Relatiile intre doua personaje din basmPovestea lui Harap-Alb de I.

Creanga
Ion Creanga, unul dintre scriitorii care s-au impus in literatura romana
prinoriginalitatea stilului, a lasat posteritatii o opera variata, aducand in
literatura culta,farmecul si spontaneitatea literaturii populare.
Povestea lui Harap-Alb
de Ion Creanga este
un basm cult
ce apare in anul 1877, inrevista �Convorbiri literare�.
Basmul cult
este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori
simbolice, cu actiune implicand supranaturalul si supusa unor actiuni
conventionale,care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.
Titlul
, aparent simplu, precizeaza caracterul fabulos al textului, precum si
caracterulsau initiatic: Harap-Alb este numele sub care protagonistul trece prin
toate incercarile careii aduc desavarsirea umana.
Tema
basmului este drumul initierii unui tanar, de la stadiul de novice, la acela de
ommaturizat, ce sta la baza temei centrale: tiumfului binelui asupra raului.
Conflictu
l, dezvoltat pe schema traditionala, este mai complicat decat in cazulmodelului
popular, prin implicarea unor personaje complexe si prin dimensiunea psihologica.
Actiunea
se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative este redata
prininlantuire.Coordonatele actiunii sunt vagi, caracterizate prin atemporalitate
siaspatialitatea conventiei
:� Amu cica era odata intr-o tara de crai�Tara in careimparatea fratele cel mare
era tocmai la o margine a pamantului, si craiia istuilalt la altamargine�

Reperele spatiale
sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de laun capat al
lumii la celalalt, el parasind lumea aceasta cunoscuta, si trecand dincolo, inlumea
necunoscuta.
Incipitu
l se deosebeste de formula initiala a basmului folcloric care puneevenimentele sub
semnul timpului originar si al unicitatii si asaza actiunea intr-un timpapropiat de
cel real�
era odata
�, insa existenta celor doi frati, ori a celor trei frati, ladistante uriase, intr-
un spatiu neprecizat, trimit la lumea basmului�
Amu cica era odataintr-o tara de crai, care avea trei feciori. Si craiul acela mai
avea un frate mai mare, careera imparat intr-o alta tara, mai indepartata�
Finalul
este fericit, marcand trecerea de la lumea fabuloasa la cea reala cu
ajutorulironiei
:� Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si
mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea i man�nca, iar cine nu, se uita si
rabda�.
?

Structura narativa
este specifica basmului, construit din episoade care seinlantuie.Textul poneste de
la modelul basmului popular, dar are o
constructie epicaarticulata ca un bildungsroman
, continand intamplari care modeleaza un erou.
Eroul si totodata personajul principal
al basmului este
Harap-Alb,
fiul craiului celmic,

care reuseste sa-l surprinda pe tatal sau cu curajul sau pentru a pleca la Verde-
Imparat.
Prima etapa
a drumului o constituie padure labirint in interiorul careia fiul de crai
seintalneste, de treo ori cu Spanul, care-i cere sa-l ia ca sluga.La a treia
intalnire, oferta fiindacceptata, Spanul il invita pe tanarul naiv sa coboare intr-
o fantana ciudata, pentru a se

racori, imediat insa tranteste capacul fantanii si-l sileste pe captiv sa accepte
inversarearolurilor.Asa devine craisorul sluga Spanului, purt�nd numele de Harap-
Alb.
Harap-Alb este eroul
, protagonistul, reprezentand forta binelui, numele lui sugeranddubla personalitate
a eroului:cea de print si cea de sluga a Spanului.Este
caracterizat direct
de catre autor, la inceputul basmului,marcandu-I
statutulsocial initial
de fiul cel mic al craiului
.
Trasaturile ce-l particularizeaza in
planpsihologic
sunt mentionate din perspectiva altor personaje : Sf.Dumineca �
luminatecraisorule
� prin care se dezvaluie intelegenta tanarului. Craiul ii recunoaste si el
calitatilein urma probei la care il supune�
tu esti vrednic de imparat�,
iar Spanul, avand rol deinitiator , il considera
� fecior de om viclean�.
Din
punct de vedere moral
, personajulintruneste toate calitatile necesare unui viitor imparat:bunatatea
,milostenia ,curajul,cinsteasi demnitatea pe care fiicele Imparatului Verde le
remarca de la prima intalnire �
seamanaa fi mult mai omenos�.

Spanul
este personajul secundar, reprezentand forta raului.El poate intruchipa unajutor in
parcurgerea etapelor spre maturizare, dovada fiind comportamentul sau ilogic si
juramantul depus de Harap-Alb �n f�nt�na
�pana vei muri si iar vei invia
�.Spanul mai poate fi si intruchiparea puterii Diavolului.
Statutul sau social initial,
este cel de sluga,acesta intalnindu-l pe fiul de crai in padurea labirint unde ii
cere acestuia sa-l ia caajutor.
Portretul sau moral
iese la iveala in momentul in care i se infatiseaza de trei orisub aspect diferit,
fiului de crai determinandu-l sa-l accepte ca sluga.

Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile pe Harap-Alb, mai intai

spreluandu-iidentitatea prin proba fantanii unde il pune pe fiul de crai sa-I jure
credinta �
pana cand vamuri si iar va invia�,
apoi supunandu-l la o serie de probe precum cea a aducerii salatilor din gradina
Ursului, aducerea pieii cerbului,batuta cu pietre pretioase sau aducerea
feteiImparatului Ros.Prin urmare,Spanul este intruchiparea raului , avand si rolul
initiatorului,cum afirma si calul nazdravan un �
rau necesar�.
De aceea calul nazdravan nu-l ucideinainte ca initierea eroului sa fie incheiata�
Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lumecateodata, pentru ca fac pe oamnei sa
prinda la minte
�, �i spune acesta lui Harap Alb,�naintea trecerii probelor.
Trasaturile distinctive
ale celor doua personaje motiveaza si incadrarea lor in douacategorii:Harap Alb ,
protagonistul al basmului , reprezentant al fortelor binelui, estecaracterizat de
inocenta, bunatata si curaj;
pe cand Spanul , personajul antagonist, esteun reprezentant al fortelor raului iar
trasatura ce-l individualizeaza este
rautatea.Probele
la care participa cele doua personaje sunt relevante, atat pentru
caracterulfiecaruia, cat si pentru relatia stabilita intre cei doi.Relevanta in
acest sens este
probafantanii
in care fiul de crai isi dovedeste
inocenta
, avand incredere in cuvintele Spanuluicare il inchide in fantana ,obligandu-l sa-I
jure credinta si modificandu-i statutul social sinumele. Fiul de crai devine astfel
sluga a Spanului ,purtand numele de Harap Alb.O
alta scena ilustrativa
pentru relatiile dintre cele doua personaje , este ceafinala,in care conflictul
dintre cei doi ia sfarsit ;dupa demascarea Sp�nului, acesta �i taiecapul lui Harap-
Alb, eliber�ndu-l de juram�nt, semn ca initierea este �ncheiata. Eroulre�nvie �nsa,
datorita ajutorului primit de la prietenii sai, semn ca a stiut sa fie un bun
prieten, si primeste �mparatia si fata pe care o dorea. Maturizarea eroului, la
care Sp�nulcontribuie �n mod decisiv, este confirmata de nunta si de schimbarea
statului social.

In opinia mea
, deznodamantul basmului conduce la o rezolvare a confliuctului dintrecele doua
personaje antitetice:Spanul si Harap Alb, demonstrand astfel rolul fiecaruia
inansamblul basmului.Hapar -Alb este un tanar fiu de crai, nematurizat, care
parcurge untraseu al initierii in care ,un rol major �l au probele la care il
supune Spanul.Acesta isidemonstreaza astfel rolul de initiator, recunoscut si de
celelalte personaje.Astfel craiul isiavertizeaza fiul sa se feresca de omul span,
iar calul ii confirma lui Harap- Alb necesitateaunor astfel de personaje in
maturizarea unui tanar, sprijinindu-i �n procesul dematurizare .Deznodamantul
basmului �Poveste lui Harap- Alb� de I.Creanga se incadreazaastfel in schema
basmului popular prin victoria binelui asupra raului.Valoarea intrinseca a basmului
cult,, Povestea lui Harap Alb consta in faptul ca reiamodelul basmului popular pe
care Creanga il re-creeaza intr-o forma originala, trasmitandideea ca omul este
supus unui destin prestabilit , av�nd o misiune bine determinata �nviaa.