Sanc?iunea civila a nulita?

ii absolute (caracterul absolut decurg�nd din interesul

de ordine publica ocrotit, respectiv protec?ia consumatorilor) poate fi invocata
chiar
din oficiu de instan?a, �n situa?ia �n care comerciantul formuleaza ac?iuni �n
justi?ie pentru executarea obliga?iilor decurg�nd din contractele cu consumatorii ?
i
care cuprind clauze abuzive. �n acest sens, Curtea Europeana de Justi?ie a decis ca
protec?ia recunoscuta consumatorilor prin Directiva nr. 93/13 privind clauzele
abuzive
�n contractele cu consumatorii presupune ca instan?a na?ionala sa poata verifica
din oficiu daca o clauza a contractului dedus judeca?ii are caracter abuziv
(cauza Murciano Quintero, C � 240/98).

Relativ la plata taxa de reziliere anticipata stipulata �n contractul par?ilor,

analizata ?i �n raport de dispozi?iile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive
din contractele �ncheiate �ntre comercian?i ?i consumatori, se va re?ine ca
aceasta clauza contractuala are caracter abuziv �n condi?iile �n care permite a se
cuantifica
sume exagerate, dispropor?ionate fa?a de debitul pretins ?i de prejudiciul real
care s-ar produce prestatorului de servicii de telefonie mobila prin denun?area
contractului �nainte de termenul conven?ional. Astfel, aceasta clauza ajunge de nu
mai corespunde scopului
pentru care se define?te o clauza penala, acela de a reprezenta o evaluare
anticipata a prejudiciul produs prin nerespectarea termenului obliga?iei
contractuale.

Fa?a de aceasta modalitate de stabilire unilaterala a cuantumului taxei de

reziliere anticipata, doar prin voin?a exclusiva a creditoarei, prin �nserarea ei
�n cadrul unui
contract-cadru, ale carui clauze nu sunt negociate direct cu beneficiarul
serviciilor prestate, de natura a crea un dezechilibru semnificativ �ntre
drepturile ?i obliga?iile
celor doua par?i, nu va fi acordata taxa de reziliere solicitata de reclamanta
creditoare, deoarece consecin?a considerarii ca abuzive a unei clauze contractuale
consta �n
lipsa producerii de efecte a respectivei clauze, potrivit art.6 din Legea
nr.193/2000.

�n ce prive?te condi?ia lipsei negocierii directe a clauzei, op?iunea

consumatorului de a �ncheia sau nu contractul cu operatorul de servicii de
telefonie mobila
nu �nlatura �n nici un fel realitatea ca, �n masura �n care dore?te sa beneficieze
de servicii de telefonie pe o pia?a dominata de c�?iva operatori ce practica �n
esen?a condi?ii generale similare, trebuie sa accepte �n
_______________________________ acesta, �ncheind astfel un contract eminamente de
adeziune, fara posibilitatea
reala de a negocia vreo clauza.

Ceea ce sanc?ioneaza legea este ca, �n masura �n care consumatorul dore?te sa

beneficieze de produsele sau serviciile unui anumit comerciant, trebuie sa accepte
�n ___________________________________ de acesta, materializate �ntr-un contract cu
clauzele prestabilite, unele dintre acestea fiind abuzive �n sensul art. 4 din
Legea nr. 193/2000, sau sa renun?e cu totul la a beneficia de respectivele produse
sau servicii.

Aceasta op?iune nu poate fi considerata mul?umitoare ?i nici concordanta cu

principiul liberta?ii de voin?a a par?ilor, �ntruc�t legisla?ia pentru protec?ia
consumatorului
urmare?te sa-l puna pe consumator �n situa?ia de a beneficia fara restric?ii de
produsele sau serviciile oferite pe o anumita pia?a, fara a fi nevoit sa accepte
clauze care creeaza un dezechilibru semnificativ �ntre drepturile ?i obliga?iile
par?ilor, �n detrimentul sau ?i contrar cerin?elor bunei-credin?e. P___ urmare, �n
spe?a acordul debitorului �n sensul ca a luat la cuno?tin?a de condi?iile generale
ale prestatorului (f.17-24) nu �nlatura aplicabilitatea art. 4 din Legea nr.
193/2000 ?i nici caracterul abuziv al clauzelor.

Nerespectarea dispozi?iilor imperative, de ordine publica, ale art. 4 din Legea nr.
193/2000, atrage nulitatea absoluta par?iala a clauzelor penale abuzive, p�na la
o limita ce poate fi apreciata ca rezonabila �n raport cu prejudiciul cauzat.

Astfel, instan?a apreciaza ca o clauza penala de 0,1% pe zi de �nt�rziere (36,5% pe

an) apare ca suficienta �n raport cu prejudiciul produs, dar ?i cu ideea de
sanc?iune implicata �n orice clauza penala (art. 1069 alin. 1 Cod civil 1864),
pentru descurajarea neexecutarii obliga?iilor contractuale, av�nd �n vedere ca
?i �n acest cuantum, penalitatea depa?e?te �n mod apreciabil dob�nda legala.
Aplic�nd sanc?iunea nulita?ii absolute par?iale, instan?a nu aduce atingere
principiului
liberta?ii de voin?a a par?ilor, �ntruc�t acest principiu �?i gase?te deplina
aplicare �n situa?ia actelor civile ?i actelor de comer? bilaterale (�ncheiate
�ntre doi
comercian?i), fiind fundamentat pe prezum?ia de egalitate juridica ?i economica a
par?ilor contractante.

Or, �n spe?a, realitatea unei dispropor?ii vadite de for?a economica ?i de cuno?

tin?e juridice �ntre creditoare, pe de-o parte, ?i debitor, pe de alta parte,
ca ?i �ntrebuin?area frecventa de creditoare a unor contracte cu clauze
prestabilite (de adeziune) a determinat interven?ia legiuitorului pentru a preveni
utilizarea abuziva a acestor contracte, �ntr-un sens care contravine no?iunilor de
echitate ?i de echilibru contractual, care stau la baza �ntregii legisla?ii
de drept privat.

P___ urmare, Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele �ncheiate
�ntre comercian?i ?i consumatori, are ca scop combaterea abuzului de voin?a
al unei singure par?i, fiind edictata tocmai pentru ocrotirea principiului liberta?
ii de voin?a �n materie contractuala, �n privin?a consumatorilor.

�n consecin?a, debitorul datoreaza o penalitate de 0,1 % pe zi de �nt�rziere

calculata de la data scaden?ei fiecarei facturi ?i p�na la achitarea integrala,
suficienta pentru acoperirea prejudiciului suferit prin �ncetarea anticipata a
contractului, neimpun�ndu-se obligarea celui dint�i ?i la plata unei taxe de
reziliere.

Asa fiind, instanta urmeaza ca, in temeiul art.1.021 alin. 1 NCPC raportat la art.
1.018 alin. 3 ultima teza NCPC, sa admita �n parte cererea si sa ordone
debitorului ca in termen de 30 zile de la comunicarea prezentei ordonan?e sa
plateasca creditoarei suma de 2.266,57 lei, reprezent�nd debit principal -
contravaloare servicii de comunica?ii electronice, ?i penalita?i de �nt�rziere de
0,1% / zi, calculate de la data scaden?ei fiecarei facturi ?i p�na
la achitarea integrala.

Va respinge ca ne�ntemeiat capatul de cerere privind obligarea debitorului la plata

sumei de 1.600 lei, reprezent�nd taxa reziliere.
Potrivit art. 1 alin 3 din Legea nr. 193/2000, se interzice comercian?ilor
stipularea de clauze abuzive �n �n?elegerile realizate cu consumatorii.

Este considerata clauza abuziva, conform art. 4 din acela?i act normativ, orice
prevedere contractuala care nu a fost negociata direct,
ned�nd posibilitatea consumatorului de a influenta natura ei ?i care creeaza un
dezechilibru semnificativ �ntre drepturile ?i obliga?iile
par?ilor �n defavoarea consumatorului ?i �ncalc�nd principiul bunei-credin?e.

Astfel, aceasta dispozi?ie ocrote?te interesele consumatorului, �n sensul acordarii

posibilita?ii de a negocia de pe pozi?ii de egalitate
clauzele contractuale, fiind, totodata, o expresie a manifestarii efective a
liberta?ii de voin?a.

�n anexa nr. 1 la Legea nr. 193/2000, litera i) sunt enumera cu titlul

exemplificativ tipuri de clauze abuzive, printre care ?i cea privind
obligarea consumatorul la plata unor sume dispropor?ionat de mari �n cazul
ne�ndeplinirii obliga?iilor contractuale de catre acesta, comparativ
cu pagubele suferite de comerciant, iar conform literei r) din aceea?i anexa, sunt
considerate clauze abuzive acele prevederi care permit comerciantului
ob?inerea unor sume de bani de la consumator, �n cazul neexecutarii sau
finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existen?a
compensa?iilor �n suma echivalenta ?i pentru consumator, �n cazul neexecutarii
contractului de catre comerciant.

De asemenea, �sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care (�)
restr�ng sau anuleaza dreptul consumatorului de a denun?a
sau de a rezilia unilateral contractul, �n cazurile �n care: profesionistul a
modificat unilateral clauzele prevazute la lit. e);

profesionistul nu ?i-a �ndeplinit obliga?iile contractuale; profesionistul a impus

consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata
unei sume fixe �n cazul denun?arii unilaterale� (punctul j din Anexa la Legea nr.
193/2000), iar potrivit art. 84 din Legea nr. 296/2004
(Codul consumului), dreptul consumatorului la denun?area sau rezilierea
contractului nu poate fi anulat sau restr�ns de nicio clauza
contractuala sau �n?elegere �ntre par?i, �n cazurile prevazute de lege, aceasta
fiind considerata nula de drept.

Ori, taxa pentru rezilierea contractului �nainte de perioada minima se datoreaza

exclusiv de catre consumator.

Nerespectarea dispozi?iilor imperative, de ordine publica, ale art. 4 din Legea nr.
193/2000, atrage nulitatea absoluta totala a clauzelor abuzive
mai sus-men?ionate. Sanc?iunea nulita?ii are caracter virtual, dar rezulta �n mod
ne�ndoielnic din modul �n care este redactata dispozi?ia legala,
ca ?i din ra?iunea ?i scopul acesteia.

Av�nd �n vedere ca legea a fost adoptata pentru a transpune �n dreptul intern

Directiva Comunita?ii Europene nr. 93/13 privind clauzele abuzive �n
contractele cu consumatorii, iar Rom�nia ?i-a asumat obliga?ia transpunerii ?i
aplicarii efective, �n raporturile interindividuale, a legisla?iei
comunitare, numai o interpretare care sa asigure eficacitatea reala a prohibi?iei
stipularii unor clauze abuzive �n contractele �ncheiate �ntre
comercian?i ?i consumatori poate asigura atingerea scopului urmarit de legiuitor,
aceea de a descuraja stipularea unor clauze dezavantajoase pentru consumatori, �n
cuprinsul unor condi?ii generale impuse acestora.
�n acest sens, �n hotar�rea Murciano Quintero C-240/98 Curtea de Justi?ie a Uniunii
Europene a decis ca protec?ia recunoscuta consumatorilor prin
Directiva nr. 93/13 privind clauzele abuzive �n contractele cu consumatorii
presupune ca instan?a na?ionala sa poata verifica din oficiu daca o
clauza a contractului dedus judeca?ii are caracter abuziv.

Din modul de redactare a contractului, care �n fapt este un contract de adeziune,

partea neav�nd nici un rol activ �n negocierea clauzelor, nu reiese
�n mod evident ca debitorul a avut posibilitatea efectiva de a influen?a natura
clauzelor inserate, inclusiv cele referitoare la perceperea unei taxe
de reziliere a contractului �nainte de termen.

Fa?a de aceste motive, tribunalul apreciaza ca �n mod corect instan?a de fond a

constatat ca acea clauza prevazuta la art. 1.16 alin.1 din Termenii
?i Condi?iile Generale ale contractului reprezinta o clauza abuziva.