaţa zilei de 15
noiembrie. Pentru că doleanţele lor nu au fost ascultate de conducerea întreprinderii, au pornit
în marş spre sediul Consiliului Judeţean al Partidului Comunist Român.

Dacă iniţial erau doar vreo 400 de manifestanţi, lor li s-au adăugat pe traseu şi muncitorii de
la uzinele "Tractorul", "Hidromecanica", precum şi mii de cetăţeni, elevi şi studenţi.

Au fost scandate lozinci împotriva regimului comunist şi a conducătorilor săi, împotriva


tuturor privaţiunilor care ţineau de traiul de zi cu zi al braşovenilor din acele vremurilor. Deşi
oraşul era cunoscut ca un puternic centru industrial, acest lucru nu se reflecta şi în calitatea
vieţii locuitorilor. În schimb nomenclatura era înconjurată de huzur. Manifestaţia a escaladat
şi au fost înregistrate violenţe.

În acea zi, Braşovul a cunoscut faţa hidoasă a regimului comunist. Astfel, spre seară, trupele
de securitate au înăbuşit, prin măsuri specifice forţelor de ordine, revolta braşovenilor. Pe
străzile Braşovului a curs sânge, au fost incendiate maşini. Oarecum la fel ca în Bucureşti, 21
Decembrie 1989, scena violenţelor a fost imediat spălată, ca şi când nu s-a întâmplat nimic.

În zilele care au urmat, aproximativ 300 de braşoveni au fost arestaţi şi anchetaţi ca în


vremurile terorii staliniste, o parte dintre ei fiind transferaţi la Bucureşti pentru anchete
suplimentare. După simulacre de procese, mulţi dintre manifestanţi au fost deportaţi sub
regim strict în alte judeţe ale României. Pentru unii dintre ei, calvarul deportării a continuat
chiar până la sfârşitul vieţii.
Revolta braşovenilor a arătat cât de lipsit de conţinut era regimul comunist, cât de duplicitari
erau cei din conducerea PCR, care, pe de o parte, cereau poporului sacrificii, iar pe de altă
parte ei se bucurau, pe ascuns, de o viaţă fără griji.

Revolta braşovenilor a arătat că regimul nu era unul infailibil, era un regim care putea şi
trebuia să fie schimbat.

În amintirea acelei zile de toamnă târzie, dar şi de început al sfârşitului comunismului în


România, o arteră importantă a Braşovului a primit, dup㠒90, numele de Bulevardul 15
noiembrie!

Cu acest prilej, mă alătur şi eu celor care doresc, prin toate mijloacele, să păstreze vie
memoria celor care s-au împotrivit regimului comunist. Salut organizarea, zilele acestea, sub
auspiciile Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, a unor manifestări cu caracter cultural-artistic
de înaltă calitate, prin care se urmăreşte rememorarea Revoltei din 15 noiembrie 1987, dar şi
conştientizarea tinerei generaţii cu privire la ororile regimului comunist, care nu trebuie să se
mai repete niciodată!

Mihăiţă Găină - declaraţie politică având ca subiect Noi majorări pentru pensii
şi indemnizaţia de creştere a copilului;

Domnul Mihăiţă Găină:

"Noi majorări pentru pensii şi indemnizaţia de creştere a copilului"

PSD dă încă o dată dovadă de consecvenţă decizională prin adoptarea Ordonanţei Guvernului
privind majorarea indemnizaţiei minime de creştere a copilului, de la 1 ianuarie 2018. Această
sumă va creşte la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei, cât este în prezent. La ora actuală, valoarea
indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului are o limită minimă ce reprezintă 85% din
salariul minim brut. Şi cum acesta din urmă este stabilit, de la 1 februarie 2017, la 1.450 de
lei, rezultă o valoare minimă de 1.232,5 lei a indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată
la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă. În prezent, valoarea ISR este stabilită la
500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR. În plus, pentru fiecare copil născut
dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o
astfel de naştere, nivelul indemnizaţiei lunare se va majora, mai nou, cu 1.250 de lei, şi nu cu
85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară, aşa cum este acum.

Aşadar, încă de la debutul anului viitor, indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului va fi
cuprinsă între 1.250 şi 8.500 de lei.

Ţin să subliniez că veştile bune venite de la Executiv nu se opresc aici!

Potrivit Ordonanţei de urgenţă, începând cu 1 iulie 2018, va creşte şi pensia minimă de la 520
de lei la 640 de lei, precum şi punctul de pensie de la 1.000 de lei la 1.100 de lei.

Mai trebuie spus şi că aceste măsuri vin la pachet cu reducerea procentului de plată către
Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, fără a fi afectată valoarea nominală din prezent. Mai
precis, suma care este achitată astăzi administratorilor Pilonului II va fi cel puţin aceeaşi, anul
viitor, dar scăderea procentului este necesară, ca urmare a creşterii salariului mediu cu 20%,
de la 1 ianuarie 2018, măsură pe care Guvernul o are în vedere în perioada imediat următoare.

Găvrilă Ghilea - declaraţie politică intitulată La POAD-ul lăudat să nu te duci


cu sacul!;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"La POAD-ul lăudat să nu te duci cu sacul!"

Beneficiind de o alocare totală de peste 518 milioane de euro, Programul Operaţional


Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020 şi-a asumat ca generos deziderat reducerea
sărăciei extreme, prin distribuirea de alimente de bază, sub formă de pachete alimentare şi
mâncare preparată, de materiale şcolare pentru copii, trusouri pentru nou-născuţi, articole de
îmbrăcăminte şi încălţăminte şi produse de igienă persoanelor cele mai vulnerabile.
Nu întâmplător, din totalul alocării financiare pentru acest program, 85% reprezintă sprijinul
Uniunii Europene prin Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane,
FEAD, iar 15% reprezintă contribuţia naţională, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale,
Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

Cu toate acestea, deşi au mai rămas doar câteva săptămâni până la finele anului în curs,
amatorismul şi superficialitatea redactării şi lansării Ghidurilor solicitantului, aferente
Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2017/2018, sunt în măsură să
pună serios sub semnul întrebării implementarea sa în bune condiţii, de sprijinul căreia, numai
anul trecut, au beneficiat 3.286.466 de persoane vulnerabile din punctul de vedere al
deprivării alimentare.

Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât acest program ar trebui să contribuie la consolidarea
coeziunii sociale şi la reducerea sărăciei extreme, iar consistentul ajutor european acordat prin
POAD este completat din bugetul de stat, care susţine schemele naţionale ce se adresează
persoanelor aflate în dificultate.

Fără să ţină cont de aceste premise, Ghidul Solicitantului POAD - "Acordarea de ajutoare
alimentare şi produse de igienă în cadrul POAD 2017/2018" - a fost lansat cu o nepermisă
întârziere de 3 luni faţă de estimarea iniţială, ceea ce pune sub semnul incertitudinii
respectarea graficului de implementare a acestui program, sub sancţiunea returnării celor 59
de milioane euro alocaţi, din care 50 de milioane de euro pentru ajutoare alimentare şi 9
milioane de euro pentru produse de igienă.

E suficient să reamintim că în actuala guvernare, la conducerea Ministerului Dezvoltării


Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, care deţine calitatea de Beneficiar,
responsabil de iniţierea şi implementarea operaţiunilor POAD, s-au aflat, până de curând,
Sevil Shhaideh, mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea încă de pe vremea când deţinea chiar el
însuşi acest portofoliu, respectiv Paul Stănescu, un alt apropiat al liderului PSD, pentru a
înţelege de ce nu a fost tras cineva la răspundere pentru aceste derapaje, o dovadă în plus,
dacă mai era nevoie, pentru devoalarea incompetenţei actualului Guvern în atragerea
fondurilor europene destinate creşterii coeziunii sociale, dar şi a dezinteresului pentru
sprijinirea categoriilor vulnerabile beneficiare ale programelor de reducere a sărăciei extreme.
Ileana Cristina Dumitrache - intervenţie intitulată La data de 14 noiembrie,
românii din Regiunea de sud-est a ţării sărbătoresc Ziua Dobrogei. Cu această ocazie, adresez
un cald mesaj de felicitare dobrogenilor!;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"La data de 14 noiembrie, românii din Regiunea de sud-est a ţării sărbătoresc Ziua Dobrogei.
Cu această ocazie, adresez un cald mesaj de felicitare dobrogenilor! "

Ziua de 14 noiembrie are o semnificaţie specială pentru Dobrogea. La 14 noiembrie 1878,


Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria mamă.

În acest an, se împlinesc 139 de ani de la unirea Dobrogei cu ţara, act istoric după "Mica
Unire" a Moldovei şi Munteniei la 24 ianuarie 1859, care a dus la realizarea dezideratului
înaintaţilor noştri de înfăptuire a Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Evenimentul este marcat la Constanţa printr-o suită de manifestări la care contribuie toate
naţionalităţile conlocuitoare, Dobrogea fiind cunoscută ca un adevărat mozaic multicultural.

Şi în Proclamaţia sa către dobrogeni, Regele Carol I spunea:

"Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel
Bătrân, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa
arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte. Cele
mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub
scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia
voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără
a-şi primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare
decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi
dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al
păcii..."

Iar mesajul Domnitorului către dobrogeni se încheia aşa: "Iubiţi ţara la a cărei soartă este
lipită de acum şi soarta voastră!"
Şi eu vă spun: iubiţi ţara şi iubiţi Dobrogea noastră!

Ioan Balan - declaraţie politică cu titlul O nouă zi neagră pentru România,


creată de PSD şi ALDE;

Domnul Ioan Balan:

"O nouă zi neagră pentru România creată de PSD şi ALDE"

Guvernul Tudose este Guvernul împotriva tuturor românilor! Aşa poate fi cel mai simplu
definit actul normativ ucigaş adoptat de Guvernul Dragnea-Tudose miercuri, 8 noiembrie
2017, în zi sfântă pentru creştinii ortodocşi. Sindicate, patronate, angajaţi, angajatori,
investitori străini şi administraţii publice locale, cu toţii s-au opus adoptării ordonanţei de
urgenţă pentru modificarea Codului fiscal! Or, când toată ţara se opune, când toţi românii îţi
spun că nu sunt de acord şi că nu e bine, iar Guvernul continuă cu o încăpăţânare prostească
să facă rău tuturor, atunci acest Guvern, cu siguranţă, nu mai este Guvernul României, ci este
doar Guvernul lor şi al intereselor lor meschine. În miercurea neagră, PSD şi ALDE au arătat
adevăratul lor program de guvernare şi au demonstrat cât se poate de clar cât de mult "bine"
şi-au dorit să facă românilor.

La mai puţin de o oră de la adoptarea ordonanţei toxice, Partidul Naţional Liberal a anunţat
activarea celui mai dur instrument de blam la adresa Guvernului Tudose, al doilea Guvern în
numai 11 luni de zile, şi anume, depunerea urgentă a unei moţiuni de cenzură, care să conducă
la un final firesc pentru cei care guvernează împotriva românilor - demiterea Guvernului. Nu
ştiu câte guverne din Europa şi din lume au reuşit o aşa mare contraperformanţă ca, în doar 4
luni de la învestitură, să îşi atragă nemulţumirea întregii populaţii şi să fie confruntat, deja, cu
o moţiune de cenzură în Parlament.

Ţara este în colaps! Veniturile strânse de Guvernul PSD-ALDE la buget, în an de creştere


economică, sunt cele mai mici din istoria ultimilor 15 ani. Dacă în anul 2011, abia după ce
scăpasem de criza economică, la bugetul general consolidat al statului român se colectau
venituri bugetare de aproape 33% din PIB, anul acesta, 2017, an de explozie economică, cu o
creştere economică de invidiat, cu taxe şi impozite mai mari şi mai multe, Dragnea şi
Guvernul său abia dacă vor strânge 25-26% din PIB. Vorbim de o pierdere de încasări de
aproape 7% din PIB, ca ritm de încasări! Este aritmetică pură dacă ştim că un punct
procentual din PIB este de peste 8 miliarde şi că Guvernul PSD-ALDE a pierdut peste 7
puncte procentuale din colectare.

Putem spune că acest Guvern a pierdut din sacul bugetar, în numai un an, peste 50 de miliarde
de lei. În loc să strângă banii din economia neagră, cea în care activează cele mai multe dintre
afacerile lor personale, în loc să aducă în ţară banii gratuiţi de la Uniunea Europeană,
Guvernul lui Dragnea mai bine împrumută România cu miliarde de lei pe lună şi cu peste 30
de miliarde de lei într-un an. Unii ar spune că am fost prea dur când am vorbit despre colaps
bugetar. Nicidecum! Am fost, poate, prea blând! Numai cine nu vrea nu-şi aminteşte dezastrul
bugetar lăsat de Popescu-Tăriceanu în anul 2008 şi criza puternică pe care au trecut-o românii
între 2009 şi 2010. Numai cine nu vrea să vadă nu vede cu ce viteză şi cu ce precizie PSD şi
ALDE reeditează un eşec economic clar, de la care se pare că nu-i abate nimeni!

În miercurea neagră, Dragnea şi Tudose au decis tăierea salariilor din sectorul privat. Zică toţi
ce vor să zică, povara fiscală pe muncă nu scade, ci creşte şi îşi schimbă doar destinatarul,
adică angajatul ia pe umeri toată povara taxelor bugetare! Ce mai poate fi oare de spus în
legătură cu această decizie, luată în an de creştere economică, decât faptul că PSD şi ALDE
guvernează împotriva tuturor.

Despre amăgirea, pentru încă o dată, a profesorilor şi a medicilor, cu veşnica majorarea a


salariilor, aceasta chiar că nu mai este o surpriză! Dacă Dragnea ar fi avut respect pentru
aceste categorii, atunci ar fi majorat lefurile lor încă de la 1 iulie 2017, or, ca şi în anul 2008,
profesorilor şi medicilor doar li s-a promis, însă de dat nu li s-a dat niciodată.

Puţini ştiu că, în acelaşi act normativ, în aceeaşi ordonanţă criminală, Guvernul Dragnea-
Tudose a obligat aproape jumătate de milion de agenţi economici din România, să plătească
impozit pe cifra de afaceri, de 1%, pentru cei cu o cifră de afaceri inferioară a un milion de
euro. Implicaţiile negative ale acestei măsuri ucigaşe sunt greu de estimat.

Aşadar, Guvernul a decis, din pix, ca agenţii economici din România să aibă neapărat o rată
de profit mai mare de 10%. Altfel, vor merge cu siguranţă în faliment. O altă mostră de
inconştienţă şi incompetenţă guvernamentală! Numai Tudose, Dragnea şi Vîlcov, care toată
viaţa lor au lucrat la stat, ar putea să gândească că pot stabili de la Guvern cât de profitabile să
fie afacerile! Numai nişte nepricepuţi nu ar şti că mare parte dintre afacerile agenţilor
economici cu cifra de afaceri mai mică de un milion merg pe rate de profitabilitate de
maximum 5-7%, pentru că ei nu sunt abonaţi la contracte cu statul, aşa cum sunt firmele lui
Dragnea şi ale majorităţii miniştrilor. Aşadar, de unde vor da aceşti agenţi economici diferenţa
de impozit? Doar din buzunarul lor!

Din majoritatea parlamentară, Partidul Naţional Liberal vă va da o mână de ajutor, iar la


moţiunea de cenzură care se va dezbate şi se va vota în Parlament, aveţi oportunitatea să îl
trimiteţi pe Tudose direct acasă! Vă oferim şansa reală de a îndrepta lucrurile şi de a nu vă fi
ruşine de oamenii care v-au ales, atunci când veţi merge acasă şi veţi da ochii cu ei. Am
încredere că v-a mai rămas ceva demnitate şi veţi vota o moţiune care reprezintă interesele
tuturor românilor. Nu este numai moţiunea PNL, ci este moţiunea de cenzură pe care o vor
susţine toţi românii.

Marius Bodea - declaraţie politică intitulată Guvernul PSD-ALDE distruge


autonomia locală din România. Îi cer primarului Chirica să îşi dea demisia din PSD, pentru
că, în acest moment, are o atitudine ipocrită!;

Domnul Marius Bodea:

"Guvernul PSD-ALDE distruge autonomia locală din România. Îi cer primarului Chirica să îşi
dea demisia din PSD, pentru că, în acest moment, are o atitudine ipocrită!"

Guvernul PSD -ALDE a luat, în această săptămână, cea mai dezastruoasă decizie din istoria
postdecembristă a României, întorcându-ne, practic, în anii ’80, zdrobind atât principiul
autonomiei locale, cât şi al descentralizării. Trecând peste alba-neagra cu transferul
contribuţiilor de la angajator la angajat, explicată şi calculată în tot acest timp în toate
contradicţiile posibile, măsură a cărei impact cu adevărat îl vom vedea când obligaţia fiscală
intră în vigoare, la fel de devastatoare este lovitura dată de PSD-ALDE asupra primăriilor şi,
în special, asupra marilor oraşe.

Necrescând nici salariul brut şi nici salariul net, ca urmare a aplicării acestor modificări
legislative, rezultă că asistăm la modificări doar în interiorul contribuţiilor.

O parte dintre aceste contribuţii reprezentau baza de venituri ale autorităţilor locale, şi anume,
impozitul pe salarii, impozitul pe venitul global.
Aceasta bază de venituri ale autorităţilor locale a fost diminuată cu aproximativ 40%, prin
reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, însă aceşti bani nu rămân nici la angajat si
nici la angajator, ci au fost pur si simplu mutaţi în interiorul acestor contribuţii, de la bugetele
locale la bugetul de stat. Adică Guvernul PSD-ALDE şi-a băgat bocancii în autonomia locală
şi a sustras aceşti bani pentru propria dispoziţie.

Măsura loveşte, în principal, motoarele economiei româneşti, şi anume, marile oraşe, acolo
unde sunt cei mai mulţi salariaţi. În oraşele cu peste 150.000 de locuitori, acest impozit pe
venit reprezintă aproape jumătate din venitul local. În cazul municipiului Iaşi, prima gaură
calculată şi de municipalitate este de 20 de milioane de euro, dacă ne raportăm la veniturile
din 2016.

Această măsură, dacă va rămâne neschimbată, va avea efect clar şi neechivoc de


decapitalizare a marilor oraşe, experiment ce va eşua în orizonul de timp cel mai scurt.

Însă situaţia este mai dramatică decât 20 de milioane euro minus în cazul Iaşiului, o sumă
uriaşă care va fi luată ieşenilor, pentru că rata medie de creştere a veniturilor la bugetele
locale este de 10% pe an, adică suma cu care marile oraşe vor fi vitregite în cele din urmă va
fi, de la an la an, tot mai mare.

Guvernul, speriat, mutând haotic, anunţă o promisiune, că va analiza punctual fiecare situaţie
creată şi va compensa prin alocări de la bugetul central ceea ce se pierde la nivel local, însă
avem clar următoarele situaţii:

Este o promisiune neacoperită, pentru că măsurile dispuse sunt tocmai să pună presiune pe
primari şi să distrugă investiţiile locale, în dauna unor investiţii centralizate, direcţionate
politic spre judeţele şi oraşele neperformante ale baronilor PSD sau spre plăţi sociale tipic
PSD-iste, creşteri de anvelope salariale fără productivitatea muncii în spate ş.a.m.d. Tocmai
au băgat mâna în buzunarul primăriilor şi este foarte puţin probabil să dea cu cealaltă mână
înapoi.

Neţinând cont de rata medie de creştere anuală a veniturilor locale cu 10%, practic Guvernul
PSD-ALDE îngheaţă timpul la nivelul anului 2016, vitregind bugetele locale şi de acea
creştere anuală.

În calculul compensării promise, Guvernul PSD anunţa că va scădea din sumele propuse spre
compensare, sumele aflate în excedentul bugetelor primăriilor. Cu alte cuvinte, acele oraşe
care au avut administraţii chivernisite şi au strâns bani pentru investiţii ulterioare, pentru
cofinanţări ale proiectelor europene, sunt jefuite într-un mod stalinist. Este absolut nedrept şi
barbar să vii să pedepseşti oraşele mari ale României şi administraţiile performante care au
căutat să îşi mărească veniturile proprii şi care, de multe ori, nici nu au primit nimic de la
bugetul central, tocmai că s-a considerat că se descurcă singure.

Efectul va fi clar încetinirea, chiar blocarea dezvoltării economice naţionale, instaurarea unui
sistem ultracentralizat, comunist, de comandă a dirijării fondurilor publice.

Nu am văzut niciun parlamentar al PSD ori al ALDE de Iaşi care să vină în faţa ieşenilor să
explice ce au înţeles ei din aceste măsuri.

Apoi, nu pot să nu constat şi ipocrizia primarului Chirica, membru al PSD, ajuns primar
exclusiv cu ajutorul PSD, susţinut de majoritatea PSD din consiliul local, care dimineaţa
înjură PSD şi Guvernul şi după-amiază îşi trece proiectele cu sprijinul PSD. Această
duplicitate imatură ne face să fim şi mai izolaţi ca oraş, pentru că lipsa de caracter a unui
primar al PSD raportat la propriul partid, îi face pe toţi ieşenii să sufere.

De aceea, îi solicit respectuos domnului Chirica să îşi dea demisia din PSD, dacă tot îi critică
când are chef, să aibă curajul să vină din nou în faţa oamenilor să le ceară votul pe persoană
fizică, dacă tot este convins că a făcut lucruri măreţe de când este primar.

Marius-Constantin Budăi - declaraţie politică având ca obiect Beneficiile


reformei fiscale;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Beneficiile reformei fiscale"

Domnul preşedinte Klaus Iohannis dezinformează grav populaţia când spune că reforma
fiscală nu va aduce beneficii cetăţenilor. Vă voi convinge că sunt o serie de lucruri bune şi
creşteri de venituri substanţiale pentru milioane de români, iar în plus se echilibrează bugetele
asigurărilor sociale.
Vă prezint succint principalele efecte pozitive ale actului normativ adoptat de Guvern,
săptămâna trecută.

Cresc cu 9,1% veniturile nete, în mână, ale angajaţilor cu salariul minim, adică pentru
1.250.000 de persoane.

Cresc veniturile celor care au salarii sub 3.000 lei şi au persoane în întreţinere, ca urmare a
majorării cu 60% a sumelor scutite de impozit; este vorba de deducerile personale.

Cresc cu 7,1% veniturile pensionarilor cu pensii peste 2.000 lei, pentru suma care depăşeşte
acest prag. În această categorie se încadrează 250.000 de pensionari, pentru care impozitul se
reduce de la 16% la 10%.

Cresc cu 7,1% veniturile celor cu activităţi independente, cei care au PFA-uri, avocaţii,
experţii contabili, jurnaliştii etc., ca urmare a scăderii impozitului pe venit de la 16% la 10%;
peste 500.000 de persoane vor beneficia.

Cresc cu 7,1% veniturile pentru cei care obţin venituri din agricultură, dobânzi, arende,
investiţii pe bursă, tot ca urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%. Sunt
milioane de români care obţin astfel de venituri.

Creşte nivelul pensiilor cu 20%, ale celor care sunt astăzi în activitate, ca urmare a creşterii
nivelului contribuţiilor în contul fiecărui salariat şi în baza noii modalităţi de calcul a
pensiilor, exclusiv pe baza contribuţiilor, care va fi în noua Lege a pensiilor.

Simplificarea fiscalităţii, prin reducerea numărului de taxe sociale de la 9 la 3 contribuţii; deci


angajatorii vor emite doar 3 ordine de plată, în loc de 9 în fiecare lună.

Creşterea semnificativă a gradului de colectare a contribuţiilor sociale, ca urmare a definirii ca


infracţiune a faptei de a nu vira la stat sumele reţinute la sursă de la angajaţi.
Echilibrarea bugetului de pensii; diminuarea cu aproape 9 miliarde lei, de la 13,5 miliarde în
2017 la 4,6 miliarde în 2018 a sumelor transferate de la bugetul de stat pentru completarea
bugetului de asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor. În 2019 va fi pentru prima oară
în ultimul deceniu când pensiile vor fi plătite integral din bugetul de pensii şi nu va mai fi
nevoie de completări de la bugetul de stat.

În concluzie, afirmaţiile domnului preşedinte şi ale celor care susţin că reforma fiscală nu va
aduce beneficii pentru cetăţeni sunt complet nefondate.

După ce iniţial propaganda antiguvernamentală a susţinut că salariile vor scădea, acum


problema este că nu cresc suficient. Sunt însă milioane de români, mai ales cei cu venituri
mici, care vor avea mai mulţi bani în buzunar în 2018.

Prin urmare, fie preşedintele nu a înţeles efectele măsurilor fiscale, fie comite un act deliberat
de dezinformare a opiniei publice, pentru a genera o stare de tensiune şi îngrijorare în
societate.

Fluturaşul de salariu şi de pensie vor reprezenta argumentul cel mai puternic al coaliţiei de
guvernare.

Când vor veni salariile şi pensiile mărite, la începutul lui 2018, se va pune capăt acestei
propagande toxice din ultimele săptămâni.

Emil-Marius Paşcan - declaraţie politică cu titlul Pământul este bogăţia


principală a ţării!;

Domnul Emil-Marius Paşcan:

"Pământul este bogăţia principală a ţării!"

În timp ce ţara este captivă în gâlceava zgomotoasă permanentă a guvernării, cu proprii


cetăţeni din diversele categorii sociale, cărora li s-a promis o viaţă mai bună, iar realitatea
este, din păcate, tot mai sumbră, nu mai există parcă nicio preocupare pentru problemele cu
adevărat importante, privitoare, de pildă, la conservarea şi protejarea resurselor naţionale, a
celor care ne-au mai rămas. Adică, după decenii de politici haotice şi de vânzare a României
pe bucăţi, într-un entuziasm politic iresponsabil, îmbuibaţi şi furaţi de peisaj, cei din fruntea
ţării nu văd ansamblul interesului naţional de propriile interese oneroase şi pricini mărunte.

Astfel, în socotelile lor ne aflăm cu toţii pe post de cobai în aventuri exploratorii naţionale:
experimentăm marea revoluţie fiscală, pe cea a proiectelor legislative pripite, aflate pe rol,
menite a modifica fundamental domeniul justiţiei, asistăm la asaltul şi tentativa de a pune
justiţia cu botul pe labe, stăm spectatori la marea liberare din penitenciare, la repolitizarea
şcolilor şi a spitalelor, iar grandioasa guvernare PSD-ALDE, şi pe alocuri UDMR, în doar
câteva luni a reuşit performanţa de a ridica inflaţia pe cele mai înalte culmi, îndatorând
concomitent România cu peste 10 miliarde de euro, într-un climat de harababură totală...

În acest timp, vocea conştiinţei naţionale, Academia Română, îşi exprimă îngrijorarea
profundă faţă de nesiguranţa şi faţă de dezordinea care se manifestă de peste două decenii în
domeniul proprietăţii funciare din România. Una dintre cele mai importante instituţii care
reuneşte elitele intelectualităţii şi a oamenilor de ştiinţă din ţara noastră este preocupată şi
atenţionează asupra amplificării volumului tranzacţiilor de pe piaţa funciară românească, în
contextul în care preţurile practicate în ţara noastră sunt mult mai reduse decât preţurile
europene, făcând astfel foarte atractive terenurile agricole pentru capitalul străin, reprezentat
atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, inclusiv fonduri de investiţii.

Academicienii apreciază că funcţionarea fără nicio constrângere a pieţei funciare este


defavorabilă fermierilor români. Totodată, în ultimul deceniu s-au înregistrat situaţii repetate
de criză pe pieţele agricole internaţionale, manifestate prin creşteri excesive ale preţurilor
agricole, iar posibilitatea reapariţiei acestor fenomene generează temeri privind securitatea
alimentară a populaţiei din România, prin crearea unor dezechilibre pe piaţa internă, cu atât
mai periculoase în situaţia în care terenurile agricole cele mai fertile ale ţării pot ajunge în
proprietatea unor entităţi cu interese economice diferite de cele ale statului român.

Academia Română consideră că terenurile agricole reprezintă una dintre cele mai importante
resurse naturale ale României şi gestionarea lor responsabilă reprezintă o garanţie pentru
securitatea alimentară a generaţiilor care vor urma. Aşa cum arăta marele agronom Gheorghe
Ionescu-Şişeşti, "...pământul este bogăţia principală a României. Dar... nu este o comoară
nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm şi să-l îngrijim, să rămână mereu
izvorul de viaţă şi mijlocul de existenţă al poporului român".
Iată, aşadar, o problemă cu adevărat importantă, care trebuie să ne preocupe în acest marasm
existenţial al României prezente.

Mihaela Huncă - declaraţie politică intitulată Avem nevoie de promovarea şi


dezvoltarea unei strategii naţionale pentru educaţia parentală;

Doamna Mihaela Huncă:

"Avem nevoie de promovarea şi dezvoltarea unei strategii naţionale pentru educaţia


parentală"

Modificările profunde şi rapide ale mediului social, din ultimii ani, în condiţiile unor
destructurări şi deconstrucţii marcate de perioada expansiunii reţelelor media de socializare,
ale creşterii vârstei femeilor care devin mame, ale înregistrării unui spor natural negativ -
toate au efecte dintre cele mai semnificative asupra dezvoltării copiilor. Astfel, influenţa
mediului familial a devenit din ce în ce mai redusă în construirea relaţiilor sociale, ceea ce
impune acordarea unui sprijin extern substanţial.

Acest tip de suport social este reprezentat cel mai bine de educaţia parentală, care se referă la
programele care ajută părinţii să îşi dezvolte şi să îşi îmbunătăţească abilităţile educaţionale,
să înţeleagă dezvoltarea copilului şi să înveţe să folosească modalităţi alternative de abordare
a situaţiilor dificile întâlnite cu copiii şi cu adolescenţii.

Astfel, pe măsură ce părinţii participă la programe de educaţie parentală, devin mai


responsabili şi totodată capabili să ofere o îngrijire mai atentă a copiilor. Însă nu este suficient
doar să informezi oamenii, ci ei să înţeleagă mesajele transmise în diferite campanii de
informare pentru a schimba comportamentele.

De aceea, consider că trebuie să modificăm cadrul legislativ, pentru a dezvolta şi promova în


România educaţia parentală. Cel mai bun mijloc pentru a influenţa favorabil dezvoltarea
copiilor este să acţionezi asupra convingerilor, atitudinilor şi comportamentelor părinţilor,
căci aceştia sunt cei mai timpurii şi cei mai apropiaţi educatori ai copiilor. Modul cum să fii
părinte se învaţă şi se exersează şi nu este înnăscut sau moştenit.
Educaţia parentală în România are nevoie de o bază solidă, nu doar de programe-pilot
desfăşurate în diferite arii medicale, sociale şi educaţionale. De aceea, implementarea
Strategiei Naţionale Integrate de Formare şi Dezvoltare a Competenţelor Parentale, care
include educaţia părinţilor ca parte integrantă a educaţiei permanente, poate fundamenta
bazele pentru constituirea, funcţionarea şi dezvoltarea unui sistem naţional, integrat, de
educaţie parentală. În prezent nu există nicio reglementare care să stipuleze nevoia sau
obligativitatea educaţiei parentale.

De aceea, se impune implementarea de politici publice în domeniul educaţiei parentale şi


consolidarea unei infrastructuri de formare, de finanţare, de certificare şi de supervizare, la
care actualii furnizori de educaţie parentală pot contribui cu expertiza, asistenţa tehnică,
modele de bune practici etc.

În general, programele de educaţie parentală din România se centrează, în mod special, pe


familie, aspectele legate de reprezentarea copilului în relaţie cu diferite instituţii sunt
prezentate în plan secund.

În prezent, există un deficit de training şi de pregătire în domeniul educaţiei parentale, mai


ales în ceea ce priveşte programele de la nivel local, unde s-au dezvoltat cursuri ad hoc,
valorificându-se background-ul profesional şi experienţa practică în domeniul social a
practicienilor din organizaţii, psihologi, asistenţi sociali, psihopedagogi etc.

Acreditarea educatorilor parentali este un subiect care nu este dezvoltat ca practică


generalizată în domeniul programelor de educaţie parentală. Lipsa unui sistem de acreditare
este legată de lipsa unei infrastructuri naţionale şi regionale de educaţie parentală şi de
inexistenţa unui proces de supervizare la nivelul multor furnizori de astfel de programe. În
condiţiile lipsei unui sistem coerent de formare, de certificare şi de supervizare a educatorilor
parentali, avem nevoie de elaborarea unor standarde profesionale necesare dezvoltării unui
nucleu comun de competenţe, care să sprijine dezvoltarea educaţiei parentale şi asigurarea
unui mecanism flexibil de adaptare a acestor programe la culturile locale şi familiale.

Domeniul prevenirii abuzului, neglijării, exploatării prin muncă, a abandonului, este


subfinanţat, slab profesionalizat la nivelul autorităţilor locale, iar programele de prevenire
sunt fragmentate, selective, adeseori izolate. Acestea nu urmăresc pe perioade mai lungi de
timp efecte asupra unor segmente specifice de populaţii. Extinderea adresabilităţii
programelor de educaţie parentală pe categorii de părinţi, cu reţele sociale extinse şi
consolidate, ar permite o promovare mai bună a programelor care ar putea contribui la
schimbarea comportamentelor parentale.

Adaptarea conţinuturilor şi a metodelor la caracteristicile diferite ale diverselor categorii de


părinţi reprezintă o altă direcţie de dezvoltare, pe care trebuie să o luăm în calcul.

Consider că este important să acoperim toate nivelurile de dezvoltare ale copilului, de la


programe de informare pentru alăptarea nou-născutului, nutriţia şi observarea copilului de
vârstă mică, până la vaccinare şi la modul de relaţionare pe platformele de social media ale
adolescenţilor.

Educaţia parentală poate constitui una dintre direcţiile cele mai importante si eficiente în
dezvoltarea programelor de prevenire, care presupun costuri reduse, în comparaţie cu cele ale
unor măsuri de protecţie sau de intervenţie specializată.

Asumarea de către autorităţile centrale şi locale a finanţării serviciilor de prevenire, care să


includă programe concrete de educaţie parentală, va conduce la reducerea unor fenomene
indezirabile, precum: abuzul asupra copilului; reducerea abandonului şcolar; problemele
sociale ale adolescenţilor; consumul de droguri; delincvenţa juvenilă; eşecul şcolar; violenţa
tinerilor.

În acest sens, pentru modelarea pozitivă a comportamentelor, este necesară îndeplinirea a cel
puţin două condiţii: implicarea unui număr cât mai mare de părinţi în programele de educaţie
parentală, astfel încât să apară reţele sociale care să sprijine promovarea unor modele şi
menţinerea achiziţiilor realizate în cadrul programelor şi implicarea reprezentanţilor
instituţiilor din comunităţile locale, ca beneficiari ai programelor de educaţie parentală şi ca
promotori ai unor modele dezirabile de parenting.

Dumitru Mihalescul - declaraţie politică Să nu uităm niciodată cine sunt cei


care au strigat pentru prima dată «Jos Ceauşescu!»;

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Să nu uităm niciodată cine sunt cei care au strigat pentru prima dată «Jos Ceauşescu!»"
Nu avem voie să uităm niciodată faptul că la data de 15 noiembrie 1987, adică în urmă cu
exact treizeci de ani, în România, la Braşov, s-a strigat pentru prima dată "Jos Ceauşescu!".
Revolta a pornit, nu de la intelectuali şi elite ca în alte state din Europa, ci de la oamenii
simpli, de la muncitorii fabricilor braşovene - "Steagul Roşu", exasperaţi de viaţa grea şi de
lipsurile acute din viaţa lor şi a copiilor lor: "Vrem mâncare şi căldură!", "Vrem mâncare la
copii!", "Vrem lumină şi căldură!" şi "Vrem pâine fără cartelă!".

Zeci de muncitori şi-au pierdut viaţa în această revoltă, sute au fost anchetaţi şi torturaţi şi
zeci au fost răniţi sau persecutaţi, ei şi copiii lor, până la căderea definitivă a regimului
comunist. "România nu va mai fi niciodată la fel după protestele de la Braşov" - au spus la
unison ziarele şi televiziunile din lumea democratică, conştiente că regimului comunist i s-a
aplicat o lovitură grea, care urma să fie devastatoare în numai doi ani. Acţiunile muncitorilor
de la Braşov nu au zdruncinat doar comunismul românesc, ci şi comunismul din toate statele
Europei Centrale şi de Est. O Europă întreagă ar trebui să cinstească, aşa cum se cuvine,
curajul muncitorilor braşoveni.

Din păcate, însă, nici acum, la trei decenii de la aceste evenimente tragice care aveau să ne
aducă libertatea, nu s-au găsit nici responsabilii, nici vinovaţii, iar memoria celor care s-au
jertfit este tot mai firav cinstită de noi, de cei care ne bucurăm de darul uriaş al libertăţii. Mai
mult decât atât, cuprinşi de febra evenimentelor efemere ale zilelor noastre, cinstim tot mai
puţin pe cei care aveau să dea jos jugul teribil al comunismului românesc.

Au trecut trei decenii de la strigătele de disperare ale muncitorilor, care îşi doreau lucruri
considerate de unii mărunte, dar esenţiale în viaţa lor, cum ar fi, de pildă, să poată să pună
mâncare pe masa copiilor lor.

Astăzi, după atâta vreme, nu putem să spunem cu toată încrederea că muncitorul român, care
lucrează în economia de piaţă şi trăieşte în democraţie, este mult mai prosper decât muncitorul
de la fabrica din Braşov, din anul 1987. Mare parte a populaţiei României continuă să se
confrunte cu neajunsurile cotidiene şi prea mulţi copii români merg seara la culcare cu
stomacul gol. Atunci nu se găsea pâine! Astăzi, pâinea se găseşte, însă lucrătorul român face
eforturi importante să o cumpere şi să o ducă acasă, căci în puterea sa de cumpărare atârnă tot
mai greu.

Nici condiţiile de viaţă comunitare nu s-au schimbat radical. Şcolile arată la fel, spitalele sunt
aceleaşi, iar şoselele sunt doar pe alocuri cosmetizate. Dacă atunci apă caldă nu era deloc,
astăzi facturile dau fiori reci tuturor celor care îndrăznesc să dea drumul caloriferului sau
robinetului de apă caldă.

Cei care vor să ne păcălească şi să spună că cinstesc memoria celor care s-au jertfit pentru noi,
în anii ’80, şi pe care o să-i vedem cu toţii încolonaţi cu jerbe şi coroane de flori pe la
monumente şi morminte, toţi aceştia ar trebui să răspundă la o singură întrebare: "Cât au
împlinit ei din dorinţele şi visurile de libertate şi prosperitate ale eroilor?"

Să nu-i uităm niciodată pe cei cărora le datorăm libertatea! Ei au plătit un preţ uriaş, pentru ca
noi să avem ceea ce ei nu au putut avea. Am toată convingerea că, pe minerii din Valea Jiului,
pe muncitorii de la Braşov şi pe toţi cei care s-au jertfit în tragicul decembrie 1989, îi cinstim
cu adevărat numai dacă le vom demonstra că ştim să preţuim libertatea, că dorinţele lor
privind alungarea sărăciei şi un trai mai bun pentru toţi românii nu sunt nişte speranţe uitate,
nişte lozinci care s-au pierdut odată cu trecerea timpului.

Pe eroii noştri care s-au jertfit pentru a ne da nouă libertatea şi oportunitatea de a trăi mai
bine, îi putem cinsti numai prin fapte şi prin îndeplinirea năzuinţelor lor!

Ştefan Muşoiu - declaraţie politică intitulată Vom continua procesul de


îmbunătăţire a legislaţiei;

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Vom continua procesul de îmbunătăţire a legislaţiei"

Guvernarea PSD-ALDE continuă să dovedească, prin intermediul măsurilor pe care le ia, că


este interesată nu doar de îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţeanului de rând, ci şi de
perfecţionarea macroclimatului prin mai multe reforme de ordin legislativ.

Unul dintre aspectele pe care noi, cei de la PSD, ne dorim să-l îmbunătăţim rapid şi
performant şi despre care vreau să vă vorbesc astăzi este transparentizarea sistemului de
licitaţii, astfel încât şi instituţiile finanţatoare internaţionale să poată participa la licitaţiile
pentru atribuirea de proiecte, cu preponderenţă în domeniul infrastructurii.
Vicepremierul Ion-Marcel Ciolacu şi ministrul finanţelor publice, Ionuţ Mişa, au avut
săptămâna trecută, la Palatul Victoria, o întrevedere cu o delegaţie a Băncii Europene pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare. În urma respectivei întâlniri, s-a decis să se ia în calcul mai multe
eventuale modificări ale legislaţiei, astfel încât acea tactică prin care unele companii au blocat
anumite proiecte de infrastructură de peste 3-5 ani să devină istorie.

Este adevărat că pentru aceste investiţii avem nevoie de suportul tehnic din partea BERD şi al
Băncii Mondiale, însă marea problemă a României până acum a fost sistemul de licitaţie şi
legislaţia din această zonă.

Şi pentru că de cele mai multe ori s-a mers pe minus cu o multitudine de planuri de
întreprindere, care au rămas nefinalizate sau s-a ajuns chiar în situaţia să se renunţe la ele, ne-
am decis să facem mai fluidă legislaţia în domeniul investiţiilor. Ţin să subliniez că, în afară
de această intenţie pe care noi ne-am asumat-o, şi reprezentanţii BERD şi-au exprimat dorinţa
să continue angajamentele existente în România în domeniul pieţei de capital şi în cel al
infrastructurii, dar şi să finanţeze proiecte în noi sectoare, cum ar fi cel al irigaţiilor sau al
turismului.

Nicolae Giugea - declaraţie politică intitulată Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne...;

Domnul Nicolae Giugea:

"Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne..."

"Şi acum priviţi cu spaimă, faţa noastră sceptic-rece,/ Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi
se mai trece?/ Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă/ Numai banul îl vânează şi
câştigul fără muncă,/Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,/Astăzi alţii sunt de vină,
domnii mei, nu este-aşa?/ Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară,/ Prea făcurăţi neamul
nostru de ruşine şi ocară"

Geniul lui Mihai Eminescu se vede astăzi, parcă mai mult ca niciodată! Ori de câte ori ne
întoarcem la versurile poetului nostru naţional, constatăm, cu tot mai mare surprindere, cât de
valoroase sunt versurile sale, cât de actuale sunt zicerile sale şi cât de potrivite sunt pentru a
caracteriza, culmea!, chiar şi în zilele noastre, pe cei care conduc vremelnic România, cu şi
prin minciună, împotriva intereselor poporului român şi doar pentru interesele lor personale.
Nu ştiu dacă cei din PSD şi ALDE, care deţin majoritatea parlamentară, care au câştigat
alegerile prin minciună şi înşelăciune, şi care au impus, în numai un an de zile, doi premieri
de paie, unul mai nepriceput ca altul, au mutilat Programul de guvernare în fel şi chip, mai pot
afirma astăzi cu toată gura că sunt "mândri că sunt români". Mai pot aceştia să meargă acasă
şi să-i privească în ochi, cu sinceritate, pe părinţi, pe rude, pe vecini, pe cetăţenii români care
le-au acordat încrederea şi i-au votat? Mai au parlamentarii PSD şi ai ALDE simţul ruşinii
faţă de milioanele de oameni cărora le-au promis că vor trăi mai bine?

De un an de zile, o gaşcă de indivizi care se cred veşnic la guvernare şi gândesc că vor


conduce România la nesfârşit, terorizează România. Au aplicat cele mai dure măsuri
economice şi sociale, parcă într-un act de răzbunare, faţă de toţi românii, fie ei angajaţi,
angajatori, fermieri, agenţi economici, pensionari şi viitori pensionari. Nu este act mai mare
de dispreţ faţă de cei care muncesc, faţă de salariaţi, decât acela prin care Guvernul PSD-
ALDE taie din lefurile oamenilor oneşti, deşi promisese, nu demult, ci în urmă cu un an, că
salariile vor creşte pentru toţi.

Nu cred că a arătat cineva vreun dispreţ mai mare faţă de antreprenorul român, aşa cum a
făcut Guvernul Dragnea-Tudose, prin supraimpozitarea firmelor cu cifra de afaceri mai mică
de un milion de euro! Profitabilitatea afacerilor se stabileşte acum la Guvern. Nu va mai trece
mult până când Tudose şi Dragnea vor spune şi ce afaceri au voie să facă antreprenorii
români.

Nu ştiu dacă în alt stat din lume a mai existat un Guvern aşa de incompetent, încât să taie din
pensiile viitoare, pentru a le plăti pe cele actuale. Oare voi, parlamentari ai PSD şi ai ALDE, i-
aţi întrebat pe cei de acasă dacă sunt de acord cu acest lucru? I-aţi minţit că le veţi creşte
pensia, dar nu aţi spus şi cum o veţi face! Vă garantez că niciun bunic sau părinte nu ar
accepta ca pensia lui să crească, iar a copilului sau a nepotului lui să scadă. Chiar nu aveţi
niciun Dumnezeu!

Prin comportamentul său, Guvernul PSD-ALDE, din păcate, nu a făcut decât să confirme
faptul că, nici acum, la 27 de ani de la căderea comunismului, nu s-a descotorosit de haina
obiceiurilor şi a prejudecăţilor îmbâcsite din perioada comunistă, de tristă amintire, punând
eşecurile politice proprii, pe seama inamicilor externi, văzuţi sau nevăzuţi sau pe seama
"capitaliştilor şi imperialiştilor occidentali care vor să ne fure ţara".
Ionuţ Mişa, deşi este un ministru tânăr de vârstă, a demonstrat că are mentalitate şi viziune
care, în urmă cu treizeci de ani, l-ar fi putut promova de la un simplu membru UTC direct în
structurile Comitetului Central al PCR. Să ajungă să afirme, aşa de tânăr, cu atâta neruşinare,
că cetăţenii nemulţumiţi care protestează în stradă sunt unelte unor companii şi că aceştia nu
ştiu să citească, nu ştiu să calculeze şi nu sunt doar nişte cetăţeni nemulţumiţi că Guvernul le
taie din lefuri, le taie din pensii şi le pune locurile de muncă în primejdie - este un lucru demn
de tot dispreţul.

Stimaţi parlamentari de la putere, Liviu Dragnea a promis că va fi om de cuvânt. Singur şi


nesilit de nimeni a declarat că, dacă PSD şi ALDE se abate de la Programul de guvernare, el
nu mai are curajul să iasă pe stradă, iar PSD şi ALDE trebuie să plece de îndată de la
guvernare. "Programul de guvernare adoptat în Parlament este lege..." spunea el! "Cine se
abate de la el, pleacă acasă!"

Vă rog să-l ajutaţi pe Liviu Dragnea să se ţină de cuvânt şi trimiteţi-l acasă! Cum o faceţi?
Este atât de simplu! Vă ajutăm noi! Vom depune moţiune de cenzură şi va fi simplu să votaţi
cu gândul la binele cetăţenilor români. În partidele voastre încă mai aveţi oameni valoroşi,
căci nu au plecat toţi, încă puteţi să vă salvaţi partidele, înlăturând impostorii care vă conduc.
Votând pentru moţiunea de cenzură, votaţi şi pentru români, şi pentru România, şi pentru voi,
şi pentru salvarea partidelor voastre.

Am speranţa că v-a mai rămas o minimă demnitate şi responsabilitate faţă de oamenii care au
îndrăznit să creadă în voi!

Rodica Paraschiv - declaraţie politică cu titlul Guvernarea adoptă măsuri


concrete în domeniul protecţiei sociale;

Doamna Rodica Paraschiv:

"Guvernarea adoptă măsuri concrete în domeniul protecţiei sociale"

Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toţi cetăţenii este obiectivul fundamental
din Programul de guvernare al Partidului Social Democrat. Ne-am asumat pentru România
această misiune esenţială şi suntem determinaţi să continuăm strategiile de creştere
economică, împletite cu cele sociale. Mai multă solidaritate şi un stat preocupat de situaţia
fiecăruia dintre cetăţenii săi pot răspunde cu succes provocărilor viitoare. Aceasta este
viziunea noastră, pe care am început să o implementăm cu măsuri concrete, atât în Parlament,
prin adoptarea unei legislaţii mai bune, cât şi în Guvern, prin politici şi măsuri pozitive.

Exemplele vorbesc de la sine. În data de 8 noiembrie, anul curent, prin ordonanţă de urgenţă,
Guvernul a majorat indemnizaţia minimă de creştere a copilului de la 1.233 de lei la 1.250 de
lei. Ca de obicei, opoziţia s-a opus şi a contestat mărirea, pentru că ar fi prea mică, dar, în
ciuda contestaţiilor neavenite, măsura a fost adoptată.

Considerăm că nicio majorare nu poate fi rea şi nu poate afecta cetăţenii. Dimpotrivă,


reprezintă un sprijin important pentru familiile nevoiaşe şi pentru mamele care trăiesc la
limita sărăciei.

De asemenea, prin aceeaşi ordonanţă a fost majorată pensia minimă de la 520 la 640 de lei. O
sută douăzeci de lei în plus pot însemna mai multă căldură la iarnă, mai multe produse
alimentare pe masă, mai puţine probleme şi o viaţă puţin mai bună pentru vârstnicii din
această ţară, un alt sprijin pe care ei îl simt din partea statului, o nouă măsură menită să
îndepărteze populaţia de sărăcie şi umilinţă.

Iar deciziile care produc efecte pozitive nu se încheie aici. Eu personal consider că cea mai
importantă măsură adoptată în ultimul an de Guvernul PSD-ALDE o reprezintă înfiinţarea
instituţiei Avocatului Copilului - o structură distinctă în cadrul instituţiei Avocatul Poporului,
care se va ocupa exclusiv de domeniul drepturilor copilului, un loc unde mamele, copiii,
rudele lor sau orice cetăţean se vor putea adresa după ajutor, un instrument prin care ne
propunem să reducem violenţa aplicată copiilor şi abuzurile exercitate asupra lor, o instituţie
care să muncească exclusiv pentru copiii din ţara noastră.

Salut această decizie, deoarece am fost o susţinătoare a proiectului încă din timpul campaniei
electorale. Sunt convinsă că este o măsură foarte bună, care va produce efecte pozitive. Voi
opta şi voi susţine măsuri, pe durata întregului mandat, pentru o viaţă mai bună a copiilor din
România, măsuri menite să îmbunătăţească viaţa oamenilor, ca după patru ani de guvernare să
atingem principalii indicatori din Uniunea Europeană privind bunăstarea copiilor, starea lor de
sănătate, educaţia, şanse egale de dezvoltare.

Diverse studii realizate de organizaţiile neguvernamentale arată că în 2016 stăm mai bine
decât în 2014, iar asta nu poate decât să ne bucure!
Claudiu-Vasile Răcuci - declaraţie politică cu titlul PSD-ALDE condamnă
administraţiile locale la subzistenţă şi creşteri de taxe locale;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"PSD-ALDE condamnă administraţiile locale la subzistenţă şi creşteri de taxe locale"

În numai 11 luni, guvernarea PSD-ALDE a întors administraţia publică locală cu două decenii
în urmă, atât din punctul de vedere al finanţării, cât şi al capacităţii de funcţionare pe baze
autonome, descentralizate. Pentru PSD şi ALDE, cel mai mare duşman este o administraţie
care să trăiască pe propriile picioare, bazată pe o finanţare din resurse proprii şi conectată
direct la problemele comunităţii locale, ale cărei destine le conduce.

Cum adică o primărie din România să nu mai depindă de şeful de la Bucureşti? Se poate o
asemenea sfidare!? Cum să nu răspundă primarul şi consiliul local în faţa şefului său de
partid? Cum să îşi permită un primar de la opoziţie sau independent să fie eficient? Nu au
învăţat de la PSD că nimic nu se poate fără partid?

Cea mai puternică lovitură aplicată de Guvernul PSD-ALDE administraţiilor locale s-a făcut
prin adoptarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cu această ocazie, administraţiile locale au fost înşelate cu majorări efemere de salarii pentru
aleşii şi funcţionarii locali, fără ca Guvernul să ofere şi finanţarea adecvată. Înşelătorie ieftină!
Măriţi salarii şi apoi mai vedeţi dacă aveţi de unde le plăti! Acesta este motivul pentru care,
de la aprobarea legii, administraţiile publice locale nu au mai reuşit să susţină financiar niciun
proiect local, nici măcar finanţarea programelor sociale sau ale Programului "Cornul şi
Laptele". Administraţii ale unor comune nu au plătit salarii şi au vistieriile goale încă din
vară, iar la rectificarea bugetară, doar unele autorităţi locale au mai primit ceva mărunţiş, aşa
pentru subzistenţă, iar altele au rămas cu ochii în soare.

A venit toamna şi, pentru a lovi fără milă şi în sursele sigure de finanţare ale primăriilor,
Guvernul Tudose a găsit de cuviinţă să afecteze, în mod semnificativ, sumele pe care
autorităţile locale le primeau din cotele defalcate din impozitul pe venit. Incompetenţa lui
Tudose şi Dragnea se vede în modelul lor falimentar de a guverna. Nu sunt capabili să
genereze bucurie pentru unii cetăţeni, fără să creeze durere şi frustrări pentru alţi cetăţeni!
Aşa se face că, o măsură foarte bună, cum este reducerea impozitului pe venit de la 16% la
10%, pe care oricine ar aprecia-o, fără un studiu de impact şi fără asigurarea sumelor
compensatorii pentru cei afectaţi, poate să fie o măsură rea pentru alţi cetăţeni. Doar cine nu
ştie cum funcţionează administraţia publică locală nu cunoaşte faptul că administraţiile locale
vor pierde 37% din finanţarea care venea din impozitul pe venit. Cum vor acoperii
administraţiile locale această pierdere? Vor recurge la soluţia nefericită pe care o prefigurează
tot mai multe consilii locale, adică o creştere cu până la 20% a impozitelor şi taxelor locale.

În aceste condiţii, ce mai câştigă cetăţeanul simplu? Căci ceea ce primeşte pe o parte, trebuie
să dea, poate şi mai mult, în altă parte.

Tot ceea ce trăieşte administraţia locală în prezent nu este decât rezultatul mofturilor lui Liviu
Dragnea, care speră şi el să se ridice la înălţimea ridicolului din perioada lui Adrian Năstase şi
Nicolae Mischie. Se visează despot luminat şi îşi doreşte ca primarii şi şefii judeţelor să
meargă la Domnia Sa, cu căciula în mână şi fruntea în pământ, pentru a primi doi arginţi din
bugetul naţional şi a scăpa bugetul local de intrarea în incapacitate de plată!

Nu mai este nici un secret faptul că toate măsurile luate de Guvernul PSD-ALDE, în aceste 11
luni negre, au dus România înapoi cu mai bine de 11 ani. Nu am crezut că, în anul 2017, va
mai fi în România vreun om politic mânat de interese şi obiective care să îndepărteze
România şi pe români de principiile democraţiei occidentale şi ale economiei de piaţă.

Din păcate, însă, Dragnea şi acoliţii săi sunt mai răi şi mai nocivi decât Năstase şi Iliescu,
pentru că privesc România ca pe braţul dunărean Belina, iar pe români ca pe nişte slujbaşi fără
drepturi, ci doar cu obligaţii, care trebuie să slujească în curtea conacelor lor de nababi. Nu se
mai poate îndoi nimeni de faptul că orice zi care mai trece cu Dragnea, Vîlcov şi Tudose la
guvernare ne costă enorm şi ne afundă, tot mai puternic, în lumea subdezvoltată!

Anişoara Radu - intervenţie intitulată 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017 -


139 de ani de când Dobrogea s-a întors la patria-mamă;

Doamna Anişoara Radu:


"14 noiembrie 1878-14 noiembrie 2017 - 139 de ani de când Dobrogea s-a întors la patria-
mamă"

Pentru noi, tulcenii, ziua de 14 noiembrie are o mare încărcătură emoţională şi o importanţă
istorică deosebită. După sute de ani de ocupaţie, Dobrogea se întorcea la patria mamă,
România, cu Gurile Dunării, pentru care s-au dat războaie sângeroase în toate timpurile, cu
litoralul Mării Negre şi cu Insula Şerpilor.

Astăzi, sărbătorim 139 de ani de la momentul când pământul dintre Dunăre şi Mare, primul
teritoriu în care a pătruns creştinismul propovăduit de Sf. Apostol Andrei, s-a reintegrat în
trupul ţării, cu emoţie, cu mândrie, cu onoare şi cu speranţă.

Momentul debarcării în Dobrogea a Domnitorului Carol I şi a Comitetului care urma să pună


în aplicare Ordinul prin care armata română păşea pe pământul Dobrogei, "ca fraţi ai unor
locuitori cari de acum sunt cetăţenii noştri", a fost marcat de uralele mulţimii, de salve de tun
şi de bucuria oamenilor care salutau libertatea. "... Vă urăm ca această zi să devină, pentru
această parte a României, începutul unui viitor de pace şi înflorire, începutul bunului trai şi al
înfrăţirii între fiii aceleiaşi ţări".

Consider că actul istoric din 14 noiembrie 1878 este unul dintre cele trei mari momente
importante pentru ţara noastră, fără de care Marea Unire, al cărei Centenar ne pregătim să-l
preţuim şi să-l onorăm cum se cuvine, nu ar fi existat.

De aceea, doresc să mulţumim cu evlavie creştinească tuturor celor s-au jertfit pe câmpul de
luptă, pentru ca noi să fim liberi, tuturor eroilor cunoscuţi şi necunoscuţi, tuturor marilor şi
bravilor bărbaţi de stat care au hotărât în urmă cu 139 de ani că Unirea şi Independenţa trebuie
urmate cu orice preţ.

Dobrogea a marcat, cu siguranţă, destinul ţării noastre, iar noi avem datoria morală să nu
uităm acest moment istoric, să nu-i uităm pe toţi cei care au făcut posibil ca această zi să fie o
zi de sărbătoare, nu numai pentru dobrogeni, ci şi pentru toţi românii, şi să le mulţumim cu
respect şi plecăciune.

De asemenea, doresc să urez tuturor tulcenilor, tuturor dobrogenilor, oriunde s-ar afla, să fie
mândri că sunt urmaşii unor astfel de eroi, să aibă înţelepciunea şi încrederea că uniţi putem
continua dezvoltarea acestei provincii istorice, care a deschis odată pentru totdeauna noi
orizonturi pentru România, într-o Europă unită. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

La mulţi ani, Tulcea! La mulţi ani, Dobrogea!

La mulţi ani, România!

Radu Babuş - intervenţie cu titlul O zi importantă pentru istoria ţării noastre


este şi ziua de 14 noiembrie 1878, ziua în care Dobrogea revenea la patria mamă. Felicitări
tuturor dobrogenilor, oriunde s-ar afla!;

Domnul Radu Babuş:

"O zi importantă pentru istoria ţării noastre este şi ziua de 14 noiembrie 1878, ziua în care
Dobrogea revenea la patria mamă. Felicitări tuturor dobrogenilor, oriunde s-ar afla! "

Pentru dobrogeni, şi nu numai, ziua de 14 noiembrie este o zi specială, este ziua în care, în
anul 1878, Dobrogea a reintrat oficial în componenţa statului român modern, oraşul Constanţa
fiind efectiv teritoriu românesc din data de 23 noiembrie 1878, dată la care trupele armatei
române au intrat în oraş.

Congresul de pace de la Berlin, din iunie-iulie 1878, a recunoscut dreptul istoric al României
asupra Dobrogei. Mircea cel Bătrân, domnitorul Ţării Româneşti, îşi întinsese stăpânirea, la
sfârşitul secolului al XIV-lea, până la Marea Neagră. După moartea sa, Dobrogea a intrat în
componenţa Imperiului Otoman, însă teritoriul ei nu a fost integrat total structurilor noului
stăpân. Până în secolul al XVIII-lea, regiunea nu a fost decât o provincie de margine a
imperiului, populaţia românească continuând să vieţuiască atât în mediul rural, cât şi în cel
urban.

În anii 1877-1878, s-a desfăşurat conflictul militar dintre Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman,
al cărui principal scop a fost reorganizarea Ţărilor Balcanice. România a intrat în acest război
pentru a-şi cuceri, pe câmpul de luptă, independenţa proclamată la 9 mai 1877.
Într-o zi importantă a istoriei noastre şi, în acelaşi timp, dureroasă, Dobrogea, scena unor
confruntări militare în timpul războaielor ruso-turce, a revenit la patria mamă, în schimb, alte
teritorii au fost smulse, cele trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad şi Ismail.

Cu toate acestea, unirea Dobrogei cu România a reprezentat o etapă importantă în procesul de


unire naţională a românilor.

Aşadar, putem afirma că, în acest an, serbăm 139 de ani de la reîntregirea ţării.

Felicitări, dobrogeni! Felicitări, români!

Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu - declaraţie politică având ca subiect


diabetul;

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Declaraţia politică de astăzi are ca subiect diabetul. Alegerea acestei teme a fost ocazionată de
faptul că 14 noiembrie reprezintă Ziua Internaţională a Diabetului, dar şi pentru că incidenţa
acestei boli cronice în rândul populaţiei este din ce în ce mai mare şi, în mod alarmant, în
rândul copiilor şi al adolescenţilor.

Ziua Internaţională a Diabetului a fost creată în 1991, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi


de Federaţia Internaţională a Diabetului, ca răspuns la creşterea îngrijorării faţă de pericolul
tot mai mare asupra sănătăţii pe care îl reprezintă diabetul. Această zi a fost adoptată oficial şi
de Organizaţia Naţiunilor Unite, odată cu adoptarea Rezoluţiei 61/225.

Conform rapoartelor publicate de organizaţiile din domeniu, în Europa sunt aproximativ 60 de


milioane de persoane care suferă de o formă de diabet, iar alte 32 de milioane prezintă risc să
dezvolte această boală. Un studiu efectuat în anul 2014 spune că aproape două milioane de
români sufereau la acel moment de boala considerată epidemie mondială de OMS şi încă 3
milioane aveau prediabet. În acest moment, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt
trataţi 780.000 de diabetici, din care 240.000 dependenţi de insulină, 3.500 dintre aceştia sunt
copii.
Diabetul este de două tipuri. Tipul I se dezvoltă în copilărie sau la adolescenţă şi este în
strânsă legătură cu incapacitatea pancreasului de a produce insulină. Încă nu se cunosc metode
de a-l preveni şi este insulinodependent. Cel de tip II este o afecţiune metabolică şi este
caracterizat de un nivel ridicat al glicemiei.

Incidenţa crescută în lume a îmbolnăvirii de diabet tip II, în ultimii 50 de ani, este strâns
legată de cea a creşterii ratei obezităţii. Consumul de alimente grase, de băuturi carbogazoase
cu un conţinut foarte mare de zahăr şi derivaţi, sedentarismul, stilul de viaţă nesănătos în
general - toate duc la dezvoltarea bolii cunoscută şi sub numele de diabet zaharat.
Complicaţiile care pot decurge din diabet sunt şi ele numeroase: predispoziţie de până la patru
ori mai mare pentru afecţiuni cardiovasculare, amputări ale membrelor, orbire, insuficienţă
renală şi multe altele.

Chiar dacă apariţia bolii este favorizată şi de factori genetici, o parte importantă a
comportamentelor care duc la apariţia timpurie a diabetului poate fi controlată. Şi totul se face
cu ajutorul informării şi al prevenţiei. Noi, ca legiuitori, trebuie să luptăm pentru
implementarea unor cadre legislative care să încurajeze punerea pe piaţă a unor opţiuni de
hrană mai sănătoase, pentru susţinerea unor programe de screening care să ducă la
descoperirea bolii în stadii incipiente şi putem oferi de câte ori avem ocazia un exemplu prin
noi înşine de viaţă condusă în mod sănătos. Toate acestea ar duce şi la costuri mult mai
scăzute pentru tratarea bolnavilor de diabet, costuri care acum se ridică la sume de peste un
miliard de lei anual, un procent considerabil din totalul cheltuielilor pe sănătate, neluând în
considerare şi sumele presupuse de tratarea complicaţiilor care derivă din această boală
cronică.

Raluca Turcan - declaraţie politică Şantajează, oare, premierul Mihai Tudose


unele companii private?;

Doamna Raluca Turcan:

"Şantajează, oare, premierul Mihai Tudose unele companii private?"

Să spună care sunt companiile cu probleme pentru care aruncă în haos toţi agenţii economici
corecţi din economia românească. Urmăreşte, oare, premierul ceva necurat prin repetatele
"avertismente" publice pe care le transmite?
Toate companiile cu capital integral sau majoritar de stat îşi plătesc la timp obligaţiile la buget
şi obligaţiile faţă de furnizori? Cine îşi asumă răspunderea pentru căpuşarea acestora cu rude
şi clienţi politici, pentru stoarcerea de bani pe care Guvernul a declanşat-o în goana furibundă
după fiecare leu din economie?

Încurajează oare această retorică naţionalistă şi retrogradă a premierului, a PSD-ALDE,


atragerea de investitori străini?

Şi acum, o convingere a mea - premierul Tudose distruge grav credibilitatea României. Pentru
neputinţa şi nepriceperea propriului său Guvern, şi-a găsit un duşman - multinaţionalele.

Premierul are un discurs ceauşist, naţionalist, antieconomic şi antieuropean. La ultima


remaniere guvernamentală, a demonstrat clar că este un simplu executant al ordinelor
Dragnea-Vâlcov. Prin astfel de "executări", face însă foarte mult rău României.

Până va citi aceste întrebări, să fiţi siguri că euro a sărit de 4,64 lei!

Răzvan-Ilie Rotaru - declaraţie politică: Manipularea despre «scăderea»


salariilor;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Manipularea despre «scăderea» salariilor"

Manipularea cu scăderea salariilor este orchestrată de cei care au datorii mari la buget în
privinţa contribuţiilor sociale şi care nu vor mai putea acumula astfel de datorii, pentru că
banii datoraţi vor fi ai angajatului, nu ai firmei.

Ordonanţa adoptată în urmă cu câteva zile de Guvern nu prevede obligarea patronilor de a


creşte salariile brute cu valoarea echivalentă care se transferă din dreptul firmei, în dreptul
salariatului. Prin urmare, se prezumă că unii patroni vor scădea salariile.
De ce este fals argumentul celor care manipulează că vor scădea salariile?

Angajatorul nu are nicio cheltuială în plus cu salariul angajatului. Transferul a 20 de puncte


procentuale de la angajator în contul angajatului nu modifică costul total cu forţa de muncă.
Pur şi simplu, dacă un patron plăteşte acum un salariu de 2.200 de lei net, are un cost total de
3.900 de lei. Acelaşi cost total de 3.900 de lei îl va avea si de la 1 ianuarie 2018, după
transferul contribuţiilor, iar angajatul va primi tot 2.200 de lei net. Schimbarea este la
contribuţii, adică angajatorul va plăti, în 2018, doar 2,25%, contribuţia asiguratorie pentru
muncă, faţă de 22,75% cât plăteşte acum. În schimb, contribuţiile în contul angajatului cresc
de la 16,5%, cât sunt acum, la 35% anul viitor.

În contextul deficitului de forţă de muncă, angajatorul privat nu are deci, niciun motiv să
scadă salariul net. În condiţiile în care astăzi, este extrem de greu să găseşti forţă de muncă,
deci este ilogic să admiţi că patronii vor risca să-şi demotiveze ori să-şi piardă angajaţii,
micşorându-le salariile nete.

Companiile private pot scădea salariile şi în prezent, dar şi după o eventuală reglementare care
i-ar obliga să majoreze salariul brut cu valoarea reducerii contribuţiilor transferate. În fapt,
oricând, şi acum, şi în 2018, patronii pot ajusta salariile angajaţilor. Din această perspectivă
era o iluzie, o reglementare inutilă, introducerea acelei prevederi tranzitorii, reclamată
populist, care ar obliga să menţină salariile nete neschimbate. Orice patron poate să dea orice
salariu, în orice moment, pentru normă completă de muncă, atât timp cât salariul respectiv
este mai mare sau egal cu salariul minim pe economie şi este acceptat de angajat.

În România, în sectorul privat, salariile se negociază la valoarea netă, nu la cea brută. Este
complet ireal şi nejustificat ca, în condiţiile în care tu, ca patron, ai stabilit cu angajatul un
anumit salariu net, să propui diminuarea unilaterală, atât timp cât costurile tale nu se modifică.

În concluzie, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat nu creşte costul cu forţa de


muncă şi nu determină scăderea salariilor.

De ce este nevoie de această măsură?


Sunt două argumente esenţiale care justifică acest transfer al contribuţiilor.

În momentul în care contribuţiile devin ale salariatului, se transferă în contul său, plata
acestora de către angajator devine obligatorie, pentru că banii respectivi nu sunt ai
angajatorului, ci ai angajatului, angajatorul având doar obligaţia să-i reţină şi să plătească,
stopaj la sursă. Astfel, neplata sau întârzierea plăţii va atrage consecinţe, inclusiv penale.
Acesta este motivul pentru care patronii datornici de azi nu vor să se introducă această
măsură. Câştigurile sunt evidente, pentru că mai multe contribuţii vor aduce mai mulţi bani
pentru pensii şi sănătate.

Mai multe contribuţii pentru pensie în contul salariatului, înseamnă pensii mai mari după
ieşirea din activitate.

Aurel-Robert Boroianu - declaraţie politică intitulată După marţea neagră,


PSD-ALDE au inventat şi miercurea neagră;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"După marţea neagră, PSD-ALDE au inventat şi miercurea neagră"

După ziua de marţi, 10 decembrie 2013, marţea neagră sau ruşinea naţională, inventată de
PSD, din cauza încercării adoptării pe şest a unor legi sau amendamente controversate la legi,
care în opinia noastră, a liberalilor, dar şi a întregii societăţi civile şi a mass-media naţională şi
internaţională, însemna un profund regres democratic, precum şi un atentat nemaiîntâlnit la
statul de drept, prin care parlamentarii PSD îşi făceau singuri cadou o superimunitate, a urmat
ianuarie 2017, noaptea ca hoţii, atunci când PSD-ALDE au vrut să adopte tot pe şest, într-o
noapte, celebra, dar nu mai puţin controversata şi contestata O.U.G. nr. 13, care lua cu asalt
libertatea justiţiei, iar acum, la mai puţin de un an de la ultimul atentat la democraţie, PSD-
ALDE atentează şi la buzunarele salariaţilor şi ale mediului privat, inventând miercurea
neagră!

Cum este posibil ca, împotriva opiniei tuturor, atât a mediului privat, angajatori sau angajaţi, a
sindicatelor, a Consiliului Economic şi Social, a tuturor celorlalte partide parlamentare, PSD
şi ALDE să continue acest demers nefast, prin care dinamitează tot ce s-a construit până în
prezent în economia românească, în aproape 30 de ani de lupte serioase pentru consolidarea şi
stabilitatea economică a României?!

În miercurea neagră nu s-a inventat roata fiscalităţii, ci aceasta reprezintă doar un asalt fără
precedent al Guvernului Tudose la salariile românilor, la stabilitatea şi la predictibilitatea
bugetelor firmelor din România şi, implicit, a economiei!

Tripleta Dragnea-Tudose-Tăriceanu a promis salarii mai mari cu 25% din 1 ianuarie 2018,
medicilor, profesorilor şi altor categorii de salariaţi din sistemul public, şi dau în schimb, în
cel mai fericit caz, doar câţiva bănuţi în plus la unele salarii, cât să mai cumpere doar o ceapă
degerată!

Tripleta Dragnea-Tudose-Tăriceanu le-a promis pensionarilor că din ianuarie 2018 va avea


loc recalcularea tuturor pensiilor, printr-o lege nou-nouţă a pensiilor, minţind şi în acest caz,
amânând-o şi pe aceasta pentru a fi discutată altădată, undeva, cândva, în viitor!

Tripleta Dragnea-Tudose-Tăriceanu a promis neimpozitarea salariilor de până în 2.000 de lei,


iar acum trec toate contribuţiile de la angajator în responsabilitatea angajatului!

Tripleta Dragnea-Tudose-Tăriceanu a promis că va stimula piaţa muncii, prin crearea a


nenumărate locuri noi de muncă, şi acum alungă salariaţii din mediul privat, prin tăierea
iminentă şi substanţială a salariilor acestora!

Tot ei sunt cei care le-au promis românilor dezvoltare, salarii decente, un nivel de trai mai bun
şi foarte multe noi investiţii, dar, în schimb, au demonstrat în acest an că nu sunt în stare decât
să taie salariile, să taie investiţiile şi să gonească toţi potenţialii investitori şi să scumpească
tot ce se poate scumpi: carburanţi, energie electrică, gaze, alimente sau rate ale românilor la
bănci!

Îi întreb azi, aici, în Parlamentul României, pe toţi parlamentarii puterii, dacă îşi asumă în faţa
românilor toate aceste minciuni, toate aceste experimente sinistre, toate aceste scumpiri, tot
acest haos cu impact tragic asupra întregii societăţi româneşti şi a economiei în ansamblu?!
Robert-Nicolae Turcescu - consideraţii privind drepturile persoanelor cu
handicap;

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Mi-a scris recent domnul Mihai-Nicolae Sîrbu. Probabil numele vă sună cunoscut, pentru că
v-a scris şi dumneavoastră. Eu am ales să fiu vocea Domniei Sale în Parlament şi să îi spun
păsurile, poate, poate vom găsi împreună o soluţie.

Domnul Sîrbu este o persoană cu handicap şi spune că, pe an ce trece, drepturile sale în
această ţară se împuţinează. O mare parte din vină pentru acest lucru o purtăm şi noi,
parlamentarii României.

De exemplu, Domnia Sa spune că Legea a fost modificată, astfel încât persoanele cu handicap
pot circula gratuit pe Căile Ferate Române, doar strict alături de însoţitorii legali. Problema
este că atunci când însoţitorul legal nu poate să facă o călătorie de care persoana cu handicap
are nevoie, atunci aceasta din urmă este nevoită să plătească bilet întreg. Persoanele cu
handicap sunt deci constrânse să folosească biletele CFR gratuite doar alături de tutorele
legal, altfel îşi pierd practic acest drept. Mi se pare strigător la cer!

Mai mult, acelaşi domn Sârbu vine şi cu o idee bună. În cazul distanţelor lungi, de exemplu
Bucureşti-Timişoara, biletul CFR gratuit, acordat persoanelor cu handicap, ar trebui să poată
fi folosit, în cuantumul valorii sale, pentru curse low-cost cu avionul sau curse cu autocarul.
Ştiu, pare science-fiction, dar se practică în alte ţări şi nu ar trebui să fie imposibil nici la noi.

Oamenii cu handicap nu sunt aşa pentru că aşa au vrut. Mulţi s-au născut cu handicap şi au
nevoie să le fim alături, nu să le punem piedici.

Este timpul ca umilinţele la care aceşti oameni sunt supuşi zilnic să se oprească. Să nu îi mai
ţinem la cozi imense, pentru a dovedi că mâna sau piciorul lipsă nu au crescut la loc, să nu ne
mai imaginăm că oamenii aceştia trăiesc decent cu bruma de bani pe care o primesc de la stat,
să nu le mai dăm drepturi imaginare de care, de fapt, nu pot beneficia!
Giureci-Slobodan Ghera - declaraţie politică privind Populismul şi unitatea
Europei;

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

"Populismul şi unitatea Europei"

În zilele de 7 şi 8 noiembrie 2017, la Bruxelles, a avut loc Forumul Tinerilor Parlamentari


EU40, prilej cu care am avut şi eu onoarea de a participa la analiza unei teme foarte de
actualitate pentru politica europeană: "Populismul - o ameninţare pentru unitatea şi
democraţia europeană!"

Forumul Tinerilor Parlamentari s-a bucurat de participarea extraordinară a Preşedintelui


Parlamentului European, Antonio Tajani, a Preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude
Juncker, precum şi a altor oficiali europeni de prim rang, şi a avut ca scop, printre altele,
generarea unei cooperări mai bune între parlamentele naţionale şi Parlamentul European şi
găsirea unor răspunsuri precum - "Europa mai este bastionul democraţiei, libertăţilor şi
multiculturalismului şi încotro ne îndreptăm? "

A analiza populismul european, separat de populismul american sau cel din ţările arabe,
reprezintă o mare eroare, tocmai din cauza situaţiilor care determină astfel de manifestări
periculoase. Pe bătrânul continent, populismul s-a manifestat, cu putere, în special după
debutul crizei economice din 2008, criză care a fost moştenită din criza financiară americană.
Ulterior, acesta a dezvoltat o altă latură, odată cu accentuarea migraţiei populaţiilor de origine
arabă către ţările din Europa şi ca drept răspuns la populismul arab, care are ca scop final nu
declanşarea "războiului sfânt" împotriva "necredincioşilor", ci câştigarea de noi adepţi care să
poată fi manipulaţi ulterior. Aşa cum uşor se poate vedea, banii şi conflictele armate pe criterii
etnice reprezintă principalul factor generator de populism, fie că este vorba despre cel
european, arab sau american.

Soluţiile propuse de cei care aruncă cu promisiuni mincinoase prin intermediul, cel mai
adesea, al discursurilor bombastice, se rezumă la întoarcerea la popor şi la omul simplu, aşa
ca titlu general, fără însă să ofere soluţii concrete pentru problemele identificate.

De fapt, singurul caz pe care se sprijină populiştii, specialişti în vorbire meşteşugită de altfel,
este specularea nemulţumirii populaţiei, indiferent de nemulţumire, căutând să aducă în
mentalul colectiv faptul că autorităţile, indiferent care ar fi ele, tratează cu nepăsare nevoile
poporului şi ale omului simplu. Şi, de aici, specularea ideii că popoarele băştinaşe se bucură
de mai puţine drepturi decât imigranţii, că locurile de muncă sunt furate de mâna de muncă
mai ieftină, că cei de altă naţionalitate săvârşesc fapte reprobabile cu un puternic aspect
antisocial şi că autorităţile închid în mod premeditat ochii şi, nu în ultimul rând, interesul
cetăţeanului este privit ca rezervă la interesul de clasă a politicienilor.

Pe acest fundal au apărut din ce în ce mai multe mişcări anarhice, sub umbrela unor partide
politice sau unor mişcări autointitulate ca formaţiuni politice care insistă asupra faptului că
Uniunea Europeana ar fi un concept desuet sau că suveranitatea naţională a fost răpită de
instituţiile europene, într-un mod necinstit şi fără adeziunea poporului.

Într-adevăr, Uniunea Europeană se confruntă, în acest moment, cu multe manifestări


populiste, naţionaliste sau de extremă dreaptă, din păcate, în unele ţări aflându-ne în situaţia
predării guvernării unor coaliţii din care fac parte şi astfel de formaţiuni politice. Aceasta este
o situaţie care trezeşte, fără echivoc, un profund sentiment de îngrijorare, raportat la faptul că
scopul final al acestor mişcări este compromiterea Uniunii Europene.

Factorii decidenţi europeni au insistat în continuare pe durabilitatea acestei construcţii


europene, care promovează, cu particularitate, democraţia, libertatea şi multiculturalismul
alături de toleranţa religioasă.

Sorin-Ioan Bumb - declaraţie politică intitulată PSD îngrădeşte democraţia


parlamentară, punând pumnul în gura opoziţiei din Parlament;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"PSD îngrădeşte democraţia parlamentară, punând pumnul în gura opoziţiei din Parlament"

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră forţat de împrejurările nefericite, generate de colegii din
PSD, care au ales să ignore democraţia parlamentară şi să respingă dezbaterea moţiunii simple
depusă de PNL pe tema crizei din domeniul energetic.

Văd, mai nou, că derivele autoritariste ale PSD, care au dus România în pragul colapsului, au
început să se manifeste şi în interiorul Parlamentului, printr-o încercare disperată de a pune
pumnul în gura opoziţiei. Lucrurile trebuie însă spuse, de la această tribună, tocmai pentru a
permite prezentarea situaţiei reale în care se află ţara, din cauza măsurilor greşite pe care
Guvernul PSD le-a luat.

Textul moţiunii iniţiate de PNL nu făcea nimic altceva decât să arate adevăratele probleme
din industria energetică şi modul în care PSD bagă mâna în buzunarul românilor, mărindu-le
facturile la energie:

prin necesitatea de a importa gaze din surse externe, la preţuri mari, pentru că stocurile
prevăzute de ANRE nu vor ajunge pentru consumul populaţiei din această iarnă;

prin refuzul de a defini consumatorul vulnerabil şi de a adopta măsuri de protecţie a sa;

prin prelungirea unei scheme păguboase de subvenţionare a certificatelor verzi, care ne va


costa aproape 1.000 de dolari pentru fiecare român, în loc ca aceşti bani să meargă în
autostrăzi sau spitale;

prin deturnarea dividendelor companiilor energetice de stat şi alocarea acestor bani în plata de
noi ajutoare sociale;

prin falimentarea industriei româneşti de extracţie a cărbunelui şi promovarea importurilor de


cărbune;

prin numirea în conducerea companiilor de stat din sectorul energetic a unor incompetenţi cu
carnete de partid;

prin falimentarea producţiei de apă grea, necesară producerii de curent ieftin;

prin subvenţionarea pierderilor uriaşe din reţelele de termoficare ale Bucureştiului, în loc ca
banii să fie investiţi în reparaţii şi retehnologizări.

Iată deci că moţiunea PNL era cât se poate de pertinentă, acesta fiind şi adevăratul motiv
pentru care PSD nu a permis nici măcar discutarea ei. Faptul este confirmat şi de adresa
transmisă CSAT, de Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaţilor, prin care se atrage
atenţia exact asupra problemei importului de gaze naturale. Atunci PSD a acceptat acest
demers, pentru că a fost făcut într-un cadru restrâns, ferit de ochii presei. Când s-a pus însă
problema unei discuţii în plenul Camerei, transparent şi de faţă cu presa, PSD a ales să calce
în picioare orice noţiune de democraţie parlamentară sau naţiune de drept la exprimare,
respingând criticile la adresa Guvernului într-un mod jenant, băgând pumnul în gura opoziţiei,
aşa cum, de altfel, un membru al său nu a ezitat să-l ridice, la propriu, asupra unui coleg
parlamentar, într-o emisiune TV.
Florinel Stancu - declaraţie politică Aducem un omagiu eroilor căzuţi în luptă
şi multă recunoştinţă veteranilor Armatei române;

Domnul Florinel Stancu:

"Aducem un omagiu eroilor căzuţi în luptă şi multă recunoştinţă veteranilor Armatei române"

Săptămâna trecută, la 11 noiembrie mai exact, a fost marcată, în toată ţara, Ziua Veteranilor.
Autorităţile statului au organizat ceremonii militare şi religioase închinate celor care şi-au
jertfit viaţa pentru pace şi ordine şi i-a felicitat pe cei răniţi în urma luptelor.

Dar, trecând peste ceremonii, vreau să subliniez că statul român se mândreşte cu toţi veteranii
lui şi are grijă să le cinstească cum se cuvine memoria eroilor căzuţi la datorie, aşa cum
poporul român le este recunoscător acestor eroi nemaipomeniţi şi se roagă pentru sufletele lor.
Sacrificiul, pe care toţi militarii români l-au făcut, a fost făcut pentru o cauză nobilă. Ei au
fost cei mai fideli ambasadori ai ţării noastre. Au plătit cu viaţa pentru a învinge extremismul
din Afganistan şi din alte locuri instabile de pe glob. Au plătit pentru ca să ne asigure nouă,
celor de acasă, un viitor mai bun şi o ţară mai bine văzută în lume. Au plătit cu viaţa pentru a
se antrena şi a fi întotdeauna cei mai pregătiţi să ne apere. Şi când spun cei mai pregătiţi,
gândurile mele se îndreaptă către victimele exploziei din Poligonul de la Cincu unde, cu 7 ani
în urmă, în timpul desfăşurării unui exerciţiu tactic cu trageri de luptă, trei militari de la
Batalionul 26 Infanterie "Neagoe Basarab" din Craiova şi-au pierdut viaţa, iar alţi trei au fost
răniţi.

Pe această cale, transmit încă o dată familiilor toată recunoştinţa şi cinstea pe care le-o
purtăm. Le mulţumim şi regretăm. Curajul de care ei au dat dovadă este admirabil. Nu-i vom
uita niciodată, aşa cum nu-i vom uita nici pe cei 28 de eroi căzuţi pe câmpul de luptă din
Afganistan.

Astăzi, când a spune că eşti patriot al ţării tale pentru unii nu mai este la modă, militarii din
cadrul armatei române oferă o lecţie de patriotism în fiecare zi. Pentru ei ţara şi familia este
mai presus de orice pe lume.

De aceea, vă asigur că nu vom uita familiile îndurerate şi nu-i vom uita nici pe cei peste
25.000 de veterani! Ministerul Apărării Naţionale are prevăzute diverse forme de sprijin
pentru ei.
România s-a alăturat altor state care marchează această zi de 11 noiembrie din anul 2014. Prin
Legea nr. 150/2014 privind modificarea şi completarea O.U.G. nr. 82/2006 sunt recunoscute
meritele personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia
şi urmaşilor celui decedat. Astfel, după art. 6, a fost introdus un nou articol, care stipulează că
"în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor, pentru apărarea intereselor României, se
instituie Ziua Veteranilor, care se organizează anual, pe 11 noiembrie, prin grija Ministerului
Apărării Naţionale".

Este nespus de important că acest lucru se întâmplă şi că ne gândim mai des la ei, la veteranii
noştri. Ei trebuie să ştie că eroii nu mor niciodată pentru naţiunile din care s-au născut şi
pentru care, prin curajul lor, s-au jertfit. Vă mulţumim!

Tamara-Dorina Ciofu - declaraţie politică având ca temă Ziua Internaţională a


Educaţiei Copiilor Nevăzători;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor Nevăzători"

Începând din 1946, în data de 13 noiembrie a fiecărui an, se celebrează Ziua internaţională a
educaţiei copiilor nevăzători, întrucât este ziua de naştere a pedagogului francez Valentin
Hauy, 1745-1822, cel care a întemeiat prima şcoală pentru nevăzători din lume, la Paris, în
1784.

Totodată, în 1946, în SUA, a fost votată Legea protecţiei educaţiei nevăzătorilor. În acelaşi
an, a fost lansată prima revistă dedicată copiilor nevăzători şi a fost organizată Ziua naţională
a educaţiei copiilor nevăzători. Ulterior, acest eveniment a căpătat un caracter internaţional,
fiind marcat în lumea întreagă, inclusiv de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Consider că, în calitate de parlamentari, avem obligaţia să îmbunătăţim legislaţia în acest


domeniu, astfel încât cei peste 3.000 de copii nevăzători şi 100.000 de adulţi cu handicap
vizual, care trăiesc în România, să beneficieze de servicii publice adaptate pentru necesităţile
lor, astfel încât să se integreze în comunităţile în care trăiesc.
În urma dezbaterilor şi consultărilor publice pe care le-am organizat, atât în cadrul Comisiei
pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, cât şi în judeţul Botoşani
pe care îl reprezint în Parlament, am constatat că, deşi sunt acte normative prin care se
reglementează drepturile persoanelor cu probleme de vedere, nu sunt respectate întotdeauna,
nu sunt puse în practică aşa cum trebuie, sau avem dispoziţii legale lacunare ori neclare şi
practici administrative defectuoase.

De aceea, cred că, prin intervenţiile noastre concrete asupra legislaţiei primare, vor putea fi
prevenite conflictele apărute în relaţia persoanelor cu dizabilităţi de vedere cu administraţia
publică centrală sau locală.

Avem obligaţia să ne asigurăm că fiecare copil şi adult nevăzător primeşte resursele financiare
stabilite prin cadrul legislativ şi are acces nemijlocit şi neîngrădit la toate serviciile publice.

La nivelul copiilor nevăzători, am înţeles că manualele şcolare dedicate lor sunt foarte puţine
sau inexistente în anumite cazuri. La toate materiile, planşele şi cărţile pentru aceşti elevi se
tipăresc pe o hârtie specială care nu se găseşte în România, pentru că toate fabricile care
produceau această hârtie s-au desfiinţat. Aşadar, şcolile în care învaţă copiii cu dizabilităţi de
vedere trebuie să cumpere hârtia Braille din străinătate, ceea ce este destul de costisitor,
întrucât costă un euro o coală.

În legătură cu această problemă, vă propun ca, în cazul manualelor normale care vor fi editate
de Editura Didactică şi Pedagogică, şi cele în limbajul Braille să fie realizate tot de această
instituţie, pentru a nu mai exista probleme din acest punct de vedere.

În absenţa unei definiţii legale a termenului de nevăzător, unele comisii de evaluare a


persoanelor cu handicap au considerat că nevăzători sunt toţi cei care au handicap vizual şi au
comunicat această opinie caselor de pensii, fără a consulta Comisia Superioară de Evaluare a
Persoanelor cu Handicap Adulţi. În aceste condiţii, casele de pensii au emis decizii de pensii
în temeiul art. 59 din Legea nr. 263/2010.

Ulterior, Casa Naţională de Pensii Publice, considerând că nu s-a aplicat legea pensiilor
corect, a cerut anularea acestor decizii şi obligarea pensionarilor aflaţi în această situaţie la
restituirea sumelor primite cu titlu de pensie, încasate necuvenit, fără a avea vreo vină.
O problemă foarte importantă şi care afectează în prezent toate persoanele cu probleme de
vedere este cea a circulaţiei în zonele publice cu trafic intens.

În acest caz, deşi se prevede în O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice că
mijloacele de semnalizare rutieră pot fi însoţite şi de dispozitive speciale de avertizare, nefiind
o normă obligatorie, acest lucru nu se respectă.

În acest moment, în majoritatea oraşelor din ţară nevăzătorii aşteaptă instalarea sistemelor
sonore la semafoare. Acest lucru am înţeles că se poate face doar după ce administraţiile
locale vor implementa noi sisteme de semaforizare pentru managementul de trafic.

În opinia mea, este obligatorie montarea de instalaţii acustice pentru nevăzători la semafoarele
aflate în principalele locuri aglomerate din oraşe.

Aşa cum, în acord cu O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, nevăzătorii
sunt obligaţi să poarte, în deplasarea lor, baston de culoare albă, iar participanţii la trafic sunt
obligaţi să respecte semnalele nevăzătorilor, aşa se impune şi modificarea legislaţiei, astfel
încât mijloacele de semnalizare rutieră să fie însoţite obligatoriu de dispozitive speciale de
avertizare, cel puţin la nivelul semafoarelor.

De asemenea, în prezent nu se respectă facilitarea accesului efectiv al persoanelor cu handicap


la transport şi călătorie. Până la 31 decembrie 2010, autorităţile administraţiei publice locale
aveau obligaţia să ia măsuri pentru adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun aflate
în circulaţie, adaptarea tuturor staţiilor mijloacelor de transport în comun, conform
prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spaţiilor de acces spre uşa de intrare
în mijlocul de transport, montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor
cu handicap vizual şi auditiv în mijloacele de transport public şi imprimarea cu caractere mari
şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor mijloacelor de transport în comun.

De aceea, consider că se impun adoptarea unor măsuri imediate la nivel legislativ, în vederea
creşterii calităţii monitorizării, coordonării şi controlului activităţii autorităţilor publice
centrale şi locale, implicate în acordarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Tudor Ciuhodaru - declaraţie politică având ca subiect Programul pasta şi
periuţa de dinţi, pentru copiii României;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Programul pasta şi periuţa de dinţi, pentru copiii României"

Voi redepune propunerea mea legislativă, care prevede acordarea gratuită de produse de
igienă orală preşcolarilor şi şcolarilor din clasele I-VIII, în vederea susţinerii sănătăţii dentare.

Motivaţia introducerii unei astfel de măsuri de prevenţie este legată de datele negative privind
sănătatea dentară, determinate de o serie de indicatori, precum consumul de periuţe şi paste de
dinţi. Mai precis:

Majoritatea copiilor au carii - 75% pe dinţii temporari, iar 4 din 10 copii pe dentiţia definitivă.

Unul din cinci copii nu se spală pe dinţi aşă că...

400.000 nu au pus niciodată mâna pe periuţa de dinti şi nici nu ştiu ce gust are pasta de dinţi.

Majoritatea sunt din rural.

Nimic surprinzător, în condiţiile în care schimbă doar o dată la 2 ani periuţa şi utilizează doar
un tub şi un sfert, 75ml, de pastă de dinţi în fiecare an; durata medie de utilizare a unei periuţe
este mai mare de 8 ori, 2 ani, în urban şi de 40 de ori, 10 ani, în rural, faţă de durata
recomandată de utilizare ce este de maxim 3 luni.

Pentru corectarea acestor indicatori, proiectul meu de lege prevede că se acordă gratuit, o dată
la trei luni, preşcolarilor şi şcolarilor din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat,
produse pentru igiena orală, constând în paste şi periuţe de dinţi, în valoare de 0,1 ISR pe an.
Limita valorică cuprinde preţul produselor, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a
acestora.

Introducerea acestei măsuri de prevenţie permite atât asigurarea sănătăţii dentare, cât şi
diminuarea patologiei determinate, favorizate sau agravate de igiena orală necorespunzătoare.
Studiul de impact arată că implementarea acestei măsuri va necesita 800.000 ISR anual. În
schimb, se vor diminua eforturile financiare necesare asistenţei stomatologice gratuite legate
de igiena orală necorespunzătoare, cât şi cele legate de tratamentul altor afecţiuni determinate
de patologia dentară.

Fondurile pentru acordarea produselor pentru igiena orală, precum şi cheltuielile generate de
transmiterea acestor produse, beneficiarilor, se asigură de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Educaţiei Naţionale, care va fi suplimentat cu sumele necesare.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul aprobă prin
hotărâre, la propunerea Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului
Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, normele metodologice de aplicare
a prezentei legi potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, în care se vor
preciza cine se ocupă de achiziţionarea acestor produse, modalitatea de repartizare către
beneficiari şi metoda de evaluare a eficienţei măsurilor impuse prin acest act normativ.

Având în vedere argumentele prezentate, vă solicit sprijinul şi votul pentru adoptarea acestui
demers legislativ.

Vasile Cîtea - declaraţie politică intitulată Ieşenii au parte, zilnic, de o porţie de


monoxid de carbon, benzen sau particule în suspensie!;

Domnul Vasile Cîtea:

"Ieşenii au parte, zilnic, de o porţie de monoxid de carbon, benzen sau particule în suspensie!"

Capitala Moldovei se confruntă, încă din 2012, cu o problemă extrem de gravă, şi anume,
poluarea aerului. Vremurile când ieşenii se plimbau pe Bulevardul Copou pentru o "gură de
aer curat", se pare, au rămas doar nişte amintiri frumoase. Benzenul, monoxidul de carbon,
ozonul, dioxidul de sulf, oxizii de azot şi particulele în suspensie au pus stăpânire pe
bulevardele, în parcurile ieşene şi indirect şi în curţile locuitorilor din Iaşi.

Anii 2012, 2016 şi 2017 au înregistrat maxime istorice în ceea ce priveşte nivelul de poluare a
aerului în municipiul Iaşi. Unele particule nocive, conform ultimelor studii făcute de
specialiştii de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, înregistrează depăşiri ale mediei
zilnice de cel puţin 12 ori.

Dacă analizăm valorile de pe culoarele de mers ale maşinilor din intersecţiile aglomerate sau
bulevardele intens circulate, vom vedea valori ale poluării aerului atât de mari, încât sănătatea
cetăţenilor Iaşiului poate fi pusă în mare primejdie.

Ca să fim mai exacţi, în zona Podul de Piatră, Tătăraşi, Metalurgie şi Bularga, s-au înregistrat
şi peste 91 de depăşiri ale valorii limite zilnice de PM 10, pulberi in suspensie, încă din 2012.

Tocmai din aceasta cauză, Uniunea Europeană a ameninţat România cu declanşarea


procedurii de infringement, pentru motivul că ţara noastră nu îşi protejează cetăţenii împotriva
poluării cu PM 10, monitorizarea fiind făcută pentru 3 mari oraşe, Bucureşti, Braşov şi
evident Iaşi. Avertismentul Uniunii Europene este cu atât mai serios cu cât acest tip de
poluare afectează mai ales copiii, vârstnicii, bolnavii de astm, bolnavii cardiaci, putând
conduce, în anumite cazuri, şi la cancer pulmonar sau deces prematur.

Motivele creşterii indicelui de poluare, aşa cum apare din multe surse de cercetare, constau în
dezvoltarea industrială, metodele de încălzire folosite de populaţie şi traficul din municipiul
Iaşi.

Traficul greu încă este prezent pe arterele centrale din Iaşi, iar efortul autorităţilor locale,
acela de a limita traficul greu la anumite ore sau de a fluidiza circulaţia, are rezultate minore.

Programul "O zi în oraş fără maşină" ar trebui înlocuit cu programul "O lună în oraş fără
maşină", pentru a se vedea anumite rezultate, or, acest lucru este absurd, dar, dacă municipiul
ar avea un inel ocolitor, atât pentru traficul greu, cât şi pentru cel uşor, nu s-ar mai înregistra
nici ambuteiaje în trafic şi nici valori de poluare atât de crescute.

Extrem de curios este faptul cum autorităţile centrale au decis continuarea unor investiţii la
centurile ocolitoare ale altor localităţi în detrimentul Iaşiului, în timp ce Uniunea Europeană
ameninţa direct România cu infringement pentru poluarea rezultată din trafic, tocmai pentru
valorile depăşite înregistrate în municipiul Iaşi. Având un asemenea semnal de alarmă, nu
înţelegem cum inelul ocolitor al municipiului Iaşi a fost din nou "sărit" de la priorităţi, însă
avem totuşi încredere că actualii factori guvernamentali se vor apleca mai atent pe această
problemă şi vor finanţa corespunzător lucrarea reprezentată de centura ocolitoare a Iaşiului,
prin aceasta rezolvându-se şi problema poluării cu monoxid de carbon şi alte substanţe nocive
care îmbolnăvesc treptat, dar constant, populaţia Iaşiului.

Viorica Cherecheş - declaraţie politică cu titlul Dispariţia necontrolată a


pădurilor are consecinţe grave asupra mediului înconjurător;

Doamna Viorica Cherecheş:

"Dispariţia necontrolată a pădurilor are consecinţe grave asupra mediului înconjurător"

Pădurile României dispar. Zilnic se defrişează 41 de hectare de pădure, dintre care o mare
parte o reprezintă tăierile ilegale, arată datele Romsilva. Se taie peste 3 hectare de material
forestier la fiecare oră, potrivit rapoartelor internaţionale. În acest ritm, din anul 2000 încoace
au fost defrişate ilegal aproape 300.000 de hectare de pădure.

Dispariţia pădurilor este o problemă care ne priveşte pe fiecare dintre noi. Nu trebuie să
pierdem din vedere faptul că pădurile sunt cele care ne oferă gratuit aerul pe care îl respirăm,
că ele contribuie cel mai eficient la încetinirea încălzirii globale, că ne oferă materie primă
pentru industrii, că tot ele ajută la reglarea cantităţii de precipitaţii.

Pădurile trebuie să fie una dintre principalele preocupări ale acestui Guvern, care doreşte
protejarea fondului forestier şi susţine împăduririle masive. Şi societatea civilă are astăzi în
România un rol extrem de important şi este din ce în ce mai activă în acest demers.

Tornadele din verile trecute, ploile torenţiale, creşterea debitelor râurilor au ras de pe faţa
pământului agoniseala de o viaţă a sute de oameni şi toate acestea au fost cauzate, spun
specialiştii, de defrişările ilegale. Mulţi simt o mare sete de a distruge pădurea şi de a o
exporta pe bani grei. Zeci de hectare de copaci s-au transformat peste noapte în buşteni care
au plecat la export ca materie primă. Acest dezastru ar trebuie să ne îngrijoreze pe toţi, pentru
a preîntâmpina dereglările climatice, inundaţiile, eroziunile şi alunecările de teren.

Fiecare dintre noi ar trebui să fie conştient de pericolul încălzirii globale, să ia atitudine şi să
militeze pentru protejarea şi conservarea pădurilor.
Mai dureros este faptul că, prin dispariţia acestor păduri, a fost distrus iremediabil habitatul
animalelor sălbatice, care în ultima perioadă atacă oamenii în gospodării. Nu este zi în care să
nu auzim sau să citim de urşi care au atacat oameni şi animale în Braşov, Mureş, Maramureş,
Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Harghita, iar lista poate continua. Oamenii sunt disperaţi, iar
autorităţile ridică din umeri şi nu au soluţii la probleme.

Sunt un om care ştie cu siguranţă că o bună gestiune a resurselor naturale este secretul unei
dezvoltări economice şi sociale durabile. Sunt un om care a trăit zeci de ani în preajma pădurii
şi cunoaşte îndeaproape problemele acesteia. Cred că un bun management în prezent
presupune mult mai puţine cheltuieli mâine, dar mai ales sunt un om care crede că viaţa
oamenilor este prioritară. Este necesar ca în termenul cel mai scurt să fie capturate
exemplarele care atacă oamenii şi animalele din zonele locuite, dar şi elaborarea în regim de
urgenţă a unei strategii şi legislaţii aferente.

Vă rog să reflectaţi cu maximă responsabilitate asupra acestui subiect!

Constantin-Cătălin Zamfira - despre criza forţei de muncă din România;

Domnul Constantin-Cătălin Zamfira:

Astăzi voi prezenta o problemă stringentă, care nu mai poate fi amânată sau ignorată.

Criza forţei de muncă din România devine, pe zi ce trece, tot mai mare şi tot mai apăsătoare.

Înainte de a fi parlamentar în Camera Deputaţilor şi înainte de a fi membru al Comisiei pentru


muncă şi protecţie socială, am fost om de afaceri şi ştiu că, fără o echipă de profesionişti
dedicaţi unui anume domeniu, nu se pot bune bazele solide ale unui business competitiv şi de
succes.

România a rămas acum fără mână de lucru... căutăm cu zilele un instalator, o asistentă, o
bonă, sau un electrician şi exemplele ar putea continua la nesfârşit...
Sunt conştient că există în continuare elite şi specialişti care vor să ducă ţara asta pe făgaşul
normal, dar mulţi au preferat să plece.

Ţara noastră e lovită acum de o depopulare continuă, dublată de o migraţie masivă a forţei de
muncă.

A 13-a ţară că mărime din Europa, cu peisaje de vis şi oportunităţi multiple, a ajuns să fie
părăsită de mulţi români, iar fenomenul se acutizează de la an de an.

Avem valuri de migrare şi avem spor demografic negativ.

Ştiu că interesul Guvernului PSD-ALDE pentru ameliorarea acestui fenomen în creştere este
unul special.

De altfel, chiar zilele trecute, am aflat cu multă încântare că Ministerul Dezvoltării Regionale,
Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a lansat mai multe ghiduri privind accesarea
fondurilor europene.

Acesta este cel mai mare pachet de măsuri finanţate din fonduri europene destinat şomerilor şi
tinerilor. Suma se ridică la valoarea totală de 550 de milioane de euro pentru firmele care vor
să angajeze şomeri şi tineri, în special din mediul rural. Aici vorbim de scheme de granturi, iar
contribuţia privată este sub 5%, deci nu există o povară administrativă pentru firme.

Guvernul PSD -ALDE a demarat deja numeroase campanii de atragere a celor plecaţi peste
graniţe şi a lansat diverse programe de remediere a unor probleme din sănătate, educaţie,
salarizare, asta pentru că este clar că avem nevoie de oameni bine pregătiţi în toate domeniile,
dar mai ales în educaţie, sănătate, sau domeniul juridic.

România, pe care vrem să le-o oferim familiilor şi copiilor noştri, este una într-o continuă
dezvoltare economică şi socială, rata şomajului este la un minim istoric, puterea de cumpărare
a câştigului salarial mediu creşte, în timp ce exporturile sunt la cifre încurajatoare....
Acum ar fi un moment oportun pentru o dezbatere serioasă legată de măsurile şi soluţiile pe
care ar trebui să le luăm, în aşa fel încât românii aflaţi la muncă peste hotare să revină acasă.
Cred că toţi suntem conştienţi că avem nevoie de experienţa şi de cunoştinţele acumulate în
străinătate, ale tuturor românilor!

Mircea Marius Banias - consideraţii privind Ziua Dobrogei;

Domnul Mircea Marius Banias:

Astăzi, 14 noiembrie, sărbătorim 139 de ani de când Dobrogea a revenit în componenţa


Regatului României şi 2 ani de când s-a proclamat Ziua Dobrogei, ca sărbătoare naţională.

Istoria Dobrogei este una interesantă. Deşi locuită de geţi şi daci, colonizată de greci şi apoi
cucerită de romani, Dobrogea nu a făcut parte din Ţara Românească decât în timpul domniei
lui Mircea cel Bătrân. După moartea acestuia, Dobrogea a fost reocupată de Imperiul Otoman.
Poziţia sa geografică şi importanţa strategică au făcut din Dobrogea un teritoriu mult râvnit de
vecinii noştri, dar, în mod interesant, au făcut din ea şi un teritoriu cu adevărat multicultural,
în care locuiau - şi locuiesc în continuare - minorităţi importante de turci, tătari şi lipoveni.

La data de 14 noiembrie 1878, Dobrogea s-a alăturat Regatului României, în urma victoriei în
faţa Imperiului Otoman, în războiul ruso-româno-otoman, cunoscut pentru noi mai bine sub
numele de Războiul de Independenţă. Principele Carol I proclama alipirea cu România,
spunându-le cetăţenilor prin Proclamaţia către dobrogeni: "...cele mai sfinte şi mai scumpe
bunuri ale omenirii - viaţa, onoarea şi proprietatea - sunt puse sub scutul unei Constituţii".

Dobrogea lui Mircea cel Bătrân devine aşadar Dobrogea noastră.

Din nefericire, aşa cum ne-a demonstrat istoria în repetate rânduri, o victorie românească
reuşeşte rareori fără mari sacrificii. Pentru recunoaşterea alipirii Dobrogei, Imperiul Ţarist a
cerut - şi a primit - părţi din Basarabia. Atunci când nu a pierdut teritorii, România a plătit
preţul în sânge, cu pierderi zdrobitoare de vieţi omeneşti în timpul Primului Război Mondial,
în urma căruia s-a continuat aducerea teritoriilor româneşti sub steagul ţării şi s-a realizat
Marea Unire.
Doresc să închei, prin a mulţumi colegilor care au decis, în 2015, prin vot, stabilirea zilei de
14 noiembrie ca sărbătoare naţională. Apreciez recunoaşterea care se oferă Dobrogei prin
acest gest şi îmi doresc ca valoarea strategică şi economică a acestei regiuni să fie în
permanenţă recunoscută. Înaintaşii noştri nu au plătit un preţ atât de mare pentru a o recupera,
pentru a fi lăsată, în ziua de astăzi, în paragină.

Vasile Cocoş - declaraţie politică cu titlul Salariaţii vor simţi beneficiile trecerii
contribuţiilor sociale obligatorii în salariul brut lunar, începând cu 1 ianuarie 2018;

Domnul Vasile Cocoş:

"Salariaţii vor simţi beneficiile trecerii contribuţiilor sociale obligatorii în salariul brut lunar,
începând cu 1 ianuarie 2018"

În ultimele săptămâni, s-a vorbit foarte mult în spaţiul public despre cât de rău va fi pentru
salariaţii români, dacă se vor introduce în salariul lunar brut individual contribuţiile sociale
obligatorii ale angajatorului.

După ce Guvernul României a adoptat miercuri, 8 noiembrie 2017, Ordonanţa de urgenţă nr.
79 privind unele modificări la Codul fiscal, mass-media catalogând aceste modificări drept o
Revoluţie fiscală, o mare parte a românilor a înţeles că aceste modificări sunt necesare şi bine-
venite.

În speţă, introducerea contribuţiilor sociale obligatorii din sarcina angajatorului în salariul


brut lunar al salariatului este benefică pentru acesta.

Sunt unul dintre parlamentarii PSD cu expertiză în zona drepturilor salariale, care am studiat
cu mare atenţie acest aspect şi, după ce am procedat la simularea calculelor pentru diverse
mărimi de salariu, începând cu cel minim pe economie şi comparând procedura actuală cu
ceea ce se va aplica începând cu 1 ianuarie 2018, am constatat că salariaţii români vor avea
cel puţin următoarele avantaje:
Creşterea salariului brut lunar va duce la creşterea numărului de puncte pentru pensie,
deoarece numărul de puncte de pensie se calculează prin raportarea câştigului salarial brut
lunar la câştigul salarial mediu brut pe economie comunicat lunar de Institutul Naţional de
Statistică;

Creşte în sumă absolută nivelul contribuţiei individuale la fondul de sănătate;

Creşte în sumă absolută nivelul contribuţiei individuale la fondul individual de pensie,


inclusiv la fondul individual din Pilonul II de pensie;

Creşte salariul net lunar, aceasta ca urmare atât a creşterii nivelului deducerii personale, cât şi
ca urmare a reducerii impozitului pe venitul salarial de la 16% la 10 %.

Am convingerea că angajatorii vor găsi soluţii de menţinere în 2018 cel puţin a salariului net
lunar individual avut la 31 decembrie 2017 şi, după analize atente, vor găsi soluţii de
compensare a eventualelor creşteri a fondului de salarii lunar.

Asigur românii că toate prevederile din O.U.G. nr. 79/2017 privind modificarea Codului fiscal
au fost făcute pentru binele românilor şi al României.

Maricela Cobuz - declaraţie politică privind Ziua mondială a diabetului - 14


noiembrie 2017;

Doamna Maricela Cobuz:

"Ziua mondială a diabetului - 14 noiembrie 2017"

Ziua mondială a diabetului zaharat este sărbătorită în fiecare an, la data de 14 noiembrie.
Această zi are loc la nivel internaţional, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet, IDF,
cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, şi a fost propusă în 1991, ca urmare a creşterii
numărului pacienţilor cu această boală. Anul acesta, femeile cu diabet zaharat reprezintă
abordarea principală a discuţiilor, tema fiind "Femeile şi Diabetul - dreptul nostru la un viitor
sănătos." Există peste 199 de milioane de femei care au diabet la nivel mondial, conform
Federaţiei Internaţionale de Diabet, IDF. Multe dintre aceste paciente nu au acces la educaţie,
tratament sau îngrijire.

Acceptarea unei boli cronice depinde de echilibrul optim între responsabilitatea medicului şi
cea a pacientului, aflaţi într-un raport de parteneriat. Procesul de adaptare este de natură
dinamică. Persoana cu diabet zaharat va evolua de la stadiul de pacient în sensul său pasiv, la
stadiul de implicare activă şi de coterapeut, ceea ce va produce o creştere a autonomiei. Prin
cerinţele şi rigorile suplimentare pe care le reclamă, apariţia unei complicaţii cronice
reprezintă o nouă fază de adaptare în evoluţia diabetului, care este trăită ca un nou obstacol
psihologic în viaţa persoanei cu diabet zaharat.

Dacă până acum se putea spune că diabetul zaharat era o condiţie nonletală cu care se putea
trăi, existând o persoană cu diabet şi nu un bolnav, în acest moment diabetul devine o boală,
iar persoana care suferă de diabet zaharat complicat se numeşte bolnav.

În România, conform datelor furnizate de Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în


Sănătate Publică, numai în primul semestru al anului 2016 au fost înregistrate 38.590 de
cazuri noi de persoane care suferă de diabet zaharat, comparativ cu anul 2015, când au existat
cu 4.000 de cazuri mai puţin. În evidenţă sunt aproape un milion de persoane bolnave, mai
exact 991.537.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate
pentru anii 2017 şi 2018, pentru copiii cu diabet zaharat au fost crescute testele de
automonitorizare, trimestrial, la 400. Ministerul Sănătăţii vine în sprijin, prin programele de
screening, pentru testarea unor posibile complicaţii la un număr de 782.430 bolnavi cu diabet
zaharat, precum şi prin dozarea hemoglobinei glicozilate. Bolnavii sunt automonitorizaţi prin
testele oferite gratuit în cadrul Programului naţional de diabet.

"Diabetul există la toate naţiile, în toate nivelele societăţii, la săraci şi la bogaţi, la negri şi
albi, la cei foarte educaţi şi la cei needucaţi, la cei religioşi şi atei, la politicieni faimoşi şi la
persoane necunoscute, fără adăpost" (Etu - Seppala L: Long Way but real Hope. Diabetes
Voice, 2001).

Oana-Silvia Vlăducă - declaraţie politică intitulată Podul de flori peste Prut s-a
transformat în «Podul faptelor»;

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Podul de flori peste Prut s-a transformat în Podul faptelor"


Vicisitudinile istoriei au făcut ca poporul român să aibă parte de multe încercări de-a lungul
veacurilor. Nu este colţ de ţară care să nu fi fost udat cu sudoare şi sânge, nu este loc care să
nu fi cunoscut ce înseamnă sacrificiul suprem. Sunt momente care s-au întâmplat şi cărora
poporul român le-a fost părtaş. Poate tocmai acest curs al destinului, mai îndepărtat sau mai
recent, ne-a făcut mai înţelepţi. Şi am înţeles că istoria se construieşte prin fapte, dedicate
memoriei celor care au crezut în idealurile de veacuri şi lăsate moştenire generaţiilor care vor
veni.

Înţelegând însemnătatea faptelor, în urmă cu câţiva ani judeţul Dâmboviţa a început frumoasa
misiune de a contribui la transformarea Podului de flori de peste Prut, într-un "poc!" al
lucrurilor reale, concrete. Înfrăţirile pe care le-am realizat cu Raioanele Ialoveni şi Ştefan
Vodă au fost modelul depăşirii acestui stadiu al cuvintelor frumoase şi al întâmplării faptelor
de care vorbeam la început.

Ştim că educaţia tinerei generaţii constituie cel mai important reper al societăţii şi o investiţie
în viitor. De aceea, am ales să oferim susţinere tocmai în infrastructura educaţională, şi
anume, construirea unei grădiniţe în localitatea Ruseştii Noi din Ialoveni, respectiv
reabilitarea unuia dintre cele mai valoroase licee din Raionul Ştefan Vodă.

Am înţeles, în felul acesta, să construim o legătură vizibilă, palpabilă, care să dea consistenţă
relaţiei dintre noi şi românii de peste Prut. Ambele parteneriate investiţionale au fost în acest
sens gândite, iniţiate şi duse la îndeplinire, iar rezultatele au fost pe măsură.

Inutil va fi, dragi colegi, să vorbim şi să tot vorbim despre legătura de frăţietate cu Republica
Moldova, dacă nu vom şti să oferim sprijin necesar politic, în relaţia cu partenerii occidentali,
pe zona domeniilor cheie - educaţie, independenţă energetică.

Asta a înţeles să facă Guvernul României, asta a făcut judeţul Dâmboviţa şi acesta cred că
trebuie să fie drumul spre care eforturile merită îndreptate: grădiniţe, şcoli, transport şcolar,
burse educaţionale etc.

Vă asigur, în acelaşi timp, că românii de acolo înţeleg aceste gesturi pe care ţara noastră le
face şi preţuiesc eforturile noastre.
După acest demers comun, am înţeles şi eu, o dată în plus, că uniţi în dorinţa de a construi,
mai ales pentru tânăra generaţie, putem face ca proiectul nostru comun să devină lealitate.
Indiferent cum i-am spune, indiferent cum l-am numi, drumul este acelaşi. Vorbim aceeaşi
limbă, fără traducător, drapelul are aceleaşi trei culori, iar imnurile noastre sunt
complementare. Costumele populare au aceeaşi frumuseţe aparte, care vorbeşte despre tradiţii,
iar cântecele populare vechi spun aceeaşi poveste.

Văzând toate acestea, înţelegem că eforturile noastre, ale tuturor, trebuie să continue, iar
Republicii Moldova să i se recunoască locul pe care îl merită, în Comunitatea Europeană, în
familia unită, pentru a-şi continua drumul reformelor şi al dezvoltării.

Nu va fi uşor, dar sunt convinsă că, parcurgându-l împreună şi având sprijinul fiecărui român,
vom reuşi. Suntem datori faţă de noi, faţă de strămoşi şi faţă de generaţiile care vor veni!

Ion Spânu - consideraţii referitoare la Ziua internaţională a toleranţei;

Domnul Ion Spânu:

"Ziua Internaţională a toleranţei"

În 1995, UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie ca Ziua Internaţională a Toleranţei,


pentru ca oamenii să conştientizeze pericolele intoleranţei, iar în anul următor Adunarea
Generală a ONU a invitat ţările membre să sărbătorească în fiecare an această zi, prin acţiuni
de promovare a toleranţei şi păcii.

În 1986 reprezentanţii UNESCO reuniţi la Paris au enunţat Declaraţia principiilor toleranţei


care o definea ca "responsabilitatea care susţine respectarea drepturilor omului, a
pluralismului, a democraţiei şi a statului de drept, ca atitudine activă de recunoaştere a acestor
valori şi ca o virtute care face ca pacea să fie posibilă, înlocuind cultura războiului cu cea a
păcii".

În esenţă, toleranţa nu înseamnă nici indulgenţă, nici indiferenţă, ci respectul şi aprecierea


diversităţii culturale şi a formelor ei de expresie, a opiniei contrare, a deciziilor altor oameni,
grupuri, popoare sau religii. Toleranţa recunoaşte drepturile universale ale omului şi libertăţile
fundamentale şi asigură supravieţuirea comunităţilor mixte în orice regiune a lumii.

Declaraţia UNESCO susţine că toleranţa nu este doar o datorie morală, ci şi o cerinţă politică
şi legală pentru indivizi, grupuri sau state. Nedreptatea, violenţa, discriminarea şi
marginalizarea sunt forme ale intoleranţei. Educaţia pentru toleranţă trebuie îndreptată
împotriva fricii şi excluziunii şi spre dezvoltarea capacităţii tinerilor de a judeca liber şi
independent. Diversitatea religioasă, lingvistică, culturală şi etnică nu trebuie să fie pretext al
conflictelor, ci să îmbogăţească viaţa noastră comună.

Toate aceste aspecte sunt promovate, susţinute şi aplicate de Partidul Social Democrat, prin
Programul său de guvernare, de la care vă asigur, stimaţi colegi, că parlamentarii şi
guvernanţii PSD nu vor face rabat.

Toleranţa şi intoleranţa sunt în toate faptele noastre de viaţă, ale copiilor, tinerilor şi adulţilor,
de la jocul din grădiniţe, până la jocul marilor puteri, în familie, circulaţia pe stradă,
convieţuirea vecinilor, în milioanele de procese din tribunale, în toate instituţiile publice.

Într-o lume şi un timp al mondializării, al diversităţii şi al mobilităţii, toleranţa în familie, în


comunitate sau între state - reprezintă o necesitate mai mult decât oricând.

Dumitru Oprea - declaraţie politică intitulată Guvernul PSD-ALDE i-a umilit


încă o dată pe ieşeni. A câta oară?;

Domnul Dumitru Oprea:

"Guvernul PSD-ALDE i-a umilit încă o dată pe ieşeni. A câta oară?"

Acum o săptămână, atrăgeam atenţia asupra faptului că Executivul României i-a luat ostatici
pe ieşeni în disputele politice locale din interiorul PSD-ului.
Este deja prea gravă privarea Regiunii Nord-Est şi a Iaşiului de resursele necesare, pentru
dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare şi rurale. Pe lângă acest fenomen, Iaşiul mai trece
printr-o nouă umilinţă - acţiunile anunţate, pentru 23 şi 24 noiembrie, menite să dea startul
Sărbătorii Centenarului României Mari, au fost amânate pentru o dată viitoare.

Sunt două cauze ale acestei situaţii: pe de o parte, dispreţul suveran al guvernării Dragnea-
Tudose faţă de Iaşi şi Moldova, inclusiv prin aprobarea, abia pe 5 octombrie, a bugetului
acelor evenimente; iar pe de altă parte, incompetenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi
de a demara organizarea şedinţei Guvernului, respectiv a Parlamentului României.

Trist este că amânarea acestor evenimente a fost confirmată oficial doar prin intermediul CJ
Iaşi, ceea ce demonstrează, încă o dată, că atât Guvernul, cât şi premierul nu au pic de respect
faţă de ieşeni.

Consiliul Judeţean Iaşi a motivat anularea evenimentelor prin "agenda încărcată" a


premierului şi a miniştrilor săi. Într-adevăr, agenda guvernanţilor a fost teribil de încărcată în
ultima vreme, pentru a distruge ultima brumă de predictibilitate din economie şi a sădi, cu
mult devotament, neîncrederea totală în şansele României de a se dezvolta în următorii ani.

Dumitru Lupescu - declaraţie politică despre Discriminarea rezerviştilor,


bărbaţi şi femei, deopotrivă, prin art. 40 din O.U.G. nr. 57/2015 şi mai ales prin O.U.G. nr.
59/2017;

Domnul Dumitru Lupescu:

"Discriminarea rezerviştilor, bărbaţi şi femei, deopotrivă, prin art. 40 din O.U.G nr. 57/2015
şi, mai ales, prin O.U.G nr. 59/2017"

Camera Deputaţilor, ca for decizional, a primit Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, PL-x 310/2017, privind modificarea şi completarea unor
acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Azi se află la avizare, punctul 3 din ordinea
de zi, la Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor.
Mă adresez dumneavoastră, în calitatea pe care o aveţi în Camera Deputaţilor, cât şi în baza
declaraţiilor asumate privind lupta împotriva a ceea ce se numeşte, îndeobşte, "sistemul",
rugându-vă să interveniţi în următoarele situaţii:

I. Supunerea la vot, în Camera Deputaţilor, a art. 40 din O.U.G. nr. 57/2015, al cărui raport
este gata în Comisia de muncă, aşteptându-se avizul Guvernului, în sensul propunerii noastre
de respingere.

În fapt, constatând discriminarea în interiorul sistemului militar, produsă de O.U.G nr.1/2011,


care a introdus diferenţele catastrofale între rezervişti cu aceeaşi vechime, aceeaşi funcţie,
acelaşi grad, la propunerea SCMD, a fost elaborată Legea pensiilor militare de stat, Legea nr.
223/2015. Aceasta nu a fost aplicată, deoarece premierul Ponta a stabilit data de intrare în
vigoare, nu în 30 de zile, ci la 1 ianuarie 2016, fapt de care a profitat partea kaki a
"Sistemului", pentru a-şi acoperi ilegalităţile comise în 2011, drept probă, auditul efectuat la
MApN, de Curtea de Conturi, în 2012.

Această parte a "Sistemului" a introdus, fără ca Guvernul Cioloş, abia numit, să observe o
întreagă ordonanţă în 30 de articole, drept articol - nr. 40, într-o banală O.U.G care se dădea,
anual, în decembrie, pentru stabilirea salarizării civililor pe anul următor. Prin art. 40, din
O.U.G nr. 57/2015, pe lângă discriminările din interiorul structurilor militare, s-a legiferat
discriminarea militarilor faţă de magistraţi şi alte categorii socio-profesionale. Prin aceasta au
fost încălcate prevederile Deciziei nr. 20 din 2 februarie 2000 a CCR, în Dosarul 5A/2000,
care stabilea identitatea şi imposibilitatea separării juridice a "pensiei de serviciu pentru
cadrele militare şi pentru magistraţi". Numai pentru rezervişti s-a stabilit, în mod
discriminatoriu, coborârea limitei de 100% la 85% din venitul brut impozabil şi a bazei de
calcul de la 80% la 65%.

Tot discriminatoriu şi ilegal s-au introdus, în baza de calcul a pensiei de serviciu, pensia
privată, numită "suplimentară", instituită în 1967 ca "altceva decât pensia militară de stat",
printr-o contribuţie de 5% - 25% din venitul net al militarilor şi al poliţiştilor şi, retroactiv,
contribuţiile la pensie ale rezerviştilor care au lucrat în calitate de civili, în varii domenii, după
trecerea în rezervă.

Şi, tot abuziv şi discriminatoriu, li s-a luat militarilor şi poliţiştilor dreptul de a opta, timp de 5
ani, între a deveni rezervişti, din punct de vedere juridic, sau a rămâne asistaţi social pe
punctul de pensie, conform Legii nr. 263/2010.
Ca urmare a celor de mai sus, discrepanţele dintre promoţiile de rezervişti s-au triplat sub
aspectul cuantumului - cei ieşiţi înainte de 31 decembrie 2015 faţă de cei pensionaţi după 1
ianuarie 2016 - iar discriminarea între rezervişti şi pensionarii civili din Pilonul I, beneficiari
de legi ocupaţionale, s-a legiferat.

II. Amendarea O.U.G nr. 59/2017, în sensul eliminării rezerviştilor din noua lege, numită
"Legea pensiilor speciale", pe următoarele considerente:

Constituţional, "activitatea" militarilor şi a poliţiştilor este considerată altceva decât munca


prestata de civili şi nu se regăseşte în Codul muncii, pentru că, prin Constituţie, art. 42, se
interzice folosirea, în cazul militarilor şi poliţiştilor, a termenului de "muncă forţată".

Conform tuturor adreselor primite în 2016 şi 2017 de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale,
ultima fiind nr. 2735/AMR/29 septembrie 2017, Ministerul Muncii nu are competenţă, de la 1
ianuarie 2016, şi nu poate iniţia acte legislative în privinţa sistemului militar.

În plus, pensiile militare nu sunt considerate speciale, ci pensii de serviciu, care sunt
reglementate prin statute profesionale, orice iniţiativă aparţinând Ministerului Apărării, în
calitate de coordonator al sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În mod ilegal, aşadar, actualul ministru al muncii i-a introdus pe rezervişti cap de afiş în
O.U.G nr. 59/2017, aflat astăzi ca proiect legislativ în Camera Deputaţilor, PL-x 310/2017, şi
i-a supus unei ample ofensive mediatice de denigrare şi umilire.

Prin O.U.G nr. 59/2017, discriminarea faţă de magistraţi se păstrează, invocându-se decizii ale
CCR, prin fals, deoarece amintita Decizie nr. 20, din 2 februarie 2000, statua deplina egalitate
de tratament între militari şi magistraţi, atât în activitate, cât şi la pensie. O.U.G nr. 59/2017
legiferează, în plus, discriminarea rezerviştilor militari şi poliţişti faţă de toate categoriile
socio-profesionale civile prin faptul că rezerviştii reprezintă singura categorie la care calculul
pensiei se face după net, nu după brutul impozabil şi singura categorie la care pensiile
îngheaţă până la moarte, deoarece nu mai cresc nici în conformitate cu creşterile salariate la
activi, nici cu rata inflaţiei.

În fapt, pensiile civililor cresc cu creşterea punctului de pensie şi cu rata inflaţiei, în timp ce,
deja discriminaţi, rezerviştii trebuiau să opteze ori pentru aplicarea procentuală a creşterii
unor elemente din veniturile activilor, ori pentru indexarea cu rata inflaţiei. Spre exemplu,
anul acesta indexarea a fost în ianuarie de 5,25% pentru toţi pensionarii, pensionarilor civili
le-a crescut pensia şi cu punctul de pensie, în timp ce rezerviştilor creşterea cu 15% a soldei
de funcţie nu le-a adus în plus niciun ban.

De azi înainte, însă, prin adoptarea de dumneavoastră a O.U.G nr. 59/2017, în forma propusă,
discriminarea este totală, deoarece, prin introducerea expresiei "indicator definitiv", pensiile
de stat militare nu vor mai creşte nici cu rata inflaţiei.

Prin urmare, dacă pensiile şoferilor ieşiţi în 2016, 2017 sunt de 2-3 ori mai mari decât ale
generalilor ieşiţi înainte de 1 ianuarie 2016, pensiile şoferilor care vor ieşi peste 2-3 ani vor fi
de 6 ori mai mari decât ale aceloraşi categorii de rezervişti.

Referitor la cele două ordonanţe, rezerviştii au adresat Preşedintelui României o sesizare de


neconstituţionalitate. În plus, au atras atenţia Domniei Sale că O.U.G nr. 59/2017 echivalează
cu trădarea intereselor naţionale şi cu prăbuşirea flancului estic al NATO, deoarece, adoptată
la 4 august 2017, s-a anunţat că va intra în vigoare la data de 15 septembrie 2017, ceea ce a
însemnat hemoragia întregului sistem militar, astăzi aproape nefuncţional, peste 12.000 de
profesionişti din Armată, Interne şi Serviciile Speciale trecând în rezervă.

Având convingerea că veţi cumpăni cu mare atenţie asupra acestor subiecte, vă rog să primiţi
expresia deplinei mele consideraţii.

Vasile Gudu - declaraţie politică privind Importanţa integrării Dobrogei în


statul român modern;

Domnul Vasile Gudu:

"Importanţa integrării Dobrogei în statul român modern"

Dobrogea, această parte de ţară românească, înzestrată cu frumuseţi inegalabile, are şi o


istorie fascinantă. În spaţiul îngust, cuprins între Dunăre şi Mare, au alternat epoci de
strălucită civilizaţie cu vremuri de restrişte ale năvălirilor pustiitoare, s-au refăcut din cenuşă
aşezări omeneşti, s-au întrepătruns valori culturale şi s-a probat capacitatea poporului român
de a supravieţui în vatra străbună.:

Dobrogea a fost spaţiul unei continue sinteze etnice româneşti şi se cuvine aducerea unui
omagiu generaţiei care, cu mulţi ani în urmă, a împlinit năzuinţa de unire a acestui ţinut cu
România, la 14 noiembrie 1878.

Înaintea Războiului din 1877-1878, prin Dobrogea circulau liste de subscripţii pentru unirea
cu România, iar în timpul războiului, sub diverse forme, românii dobrogeni, ca şi alţi etnici,
şi-au adus contribuţia la succesul operaţiunilor militare antiotomane.

Angajându-se cu toate forţele în războiul antiotoman, poporul român şi-a cucerit independenţa
prin jertfele date la Plevna, la Rahova, la Smârdan, la Vidin şi în alte bătălii, ca şi prin întregul
său efort material şi uman cu care a contribuit la înfrângerea Imperiului Otoman. Părtaşă la
aceste jertfe şi eforturi a fost şi populaţia Dobrogei, nevoită să îndure silniciile unei stăpâniri
care se zbătea să-şi prelungească prin forţă agonia.

În ajunul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878, prinţul Carol şi Guvernul de la


Bucureşti nu-şi puteau stabili în mod expres obiectivul unirii Dobrogei cu România. Unirea s-
a înfăptuit totuşi în chip firesc şi în mod fericit, dar bucuria nu putea fi întreagă, atâta vreme
cât, pe de altă parte, ţării îi erau răpite cele trei judeţe din sudul Basarabiei - Cahul, Bolgrad şi
Ismail.

Tratatul de la Berlin semnat la 1/13 iulie 1878 consfinţea independenţa României, dar o
condiţiona de cedarea teritoriului pretins de Rusia. Prin art. 46 se atribuiau României: Insula
Şerpilor, Sangeacul Tulcea - cuprinzând districtele Kilia, Chilia; Sulina; "Mahmudie",
Mahmudia; Isaccea; Tulcea; Macin; Babadag; Hârşova; "Kiustenge", Constanţa; Medgidia;
precum şi ţinutul situat la sudul Dobrogei.

În şedinţa din 27 ianuarie 1878, Adunarea Deputaţilor era din nou informată despre existenţa
unor cereri ale dobrogenilor de a se uni cu România. Luând în calcul evoluţia relaţiilor
româno-ruse şi anticipând mersul evenimentelor, Guvernul român trimitea în Dobrogea, la
începutul anului 1878, două comisii - una militară şi alta civilă - în scopul unei temeinice
documentări privind regimul politic şi juridic, serviciile publice, instituţiile, starea generală şi
nevoile imediate ale populaţiei.
Lunga aşteptare a populaţiei dobrogene a încetat la 14 noiembrie 1878, marea zi a unirii
efective a Dobrogei cu România. În acea zi, principele Carol a lansat, din Brăila, "Proclamaţia
către dobrogeni" şi "Înaltul ordin de zi către armată", iar primele unităţi militare au trecut
Dunărea pe la Brăila şi Galaţi, fiind întâmpinate peste tot în Dobrogea cu o imensă bucurie.
Prinţul Carol a ţinut să pună şi el piciorul pe pământul Dobrogei în ziua istorică de 14
noiembrie 1878. Trecând Dunărea cu o şalupă de la Brăila la Ghecet, a asistat împreună cu
I.C. Brătianu la serviciul divin oficiat de învăţatul Vlădică Melhisedec.

Unirea Dobrogei cu România, la 1878, reprezintă, după Unirea Moldovei cu Ţara


Românească, la 1859, o nouă şi o importantă etapă în procesul formării statului naţional unitar
român, proces încheiat prin Marea Unire din 1918. Integrarea Dobrogei în Regatul României
a sporit importanţa provinciei, deoarece asigura ieşirea la mare a statului român. Dobrogea
aducea României, în primul rând, o faţadă maritimă în lungime de 240 de kilometri,
revelându-şi menirea de poartă a spaţiului românesc spre mările şi oceanele lumii. Se
construieşte podul de la Cernavodă pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul ţării,
iar oraşul Constanţa devine principalul port la Marea Neagră.

Pentru dobrogeni, Unirea a însemnat conectarea la noile exigenţe ale epocii, o deschidere spre
progres şi civilizaţie. Statul român a aplicat o politică largă, înţelegătoare, de stimulare a
activităţii populaţiei dobrogene, indiferent de naţionalitate. Roadele acesteia s-au concretizat
în sporirea numerică a populaţiei, a cărei viaţă şi activitate se aflau sub semnul ordinii şi
legalităţii.

În cinstea eroilor căzuţi în războiul de independenţă şi pentru imortalizarea momentului


istoric al Unirii Dobrogei cu România, au fost ridicate monumente în numeroase localităţi
dobrogene. "Monumentul Reanexării", înălţat pe promontoriul care domină oraşul de la
porţile Dunării, este nu numai o preţioasă podoabă a Tulcei, ci şi o mărturie a sentimentelor
patriotice de care erau animaţi dobrogenii în secolul trecut.

Cele două deziderate ale românilor, împlinite în urma Războiului de Independenţă, 1877-
1878, şi consfinţirea pe plan internaţional prin Tratatul de Pace de la Berlin, aveau să se
materializeze prin faptul că Dobrogea, inclusiv actualul teritoriu al judeţului Tulcea, se va
reîntregi cu întregul, de unde fusese rupt cu mult timp în urmă.

Din 1 aprilie 1914, Dobrogea se va integra total în sistemul de administraţie care funcţiona pe
întreg teritoriul statului românesc.
Astăzi, 14 noiembrie 2017, se împlinesc 139 de ani de la Unirea Dobrogei cu România.

Dragi tulceni, locuitori ai vechii capitale ai Dobrogei, este datoria noastră să păstrăm spiritul
viu de sacrificiu şi onoare a străbunilor noştri care au reuşit să înfăptuiască această unire!

La mulţi ani, Dobrogea!

La mulţi ani, dobrogeni!

Constantin Şovăială - Să ne intereseze mai mult de cetăţeni!;

Domnul Constantin Şovăială:

"Să ne intereseze mai mult de cetăţeni!"

Îl somez pe domnul ministru, Lucian Şova, să rezolve situaţia cu privire la facturile Telekom.
Majoritatea clienţilor Telekom primesc facturi ale căror valoare este mult mai mare decât
abonamentul lunar, fără vreo justificare. De multe ori, angajaţii Telekom dau vina pe sistem,
dar asta nu este treaba clienţilor că nu le merge lor programul! Este o bătaie de joc la adresa
lor. Mulţi se plâng că la numerele de telefon ale companiei nu răspunde nimeni, iar la zecile
de mii de sesizări ale abonaţilor nici nu se sinchisesc să răspundă.

Compania nu a luat nicio măsură de a anunţa şi/sau a cere scuze abonaţilor până acum, chiar
dacă clienţii tot plătesc facturi uriaşe şi nu pot rezilia contractul, deoarece aceste companii au
strategia lor de a-i ţine "captivi". Mai exact, aceştia le dau telefoane la promoţii clienţilor, fapt
pentru care nu mai poţi pleca de la ei decât în cazul în care plăteşti o clauză enormă.

Chiar dacă unele plângeri au ajuns la OPC, aceştia nu au luat măsurile care se impuneau,
astfel încât aştept din partea domnului ministru să ia atitudine şi să sesizeze toate instituţiile
responsabile, pentru a hotărî care sunt soluţiile care se impun.
Daniel Olteanu - declaraţie politică cu titlul Ajutoarele sociale din Vaslui, de
zeci de ori mai mici decât subvenţiile de care beneficiază Bucureştiul;

Domnul Daniel Olteanu:

"Ajutoarele sociale din Vaslui, de zeci de ori mai mici decât subvenţiile de care beneficiază
Bucureştiul"

A sosit timpul să punem punct legendei conform căreia ajutoarele sociale plătite în judeţul
Vaslui şi în judeţele sărace, ajutoare care reprezintă venitul minim garantat, sunt o piatră de
moară în calea dezvoltării României. Această minciună a făcut foarte mult rău vasluienilor şi
tuturor locuitorilor din zonele sărace ale ţării, care au devenit români de categoria a doua în
ochii multora dintre cei care se exprimă în spaţiul public.

Vă propun nişte date oficiale - maximum 8 milioane euro, suma care ar putea fi plătită în
2017 în contul venitului minim garantat în judeţul Vaslui; 90 de milioane euro, subvenţii
acordate societăţii Metrorex de către Ministerul Transporturilor; 800 de milioane euro,
datoriile RADET către ELCEN, în contul agentului termic consumat de locuitorii
municipiului Bucureşti.

Aş vrea să vă întreb, foarte sincer, cine sunt "întreţinuţii" bugetului de stat: cei foarte săraci,
care primesc 8 milioane de euro, sau cei care beneficiază de subvenţii de zeci şi de sute de
milioane de euro, aproape un miliard de euro, şi care locuiesc în cea mai bogată regiune a
României?

I-am adresat, în acest sens, o interpelare domnului prim-ministru, Mihai Tudose, în care l-am
întrebat, pe româneşte, cât mai continuă dezmăţul bogaţilor pe spatele săracilor. Cât mai
acceptăm poveşti cu ajutoarele sociale din Vaslui, în condiţiile în care subvenţiile pentru
locuitorii municipiului Bucureşti trec de miliardul de euro, dacă e să le adunăm pe toate?! Şi
vorbesc de ajutoare sociale, pentru că aici Vasluiul mai primeşte ceva. La capitolul investiţii
ale Ministerului Transporturilor - zero în 2017, tot conform datelor oficiale. Orice comparaţie
între Vaslui şi Bucureşti în privinţa fondurilor care vin de la bugetul de stat este inutilă, este o
glumă, comparăm nimic cu miliarde de euro, indiferent despre ce vorbim, subvenţii sau
investiţii.
Am rugămintea, aşadar, să nu mai ascundem realitatea şi să spunem lucrurilor pe nume: în
România, de mult prea mulţi ani, inclusiv în 2017, bogaţii sunt subvenţionaţi de săraci,
regiunile bogate primesc subvenţii şi beneficiază de investiţii uriaşe, în comparaţie cu judeţele
sărace.

Această bătaie de joc trebuie să înceteze, iar domnul prim-ministru, în afara interpelării pe
care i-am adresat-o, trebuie să răspundă concret prin Proiectul de buget pe 2018.

Prezentarea de către domnul deputat Ionel Palăr, preşedintele Comisiei permanente


comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, a unei alocuţiuni
privind Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

După o scurtă pauză

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Continuăm, stimaţi colegi, lucrările şedinţei noastre şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de
deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 123 de deputaţi.

Ordinea de zi şi programul au fost distribuite.

Program de lucru: până la ora 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi;
pauză între 11,30 şi 12,00, când va fi şi şedinţa Biroului permanent, iar la ora 12,00 - şedinţă
de vot final.

La punctul 3 pe ordinea de zi. Îl invit pe domnul deputat Ionel Palăr, preşedintele Comisiei
permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
3. Prezentarea de către domnul deputat Ionel Palăr, preşedintele Comisiei permanente comune
a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, a unei alocuţiuni privind Ziua
Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ionel Palăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În data de 16 noiembrie se vor împlini 71 de ani de la adoptarea Constituţiei UNESCO.


Aceasta reprezintă actul de naştere al acestei organizaţii.

UNESCO a fost fondată după cel de-al Doilea Război Mondial, de 20 de state, iar obiectivul
declarat, încă de atunci, este acela de a contribui la pacea mondială şi la colaborarea între
naţiuni prin cultură, ecologie, educaţie şi ştiinţă.

România a aderat la UNESCO în data de 27 iulie 1956. Prezenţele româneşti pe listele


Patrimoniului Mondial, material şi imaterial sunt numeroase.

Ca stat membru, România are înscrise pe lista UNESCO trei rezervaţii ale biosferei, respectiv:
Pietrosul Mare, Retezat, Delta Dunării, precum şi opt situri ale Patrimoniului Mondial - şase
culturale şi două naturale. Lista tentativă cuprinde 15 obiective.

De asemenea, România are înscrise şase bunuri culturale imateriale pe lista reprezentativă a
Patrimoniului Mondial Imaterial: Doina; Ritualul Căluşului; Ceramica de Horezu; Colindatul
de ceată - dosar comun cu Republica Moldova; Dansul fecioresc din Ardeal, Meşteşugul
ţeserii covoarelor de perete - împreună cu Republica Moldova.
De asemenea, ţin să vă informez că în cadrul celei de-a 12-a sesiuni a Comitetului
Interguvernamental de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, ce va avea loc în
Republica Coreea, Jeju, în perioada 4-9 decembrie 2017, se va discuta propunerea de înscriere
în lista Patrimoniului Mondial Imaterial a Dosarului multinaţional România, Bulgaria, fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Republica Moldova, privind practicile culturale asociate
zilei de 1 martie.

Urmărindu-se evidenţierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum şi necesitatea


protejării şi conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi
Senatului pentru relaţia cu UNESCO a iniţiat o propunere legislativă care a devenit lege,
respectiv Legea nr. 160/2013, prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua
Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

Ţin să menţionez că această dată nu a fost stabilită întâmplător. La a 34-a sesiune a


Comitetului pentru Patrimoniul Mondial s-a hotărât ca în 16 noiembrie să fie sărbătorită Ziua
Patrimoniului Mondial UNESCO, deoarece în 16 noiembrie 1972, la Paris, în Franţa, statele
membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind protecţia Patrimoniului Mondial Cultural
şi Natural.

Aceeaşi dată reprezintă, de asemenea, şi momentul constituirii UNESCO.

România este printre ţările ce îşi respectă angajamentele luate la nivel UNESCO.

De aceea, considerăm că ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile UNESCO.

De asemenea, reiterăm intenţia noastră de a crea o dimensiune parlamentară la nivel


UNESCO. O dimensiune importantă, credem noi, pentru o mai bună promovare a elementelor
de patrimoniu naţional.

Comisia îşi propune, prin acţiunile sale, să sprijine demersurile de înscriere ale elementelor
naţionale în Patrimoniul UNESCO, pe cele pe care le consideră fezabile, precum şi să susţină
măsurile de protecţie şi conservare a monumentelor ce sunt în listă, dar sunt în pericol de a fi
excluse.
Stimaţi colegi,

Constituţia UNESCO, prin valorile şi principiile pe care le instituie, poate reprezenta un punct
de referinţă pentru orice naţiune. Primul articol al acesteia defineşte scopul organizaţiei, acela
de a contribui la pacea şi securitatea lumii prin colaborarea între naţiuni, în educaţie, ştiinţă,
cultură şi comunicaţii, pentru a se reuşi stabilirea unui respect faţă de justiţie, universal,
pentru corectitudinea justiţiei şi pentru drepturile şi fundamentele omului liber, indiferent de
rasă, sex, limbă sau religie.

În anul 1945, la înfiinţare, printre obiectivele imediate ale UNESCO urmau să fie
reconstrucţia şcolilor, bibliotecilor şi muzeelor distruse de război. După 70 de ani, poate ar
trebui să ne gândim la acelaşi lucru, nu în sensul material, ci la o schimbare de mentalitate. O
abordare prin care să se reconstruiască un nou sistem de valori în educaţie şi cercetare.

Elementele menţionate mai sus, la care se adaugă cultura, reprezintă pilonii de bază ai unei
naţiuni sănătoase, elemente esenţiale pentru o dezvoltare durabilă.

Schimbările climatice, creşterea nevoilor populaţiei coroborate cu resursele limitate


reprezintă, de asemenea, provocări ce sunt pe agendă şi în atenţia UNESCO şi ar trebui să fie
o preocupare permanentă la nivelul fiecărei naţiuni, o gestionare atentă a acestora fiind
necesară.

Ţinând cont de situaţia actuală, de faptul că există zone fierbinţi în lume controlate de
terorişti, zone unde există monumente UNESCO, ce au fost distruse sau comercializate ilicit,
şi aş aminti aici: artefactele Muzeului din Mosul, anticul oraş Nimrud, dinamitarea ruinelor
vechii capitale a Imperiului Part şi a edificiilor palmirene - considerăm că se impun măsuri de
consolidare a rolului UNESCO în materie de protecţie a patrimoniului cultural şi promovarea
pluralismului cultural în situaţii de conflicte armate.

Această distrugere are două componente, şi aş aminti aici:

1. existenţa unui plan de eradicare culturală prin care se urmăreşte subminarea identităţii
culturale şi a moralului populaţiei locale;
2. ascunde traficul de artefacte, modalitate de finanţare a grupărilor teroriste.

Conform unui studiu efectuat de UNESCO, reiese că piaţa licită de antichităţi este evaluată la
50 de miliarde de dolari, în timp ce piaţa ilicită este estimată, de aceeaşi organizaţie, la
aproximativ 6 miliarde de dolari.

Ca exemplu, contrabanda cu bunuri culturale era, la un moment dat, pentru ISIS, a doua sursă
majoră de finanţare, după contrabanda cu petrol.

Lupta cu terorismul cultural necesită o strategie coordonată şi multilaterală, mergând de la


agregarea globală a ONG-urilor dedicate acestei problematici în diferite părţi ale lumii, până
la includerea terorismului cultural pe agenda globală de securitate şi la extinderea capacităţii
UNESCO de a oferi rapid zone sigure de păstrare a bunurilor culturale evacuate din zonele de
conflict.

Ţinând cont de contextul actual, atât intern, cât şi extern, deviza UNESCO, regăsită şi în
Constituţie, "Construim pacea în mintea oamenilor", nu a fost mai importantă sau mai
relevantă ca în zilele noastre.

Prin eforturile noastre, dorim să putem construi o cultură a păcii, prin educaţie, cultură, ştiinţă,
comunicare şi informare.

Pacea reprezintă fundamentul, punctul de plecare pentru orice acţiune.

Stimaţi colegi,

Odată cu celebrarea Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, noi, membrii
Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, dorim să
reconfirmăm ataşamentul profund faţă de principiile fundamentale ale Organizaţiei Naţiunilor
Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură, în care fiecare cultură, naţiune şi individ contribuie la
dezvoltarea umanităţii şi realizarea unei societăţi globale.
În dorinţa de a promova o viziune integratoare a societăţii româneşti, prin susţinerea culturii,
educaţiei şi ştiinţei, ca elemente fundamentale ale naţiunii române, Comisia permanentă
comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO se angajează:

să contribuie activ la protejarea şi conservarea monumentelor din patrimoniul naţional înscrise


în lista Patrimoniului Mondial sau pe lista tentativă UNESCO;

să sprijine necondiţionat şi prin toate mijloacele creşterea calităţii educaţiei şi a cercetării


ştiinţifice;

să se implice în promovarea valorilor culturale româneşti şi a bunurilor româneşti înscrise sau


a celor propuse pentru înscriere în lista Patrimoniului Mondial UNESCO;

să susţină interesele naţionale la nivel UNESCO.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO


şi-a propus ca prin acţiuni de diplomaţie parlamentară să promoveze imaginea României pe
plan internaţional.

Pentru realizarea acestor deziderate, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi


Senatului pentru relaţia cu UNESCO consideră că este necesară elaborarea unei strategii
naţionale susţinute de efortul conjugat al tuturor instituţiilor naţionale implicate în
problematica UNESCO.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei


referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de
instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru
sprijinirea competitivităţii şi a capacităţii de inovare a industriei de apărare a UE COM(2017)
294 (PH CD 88/2017). (rămas pentru votul final)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Următorul punct pe ordinea de zi.


4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al
Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare
industrială în domeniul apărării, pentru sprijinirea competitivităţii şi a capacităţii de inovare a
industriei de apărare a Uniunii Europene; este vorba de COM(2017) 294.

O invit, în continuare, pe doamna preşedinte a Comisiei pentru afaceri europene, doamna


deputat Rovana Plumb.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Video in format Flash/IOS

Doamna Rovana Plumb:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Raport privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de


instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării; COM 294.

Scopul propunerii de program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării este de


a spori competitivitatea şi inovarea industriei de apărare a Uniunii, inclusiv apărarea
cibernetică.

Comisia pentru afaceri europene îşi exprimă sprijinul pentru iniţiativa europeană privind
instituirea programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru
sprijinirea competitivităţii şi a capacităţii de inovare a industriei de apărare a Uniunii
Europene.
Comisia apreciază utilitatea acestui regulament datorită necesităţii unei dezvoltări a industriei
de apărare, datorită prioritizării cooperării în domeniu, precum şi datorită efectului preconizat
privind sporirea competitivităţii industriei de apărare.

Apreciind că astfel de demersuri se înscriu în logica priorităţilor de securitate şi apărare a


Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene a subliniat poziţia României referitoare la
obiectivul major pe plan european, a dezvoltării unei baze industriale de apărare inovatoare şi
competitivă.

Comisia pentru afaceri europene a formulat o serie de recomandări faţă de propunerea de


regulament înaintată de Comisia Europeană, apreciind necesitatea încurajării cooperării
transfrontaliere şi a cadrului regional, într-o manieră care să ţină însă seama şi de cadrul
naţional şi de nevoia unei împărţiri echilibrate şi bine argumentate a resurselor alocate.

Comisia pentru afaceri europene recomandă instituirea unui cadru prin care pot fi cuantificate
inclusiv avantajele şi avansul tehnologic în domeniul apărării, ale anumitor state membre,
pentru beneficiul întregii Uniuni Europene.

Comisia a atras totodată atenţia asupra nevoii asigurării complementarităţii cu cooperarea cu


NATO, subliniind totodată necesitatea luării în considerare a situaţiei geopolitice şi de
securitate, atrăgând atenţia şi asupra pericolului ca diverşi terţi să poată profita de rezultatele
acestora.

Comisia pentru afaceri europene recomandă stabilirea unei strategii pe termen lung, care să
vizeze cooperarea în acest domeniu, precum şi reflectarea sa în negocierile privind cadrul
financiar multianual.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene, în 7 noiembrie, şi
a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru
afaceri europene.
Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

La dezbateri generale?

Grupul PNL, doamna deputat Roberta Anastase.

Video in format Flash/IOS

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Preşedintele Comisiei Europene a subliniat în nenumărate rânduri faptul că în prezent


Uniunea Europeană se confruntă cu probleme de securitate, cele mai grave din ultimii 60 de
ani.

Pentru ca Europa să aibă un control mai mare asupra propriei sale apărări, Comisia subliniază
în documentul înaintat spre dezbatere importanţa consolidării competitivităţii şi încurajării
inovării în întreaga industrie de apărare a Uniunii.

Proiectul de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene subliniază importanţa


implementării cu succes a programului descris în documentul european şi atrage atenţia
asupra riscului ca acest program să fie transformat într-un instrument aflat la dispoziţia
principalilor contributori din Uniunea Europeană.

Pentru România rămâne ca principală prioritate dezvoltarea unei baze industriale de apărare
competitive, care să fie în măsură să facă faţă principalelor obiective europene în materie de
capabilităţi.
PNL va vota adoptarea acestui proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu.

La preambul? Nu.

La Articolul unic? Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final.

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei


referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Lansarea Fondului european de
apărare COM(2017) 295 (PH CD 89/2017). (rămas pentru votul final)

Următorul.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către


Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul
Regiunilor - Lansarea Fondului european de apărare COM(2017) 295.
Doamna preşedinte Rovana Plumb.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul


Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Lansarea Fondului european de
apărare COM(2017) 295.

Comisia pentru afaceri europene a salutat, în primul rând, interesul crescut al Comisiei
Europene pentru construirea unei apărări puternice a Uniunii, subliniind poziţia României de a
susţine operaţionalizarea Fondului european de apărare.

Apreciind modul în care iniţiativa Comisiei Europene se înscrie în logica obiectivelor asumate
prin strategia globală a Uniunii, Comisia pentru afaceri europene atrage atenţia că Fondul
european de apărare trebuie să ţină cont inclusiv de priorităţile confirmate prin aceasta, dintre
care securitatea cibernetică reprezintă, în primul rând, un obiectiv de top.

Comisia subliniază susţinerea României faţă de acordarea unei atenţii speciale sprijinirii
întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor nou înfiinţate în acest domeniu.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 7 noiembrie, a
fost adoptată, în unanimitate, şi supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în
forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.
Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dacă sunt intervenţii? Da.

Grupul PNL, doamna Roberta Anastase.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Şi această comunicare face parte din acelaşi pachet care vizează domeniul apărării şi are ca
subiect crearea unui fond care să... de fapt, un buget creionat astfel încât subiectul legat de
apărarea Uniunii Europene, de asigurarea unui climat sigur al frontierelor Uniunii Europene
şi, implicit, al cetăţenilor săi să fie îndeplinit.

Fondul propus de Comisia Europeană va coordona, completa şi consolida investiţiile


naţionale în domeniul apărării, va stimula inovarea şi va realiza economii de scară, sporind
competitivitatea industriei europene de apărare.

Totodată, acesta va spori şi excelenţa şi eficienţa în Uniunea Europeană, în domeniul


echipamentelor şi tehnologiilor de apărare, prin susţinerea întregului lanţ de producţie,
înţelegând prin aceasta cercetarea, dezvoltarea prototipului şi achiziţia.

În proiectul de opinie elaborat, Comisia pentru afaceri europene a subliniat necesitatea ca


acest Fond de apărare să ia în considerare priorităţile confirmate prin strategia globală a
Uniunii Europene şi atrage atenţia asupra necesităţii unei analize atente cu privire la
ameninţările specifice ale războiului hibrid.

O prioritate pentru România este deplina operaţionalizare a Fondului european de apărare,


fapt ce ar întări componenta de securitate a fiecărui stat membru în parte.

Luând în considerare toate aceste lucruri, Partidul Naţional Liberal va exprima un vot
favorabil pentru acest proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt alte comentarii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Preambul? Nu.

La Articolul unic. Observaţii? Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final.

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei


referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind
un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) COM(2017) 343 (PH CD 90/2017).
(rămas pentru votul final)

Următorul.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al


Parlamentului European şi al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale
(PEPP) COM(2017) 343.

Doamna preşedinte Rovana Plumb.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Video in format Flash/IOS

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Raport privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind


un produs paneuropean de pensii personale COM(2017) 343.

Comisia Europeană propune un produs paneuropean de pensii personale facultativ ce


urmăreşte susţinerea investiţiilor pe termen lung în pieţele de capital, ameliorarea
caracteristicilor acestora, astfel încât cetăţenii să beneficieze de un produs simplu, sigur şi
rentabil, având posibilitatea de a alege dintre diferitele tipuri de furnizori şi să încurajeze
furnizarea transfrontalieră de produse de pensie şi transferabilitatea lor între statele membre.

Comisia pentru afaceri europene a salutat contribuţia produsului paneuropean de pensii


personale la asigurarea de pensii adecvate sigure şi viabile, în beneficiul cetăţenilor Uniunii, a
considerat şi a atras atenţia asupra necesităţii analizei impactului asupra pieţei de capital în
profil regional şi a recomandat restricţionarea utilizării instrumentelor financiare derivate.
Comisia a mai subliniat că supravegherea adecvată şi protecţia consumatorilor reprezintă
sarcini administrative specifice fiecărui stat membru şi a recomandat armonizarea
procedurilor de autorizare şi a regimului fiscal, precum şi furnizarea de sprijin european unde
se dovedeşte necesar.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa comisiei din 7 noiembrie şi a fost adoptată în
unanimitate.

Pe cale de consecinţă, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma


adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Pe articole.

La titlu. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Preambul? Adoptat.

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

A, haideţi să termin...
Articolul unic. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Vă rog.

Domnul deputat Cristian Seidler, Grupul USR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

La dezbateri generale, domnule preşedinte.

Nu pot să nu remarc că acest COM, pe care probabil îl vom adopta astăzi - de obicei prin
unanimitate -, vine oarecum în contradicţie cu o măsură guvernamentală recentă, şi anume
aceea de a scădea contribuţia la Pilonul 2 de pensii, de la 5,1% la 3,75%.

Se vorbeşte despre responsabilitate în gestionarea fondurilor de pensii şi despre luarea în


considerare a scăderilor demografice şi a impactului pe care acestea le vor avea asupra
situaţiei financiare a membrilor Uniunii Europene.

În realitate, măsura guvernamentală recent adoptată, raportat la un salariu mediu pe economie,


înseamnă o scădere cu cel puţin 12% a contribuţiilor pentru pilonul privat de pensii, adică
exact acel pilon care asigură sustenabilitatea veniturilor din pensii pentru viitorii pensionari ai
Uniunii Europene.

E, deci, o ipocrizie între ceea ce vom adopta foarte probabil astăzi şi măsura guvernamentală
recent aprobată. Acest lucru trebuia menţionat, inclusiv de la tribuna Parlamentului.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:


Şi eu vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii? Nu. Nu mai sunt.

Rămâne la votul final.

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei


referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE COM(2017) 358 (PH CD
91/2017). (rămas pentru votul final)

Următorul.

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie


privind viitorul finanţelor Uniunii Europene COM(2017) 358.

Doamna preşedinte Rovana Plumb.

Video in format Flash/IOS

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Raport privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor redactat pe baza opiniei Comisiei
pentru afaceri europene privind Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor Uniunii
Europene COM(2017) 358.

Pe fondul dezbaterii generale privind viitorul Europei - Cartea albă privind viitorul Europei.
Reflecţii şi scenarii pentru Uniunea Europeană - 27 până în 2025, Comisia Europeană a lansat
o nouă consultare publică privind viitorul finanţelor Uniunii, respectiv, Construcţia bugetului
Uniunii Europene şi structura alocărilor financiare pentru politicile europene.
Comisia consideră că Uniunea are nevoie de un buget mai adecvat obiectivelor urmărite şi
care să valorifice mai bine fiecare euro, în beneficiul cetăţenilor din statele membre ale
Uniunii Europene.

Comisia Europeană arată că bugetul Uniunii se confruntă cu o provocare majoră, aceea de a


finanţa mai multe acţiuni cu mai puţine resurse, iar obiectivele Uniunii vor trebui îndeplinite
având la dispoziţie un buget redus, după ieşirea din Uniune a Regatului Unit.

În opinia Comisiei pentru afaceri europene se arată că România susţine un viitor buget
european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii în domeniul creşterii
economice, coeziunii şi ocupării forţei de muncă.

Comisia pentru afaceri europene semnalează că evitarea unei abordări condiţionale în raport
cu rezultatele în implementarea actualei perioade de programare, 2014-2020+3 este esenţială
pentru România.

Gradul de absorbţie nu trebuie să constituie, sub nicio formă, un criteriu pentru alocarea
fondurilor de coeziune în viitorul buget. România se concentrează, de altfel, pe accelerarea
implementării actualului cadru financiar.

În ceea ce priveşte durata cadrului financiar multianual, Comisia pentru afaceri europene
susţine menţinerea actualei durate, de 7 ani, dată fiind importanţa prezervării caracterului
strategic al bugetului, ca instrument stabil şi predictibil care să susţină îndeplinirea
obiectivelor Uniunii pe termen mediu şi lung.

Comisia pentru afaceri europene consideră că politica de coeziune, politica agricolă comună,
politica de vecinătate şi procesul de extindere a Uniunii trebuie să rămână în continuare între
pilonii fundamentali ai proiectului european, cu obiectivul de a reduce disparităţile şi de a
genera coeziunea social-economică.

Contribuabilii europeni îşi doresc un buget al Uniunii transparent şi uşor de înţeles, dar şi
norme simplificate pentru solicitările lor de finanţare din partea Uniunii. Astfel, pentru
realizarea acestui obiectiv, Comisia pentru afaceri europene recomandă crearea unui set de
norme unice concepute pentru toate instrumentele de finanţare. O opţiune în acest sens ar
putea fi un cadru unic de reglementare.

Comisia pentru afaceri europene recomandă ca noile provocări legate de migraţie, controlul
frontierelor, terorism, apărare şi securitate să fie încadrate în viitorul cadru financiar
multianual, dar nu în detrimentul celor două politici tradiţionale - politica de coeziune şi
politica agricolă comună.

Comisia subliniază că România va rămâne un susţinător ferm al politicii de coeziune şi al


politicii agricole comune, politici tradiţionale care sunt destinate eliminării decalajelor în
cadrul Uniunii şi care ar permite să valorifice progresele recente din domeniul politicilor de
securitate şi apărare.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa comisiei din 7 noiembrie şi supunem aprobării
plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Anastase, comentarii, discuţii generale.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.


Numai acum două săptămâni, comisarul pentru buget, domnul Günther Oettinger, vizita
România. În cadrul întâlnirii pe care Comisia pentru afaceri europene, împreună cu Comisia
pentru finanţe am avut-o cu comisarul pe buget, am discutat tocmai despre modul în care se
pot finanţa mai multe programe cu mai puţini bani. Cam despre asta este vorba şi în această
comunicare a Comisiei, Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor Uniunii Europene.

Elementele puse în discuţie de documentul european urmează arhitectura economică conturată


în jurul celor 5 posibile scenarii ale Cărţii albe, aşa cum apar ele reflectate în Carta albă
propusă de preşedintele Comisiei, domnul Juncker.

În plus, Documentul de reflecţie stabileşte caracteristicile de bază ale bugetului Uniunii


Europene şi trasează principalele tendinţe şi evoluţii în domenii de politică esenţială, cum ar fi
agricultura şi coeziunea.

Comisia pentru afaceri europene recomandă Comisiei Europene crearea unui set de norme
unice, cu scopul de a asigura o utilizare adecvată a fondurilor europene, în beneficiul
cetăţenilor.

Pentru România, este vital ca viitorul cadru financiar multianual să păstreze actuala
arhitectură economică europeană, cu focusare directă pe menţinerea actualului coeficient
bugetar destinat politicii de coeziune şi politicii agricole comune. Acest lucru l-am subliniat şi
în întâlnirea cu comisarul pentru buget, îl subliniem şi în această opinie formulată în proiect
de hotărâre.

Luând în considerare toate aceste lucruri, PNL va vota pentru adoptarea proiectului de
hotărâre.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.
Grupul PSD, doamna deputat Roxana Mînzatu.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este important, cu fiecare ocazie, să subliniem că este esenţial pentru România şi pentru
Europa ca politica de coeziune să fie bugetată corespunzător şi după 2020. O Europă
puternică în faţa tuturor ameninţărilor care s-au configurat la orizont nu poate fi decât o
Europă coezivă, o Europă care investeşte în continuare în tot ceea ce înseamnă reducerea
decalajelor dintre statele membre.

Să nu ignorăm faptul că politica de coeziune a însemnat cea mai mare sursă de a alimenta
investiţii publice pe perioada crizei, în toate ţările europene, şi nu doar în România, chiar în
multe ţări din vestul Europei.

Să nu uităm de efectul de spill-over al politicii de coeziune şi cât de multe companii


beneficiază de toate investiţiile susţinute din această politică. Va fi cu siguranţă o temă a
preşedinţiei României pentru Consiliul Uniunii Europene şi este foarte important ca în
România să discutăm şi să argumentăm permanent dimensiunea economică, strategică a
politicii de coeziune în viitorul buget.

Grupul PSD, desigur, susţine proiectul de hotărâre prezentat şi poziţia României, sper, în
favoarea păstrării politicii de coeziune, ca o politică esenţială în viitorul buget al Uniunii
Europene.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.
Alte intervenţii? Nu mai sunt.

La titlu. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final.

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei


la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a
comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor (PH CD 92/2017). (rămas pentru votul final)

Următorul.

8. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.


125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei
Deputaţilor.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu. Adoptat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu. Observaţii? Nu. Adoptat.

Preambul. Observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat.


Rămâne la votul final.

Video in format Flash/IOS Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru


modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (PL-x
556/2015/2017). (rămasă pentru votul final)

10. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi


completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; PL-x 556; caracter
organic.

Avem 35 de amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Domnul preşedinte Adrian Solomon, Comisia pentru muncă. Raport comun Comisia pentru
muncă şi Comisia pentru administraţie.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea adoptată de Parlament în data de 26 iunie 2016 are ca obiect de reglementare


modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în
scopul simplificării unor proceduri de ocupare a funcţiilor publice şi pentru întărirea
respectării principiilor egalităţii de şanse, nediscriminării şi echităţii între funcţionarii publici.

În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată,


Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare asupra legii transmise spre
promulgare, pentru următoarele considerente.
1. Intervenţia legislativă prevăzută la art. I pct. 18 şi pct. 22 din legea transmisă la promulgare
nu se justifică. Excluderea funcţionarilor publici din sfera aplicării măsurii suspendării
raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată generează multiple efecte negative. Pe de
o parte, prin această măsură legislativă se creează, fără nicio justificare obiectivă, o situaţie
unică în ansamblul reglementărilor privind exercitarea funcţiei publice. Pe de altă parte,
considerăm că prin eliminarea acestei forme de protecţie a instituţiei publice se
vulnerabilizează însăşi autoritatea publică, iar norma preconizată pare a avea în vedere, mai
degrabă, protejarea funcţionarului public trimis în judecată aflat într-o asemenea ipoteză,
decât protejarea funcţiei publice, în general. O asemenea normă afectează funcţia publică şi
poate genera o serie de consecinţe dificil de gestionat. Spre exemplu, atunci când în cadrul
aceleiaşi instituţii publice, unui contractual trimis în judecată angajatorul îi poate suspenda
contractul de muncă, în timp ce împotriva unui funcţionar public aflat în aceeaşi situaţie,
angajatorului îi este interzisă această posibilitate.

2. În ceea ce priveşte aplicarea în timp a dispoziţiilor privitoare la suspendarea raporturilor de


serviciu, se impune reanalizarea art. II alin. (1) din legea transmisă la promulgare, întrucât
prin utilizarea sintagmei "precum şi cu cele aduse prin prezenta lege" norma este lipsită de
claritate, putând genera interpretări diferite în practică, mai ales prin raportare la art. I pct. 22
din lege.

În urma reexaminării legii, proiectul a fost adoptat cu amendamente de către Senat, în şedinţa
din 30 octombrie 2017.

În legătură cu obiecţiile formulate în cererea de reexaminare, în urma reanalizării textului


legii şi a opiniilor exprimate în cadrul dezbaterilor, membrii comisiilor au formulat
următoarele observaţii.

1. În reglementarea privind regimul juridic al răspunderii trebuie avută în vedere atât


instituirea unor măsuri pentru protejarea funcţionarului public, cât şi statuarea unor măsuri de
natură a proteja interesele autorităţii sau instituţiei publice. Din acest punct de vedere, s-a
considerat că prevederile alin. (1) şi (5) ale art. 86 sunt acoperitoare, legea precizând că, de la
momentul punerii în mişcare a acţiunii penale, în situaţia în care funcţionarul public poate
influenţa cercetarea, persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să
dispună mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul altui compartiment sau altei
structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice, fără a afecta dreptul la
muncă al funcţionarului public.
2. Referitor la reanalizarea art. II alin. (1), Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a
reformulat textul în acord cu obiecţiile din cererea de reexaminare.

3. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, sunt necesare două corecţii în textul
legii adoptate de Parlament, în sensul punerii de acord a trimiterii la cadrul legislativ privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv identificarea actului normativ la
care se face trimitere în cuprinsul art. II alin. (1).

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 137 alin. (3), membrii comisiilor au hotărât, cu
majoritate de voturi, aprobarea, în parte, a cererii de reexaminare.

Totodată, membrii comisiilor au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor prezentul


raport asupra cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României, prin care se propune
adoptarea legii cu amendamente.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Paşcan, dezbateri generale, Grupul PMP.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil-Marius Paşcan:


Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Consider că a fost insuficient analizată şi ambiguu soluţionată cererea de reexaminare făcută


de Preşedintele României. În această situaţie vorbim de funcţionari cercetaţi penal pentru
fapte de corupţie cărora, prin formula actuală a legii, nu li se suspendă temporar sau de drept
activitatea, ci, prin formula actuală a proiectului legislativ, persoana care are competenţa
numirii în funcţia publică are şi obligaţia să dispună mutarea temporară a funcţionarului
public în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii
ori instituţiei publice, fără a afecta dreptul la muncă al funcţionarului public.

Deci creăm o obligaţie, fără să asigurăm şi cadrul acestei obligaţii pentru angajator. Pentru că
s-ar putea să nu existe acea funcţie. S-ar putea să nu existe chiar acea structură fără
personalitate juridică, să nu existe un post disponibil.

Deci îl obligăm pe cel care este în măsură, are competenţa numirii în funcţie, îl obligăm la
ceva ce nu îi putem asigura. Şi atunci ce ne facem?

Eu consider că Preşedintele României a solicitat în mod corect şi concret ca o persoană


trimisă în judecată pentru fapte de corupţie să aibă parte, cum era iniţial, de formula
suspendării temporare, până când îi este clarificată situaţia.

Or, noi ce vrem să facem? Îl trimitem să lucreze în aceeaşi instituţie, într-un serviciu posibil,
nu ştim care, fără personalitate juridică, şi îl obligăm şi pe şeful instituţiei să facă acest lucru.
Este, stimaţi colegi, un nonsens.

De aceea, Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva acestui proiect, întrucât cererea de
reexaminare nu a fost analizată judicios, iar formula găsită este ambiguă şi neclară.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS


Domnul Florin Iordache:

Grupul USR, domnul deputat Cristian Seidler.

Şi apoi, domnul Márton Árpád.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dragi colegi,

Suntem în faţa unui nou episod al unei epopei căreia noi, cei de la USR, îi spunem: "Fără
penali în funcţii publice!".

De fapt discutăm aici despre un funcţionar public care săvârşeşte una dintre următoarele
infracţiuni: contra umanităţii, contra statului sau autorităţii, infracţiuni de corupţie, de
serviciu, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals, infracţiune săvârşită cu intenţie care l-ar
face incompatibil cu exercitarea funcţiei publice.

Dacă avem de a face cu un funcţionar public care a săvârşit una dintre aceste infracţiuni şi -
atenţie - rechizitoriul este înaintat instanţei, chiar şi aşa, acest funcţionar public rămâne în
continuare, prin efectul a ceea ce doriţi să aprobaţi astăzi, pe funcţie, şi în continuare "va
servi" ţara, prin autoritatea publică în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

Propunerea de revizuire, a Preşedintelui, solicita ca un asemenea funcţionar să fie suspendat


până la judecarea cauzei şi, în cazul în care s-ar dovedi nevinovăţia, să fie repus în funcţie şi
să primească drepturile salariale aferente.

Respingeţi probabil astăzi o asemenea posibilitate şi lăsaţi o persoană trimisă în judecată


pentru infracţiuni de corupţie să-şi desfăşoare nestingherită activitatea în cadrul instituţiei care
i-a dat ocazia şi în cadrul funcţiei care i-a dat ocazia să săvârşească o asemenea infracţiune.
O măsură preventivă de suspendare din funcţie ar fi fost pur şi simplu de bun-simţ.

Şi, de aceea, vom şi reveni cu susţinerea amendamentelor respinse în comisie.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi contestatari ai măsurii prevăzute, contestate de domnul preşedinte şi care a rămas


nemodificată în comisie,

De multe ori v-am spus, nu vreţi să aflaţi, există o Directivă a Uniunii Europene privind
prezumţia de nevinovăţie, care a intrat în vigoare pe 1 aprilie 2016, şi România este ţinută să
se conformeze acestei directive până în 1 aprilie, anul viitor.

Noi imediat am depus un proiect de lege. Stimaţii colegi din Senat n-au avut timpul necesar
să-l aprobe.
Am încercat şi în procedura penală să introducem câteva prevederi din acea directivă. Ni s-a
spus că nu le este locul acolo.

Acum, unii contestatari doresc să introducă o prevedere legală contrară acestei directive.
Adică, orice persoană până când nu este condamnată, conform acestei directive, este
considerată - este prezumţia de nevinovăţie - a fi nevinovată. Şi, tot conform acestei directive,
nu-i este permis niciunei persoane să se declare faţă de această persoană de parcă ar fi fost
condamnată, şi nicio autoritate să se comporte faţă de acea persoană ca şi când persoana
respectivă ar fi fost condamnată.

Ca atare, ce facem? În loc să includem în prevederile noastre legale prevederi din directiva
care este obligatorie, şi nu numai în legile noastre, ci şi în actele normative subsecvente, care
să intre în funcţiune până în 1 aprilie 2018, încercăm să introducem nişte prevederi contrare
acestei directive. Păi, noi suntem membri ai Uniunii Europene?!

Ca atare, noi nu degeaba am depus acel amendament la Codul de procedură penală, prin care
să se introducă prevederile din directivă.

Noi suntem convinşi că prezumţia de nevinovăţie trebuie să funcţioneze şi în statul român. Şi


acest stat nu trebuie să fie dominat de procurori.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Solomon, Grupul PSD.


Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

A explicat domnul Márton Árpád atât de bine esenţa acestor modificări, încât poate ar fi mai
bine să facă direct la Târgu Mureş lucrurile acestea şi domnului Paşcan, poate ar înţelege
despre ce este vorba.

Nu numai că n-am... noi din 2015 analizăm şi reanalizăm, şi Curtea ne-a retrimis-o o dată la
reanalizare. Dacă nici după aproape trei ani putem să spunem că n-am analizat cu atenţie acest
text înseamnă că domnul Paşcan este în eroare. Îi spun numele pentru un drept la replică. Sper
să-l folosească.

Ceea ce trebuie spus, înainte de toate, pe lângă prezumţia de nevinovăţie, se întâmplă şi...
asta-i viaţa. Ne demonstrează, cu atâtea cazuri în ultima vreme, că mulţi funcţionari au fost
ţinta unor abuzuri din partea unor delatori şi din partea unor procurori, trimişi în judecată,
achitaţi, în cele din urmă, de către instanţe.

Ce se întâmplă cu perioada când, conform legii, au fost suspendaţi din raporturile de serviciu
şi n-au avut drept de muncă? Prin urmare, acei oameni au dreptul la despăgubiri din partea
instituţiilor publice care i-au pus să şomeze, fără drept de muncă.

Din punctul nostru de vedere, inclusiv cei asupra cărora planează o oarecare bănuială, dar care
se bucură de prezumţia de nevinovăţie, trebuie să aibă dreptul la muncă, nu trebuie să-i
condamnăm apriori la sărăcie şi la pauperizare, ci trebuie să avem grijă ca ei să nu influenţeze
prin locul de muncă pe care îl au bunul mers al cercetărilor.

De aceea, forma finală a celor două comisii este una corectă, una care vine în sprijinul
cetăţenilor cu drept de muncă din această ţară şi cu toate drepturile constituţionale, inclusiv
acea prezumţie de nevinovăţie.
Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Paşcan, drept la replică.

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Stimaţi colegi,

Vorbim de fapte foarte grave. Şi tocmai aici se face o confuzie.

Evident, până la condamnare, orice om, fie el şi funcţionar, se bucură de prezumţia de


nevinovăţie. Şi aici nu încape discuţie, e o prevedere constituţională.

Dar un funcţionar trimis, pentru grave fapte de corupţie, în judecată, deci în faza unui
rechizitoriu, e firesc să lucreze în aceeaşi instituţie în continuare, în condiţiile în care - şi aici
este fractura de logică pe care nu vreţi să o pricepeţi. Şi v-o spun ca un fost prefect şi cu o
bogată activitate în administraţia publică, de vreo 14 ani.

Cum îl obligi pe şeful instituţiei să-l detaşeze într-un serviciu public fără personalitate juridică
dacă nu are un asemenea serviciu public, nu are un loc liber în acest sens? Vă întreb.

Pe de altă parte, cum răspundeţi discriminării care se face între un astfel de funcţionar şi un
simplu salariat, personal contractual? Lui i se poate - celui de-al doilea - desface contractul de
muncă, nu şi funcţionarului. Poate ar trebui şi premiat, dus într-un alt serviciu şi să i se dea şi
o recompensă pentru faptele de corupţie pentru care este cercetat.
Aşadar, am studiat foarte bine aceste aspecte care ţin şi de logică, şi de bun-simţ.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

S-au terminat dezbaterile generale.

Avem 35 de amendamente admise.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 10. Dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 11 la 20. Dacă sunt intervenţii? Nu.

21-30?

Vă rog.

Domnul Seidler.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS


Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule preşedinte,

Cred că avem de-a face din nou cu ceea ce se numeşte o eroare materială. Pentru că la pct. 20,
respectiv la pct. 24 din raport, cele care se referă la iniţial pct. 18 şi pct. 22 din art. I al legii
supuse revizuirii, ieri, în cadrul Comisiei pentru muncă şi Comisiei pentru administraţie
publică, de aici, din Camera Deputaţilor, ne-am exprimat prin vot asupra revenirii la forma
iniţială. S-a adoptat forma propusă de Senat.

Din păcate, raportul nu indică acest lucru şi, de aceea, înţeleg că mă aflu în imposibilitatea de
a susţine în plen amendamentele respinse.

Din acest motiv, strict procedural, o să vă rog să retrimitem acest proiect comisiei, pentru ca
raportul să revină cu amendamentele discutate în cadrul comisiei.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Să înceapă votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS

83 de voturi împotrivă, 36 de voturi pentru, două abţineri.

Propunerea de retrimitere nu a fost adoptată.


De la 30 la 35 dacă sunt observaţii? Nu.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final; caracter organic.

Video in format Flash/IOS Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru


modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1999 privind administrarea
porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând
domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi
navigabile interioare (Pl-x 413/2016/2017). (rămasă pentru votul final)

11. Următorul, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea


şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor
navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public,
precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile interioare;
PL-x 413/2016/2017; caracter organic; procedură de urgenţă.

Domnul preşedinte Iulian Iancu.

Să propuneţi şi timpul de dezbatere, domnule preşedinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă vorbesc în calitate de iniţiator.


Pe fond este Comisia pentru transporturi...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Iniţiator, da!

Video in format Flash/IOS

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc foarte mult pentru că mi-aţi dat cuvântul.

Stimaţi colegi,

Avem în reexaminare un proiect de lege care a fost iniţiat în Parlamentul anterior, în condiţiile
în care, la nivelul Uniunii Europene, Uniunea Europeană promova noi coridoare de transport
intermodal, dinspre Marea Nordului, pe mare, feroviar, rutier, fluvial, iar noi înregistram o
acută ineficienţă în administrarea porturilor şi căilor navigabile, cu o influenţă directă asupra
infrastructurii şi capacităţii de dezvoltare a porturilor, nu numai de la Marea Neagră, dar şi
cele fluviale.

În aceste condiţii, Parlamentul, în ultima lui sesiune, a declanşat o comisie de anchetă, a


investigat situaţia porturilor maritime şi fluviale şi a ajuns la concluzia că trebuie să
modificăm cadrul legislativ. Acest lucru s-a întâmplat cu reprezentanţi ai tuturor partidelor.

În consecinţă, a fost avut în vedere modul în care este valorificat domeniul public al statului,
adică terenurile care fac parte din domeniul public, infrastructura, gestiunea, societăţi în
administrare şi s-a ajuns la concluzia că, pe lângă regimul de administrare, trebuie pusă în
discuţie şi valorificarea a 75% din profitul activităţii portuare, în sensul dezvoltării acesteia.

Proiectul de lege a fost votat de Parlament.


În schimb, în urma dezbaterilor la nivelul acţionarului minoritar, au fost făcute anumite
observaţii privind modul de constituire a Consiliului de Supraveghere, a Consiliului de
administraţie, dezvoltarea infrastructurii şi valorificarea profitului; au fost făcute nişte
propuneri. Propunerile respective, venite dinspre Preşedinţie, au fost preluate în totalitate în
proiectul de lege, trecut în consecinţă de Senat şi asumat şi amendamentul ca cei de la
Consiliul Concurenţei să fie organism de supraveghere a nediscriminării concurenţei şi
transparenţei.

Prin urmare, avem un act normativ, astăzi, care ne dă garanţia că vom putea avea concurenţă,
vom putea elimina monopolul, vom mări activitatea, vom crea noi locuri de muncă şi un trafic
de marfă la nivelul celor 80 de milioane de tone, cât, spre exemplu, are astăzi capacitate
Portul Constanţa.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru transporturi?

Domnule preşedinte Bode, vă rog frumos, prezentaţi raportul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aşadar, Reexaminare, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi


completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor
navigabile, utilizarea infrastructurii de transport naval aparţinând domeniului public, precum
şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile interioare.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu
modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost
sesizată, spre dezbatere în fond, cu reexaminarea acestei legi.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Camera
Deputaţilor este Cameră decizională.

Ca urmare a cererii de reexaminare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a dezbătut


actul normativ în şedinţa din data de 7 noiembrie 2017.

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei


Guvernului nr. 22/1999, în scopul creşterii traficului de mărfuri în sistemul transporturilor pe
apă, o utilizare mai eficientă a infrastructurii portuare, precum şi o creştere a investiţiilor în
domeniu.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să


supună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport asupra cererii de reexaminare,
formulată de Preşedintele României, prin care se propune adoptarea Legii pentru modificarea
şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor
navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi
navigabile, în forma adoptată de Senat, cu amendamentele respinse prevăzute în anexă.

În raport de obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi, în continuare, să îndreptăm o eroare materială.

Articolul 662 alin. (9) face trimitere la art. 671 alin. (2), dar art. 671 nu are alineat.

Aşadar, propun îndreptarea erorii materiale, textul urmând să aibă următorul cuprins.
Articolul 662 alin. (9): "Procesele-verbale de constatare şi de aplicare a unor sancţiuni, în
conformitate cu prevederile art. 671, pot fi contestate la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în
termen de 15 zile de la comunicare".

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog, propuneţi-ne şi timpul de dezbatere; este procedură de urgenţă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Cinci minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Cinci minute.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere pe care l-a propus domnul preşedinte -
cinci minute; este procedură de urgenţă. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

detalii vot
Video in format Flash/IOS

128 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere. A fost adoptat timpul.

La dezbateri generale, domnul Iulian Iancu.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Doar zece secunde - mi-a scăpat şi îmi cer iertare! - să salut prezenţa în sală a unuia dintre
iniţiatori, domnul Mircea Toader, colegul nostru care a fost extrem de activ la acest proiect.

Îi mulţumesc şi îi doresc în continuare succes!

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Bode, apoi domnul Turcescu.

Vă rog. La dezbateri generale, Grupul PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul Lucian Nicolae Bode:


Mulţumesc Grupului PSD pentru salutul adresat domnului Mircea Toader; îl salut şi eu.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă, aşa cum s-a spus aici, a fost elaborată în urma concluziilor
raportului întocmit de Comisia de anchetă parlamentară asupra activităţii Companiei
Naţionale Administraţia Portului Maritim SA Constanţa, comisie înfiinţată în anul 2015.

Raportul comisiei a relevat o serie de probleme grave care îngreunează activităţile de


transport naval, afectând în mod direct volumul mărfurilor transportate, prin porturile
maritime şi pe căile navigabile, media traficului realizat în porturile din România fiind de
circa 30%, faţă de capacitate şi faţă de volumul traficului la nivelul anului 1989.

Cred că în urma modificărilor făcute de comisia noastră, actul normativ este mult mai clar,
mai coerent, fiind clarificate o serie de aspecte care, prin lipsa lor de precizie, ar fi făcut
dificilă aplicarea legii.

Administraţia Portului Constanţa, precum şi administraţiile porturilor fluviale, trebuie să fie


conştiente că profitul trebuie investit în lucrări de modernizare a infrastructurii portuare, cu
scopul dezvoltării acestor porturi. Este o regulă care trebuie să ghideze activitatea economică
a acestor administraţii, pentru că relansarea acestor porturi depinde în mod crucial de volumul
de investiţii făcut.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine acest proiect şi are convingerea că o
nouă politică tarifară, coroborată cu investiţii susţinute din partea acestor administraţii,
reprezintă singura şansă pentru ca sectorul naval românesc să fie competitiv în regiune.

Aşadar, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru admiterea cererii de
reexaminare a Preşedintelui României, votând pentru forma adoptată de Senat, în calitate de
primă Cameră sesizată.

Am convingerea că, iată, după doi ani, epopeea acestui proiect va avea un final fericit. Acest
proiect a fost declarat neconstituţional de Curtea Constituţională şi l-am îndreptat, a fost
cerută reexaminarea lui de Preşedintele României şi l-am reexaminat, în conformitate cu
solicitările Preşedintelui.

Sper ca azi, într-un final, să dăm un vot favorabil şi acest proiect să devină lege.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Grupul PMP, domnul deputat Turcescu Robert.

Video in format Flash/IOS

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

În primul rând, aş vrea să le spunem la mulţi ani dobrogenilor, pentru că astăzi, 14 noiembrie,
este Ziua Dobrogei. La 14 noiembrie 1878 Dobrogea a revenit la patria mamă.

Şi acum, aş vrea să vă ofer câteva informaţii, pentru că, în calitate de deputat de Constanţa,
am fost la faţa locului, am vrut să văd ce se întâmplă cu acest proiect de lege şi de ce este el
atât de important.

Primul lucru pe care vreau să-l stabilim foarte clar este că ne aflăm în faţa stingerii unui
conflict, care însă va mai dura. Pentru că ceea ce se întâmplă acum în port este, în bună
măsură, o luptă între operatorii portuari, care cunosc foarte bine activitatea şi ce se întâmplă
acolo, şi unul dintre acţionarii minoritari pe care domnul Iancu mai devreme nu l-a pomenit,
este vorba de Fondul "Proprietatea".
Pe scurt, să înţelegeţi de ce acest conflict va mai dura, Fondul "Proprietatea" vrea dividendele
din port, în vreme ce operatorii portuari vor ca banii să fie folosiţi pentru investiţii în
infrastructura portuară. Iar din acest punct de vedere, înfiinţarea, prin acest proiect de lege, a
unui Consiliu de supraveghere în domeniul naval, este un lucru extrem de important. Dar
atrag atenţia asupra faptului că acest conflict nu se stinge odată cu modificările pe care sper să
le votăm astăzi. Grupul PMP va vota acest proiect de lege.

Pe de altă parte, pentru a înţelege de ce era nevoie de acest Consiliu de supraveghere în


domeniul naval, vă dau un exemplu.

În 2016, în Portul Amsterdam, care este un port concurent puternic cu Portul Constanţa, au
fost crescute tarifele portuare cu 1%, în condiţiile în care au avut loc discuţii şi negocieri
intense cu operatorii portuari.

În România, în urmă cu 3-4 ani, au crescut tarifele cu 3-4%, în condiţiile în care n-a existat
nicio discuţie cu nimeni.

Pomenea ceva mai devreme domnul Bode - şi cred că nu numai dânsul - despre nevoia de a
dezvolta această chestiune, şi anume, activitatea în porturile din România, care suferă foarte
tare.

Da, dar mai e o problemă mare! A doua mare problemă a noastră este Canalul Dunăre-Marea
Neagră şi administrarea acestui canal, care a devenit stat în stat şi care marchează creşteri de
tarife extraordinar de mari.

Iar cea mai mare problemă, dincolo de Portul Constanţa, este ceea ce se întâmplă cu Dunărea,
stimaţi colegi. Şi e un subiect asupra căruia trebuie să reflectăm şi chiar să dialogăm, poate
toate forţele politice, pentru că Dunărea astăzi e navigabilă doar două luni pe an, nu s-au
alocat bani pentru a fi dragată, iar operatorii portuari degeaba aduc marfa la un moment dat,
să spunem, în Portul Constanţa, când cea mai ieftină şi cea mai profitabilă cale de transport
din România, dinspre Marea Neagră, dinspre Constanţa spre Occident, este blocată prin faptul
că nu se poate naviga pe Dunăre.

Şi, atenţie, nu e vorba numai de incapacitatea statului român! Dunărea are probleme la noi pe
sectorul navigabil, dar are probleme şi pe alte sectoare. Avem probleme cu bulgarii, avem
probleme pe mai departe chiar cu austriecii, care n-au dragat, la rândul lor, Dunărea sau n-au
făcut pescajul necesar navelor de transport.

Nu vreau să vă plictisesc! Am vrut doar să vă atrag atenţia asupra unui lucru extrem de
important. Este un moment bun să reflectăm asupra acestei situaţii.

Portul Constanţa, chiar dacă după acest proiect de lege va avea parte de o creştere a calităţii şi
poate chiar de tarife ceva mai competitive cu restul porturilor europene, nu-i suficient. E
nevoie de mai mult decât atât!

I-aş recomanda, de asemenea, şi Ministerului Afacerilor Externe să se implice în ceea ce


înseamnă în momentul de faţă conflictul operatorilor portuari şi a transportatorilor navali cu
autorităţile bulgare. Sunt mari probleme şi, credeţi-mă, este un sector care nu poate să-şi
rezolve singur aceste probleme, are nevoie de implicare inclusiv la nivelul misiunilor
diplomatice şi al Ministerului de Externe.

În final, sigur, fără legătură cu ceea ce spun acum...

Domnule Iordache, mă adresez dumneavoastră, ca preşedinte de şedinţă, suntem deja la


finalul acestei probabil...sau, mă rog, ne apropiem de finalul acestei sesiuni parlamentare, mai
avem, e adevărat, de lucru, dar, domnule Iordache, domnule, dacă tot conduceţi
dumneavoastră şedinţa - şi vă văd acolo de atâta amar de vreme -, având în vedere şi contextul
în care ne aflăm, nu vreţi să-i spuneţi domnului Dragnea să plece, domnule, să-şi dea demisia
din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor?! Eu zic că e momentul să se întâmple lucrul
acesta!...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Declaraţii, dimineaţa!

Video in format Flash/IOS

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:


Alegeţi un alt preşedinte al Camerei Deputaţilor din Grupul PSD!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

În continuare, domnul deputat Benedek Zacharie, Grupul UDMR. Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ministerul Transporturilor, ca for tutelar al administratorilor porturilor şi căilor navigabile,


avea de respectat câteva funcţii, dintre care cea mai importantă fiind funcţia de control.
Atunci când o comisie de anchetă găseşte nereguli în conducerea unei agenţii sau instituţii, se
modifică o lege.

Atunci când se ajunge ca o comisie de anchetă să ancheteze o stare de fapt, nu poate face
altceva decât să constate această stare, dar, până în acel moment, acei administratori sunt de
capul lor, nu răspund în faţa ministerului? Nu sunt controlaţi periodic? Nu dau rapoarte?
De ce administratorii acestor unităţi nu sunt în stare să conducă eficient? Nu cunosc
priorităţile acestor instituţii, acestor agenţii?

Conducerea Ministerului Transporturilor, chiar şi ministrul, ar trebui să fie mai atenţi la


selectarea administratorilor, conducătorilor de companii, de instituţii, de agenţii din
subordine.

Criteriul principal ar trebui să fie profesionalismul, experienţa, aptitudinea de conducător, nu


alte criterii, cum ar fi clientela politică sau nepotismul.

Sper ca modificările şi completările aduse Ordonanţei Guvernului nr. 22 din 1999 privind
administrarea porturilor şi căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval
aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţii de transport naval în porturi şi
pe căi navigabile interioare îşi va atinge scopul şi vor avea efectul scontat.

În concluzie, Grupul UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul deputat Moşteanu Liviu-Ionuţ.

Video in format Flash/IOS

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Dragi colegi,
Aşa cum spuneau şi antevorbitorii mei, Portul Constanţa - în realitate la el ne referim şi el este
principalul beneficiar al acestui act normativ - este un câmp de bătălie de foarte mulţi ani şi
această lege, la care şi eu am lucrat, şi anul trecut când eram în minister, şi anul acesta, repară
foarte multe lucruri care s-au rostogolit istoric şi ne-au adus, la 20 de ani de la privatizarea
operaţiunilor portuare, în situaţia de astăzi, în situaţia în care toată lumea se ceartă cu toată
lumea, toată lumea se judecă cu toată lumea acolo. Şi asta pentru că, în realitate, statul român,
prin reprezentanţii lui, fie minister, fie administraţie portuară, nu şi-a făcut treaba.

Da, statul român trebuia să-şi facă treaba şi să asigure o administrare bună a portului, să
asigure o adâncime corectă, să asigure un drum de acces corect şi, haideţi....(Vociferări.) Da,
şi eu sper, deşi am îndoielile mele că acolo vor veni oameni competenţi, oameni care îşi vor
face treaba de administratori. Pentru că, aşa cum spuneau şi colegii dinainte, oportunitatea e
foarte mare şi Portul Constanţa poate deveni un hub major în transportul de marfă. Dar pentru
aceasta este nevoie, de exemplu, Canalul Dunăre-Marea Neagră să treacă la Portul Constanţa,
cum spunea şi colegul, să fie o anexă a portului, pentru că el nu funcţionează singur, el trebuie
să facă parte din strategia comercială a Portului Constanţa.

Dunărea - cum spunea şi domnul Turcescu - trebuie dragată... Aici am nişte date şi ştiu că
partea română îşi face treaba. Pe segmentul nostru se draghează în fiecare an, sunt bani, nici
nu e vorba de foarte mulţi bani. Partea bulgară nu draghează de 20 de ani şi în fiecare an sunt
câteva luni în care operatorii, transportatorii navali fac adevărate scamatorii, să-şi treacă
marfa în câteva puncte critice şi asta nu trebuie să se mai întâmple. Anul trecut s-a semnat un
memorandum, în Guvern, prin care se pun bazele modificării Acordului din '55 de la Belgrad,
astfel încât să putem draga noi, în punctele critice ale bulgarilor, atunci când ei n-o fac.
Trebuie ca acest demers să fie dus mai departe de actualul Guvern. Sper să se întâmple acest
lucru! Repet, nu e vorba de bani foarte mulţi.

Şi când vorbim de forţa unui port, aceasta este dată de predictibilitate, pentru că degeaba
avem noi cea mai mare adâncime din Marea Neagră la Portul Constanţa, dacă niciun operator
logistic nu poate avea predictibilitate, nu poate şti când îi ajunge la Arad un container şi când
îi ajunge la Turnu Severin o barjă. Pentru că asta se întâmplă şi de aceea sunt favorizaţi
bulgarii, de aceea preferă să trimită containerul la Burgas şi de la Burgas să-l pună pe camion.

Legea este bună, în momentul acesta, în proporţie de 99%. Are, însă, o singură problemă, un
articol - am şi un amendament şi o să doresc să-l susţin mai târziu - un articol care este
profund neconstituţional.
Voi reveni la susţinerea amendamentului şi voi explica despre ce este vorba. Sper să aveţi
înţelepciunea să trecem acest amendament şi să avem o lege 100% bună.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Începem dezbaterea.

Avem patru amendamente respinse.

Dacă la titlul legii, la forma adoptată de Senat, sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

1 marginal, la art. 40. Observaţii?

La alin. (5) aveţi dumneavoastră o propunere de eliminare.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Alineatul (5) de la art. 40 spune aşa: "În termen de 12 luni de la publicarea contractelor,
conform alin. (3), contractele existente se vor modifica conform noilor prevederi legale".

Stimaţi colegi,
Constituţia spune la art. 15 alin. (2) că "legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia Legii
penale sau contravenţionale mai favorabile".

Acest articol, în condiţiile date, este profund neconstituţional. Nu poţi schimba regulile
jocului în timpul meciului şi de aceea propun eliminarea acestui articol 5.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare propusă de cei doi deputaţi. Să înceapă
votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS

23 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă, 34 de abţineri, un coleg nu votează.

Propunerea de eliminare nu a trecut.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, alin. (5) în forma propusă de comisie. Să
înceapă votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS

109 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 5 abţineri, doi colegi nu votează. Adoptat.

Mergem mai departe. 3 marginal, art. 42. Dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptată forma comisiei.
4 marginal. Dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptată forma comisiei.

Rămâne la votul final; are caracter organic.

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de


urgenţă a Guvernului nr.6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri
publice (PL-x 153/2017). (rămas pentru votul final)

12. Următorul, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea
unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice; PL-x 153/2017;
caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Guvernul? Vreţi să interveniţi? Vă rog. Nu. Bun.

Comisia pentru buget?

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Raport comun - Comisia pentru buget, pentru muncă şi pentru administraţie.

Video in format Flash/IOS

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor,


republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială
şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre
dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea
unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28
februarie 2017.

Proiectul supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte
normative: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, Ordonanţa Guvernului nr.
25/2001, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 111/2010, Legea nr. 76/2002, Legea nr. 299/2017.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor,


republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,
Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică şi
amenajarea teritoriului şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe, astfel: membrii Comisiei pentru
buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţele din zilele
de 24 octombrie 2017 şi 13 iunie 2017; membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială
şi-au desfăşurat lucrările în şedinţa din 5 septembrie 2017; iar membrii Comisiei pentru
administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi-au desfăşurat lucrările în şedinţele din zilele
de 19 septembrie 2017 şi 21 martie 2017.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiilor prezenţi la lucrări au hotărât, cu


majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru
modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri
privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice, cu amendamentele admise
prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor
ordinare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:


Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Neagu, Grupul PNL. Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

A venit momentul să discutăm o ordonanţă de urgenţă extrem, extrem de importantă, aşa cum
era ea motivată în ianuarie 2017.

Şi vă reamintesc, pe fond, urgenţa.

Modificăm prin Ordonanţa nr. 9 Legea nr. 500 a finanţelor publice, intervenim în Ordonanţa
nr. 6 cu un amalgam de modificări a unor legislaţii şi a unor legi foarte importante, pentru a
crea, în Ministerul Dezvoltării, un fond de 30 de miliarde de lei, gestionabil în timp de 4 ani -
2017-2020 -, ca şi credite de angajament, încercând a respecta nişte articole din Legea
finanţelor publice, în limita creditelor bugetare.

Atât de urgent a fost să avem Ordonanţa nr. 6, 9, ulterior 13... Vă reamintiţi de Ordonanţa nr.
13, care probabil că "împacheta" edificiul economic financiar, construit prin Ordonanţele nr.
6, 9, încât Senatul, primă Cameră sesizată, o adoptă în 28 februarie, iar Camera Deputaţilor,
ca şi Cameră decizională, ajunge astăzi a o discuta, după rapoarte făcute de trei comisii de
specialitate.
Este corect! Colegul nostru de la Comisia pentru buget, finanţe, spunea - "o majoritate de
voturi".

Dragi colegi ai majorităţii PSD-ALDE,

Este limpede că, în definitiv, timpul scurs din ianuarie, februarie, adoptat în Senat şi până în
prezent nu a făcut nimic altceva decât să încerce să aşeze în pagina, în special a MDRAP,
anumite obiective investiţionale pe care să le regăsim probabil în rectificări bugetare
ulterioare, inclusiv cea care urmează, înspre un final de an prin care închideţi un exerciţiu
bugetar. Dar unde sunt obiectivele de investiţii publice? Sau, cumva, ulterior - şi nu fac o
declaraţie politică - aşezăm pe acelaşi principiu şi aceeaşi bază şi construcţia bugetului de stat
din 2019?! Pentru că, e limpede, amalgamul de problematici trasate în Ordonanţa nr. 6 este
extrem, extrem de larg, de vast.

Mie mi se pare corect sau mi s-ar fi părut corect dacă intram în succesiunea lor, a problemelor
din Ordonanţa nr. 6. Adică nu aveam nimic împotrivă să discutăm pe fond Ordonanţa nr. 28,
care reglementa investiţii publice sau cele referitoare la anumite chestiuni legate de muncă şi
de plata unor servicii, cum ar fi, ştiu eu, salarizare sau chiar şi alocaţia pentru copii, dar
cuprinse toate într-o ordonanţă care atunci clama necesitatea construcţiei bugetului de stat şi
să ne trezim astăzi a vota la Camera Deputaţilor, spre finalul exerciţiului bugetar, mi se pare
complet neproductiv.

Este motivul de fond pentru care Partidul Naţional Liberal a atras atenţia atunci, la începutul
anului, la sfârşitul lunii ianuarie, când pe fond, în Comisia pentru buget, discutam bugetul de
stat pe 2017 şi acelaşi motiv pentru care spunem "venit întârziat", chiar dacă pe parcursul
anului exerciţiului bugetar ceva... s-au corelat din cadrul Ordonanţei nr. 6...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi!

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Neagu:

...cu modificări legislative, nu putem susţine această ordonanţă.


Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Aprobarea prelungirii programului de lucru.

Înainte de a da cuvântul domnului Simionca, supun votului dumneavoastră prelungirea


programului de lucru până la finalizarea acestui proiect de lege. Să înceapă votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS

Mulţumesc.

Cu 133 de voturi pentru, s-a aprobat prelungirea programului de lucru.

În continuarea dezbaterilor, îl invit pe domnul Simionca.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în situaţia de a aproba prin lege Ordonanţa Guvernului Grindeanu care, printre alte
măsuri importante, se instituie etapa a doua a Programului Naţional de Dezvoltare Locală, în
cadrul căruia - citez din textul ordonanţei - "se va asigura finanţarea a 9.500 de obiective de
investiţii noi, din care 2.500 de creşe şi grădiniţe".

Instituirea acestei obligaţii legale a fost primită cu speranţă de PMP, cu atât mai mult cu cât,
încă de la constituirea bugetului pe anul 2017, am solicitat alocarea de fonduri suficiente
pentru creşe şi grădiniţe.

Dar haideţi să vedem ce se întâmplă şi ce se schimbă la comisia de fond!

Comisia de fond propune, nici mai mult, nici mai puţin, modificarea sintagmei imperative a
numărului de obiective respective - şi citez din textul propunerii - "Se va asigura finanţarea
pentru un număr de până la 9.500 de obiective de investiţii noi, din care cel mult 2.500 de
creşe şi grădiniţe", cu motivaţia că "În urma analizei solicitărilor de finanţare depuse de UAT-
uri, rezultă că nu pot fi îndeplinite cele două condiţii, de încadrare imperativă".

Stimaţi colegi,

Programul de guvernare Tudose este un ansamblu de obiective, precum, citez: "...peste 50.000
de locuri noi de muncă care vor fi create în domeniul sănătăţii, prin nouă mari spitale
construite până în 2020, dar şi prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată ţara şi
scoaterea lor la concurs...".

Pe aceeaşi logică juridică, a comisiei de fond, dacă până în anul 2020 obiectivele nu pot fi
îndeplinite, PSD va schimba sintagmele. "Peste 50.000 de locuri de muncă" va fi înlocuită cu
"până la 50.000 de locuri de muncă", "nouă mari spitale" va fi înlocuită cu "până la nouă mari
spitale" şi aşa mai departe.

Ne vom trezi în situaţia... 100 de locuri noi de muncă sau cu jumătate din spitale.

PSD va considera că Programul de guvernare este realizat.


Aceasta se întâmplă, la fel, şi cu creşterea salarială. Brutul a crescut cu 20%, iar netul aproape
deloc, adică cu doi lei.

E o minciună! Eu cred că trebuie să vă asumaţi, să faceţi ce aţi promis, fără niciun fel de
subînţeles.

Grupul Partidului Mişcarea Populară se va abţine.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul deputat Năsui.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimaţi colegi,

O.U.G. nr. 6/2017 este ceea ce se numeşte un "O.U.G. trenuleţ" - cu foarte multe măsuri
alandala. Dar cea mai importantă dintre aceste măsuri, şi cea mai nocivă, şi cea pe care ar
trebui să ne concentrăm, este alocarea de 30 de miliarde de lei pentru un program numit
PNDL. 30 de miliarde de lei ce înseamnă? Înseamnă munca a un milion de români, pe venit
mediu, pe salariu mediu, timp de un an. Deci vorbim de o sumă enormă pe care o alocaţi unui
program numit în presă - şi pe bună dreptate - "puşculiţa partidelor", un program corupt şi
ineficient, din care s-a furat efectiv ca din codru.
Sunt bani care în anii trecuţi s-au dus exact - culmea ironiei! - la o firmă a nimănui, aparent,
Firma "Tel Drum", care se ştie doar că... câştigă pe bandă rulantă contracte cu statul. Din 11
obiective de investiţii în Teleorman, 10 au fost câştigate de "Tel Drum"! Uitaţi-vă în Raportul
Expert Forum, finanţat de Uniunea Europeană, care a analizat cum au fost cheltuiţi banii pe
PNDL 1! Sunt efectiv bani din taxele şi impozitele românilor, pe care îi luaţi şi îi direcţionaţi
pentru a menţine o mafie de partid şi pentru a vă susţine baronii locali în judeţele în care
sunteţi fruntaşi.

Ca să înţelegeţi unde se duc banii aceştia, şi în PNDL 2, acest PNDL în care vărsaţi acum 30
de miliarde de lei, fruntaşe sunt judeţele Teleorman şi altele asemenea.

Dar dacă nu credeţi Raportul Expert Forum, nu vă faceţi griji, este suficient să vă uitaţi la
Raportul Curţii de Conturi, Curte de Conturi care a fost condusă până de curând de Nicolae
Văcăroiu, tot de la dumneavoastră. Şi este un raport care a fost, spre ruşinea dumneavoastră,
ţinut secret şi făcut public de USR anul acesta şi care arată risipa masivă care a avut loc în
PNDL!

Acestea sunt motivele pentru care USR se va opune acestei risipe şi acestui jaf din banii
publici.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Grupul PSD. Domnul Bacalbaşa.

Domnule Bacalbaşa, v-am dat cuvântul! Grupul PSD. Sau nu vreţi să vorbiţi?

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa (din sală):

Am dreptul să vorbesc!

Video in format Flash/IOS


Domnul Florin Iordache:

Da, da, v-aţi înscris şi eu v-am dat cuvântul şi vă uitaţi la mine!

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa (din sală):

N-am auzit!

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

România refuză să mai fie o colonie străină! (Aplauze.)

Elementul real pentru că a refuzat să fie o colonie, înseamnă să te opui politic şi în primul
rând economic.

Forma noastră de opoziţie economică, la stoarcerea sevei, vlagăi poporului român, în interesul
altora, este, între altele, şi alocarea PNDL-ului, structură, la "firul ierbii", pentru această ţară.

Sunt convins, sunt mândru în primul rând că partidul meu face acest lucru, iar scheunatul
reprezentanţilor politici ai statului paralel îmi arată că suntem pe calea cea bună! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.
Am terminat dezbaterile generale.

Avem 21 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 până la 10 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 11 la 20? Nu.

20, 21? Nu.

Rămâne la votul final.

Oprim aici dezbaterile.

Ne vedem la ora 12,00 la votul final.

Începe şedinţa de Birou permanent.

Intervenţie prilejuită de împlinirea a 30 de ani de la revolta muncitorilor braşoveni, din


15 noiembrie 1987, şi păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor revoltei de
la Braşov.

- După pauză -

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:


Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa de vot final.

La Grupul PSD, rog colegii...

Pe procedură, doamna deputat Roxana Mînzatu.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Roxana Mînzatu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu îngăduinţa dumneavoastră,

Dragi colegi,

Mâine se împlinesc 30 de ani, din data de 15 noiembrie 1987, când, la Braşov, s-a cântat
"Deşteaptă-te, române!".

Împlinim 30 de ani de când revolta muncitorilor braşoveni a însemnat primul semnal care
prevestea, practic, Revoluţia Română.

Astăzi, salut prezenţa unui grup de muncitori din acele vremuri, astăzi pensionari din Săcele,
în loje, şi le mulţumesc că au venit astăzi alături de noi.

Ridicaţi-vă în picioare!
Vă mulţumim. (Asistenţa se ridică în picioare. Aplauze prelungite.)

Vă mulţumim!

Sunteţi parte din cei care acum 30 de ani aţi dat voce protestului! (Aplauze.)

Şi aş vrea să onorăm memoria celor care au ieşit în stradă, la Braşov, acum 30 de ani, cu un
moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

În numele braşovenilor şi al românilor, vă mulţumesc! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS Informare privind redepunerea moţiunii simple intitulate


România în beznă. PSD şi ALDE fură curent!, iniţiate de parlamentari ai Grupului
parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Tot o chestiune de procedură, domnul deputat Vîlceanu, de la Grupul PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,


PNL anunţă redepunerea moţiunii simple "România în beznă. PSD şi ALDE fură curent!",
adresată ministrului energiei, domnul Toma Petcu.

Pe această cale vreau să vă informăm că liberalii nu se vor lăsa intimidaţi de atitudinea


abuzivă a coaliţiei şi a majorităţii din Parlament, PSD-ALDE, prin care ne-a fost refuzat acest
drept constituţional de a depune moţiuni simple şi înţelegem că nu vă convine ca
dumneavoastră să daţi curs unei discuţii serioase pe o problemă de maximă importanţă şi o
problemă foarte gravă, dar dezastrul din sistemul de energie românesc trebuie discutat în
Parlamentul României şi domnul Toma Petcu trebuie să vină şi să dea explicaţii.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat, vreau să fac o precizare. În Biroul permanent a fost respinsă acum o
săptămână, din cauza faptului că prevederile care erau trecute nu erau în concordanţă cu
deciziile Curţii Constituţionale.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

...şi Regulamentului!

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Intrăm în...

...şi Regulamentului... sigur!


Video in format Flash/IOS Supunerea la votul final:

Intrăm în ordinea de zi.

Vă propun să facem întâi un vot de control. Să înceapă votul.

detalii prezenţă

Video in format Flash/IOS

257 de colegi.

Intrăm în ordinea de zi.

O rog şi pe doamna Oprescu să ia loc.

Video in format Flash/IOS Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei


referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de
instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru
sprijinirea competitivităţii şi a capacităţii de inovare a industriei de apărare a UE COM(2017)
294 (PH CD 88/2017); (adoptat)

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al


Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare
industrială în domeniul apărării, pentru sprijinirea competitivităţii şi a capacităţii de inovare a
industriei de apărare a UE - COM (2017) 294.

Să înceapă votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS


270 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Video in format Flash/IOS Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei


referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Lansarea Fondului european de
apărare COM(2017) 295 (PH CD 89/2017); (adoptat)

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către


Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul
Regiunilor - Lansarea Fondului european de apărare - COM (2017) 295.

Să înceapă votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS

272 de voturi pentru, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Video in format Flash/IOS Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei


referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind
un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) COM(2017) 343 (PH CD 90/2017);
(adoptat)

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al


Parlamentului European şi al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale
(PEPP) - COM (2017) 343.

Să înceapă votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS

271 de voturi pentru, 2 colegi care nu votează. Adoptat.


Video in format Flash/IOS Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei
referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE COM(2017) 358 (PH CD
91/2017); (adoptat)

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie


privind viitorul finanţelor UE - COM (2017) 358.

Să înceapă votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS

270 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Video in format Flash/IOS Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la


Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a
comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor (PH CD 92/2017); (adoptat)

5. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.


125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei
Deputaţilor.

Să înceapă votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS

275 de voturi pentru. Adoptat.

Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de


urgenţă a Guvernului nr.6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri
publice (PL-x 153/2017); (adoptat)
Legi ordinare. Adoptări.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru
modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri
privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice.

Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie propun
adoptarea.

Să înceapă votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS

181 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivă, 13 abţineri. Adoptat.

Video in format Flash/IOS Legea pentru modificarea şi completarea Legii


nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, reexaminată la cererea Preşedintelui
României (PL-x 556/2015/2017); (adoptată legea cu amendamente)

Legi organice. Adoptări.

7. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru muncă propun adoptarea.

Să înceapă votul.

detalii vot
Video in format Flash/IOS

170 de voturi pentru, 93 de voturi împotrivă, 7 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

Explicarea votului. Grupul USR, domnul deputat Cristian Seidler.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Aşa cum am prevăzut la dezbaterile generale, aţi adoptat această lege. În schimb, USR a votat
împotrivă, aşa cum probabil vă şi aşteptaţi, pentru că noi suntem fideli principiului conform
căruia persoane penale n-ar trebui să ocupe funcţii publice.

Argumentul pe care l-am auzit împotriva principiului nostru este că s-ar îngrădi - vezi
Doamne! - dreptul la muncă, de parcă statul şi funcţia de funcţionar public ar fi singurele în
care cineva îşi poate desfăşura activităţi lucrative.

O fi aşa pentru o anumită clientelă politică, pe care, cu siguranţă, o reprezentaţi foarte bine în
Parlament.

Un alt argument este că s-ar răsturna prezumţia de nevinovăţie, ceea ce e fals, pentru că ştim
că există o altă categorie, mai exact trei alte categorii - judecătorii constituţionali, magistraţii
şi practicienii în insolvenţă -, în cazul cărora operează această prevedere pe care tocmai aţi
respins-o, şi anume de a li se suspenda raportul de serviciu în momentul în care sunt trimişi,
pe bază de rechizitoriu, în judecată.

Dar chiar şi a lua de bun argumentul dumneavoastră, există cel puţin două persoane în acest
organism, în Camera Deputaţilor, care au deja condamnări penale definite. Este un bun
moment să le cerem demisia.
Aşadar, domnule Liviu Dragnea, chiar dacă nu sunteţi momentan în Parlament, vă aşteptăm
demisia! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă sunt? Nu.

Video in format Flash/IOS Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei


Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea
infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea
activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile interioare, reexaminată la cererea
Preşedintelui României (Pl-x 413/2016/2017). (adoptată legea în forma adoptată de Senat)

8. Următoarea. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999


privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport
naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în
porturi şi pe căi navigabile interioare, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea.

Să înceapă votul.

detalii vot

Video in format Flash/IOS

247 de voturi pentru, 30 de abţineri. Adoptată.

Am finalizat lista prevăzută la votul final.

Mulţumesc mult.
Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,17.