Ca Dumitru-n albanime Mai viteaz nu era nime, Nici la bra� mai viguros, Nici la umblet mai frumos: Era �nger la iubire, Zmeu era la r�zboire; �ntre fete curcubeu, La b�t�i tr�snet �i leu. El cu dragii s�i tovar�i La r�zboi pornit-a iar�i, Dar pe drumul lat �i-ntins L-a cuprins un dor pe cale: Dorul Angelinei sale. �i el zice c�tre fra�i: - �Dragii mei! Voi m-a�tepta�i, P�n�-n sear�, p�n�-n noapte, P�n� m�ine-sear� poate, P�n� m� duc la draga mea C�ci nu pot de dor de ea!� Astfel zise lin �i bl�nd �i-apoi pleac� �uier�nd Pe poteca mult b�tut�, Care duce la palut�! La palat dac�-a sosit Por�ile-nchise-a g�sit. �Ce-i aceasta? Niciodat� N-a fost poarta sub l�cat�, �i-acum pentr-nt�ia oar� Geme poarta sub z�voar�?!� Greu uimit d-aceste, el Bate-n poart�-ncetinel. Vine-o bab� �i-l prive�te, De pe zid apoi vorbe�te: - �Ce tot ba�i? Mergi �napoi! N-ai s� ca�i nimic la noi!� �i Dumitru greu m�hnit De r�spunsul ce-a primit, Bate-n poart� cu piciorul, Sparge poarta cu toporul: Intr�-n cas� �i gemea; C�ci �n cas� ce vedea? Un fecior - oh, bat�-l vina - �inea-n bra�e pe-Angelina, �i glumea, �i-o dezmierda �i cu foc o s�ruta. Trist Dumitru geme, zbiar� �i-n m�nia lui amar� Prinde lemnul sclipicios: Angelina cade jos, Crud bolborose�te-n s�nge, Lin ofteaz� �i se st�nge. - �Viper� cu dou� limbi! Ast�zi juri �i m�ini te schimbi! Ast�zi juri pentr-a-n�ela, M�ine-n�eli pentru-a jura: Deci s� moar� mi�ele�te Inima care min�e�te!� Apoi crunt �i disperat C�tre t�n�r s-a-nturnat: - �Vezi cadavrul!... Dubl� crim�... Este chiar a ta victim�... S�n zdrobit de dou� ori... Pleac� fruntea... taci �i... mori!� Barda fulgera prin aer; Un suspin �nfr�nt �i-un vaier, �i-un fecior t�n�r frumos, Mort de bard� cade jos. Uciga�ul lung prive�te S�ngele cum abure�te �i t�cut ca fierul st�nd El se pare tremur�nd: Simte-ale mustr�rii icuri �i din gene-i lunec picuri. Iar �n urm� s-a plecat, Trupurile-a ridicat �i-a�tept�nd p�n� desear�, Cu ele-a gr�bit la moar� �i la ��rm groap� s�pa, Acolo le-nmorm�nta. �i de-atunci Dumitru n-are Lini�te �i zi cu soare; �i d-atunci mereu pl�ngea L�ng� moar� �i zicea: - �Moar�! pentru ori�icine Macin� f�rina bine! C�ci copila ce-am ucis A fost singurul meu vis, A fost bl�nd� cum e steaua �i mai alb� dec�t neaua! Macin� f�rina bine, Moar�, pentru ori�icine! C�ci voinicul ucis azi A fost nobil �i viteaz!� �i pe locul, unde fu T�n�ru-ngropat, crescu Un cipres cu frunz� lat�; Unde-a fost d�nsa-ngropat�, Au crescut vi�e de vii. - �i d-atunci prin b�t�lii To�i la chiparos s-adun �i pe rane frunz� pun: C�ci e frunza fermecat�, Vindec� ranele-ndat�. Iar la vie r�nd pe r�nd Curg bolnavii, c�ci gust�nd Fructul vi�ei fermecate Iar le d� lor s�n�tate. Cluj, octombrie 1885